Home > Documents > INFECTIILE CHIRURGICALE 2

INFECTIILE CHIRURGICALE 2

Date post: 04-Jul-2015
Category:
Author: ghiragosian-claudiu
View: 674 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 82 /82
GANGRENA GAZOASA
Transcript

GANGRENA GAZOASA

Defini ie Toxinfec ie telurica supraacut produs de germeni anaerobi genul Clostridium Fenomene generale brutale i grave produse de toxinele microbiene Caracterizat prin necroza esuturilor infectate, producere de gaze Adeseori sfr it letal Miozita clostridiana

ETIOLOGIE Germeni : microbi telurici ( sol contaminat cu dejec ii animale i umane ) Clostridii : PERFRINGENS,EDEMATIENS, VIBRION SEPTIC, HEMOLYTICUM, HYSTOLYTICUM, etc... Frecvent Ex. bacteriologic NEGATIV (RECOLTARE INCORECT TEHNIC) Asocia ie cu germeni piogeni,proteus,coli

GANGRENA GAZOASA Etiopatgenie: a. Cauze determinante: -anaerobi (clostridium, bacterioides)-pe sol sau in cavitati anatomice(colon, apendice, vagin, ureche) -facultativ anaerobi(peptococi, petptostreptococi din flora saprofita -asociatii aero-anaerobe b. Cauze favorizante:- locale- palgi contuze, injectii, tesuturi devitalizate, fracturi deschise, arsuri, degeraturi -generale- tare organice(diabet, cancer), varsta inaintata, focare infectioase cronice, tratament imunosupresor

GANGRENA GAZOASA Anatomie patologica: a. Macroscopic: -plaga tumefiata, prin edem masiv si difuz - tegumente violacee, flictene cu continut hemoragic - serozitate maronie, fetida - necroza tesutului celulo-adipos, fasciei, muschilor - muschi flasc, brun verzui, necontractil b. Microscopic:- necroze tisulare si infiltrate celulare c. La distanta:- leziuni in pulmon, ficat , rinichi, splina, suprarenale, prin soc toxico-septic

PATOGENIE Germeni ubicuitari inclusiv tegumente Esen ial condi ii de ANOXIE (anaerobi) Poten ial invaziv al exotoxinelor : - cre terea permeabilit ii capilare EDEM intersti ial masiv, - necroza celulelor musculare, - BULE de GAZ ( proces fermentativ ) Rezorb ia din focar infec ios (lecitinaze) responsabil de fenomenele generale grave

INCIDENTA1. 2. 3. 4. 5. Plagi contuze, delabrante, profunde Politraumatiza i devitaliz ri, ischemie Plagi hiperseptice cu tratament incorect Frcaturi deschise tratament incorect Pl gi mici,fracturi simple, escoria ii !!!

G.G. postraumatic Plag profund contaminat corp str in Tratament chirurgical inadecvat : - tratament ntrziat - excizie necroze - insuficient - decontaminare, toalet insuficiente - sutur primar ermetic - absen a drenajului Ischemie ,leziuni vasculare, compresie

G.G. de origine iatrogen Postchirurgical : interven ii tract digestiv, opera ii pe membre ischemice, infectate Opera ii obi nuite timp septic Erori de asepsie i antisepsie G.G. de origine medical bacteriemii, gangrene de organ ( vezica biliar ,uterin , vezic urinar , intestin,abcese )

SIMPTOMATOLOGIE Perioad de incuba ie : 1 2 zile de la r nire, stare general , evolu ie plag f r elemente deosebite Debut brusc : bolnavul se plnge c l strnge pansamentul , apare durere care se exacerbeaz n ore, devine atroce. Local : din plag se scurge secre ie de culoare brun , ro iatic ,murdar , fetid

G.G. SINDROM LOCAL Durere intens i precoce Edem difuz cu necroz cutanat , flictene Secre ie fetid , murdar din plag Uneori secre ie purulent - asocia ii piogeni CREPITA II GAZOASE , n jurul pl gii Plaga : tegument palid, livid, marmorat regiune tumefiat ,edem, musculatura cu aspect de carne fiart , bule de gaz la palpare - presiune

G.G. Semne generale Agravare precipitat a st rii generale Stare de intoxica ie grav ( toxemie) Hipovolemie, acidoz , anemie hemoliz , Tulbur ri de coagulare Insuficien hepatic , renal , colaps cv. Facies palid, tr s turi ascu ite, Puls rapid, discordant de temperatur , 38 Tulbur ri nervoase, evolu ie spre deces.

G.G. DIAGNOSTIC Debut brusc Semen LOCALE determinante Stare generala grav . Toxemie Prezen a pl gii

G.G. TRATAMENT Profilactic : responsabilitatea medicului de medicin general - tratamentul chirurgical al pl gilor Pl gi cu risc : mediu hiperseptic, accident de circula ie, contuze, profunde Tratamentul corect al pl gii, apreciere risc, aseptizare, dezinfec ie, toalet antiseptice, ap oxigenat , irigare,debridare etc... Antibiotice, sero-profilaxie ser antigangrenos

G.G. Principii de tratament I. CURATIV : Dgs. Probabilitate / certitudine Organizarea evacu rii de urgen Redeschidere plag : debridare, toalet , sp lare cu solu ii antiseptice, ap oxigenat , Antibiotice parenteral betalactamine Ser antigangrenos (antitoxic): 60.000 u. la r d cina membrului circular

G.G. Principii de tratament II. Terapie intensiv : corectare dezechilibre sistemice Profilaxie antitetanic Plaga : incizii, contraincizii, drenaje, irigare cu solu ii antiseptice, sp lare repetat . Amputa ie membru ? Oxigenoterapie hiperbar (ac iune bacteriostatic asupra clostridiei )

FASCIITA NECROZANTA- Necroza fasciei si a tesutului celular subcutanat, fara interesarea muschilor, insotita de fenomene generale grave Etiopatogenie: a. Cauze determinante:- germeni aerobi(stafilococ, streptococ, enterobacter) si anaerobi (peptostreptococi, bacterioizi ) in asocieri de 2-11 germeni b. Cauze favorizante:- traumatisme, interventii chirurgicale pe organe cavitare abdominale sau toracice

FASCIITA NECROZANTA Anatomie patologica: a. Macroscopic: - infiltatie masiva a tesutului celular subcutanat, microabcese, focare de necroza - initial pielea e intacta, ulterior apar necroze b. Microscopic: biopsia extemporanee a tesutului si fasciei pune diagnosticul

FASCIITA NECROZANTA Clinic: - debut cu semne generale: febra , frison, - local- aspect de celulita ce se extinde si nu raspunde la antibioterapie - in perioada de stare: febra(39-40C), frisoane, astenie, dispnee, oligurie, anemie, icter - local- eritem si crepitatii, piele cu cianoza si flictene cu continut sero-sangvinolent - serozitate fetida, fara puroi - decolare intinsa a tegumentelor, necroza fasciei - musculatura normala, contractila, cu interstitii necrozate

FASCIITA NECROZANTA Paraclinic:- frotiu si culturi- germenii cauzali - radiografie- gaze la nivelul tesuturilor Diagnostic: a. Pozitiv:- aspectul local al plagii, alterarea starii generale b. Diferential:- cu celulita, celulita crepitanta neclostridiana, erizipelul, ulcerul tunelizant, gangrena gazoasa

FASCIITA NECROZANTA Evolutie:- rapida, cu extensie la distanta si necroza secundara a pielii - sub tratament aplicat rapid si corect- vindecare in 70-75 zile Complicatii: a. Locale:- necroza pielii, gangrene parietale ce necesita pariectomii, urmate adesea de eventratii si evisceratii b. Generale:- MSOF, coagulare intravasculara diseminata, soc toxico-septic - Mortalitate 9-64%

FASCIITA NECROZANTA Tratament: a. Medical:- trebuie instituit rapid - initial penicilina(16-20 mil u.i./zi) si gentamicina(240 mg/zi), ulterior conform antibiogramei - se asociaza metronidazol - oxigenoterapie hiperbara - vaccinoterapie nespecifica - tratament simptomatic b. Chirurgical: - incizii largi cu debridarea si excizia zonelor necrozate - spalare cu apa oxigenata, drenaj, lavaj - rezolvarea focarului inital

GANGRENA POSTOPERATORIE SINERGICA PROGRESIVA -Infectie postoperatorie gangrenoasa caracterizata prinnecroza pielii si tesutului celular subcutanat cu respectarea fasciei si muschiului Etiopatogenie: -asociere microbiana autologa intre S. aureus si peptostreptococ - izolat, niciunul din germeni nu produce boala Clinic:- debut la 7-14 zile dupa interventie - febra, tahicardie, astenie,, dispnee, cianoza - durere in jurul plagii, care este rosie, edematiata, ulterior cu ulceratii negricioase ce prind si grasimea subcutanata - fascia si muschiul sunt normale

GANGRENA POSTOPERATORIE SINERGICA PROGRESIVA Diagnostic:- pozitiv- aspectul local, asocierea microbiana aero-anaeroba - diferential- gangrena gazoasa, ulcerul tunelizant, fasciita necrozanta Complicatii:- interesarea straturilor profunde, disfunctii de organ Tratament: a. Chirurgical:- debridari largi ale plagii, excizia marginilor si a zonelor necrozate, spalaturi antiseptice, pulberi antibiotice, grefe de piele b. Medical:- antibioterapie, reechilibrare, oxigenoterapie hiperbara, tratament simptomatic

ULCERUL TUNELIZANT DECOLANT- Necroza tesutului celular subcutanat Etiopatogenie:-streptococul nehemolitic microaerofil autolog sau extern Anatomie patologica:- macroscopic- necroza tesutului celular subcutanat cu progresiune lenta si excentrica cu sfaceluri ce dupa eliminare lasa tunele fara tendinta la vindecare -uneori- evolutie in profunzime spre fascie, muschi, pleura, peritoneu, os

ULCERUL TUNELIZANT DECOLANT Clinic:-debut la 5-14 zile de la interventia chirurgicala -subfebrilitati, tahicardie, agitatie, inapetenta - plaga cu margini decolate, fara tendinta la cicatrizare - in tesutul subcutanat- tunele cu secretie purulenta si sfaceluri ce se intind la distanta de marginile plagii -pielea e intacta, de culoare normala Paraclinic:- evidentierea germenilor - fistulografia arata traiectul si lungimea tunelurilor

ULCERUL TUNELIZANT DECOLANT Diagnostic:- pozitiv- aspectul local - diferential- cu supuratii parietale, fasciita necrozanta, fistule ganglionare, osoase,pleurale, peritoneale Complicatii:- extensie la straturile profunde( fascie, muschi, oase) sau necroze ale pielii Tratament: a. Chirurgical:-incizii pe traiectul tunelurilor pana in zone sanatoase, pansamente cu solutii antiseptice, sutura secundara sau grefe de piele b. Medical: ca la gangrena postoperatorie sinergica progresiva

CELULITA CRONICA(GRANULOMUL)- Complicatie septica a plagilor operatorii- Abcese sau fistule trenante timp de saptamani, luni, ani de la operatie Etiopatogenie:- cel mai frecvent-S. aureus, favorizat de traumatisme, fire nerezorbabile, corpi straini, imunodeficiente Anatomie patologica:- tumora ce fistulizeaza, rezultand o cavitate cu puroi sfaceluri, ce contine un fir neresorbabil sau alt corp strain

CELULITA CRONICA(GRANULOMUL

Paraclinic: -fistlografie, frotiu si cultura din secretii Clinic:- o induratie rosie-maronie, ulterior aparitia unui abces ce fistulizeaza eliminand puroi si sfaceluri Tratament:- extragerea firului(corpului strain) - incizii sau excizii ale fistulelor, pansamente cu solutii antiseptice - antibioterapie in cazurile cu complicatii

ABCESUL RECE- Colectie purulenta de natura tuberculoasa - Poate fi superficial sau profund - Fara semne de inflamatie acuta Etiopatogenie: -bacilul tuberculos localizat la nivelul corpurilor vertebrale -liza structurilor osoase cu aparitia unei colectii purulente, care fuzeaza la distanta de leziunea initiala

ABCESUL RECE Anatomie patologica:- tumora fluctuenta, fara semne de inflamatie acuta, care poate fistuliza si elimina puroi ce contine bacili Koch Clinic:-semne generale de impregnare tuberculoasa - local- dureri spontane si la palpare, deformari ale zonei respective, tumora fluctuenta, nedureroasa, ce comprima organele din jur Paraclinic:- radiografii osoase, evidentierea bacilului Koch din puroi

ABCESUL RECE Complicatii: - fistule, infectii supraadaugate, fracturi osoase Tratament:- general al tuberculozei - local- punctia sau incizia abcesului, evacuarea puroiului, spalare cu antibiotice antituberculoase

ACTINOMICOZA- Infectie cronica produsa de fungi Etiopatogenie:- Actinomyces israeli Anatomie patologica:- abcese la nivelul organelor interne, ce fistulizeaza intern sau extern,cu eliminare de puroi filant granulomatos, asemanator sulfului - perilezional-reactie fibroblastica Clinic:-senzatie de greutate, dureri locale si tulburari functionale ale organului respectiv - la palpare- tumora cu limite imprecise, elastica, dureroasa - ulterior inflamatii parietale in jurul orificiilor(gura, anus, vulva)ce fistulizeaza si elimina puroi

ACTINOMICOZA Diagnostic diferential:- tumori, micoze, boala Crohn, tuberculoza Complicatii:- fistule interne sau externe Tratament: a.Medical:- cure de penicilina G sau tetraciclina pre si postoperator b.Chirurgical:- incizia abcesului, cu rezectie larga a tesuturilor vecine afectate

TETANOS

Generalitati Produs de Clostridium Tetani ANAEROB Saprofit in tub digestiv al animalelor Sol contaminat cu excremente animale Germenii - cantonati la nivelul plagii Poarta de intrare : solutie de continuitate a pielii sau mucoaselor (plagi mici,intepate, contuzii,degeraturi )

Bacilul Tetanic Forma vegetativa putin rezistenta Forma sporulata rezistenta la antiseptice si temperaturi ridicate 120 min la 90 C 15 min la 120 C In asociatie cu piogeni (consuma O2) si in anaerobioza (plaga contuza,anfractuoasa, necroze ) devine patogen

Exotoxina tetanica Bacilul tetanic cantonat la nivelul portii de intrare produce toxina tetanica 10 15 zile (necesar readministrare antitoxina la 7 zile ) Elibereaza toxina tetanica exotoxina cu mare difuziune si agresivitate asupra biologiei celulare in general si asupra celulei nervoase in special. Difuziune : umoral, sanghin, limfatic (perineural) si din aproape in aproape in masa musculara Se fixeaza predilect pe sistemul nervos

Toxina tetanica Se fixeaz predilect pe sistemul nervos : - fixare ireversibil - pl ci neuro-musculare musculat. striat - celule motoare coarne ant.m duva rahid. - celule nuclei motori nervi cranieni - modific ri func ionale i structurale s.n. - efect blocant sinapse - blocare inhib.spin. - modific ri metabolice i biochimice

Tetanos - semne, simptome Perioada de incuba ie : 24 ore - 60 zile - cu ct mai scurt cu att mai grav - f r simptome (uneori ani de zile) Perioada de invazie : 12 - 24 ore Perioada de stare : - stabilie te diagnosticul - contractura musculaturii striate

Tetanus - perioada de invazie Semne locale : - subiective senza ie de arsur dureroas la nivelul pl gii - plag uscat , aton , congestiv - fascicul ri spontane in jurul pl gii Semne generale : febr , hiperexcitabilitate sensorial ,cefalee,gre uri, somnolen , senza ie de tensiune n musc.obrajilor

Tetanus perioada de stare Perioada n care se stabile te DGS. Contractura musculaturii striate, tonic In reprize, cu pauze,scurtare pauze Contractur permanent Rs sardonic, trismus maseterin, opistotonus, ortotonus Crize declan ate de excita ii senzoriale Asfixie, deces

Tetanus - Forme clinice Latent Ombilical ( nou-n scut) Cefalic Splanchnic In func ie de evolu ia bolii - supracut

Tetanus - tratamentProfilactic : pl gi tratament corect Profilactic vaccinare Profilaxie antitetanic Declararea, tratamentul i internarea cazurilor de tetanos este obligatorie Accidentele sero-profilaxiei antitetanice Desensibilizarea Tratament curativ

Tetanus tratament curativ In teren, medica ie anticonvulsivant diazepam, evacuare , transport Internarea unitate de boli contagioase Tratament specific de urgen : - neutralizare toxine circulante ser antitetanic doze mari i.m. 50.000 u.a.i. - anticonvulsivante, izolare - traheostomie, ventila ie mecanic

SEPTICEMIA Infectie generalizata datorata patrunderii in mod continuu sau intermitent a germenilor dintr-un focar septic si a toxinelor lor in torentul sanguin Bacteriemia prezenta trecatoare a germenilor in sange- poate evolua fara simptomatologie

SEPTICEMIA Etiologie: a. Cauze determinante: germeni Gram pozitivi sau negativi aerobi si anaerobi, levuri b. Factori favorizanti: -nerespectarea asepsiei-antisepsiei - imunodepresie post radioterapie, citostatice - microbism latent cu flora rezistent la antibiotice - tare organice: diabet, subnutritie

SEPTICEMIA Mecanism: - necesita o poarta de intrare si prezenta germenilor in sange -poarta de intrare:-exogena(plagi, arsuri infectate) sau endogena(abcese profunde, angiocolita, hemodializa) - focar septic- locul de unde germenii se revarsa in circulatie - revarsare continua sau intermitenta

SEPTICEMIA Clinica:- incubatia- ore sau zile - debut- frison solemn, febra(40-41), alterarea starii generale - perioada de stare: - frison- la fiecare descarcare de germeni si toxine - febra: in platou(pneumococ), intermitenta(piocianic), remitenta (germeni cu virulenta mica), ascendenta (germeni cu virulenta mare) -alterarea starii generale(cefalee, greturi, ameteli, delir, diaree, icter, oligurie hemoragii, splenomegalie, hepatomegalie

SEPTICEMIAParaclinic:- semne de infectie- leucocitoza cu neutrofilie, anemie, VSH crescut - hemoculturi pozitive in timpul frisonului(explorarea de baza) Diagnostic:- pozitiv- existenta focarului septic, semne clinice, hemoculturi pozitive - diferential- cu granulia tbc, febra tifoida, boli eruptive, malarie, angiocolita,etc.

SEPTICEMIA Forme clinice: a.Evolutive:-supraacuta- evolutie in 3-4 zile, urmata de deces - acuta:- cea descrisa, in majoritatea cazurilor - subacuta- evolutie trenanta - cronice- cu germeni mai putini virulenti si rezistenta buna a organismului

SEPTICEMIA Forme clinice: b. Etiologice:- stafilococice- evolutie grava, cu metastaze septice in pulmon - streptococice- evolutie trenanta (S. viridans) sau cronica (S. hemolitici) - Gram negativi- evolutie grava, cu soc endotoxinic si anurie - anaerobi- dupa avorturi septice cu soc toxico-septic, icter, anurie - mixte 80% decese

SEPTICEMIA Forme clinice: c. Anatomo-clinice:- septicopiohemiasepticemie cu focare metastatice multiple la distanta si evolutie grava spre exitus - la semnele de septicemie se adauga semne de suferinta de organ (pulmon, ficat, rinichi, suprarenale), realizand MSOF

SEPTICEMIA Tratament: a. Profilactic:- al plagilor si afectiunilor valvulare, respectarea asepsiei si antisepsiei, asanarea focarelor septice b. Curativ:- medico-chirurgical - antibioterapie cu spectru larg in doza bactericida (asociere de lactamine, aminoglicozide, cefalosporine) -chirurgia focarului septic- incizii, drenaje - vaccinoterapie si gamaglobuline - medicatie patogenica- heparinoterapie, corticoterapie, seruri imune - medicatie simptomatica- analgetice, antipiretice

SOCUL SEPTIC- Este suferinta tisulara hipoxica asociata cu prezenta in sange a germenilor patogeni - Poate complica infectiile chirurgicale produse de microbi virulenti - Al patrulea ca frecventa dupa socul hipovolemic, hemoragic, cardiogen - Mortalitate ridicata( 50-80%)

SOCUL SEPTIC Etiologie:- bacterii, virusi, riketsii, paraziti, ciuperci - cel mai frecvent- gram negativi (E.coli, proteus), mai rar gram pozitivi ( pneumococ, stafilococ, clostridium) - factori favorizanti- infectie urinara, gastro-intestinala, biliara, genitala, cutanata

SOCUL SEPTIC Patogenie: - hipoxie tisulara prin reducerea aportului de oxigen prin maldistributia fluxului sanguin datorata endotoxinei microbiene si a mediatorilor eliberati de aceasta - initial- reactie inflamatorie de aparare contra infectiei - ulterior- soc septic cu alterarea circulatiei si hipoxie tisulara

SOCUL SEPTIC Endotoxina germenilor gram- negativi: - cel mai important factor declansator - efect toxic direct pe celulele endoteliale cu cresterea permeabilitatii si extravazare lichidiana in interstitiu - activeaza factorul XII Hageman - activeaza complementul, cu eliberare de histamina si activarea neutrofilelor - initierea procesului de fagocitoza cu eliberare de citokine si metaboliti ai acidului arahidonic

SOCUL SEPTIC Modificari hemodinamice: -initial- circulatie hiperdinamica cu debit cardiac crescut si rezistenta vasculara sistemica scazuta, rezultand hipotensiune arteriala( faza hiperdinamica) - cauza:- eliberarea de histamina, bradikinina, prostaglandine, opioizi endogeni -maldistributia sangelui la nivel tisular - scade diferenta arterio-venoasa in oxigen prin incapacitatea tesuturilor de a extrage oxigenul - suprasolicitare cardiaca, cu reducerea contractilitatii miocardului

SOCUL SEPTIC Modificari hemodinamice: - ulterior- scaderea debitului cardiac cu hipotensiune arteriala si vasoconstrictie periferica(faza hipodinamica) - cauza- actiunea directa a mediatorilor eliberati, perfuzia inadecvata prin maldistributie si incapacitatea tesuturilor de a metaboliza oxigenul - se instaleaza MODS - afectare cardiaca(insuficienta cardiaca), pulmonara(ARDS), renala(necroza tubulara acuta), hepatica(necroza centrolobulara), gastrica(HDS), intestinala(colita ischiemica), pancreatica(pancreatita ischiemica) - imunodepresie, CID - prognosticul depinde de numarul organelor afectate( mortalitate 100% cand sunt atinse 4 organe)

SOCUL SEPTIC Clinic:- faza hiperdinamica- puls amplu, tegumente calde, tahicardie, polipnee, - apar primele semne de MODS: confuzie, oligurie, subicter scleral - faza hipodinamica- hipotensiune marcata, tahicardie, extremitati reci, cianotice, oligo-anurie, intoleranta la alimentatia enterala, semnele disfunctiei multiple de organ Paraclinic:- valori crescute ale saturatiei in oxigen a sangelui venos prin deficit de utilizare - acidoza lactica, trombocitopenie, granulocitoza sau granulocitopenie - scaderea PH-ului gastric

SOCUL SEPTIC Tratament: a.Asigurarea suportului hemodinamic -cresterea debitului cardiac(100-150% din normal) prin administrare de lichide si suport inotropic - cresterea continutului in oxigen al sangelui arterial prin optimizarea concentratiei de hemoglobina si mentinerea unei saturatii a oxigenului de peste 95%

SOCUL SEPTIC Tratament: -terapie volemica:-administrare de cantitati mari de lichide pentru refacerea volemiei si cresterea intoarcerii venoase - se prefera solutiile coloidale - in caz de anemie- sange sau masa eritrocitara

SOCUL SEPTIC Tratament: - medicatia inotropica si vasoconstrictoare - inotropicele cresc debitul cardiacprin cresterea contractilitatii miocardului - initial- dopamina 5-20 g/kgC/min, ulterior adrenalina sau noradrenalina 1-15 mg/min - oxigenoterapie pe masca si ventilatie mecanica pentru ameliorarea oxigenarii sangelui arterial

SOCUL SEPTIC Tratament: - corectarea tulburarilor metabolice: - solutii alcaline in acidoza lactica - insulina in caz de hiperglicemie - in caz de CID- plasma proaspata congelata, concentrat trombocitar, heparinizare - suport nutritiv- regim hipercaloric ( 3035 kcal/kg/zi- alimentatie pe sonda nazogastrica

SOCUL SEPTIC Tratamentul insuficientelor de organ:- ventilatie mecanica cu PEEP in ARDS - protectoare de mucoasa, antiacide, hemostaza endoscopica in hemoragii de stress - hemofiltrare in insuficienta renala - tratamentul CID

SOCUL SEPTIC Tratament etiologic: - antibioterapie si eradicarea focarelor septice - initial tratament antibiotic combinat in doze mari, ulterior conform antibiogramei - terapie imunologica( anticorpi anti lipopolizahridele endotoxinei bacteriene) - drenaj chirurgical al focarelor de infectie( esential)

INFECTII NOZOCOMIALE Infectie dobandita de pacient in cursul spitalizare Frecventa intre 5 - 20% functie de profilul clinicii Frecventa 28-30% in serviciile de reanimare 15-17% in chirurgia de urgenta 6-7,5% in chirurgia la rece Determina 75% din decesele din clinicile de chirurgie generala

INFECTII NOZOCOMIALE Patogenie: - rezultatul interactiunii intre un agent infectios si gazda susceptibila prin intermediul transmisiei a- rezervorul endogen:- cel mai frecvent - sursa e pacientul , la care se produce autoinfectia - cel mai frecvent- flora digestiva b- rezervoare exogene- contaminarea sistemului de aer conditionat, de apa al spitalului -echipament medical- aparate de ventilatie mecanica, de dializa tuburi de dren, catetere intravenoase c- personalul medical, vizitatori, alti bolnavi

INFECTII NOZOCOMIALE Transmisia: a.Contact direct- prin maini infectate b.Contact indirect- prin intermediul unui echipament infectat c.Pe cale aeriana d.Contaminarea intraoperatorie a peritoneului si plagii operatorii e.Translocatia bacteriana

INFECTII NOZOCOMIALE Gazda:- alterarea mecanismelor de protectie ale gazdei prin: a. Afectiuni concomitente- neoplazii, arsuri, etilism, boli cronice b. Malnutritia c. Varsta inaintata d. Tratamente medicamentoase- citostatice, imunosupresive, antiacide, antibiotice e. Iradierea preoperatorie f. Acte medicale invazive

INFECTII NOZOCOMIALE Etiologie: -germeni oportunisti, multirezistenti, cu patogenitate crescuta -bacili gram negativi- peste 50% din cazuriproduc infectii urinare, ale plagilor chirurgicale, pneumonii, bacteriemii(E. coli , Enterobacter, Piocianic, Proteus) - Stafilococul(15-21%)- infectii de plaga, alte infectii cutanate de spital - Streptococul(5-10%)- infectii urinare, infectii de plaga - anaerobi- peritonite postoperatorii, pneumonii

INFECTII NOZOCOMIALE Etiologie: -ciuperci (2-3%) dupa antibioterapie prelungita, in caz de imunodeficienta severa - cel mai frecvent cu Candida - virusuri(5%)- virusuri respiratorii, rubeolic, virusul hepatitei B, HIV

INFECTII NOZOCOMIALE Profilaxie: - Respectrea asepsiei si antibioterapie profilactica preoperatori - Folosirea de catre personal a metodelor specifice de prevenire a infectiilor prduse de dispozitive mecanice invazive - Perfectionarea continua a personalului - Studiu bacteriologic periodic al clinicii


Recommended