Home >Documents >Infectiile cu drojdii

Infectiile cu drojdii

Date post:14-Oct-2015
Category:
View:50 times
Download:2 times
Share this document with a friend
Description:
biologie med
Transcript:
  • Mecanisme moleculare ale virulentei si patogenitatii la drojdii

  • Genul Candida

    Peste 200 sp.

    Cuprinde specii potential patogene: ex. C. albicans, C. glabrata, C. parapsilosis,

    C. tropicalis, C. krusei, C. inconspicua, C. dubliniensis etc.

    Cea mai cunoscuta si studiata C. albicans

    Nise ecologice

    Nise permante: organismul uman si animal

    - tegumentului: C. parapsilopsis, guillermondii, krusei

    - tractului digestiv si genital: C. albicans, tropicalis, krusei, glabrata

    Nise temporale:

    - ape reziduale: C.albicans, guillermondii, maltosa

    - soluri poluate: C. albicans, tropicalis, robusta

    - plante: C. azyma, guillermondii, maltosa, zeylanoides

  • Caractere generale

    Microorganisme: eucariote,unicelulare, aerobe, facultativ anaerobe, conditii de cultivare: 28-37C, pH neutru

    Principalii polimeri ai peretelui celular: glucan, mananproteinele si chitina

    Coloniile apar sub mai multe forme: netede, rugoase, fibroase, zbarcite

    Adaptabilitate ridicata

  • -Tract digestiv-Tract genital

  • Tipuri de relatii intre gazda si microorganisme

    Principalele tipuri de relaii dintre microorganisme (autohtone /alohtone) i organismul gazd

    (animal/uman):

    - neutre; neutralism

    - benefice: comensalism, simbioza

    - antagonice: antibioza

    Neutralism (0/0) = Tip de relaii biotice care se stabilesc ntre indivizii a dou specii care nu utilizeaz

    aceeai surs de hran

    Comensalism (+/0) = form de relaii ntre dou organisme n care unul dintre acestea beneficiaza de

    pe urma celuilalt fara sa-l prejudicieze pe celalalt

    Simbioza (+/+) = convieuire strns, reciproc avantajoas, a dou organisme din specii diferite

    Antibioza (-/+) = tip de relaii ntre dou sau mai multe specii de microorganisme n care una mpiedic

    dezvoltarea celorlalte

  • Infectiile cauzate de specii ale genului Candida

    Frecventa

    C. albicans ocupa locul 4 in infectiile sistemice cu

    o mortalitate de 40%.

    Mortalitate ridicata datorita:

    - diagnosticarii tarzie

    - rezistentei crescute la compusi cu actiune antifungica

    Predispozitie ridicata

    -persoanele cu imunitate scazuta (varsnicii si nou-nascutii)

    -persoanele care urmeaza diferite tratamente cu: corticosteroizi, antineoplazice,

    antibiotice cu spectru larg, alte imunosupresoare

    -persoanele infectate cu virusul HIV

    Coagulase-negative Staph 31.3%

    S. aureus 20.2%

    Enterococci 9.4%

    Candida spp 9.0%

    E. coli 5.6%

    Klebsiella spp 4.8%

    P. aeruginosa 4.3%

    Enterobacter spp 3.9%

    Serratia spp 1.7%

    Acinetobacter spp

    1995-2002 (Edmond M.

    SCOPE Project)

    1.3%

  • Tehnici clasice microscopie, CHROM Agar, API, Vitek, Biolog

    - costuri scazute - timp crescut de raspuns (48-72h)

    Tehnici imunobiochimice- utilizeaza anticorpi specifici pentru (beta-glucan, D-arabinitol, manoza)

    - relativ rapide - senzitivitate scazuta, specificitate scazuta

    Tehnici moleculare- PCR, DNA microarray

    - rapide, senzitive - costuri ridicate, dificil de izolat ADN-ul microbian

    Metode de diagnostic

  • Dezvoltarea procesului infectios

    - calea de patrundere a agentului patogen (rani deschise)

    - gradul de virulenta al agentului patogen

    -numarul initial de celule microbiene care patrund in organismul gazda

    -statusul imunitar al gazdei

  • Afectiunile produse de specii apartinand genuluiCandida

    Candidoza muco-cutanata

    Onicomicoza

    Candidoza orofaringiana

    Candidoza vulvo-vaginala

    Candidoza de scutec

    Candidoza neonatala

  • Candidoza muco-cutanata

    Zonele afectate: axilara, pliurile submamare, spatiile interdigitale, ombilicul.

    Caracterizata prin: eritem bazal cu margini solzoase, leziunile sunt inconjurate de

    eruptii gen pustule care se sparg si produc rani deschise.

    Predispozitie crescuta:

    - disfunctii metabolice (diabetici, alcoolici, supraponderali)

    - persoane care lucreaza in medii cu risc crescut: spalatorii, pescarii, curatatorii

  • OnicomicozaInfectii ale unghiilor produse de specii din genul Candida in asociere cu o serie de fungi

    (Trichophyton rubrum) determina peste 80% dintre onicomicoze.

    Aspecte clinice: unghia devine galbena, alba sau maron inchis, ingrosata si sfarimicioasa in cazul

    invadarii portiunii terminale a acesteia. In situatia in care invazia fungica se face direct prin

    suprafata unghiei, pe aceasta apar la inceput pete albe (interpretate de multe ori ca lipsa de

    calciu), ulterior prezentindu-se moale, cu aspect prafuit, dar fara a se ingrosa sau detasa de patul

    unghial

    Transmitere: infectiei fungica se transmite prin contact direct, sau prin folosirea in comun a

    unor articole de imbracaminta si incaltaminte, obiecte folosite in igiena personala (unghiera,

    forfecuta pentru unghii, pila pentru unghii, prosop), baile publice (dusumeaua, gratarul de lemn

    din saune, bazine de inot).

    Persoane predispuse: unghie incarnata, varsnicii.

  • Candidoza orofaringiana (bucala)

    Candida sp. face parte din microbiota normala a orofaringelui aceasta devine patogena in

    diferite cazuri: imunitate scazuta: bolnavi varstnici, diabetici, cu neoplasme, antibioterapie de

    lunga durata, SIDA, alimentatia (deficiente nutritionale ale: riboflavinelor, folatilor, Fe.) insa

    aceasta poate fi contactata si in urma consumarii unor alimente infestate.

    Candida albicans este cea mai frecventa specie implicata in aparitia candidozei bucale poate fi si

    asociata cu infectii bacteriene: streptococi, stafilococi, enterococi

    Clinic, se prezinta sub forma unor depozite de culoare alba localizate la nivelul gurii si pe limba

    cu aspect branzos tesutul din jurul acestor depozite devine rosu si dureros, persoanele afectate

    prezinta o senzatie de arsura la nivelul gurii si a gatului.

    La copii aceast afeciune este frecvent asociat cu defecte genetice i disfuncii ale glandelor

    endocrine

  • Candidoza vulvo-vaginala

    determinata de Candida albicans in proportie de 80% sau Candida glabrata,

    krusei, inconspicua, parapsilosis.

    Factorii interni care favorizeaza aparitia candidozei vulvovaginale sunt

    reprezentati de:

    - administrarea pe o perioada mai lunga a antibioticelor, contraceptivelor,

    - sarcina,

    - anumite boli endocrine

    Poate fi transmisa direct in special prin contact sexual.

    Aproximativ 75% din femei dezvolta infectia odata in viata si 4050% sunt

    recurente.

    Manifestari clinice: scurgeri albicoase, discomfort

  • Candidoza neonatala

    Candidoza neonatal este transmis nou-nscutului

    in timpul nasterii datorita tranzitarii tractului vaginal

    i se constat prezena acesteia la 5% din nou-

    nscui; apare de cele mai multe ori n cavitatea

    bucal sau mai rar sub forma unei infecii a pielii n

    jurul anusului i n jurul organelor genitale.

    La nou-nascui , candidoza generalizata se dezvolt

    doar n mod excepional n condiii de imunitate

    precar. Infectarea copilului n timpul naterii, poate

    duce la apariia candidozelor pulmonare, care i poate

    produce moartea mai ales dac nou- nscutul este

    nascut preamatur

  • Candidoza de scutec

    Candidoza de scutec apare la puin timp de la natere i este

    determinat de invadarea speciilor genului Candida datorit

    umiditii crescute.

    Acest lucru este posibil exclusiv din motive de igien, n mod

    special prin neschimbarea scutecului bebeluului. Leziunile care se

    dezvolta la nivelul tegumentelor acestuia sunt leziuni eritematoase

    tip satelit (pustule satelit), cu eroziuni ale tegumentelor.

  • Mecanismele de virulenta ale speciilor din genul Candida

    Aderena Colonizarea, Formarea de biofilm, Hidrofobicitatea

    Dimorfismul celular (blastospori, pseudohife, hife)

    Modificarea fenotipica

    Producerea unor enzime extracelulare- proteinaze, fosfolipaze, lipaze, esteraze, DN-aze, metaloproteaze

    Rezistenta la substante antifungice

  • Modificarea fenotipica

  • Etapele procesului infectios

  • Etape ale procesului infectios la C. albicans

    Figura 1 Tesut inainte de infectie

    Figura 3 Infectie profunda si diseminare

    Figura 2 Infectie superficiala

  • Aderenta

    Aderenta- fixarea celulelor microbiene la nivelul gazdei reprezinta o etapa

    esentiala in dezvoltarea unui proces infectios

    Adezinele Als, Ala si Hwp1 fac parte din grupul de proteine de la nivelul peretelui

    celular glicozilfosfatidilinozitol dependente (acestea fiind reglate de factori

    transcriptionali ca Bcr1, Tec1, Nrg1, Tup.

    Adezinele se leaga la componente ale matricei extracelulare cum ar fi laminina,

    fibronectina, mucina sau componente serice fibrinogen, C3b, C3d

    Capacitatea de aderenta este dependenta de forma celulelor, astfel in stare

    germinativa (hifa) aderenta este de 5 ori mai mare decat in faza de blastospori.

    Factorii care contribuie la cresterea aderentei formelor hifale include schimbari

    calitative ale adezinelor si exprimarea unor adezine specifice.

  • Testarea capacitatii de aderenta la substrat inert si la celule epiteliale

  • FORMAREA DE BIOFILME

  • Enzimele hidrolitice produse de speciile din genulCandida

    Proteinaze

    Fosfolipaze

    Lipaze

    Esteraze

    Fosfataze

    DN-aze

  • Rolul enzim

Embed Size (px)
Recommended