Home >Documents >INFECTIILE CHIRURGICALE LOCALIZATE

INFECTIILE CHIRURGICALE LOCALIZATE

Date post:19-Jan-2016
Category:
View:158 times
Download:9 times
Share this document with a friend
Description:
INFECTIILE CHIRURGICALE LOCALIZATE. DRAGOS SERBAN DAN DUMITRESCU. Generalitati. Infectia reprezinta ansamblul tulburarilor functionale si al modificarilor lezionale , locale si sistemice produse de reactia organismului la patrunderea si inmultirea germenilor patogeni. - PowerPoint PPT Presentation
Transcript:
  • INFECTIILE CHIRURGICALE LOCALIZATEDRAGOS SERBANDAN DUMITRESCU

  • GeneralitatiInfectia reprezinta ansamblul tulburarilor functionale si al modificarilor lezionale , locale si sistemice produse de reactia organismului la patrunderea si inmultirea germenilor patogeni.

    Caracteristicile infectiei chirurgicale:focarul infectios este, de regula, evident la examenul clinic;etiologie polimicrobiana, cu formare de puroi;caracter invaziv prin difuziunea germenilor patogeni din focarul infectios in regiunea respectiva sau in tot organismul;focarul infectios necesita tratament chirurgical prin incizie, debridare, drenaj.

  • GeneralitatiCauzele determinante sunt reprezentate de germenii infectiosi ce provin fie din mediul exterior, fie din flora proprie a bolnavului.

    Factorii favorizanti:factorii generali sunt reprezentati de unele stari patologice congenitale sau dobandite, de varstele extreme, de scaderea rezistentei organismului;

    factorii locali ce pot favoriza infectii sunt: - traumatisme severe; - piele si haine murdare ce vin in contact cu diferite plagi; - tulburari circulatorii; - corpi sau materiale straine din plaga; - tehnica chirurgicala incorecta; - durata mare a operatiei; - tuburi de dren; - zdrobiri de tesuturi;

  • GeneralitatiClasificare:Dpvd evolutiv:acute: evolueaza rapid, cu debut brusc, semne clinice generale zgomotoase si necesita tratament de urgenta (celulita, flegmon, gangrena gazoasa, fasceita necrozanta);cronice, prezinta o simptomatologie mai stearsa;

    Dupa intinderea fenomenelor inflamatorii:limitate (abces, furuncul, hidrosadenita);difuze (celulita, flegmon, fasciita);generalizate (septicemia, septicopioemia);

    Dupa profunzimea leziunilor:superficiale (supraaponevrotice);profunde.

  • GeneralitatiSemne clinice:Semnele locale:roseata (rubor), expresie a vasodilatatiei locale;caldura (calor), urmare a vasodilatatiei si activarii fluxului sanghin;tumefactia (tumor), rezultat al exudatului lichidian si a diapedezei leucocitare, cu producerea de puroi;durerea (dolor), produsa prin excitarea terminatiilor nervoase;lezarea functiei segmentului respectiv (functio laesa);

    Semne regionale:limfangita reticulara sau tronculara;adenita sau adenoflegmon;

    Semne generale, in raport cu gravitatea infectiei:ascensiunea termica;frisonul;tahicardia;alterarea starii generale.

  • GeneralitatiDiagnostic paraclinic:Leucocitoza (poate depasi 12000-15000/mmc), cu neutrofilie (85-95%) si devierea la stanga a formulei Arneth; mai rar, normoleucocitoza sau chiar neutropenieProbe biologice de inflamatie: VSH, Fb, CRP cu valori crescute; Cercetarea puroiului: macroscopic: poate aduce informatii utile despre etiologie (pneumococ verzui, stafilococ inodor, alb, cremos, streptococ fluid, anaerobi fluid, cenusiu-murdar, urit mirositor)bacterioscopia directa (coloratii Gram, albastru de metilen)cultura cu antibiograma: identificarea agentului patogen si a sensibilitatii la antibioticeHemocultura: pozitivarea hemoculturii semnifica diseminarea infectiei, cand germenii izolati sunt aceeasi cu cei din focarevaluarea statusului biologic: dozari ale ureei, creatininei, glicemiei, transaminazelor, amilazemiei pot fi alterateexamenul sumar de urina: posibil cresterea densitatii urinare, cilindri hialini sau granulosiexplorari imagistice, in localizarile profunde (ultrasonografia, CT, RMN)

  • GeneralitatiEvolutie si complicatii:evolutia infectiilor se face, de obicei, spre agravare, cu afectarea tesuturilor din jur sau cu tendinta la generalizare;vindecarea spontana se obtine foarte rar;complicatii:extensii locale;distrugeri de tesuturi vecine cu aparitia de hemoragii, tulburari neurologice, miozite, osteite, osteomielite;septicemii, septicopioemiimetastaze septice

    Tratament:profilactic:evitarea traumatismelor;tratarea corecta a plagilor sau altor traumatisme capabile sa produca infectii;respectarea regulilor de asepsie si antisepsie in interventiile operatorii;igiena pielii, antibioterapie;

  • Generalitatimedical:rol adjuvant si se poate aplica atat inainte cat si dupa tratamentul chirurgical: - revulsii locale cu gheata sau antiseptice; - antibioterapie; - vaccinoterapia nespecifica; - tratament simptomatic: analgetice, antipiretice;Antibioterapia curativa:ATB pot fi:bactericide (distug germenii) grupa Javetz I bacteriostatice (inhiba multiplicarea lor) grupa Javetz IIAsocierea a 2 sau mai multe ATB poate avea efect sinergic (se potenteaza unul pe altul), antagonic (efect mai mic decat suma efectelor izolate) sau indiferentAlegerea ATB: conform antibiogramei (ideal)/ ATB bactericide cu spectru larg (cefalosporine de gen. III, IV)/ asocieri de ATB bactericide cu efect sinergic (ex. Peniciline sau cefalosporine+aminoglicozide)Calea de administrare: orala (tranzit intestinal normal, toleranta digestiva buna)/intramuscular/intravenos

  • Generalitatichirurgical:este cel de baza si are drept obiective evacuarea puroiului si oprirea extensiei infectiei;pentru tratarea focarului, in raport cu natura si gravitatea infectiei se executa:incizii in zona de infectie care trebuie sa fie largi, in raport cu localizarea colectiei si formatiuniile anatomice vecine;contraincizii;debridarea tesuturilor ce formeaza septuri cu indepartarea celor mortificate si trasformarea colectiei intr-o cavitate unica;excizia tesuturilor necrozate sau gangrenate, pana in tesut sanatos;spalarea cavitatii restante cu solutii antiseptice;drenaj;pansament.

  • Abcesul caldcolectie purulenta localizata, care evoluaza cu semnele clinice cardinale ale inflamatiei (tumor, rubor, calor, dolor, functio laesa);Clasificare:superficiale, accesibile examenului clinic;profunde, localizate la nivelul diferitelor organe;Poarta de intrare: solutie de continuitate la nivel cutanat (plaga, intepatura, escoriatie)diseminare limfatica/hematogena (mai ales in cazul abceselor profunde, viscerale)Agentul etiologic:germeni piogeni (stafilococ-80%, streptococ, gram negativi, anaerobi);substante chimice iritante sau necrozante injectate intramuscular (iod, nitrat de argint, solutii hipertone)factori favorizanti: tare metabolice, diabet, alcoolism, casexie;

  • AbcesulAnatomie patologica:cavitatea neoformata, alcatuita din 3 straturi:intern (membrana piogena): fibrina, leucocite, germeni piogeni;intermediar: tesut conjunctiv tanar, cu vase de neoformatie;exterior: tesut conjunctiv scleros si infiltrat inflamator, bariera fiziologica impotriva extindarii supuratiei;continut: puroi, alcatuit din polimorfonucleare, limfocite, microbi, resturi tisulare necrozate;aspect variabil in functie de agentul etiologic:gros, cremos, inodor in infectiile stafilococice;fluid, sero-purulent - in infectiile streptococice;albicios, fluid, cu miros de varza acra - in infectiile cu E. coli;cenusiu, murdar, fetid, cu gaze in infectiile cu anaerobi.

  • AbcesulSemne clinice:a) generale: sindrom toxico-septic (febra 39-40C, frison, curbatura, anorexie);b) locale:formatiune relativ bine delimitata, inconjurata de o zona de edem, cu semnele clasice ale inflamatiei prezente;fluctuenta: semn patognomonic de colectie lichidiana, apare in 2-4 zile de la debut, prin ramolirea zonei centrale;atentie la falsa fluctuenta a unor mase musculare (fesa) sau pulpei degetelui;fluctuenta nu se percepe in colectiile profunde;

  • AbcesulEvolutie clinica stadiala:1. Faza presupurativa (1-2 zile)durere locala intensa, accentuata nocturn si de pozitia decliva a membrului afectattegumente rosii, calde edematiatefebra, frison, alterarea starii generale2. Faza supurativa (abcedare): zilele 2-5 durerea scade usor in intensitate, caracter de tensiune, devine pulsatila;formatiunea creste progresiv in dimensiuni si prin ramolire centrala devine fluctuenta;tegumentele supraiacente devin livide si se subtiaza central;febra oscilanta, de tip septic3. Faza de fistulizare (zilele 6-8)fistulizare prin erodarea tegumentelor, cu evacuarea partiala a puroiului si ameliorarea semnelor generale;in absenta tratamentului supuratie cronica (sfacelurile si puroiul nu se pot evacua in totalitate spontan)

  • AbcesulExplorari paraclinice:sindrom biologic inflamator: VSH, Fb, CRP, leucocitoza cu neutrofilie si deviere la stanga a formulei leucocitare;ex. bacteriologic al puroiului (frotiu si cultura cu antibiograma) cu identificarea germenului si a sensibilitatii la antibiotice;

    Diagnostic diferential:flegmonul (supuratie difuza);abcesul rece (tbc) reincalzit (suprainfectat);hematomul posttraumatic;chist sebaceu infectat;tumori benigne (lipoame, limfangioame) sau maligne (sarcoame, neoplasme cu evolutie rapida);

  • AbcesulEvolutie si complicatii:in absenta tratamentului, tendinta de fistulizare spontana la exterior sau in organele vecine;complicatii locale: limfangita, adenita regionala;complicatii sistemice: diseminare septica la distanta (septicemie, metastazare septica la nivelul altor organe).

    Tratament:general: antibiotice, analgezice, antitermice, reechilibrare hidro-electrolitica si metabolica;local:in faza de constituire: revulsive aplicate local;dupa aparitia fluctuentei, tratament chirurgical:incizie in zona de maxima fluctuenta, suficienta pentru a asigura un drenaj larg al cavitatii;evacuarea puroiului (cu prelevare pentru antibiograma), debridarea tesuturilor necrotice;lavaj cu solutii antiseptice (apa oxigenata, cloramina), mesaj;

  • AbcesulForme clinice particulare:Abcesul in buton de camasa:format din 2 cavitati, una superficiala si una profunda (subaponevrotica), ce comunica printr-un traiect;interventia chirurgicala trebuie sa asigure rezolvarea ambelor cavitati (incizie, drenaj);

    Abcesul in bisac:strangularea cavitatii intr-un anumit punct printr-o formatiune puternica (ligament);tratament chirurgical: incizii, contraincizii, drenaj;

    Abcesul de fixatie (de interes istoric):mijloc terapeutic in cazul unor infectii generale; injectarea unor substante aseptice in tesuturi, care produc necroza si ascensiunea termica;

  • Staficolocii cutanateFoliculitaFuruncululFurunculul antracoidHidrosadenita

  • Foliculitadefinitie: inflamatia foliculului pilos;etiologie: stafilococul auriu, germen prezent pe tegumente, mai ales la nivelul ostiilor canalelor glandelor sebacee;factor favorizant: microtraumatisme locale ce determina mici solutii de continuitate;

    Semne clinice: evolutie stadiala: hiperemie-abcedare-fistulizareinitial:mica zona hiperemica centrata de firul de parprurit moderat;in evolutie: microabces centrat pe firul de par;edem supraiacent micii colectii;bombeaza la exterior formand o flictenaevolutie catre fistulizare, eliminandu-se puroiul impreuna cu firul de par;in final: cicatrizare cu microcicatrice scleroasa;

  • FoliculitaAfectiune cu caracter recidivant, cu extindere regionala,foliculii pilosi infectandu-se unii de la altii.Localizare frecventa in zonele cu pilozitate crescuta: scalp, fata la brbati, membre, fata dorsala a degetelor, zona pubiana)

    Tratament:conservator:

    vaccin antistafilococic sau autovaccin in cazurile rebele si recidivante. igiena locala epilare cu penseta badijonare cu antiseptic a suprafetei epilate posibil raze UV

  • Furuncululinfectie necrozanta care afecteaza foliculul pilos si glanda sebacee adiacenta;etiologie: stafilococul auriu;factori favorizanti: igiena precara a tegumentelor, seboreea, acneea;iritatii mecanice ale pielii (guler tare, grataj), care creaza mici solutii de continuitate;terenul biologic precar: diabet, avitanimoze, alcoolism, surmenaj;

    Anatomie patologica:initial: mica tumefactie rosie-violacee, pruriginoasa, centrata pe firul de par,in evolutie: pustula subepidermica cu evolutie catre profunzime (in 2-3 zile);necroza foliculului pilos si a glandei sebacee asociate, cu aparitia unei flictene superficialeevolutie catre fistulizare, eliminand o serozitate purulentazona de necroza profunda (burbionul) se elimina catre ziua 8-9;vindecare prin cicatrizare catre ziua 10-12;

  • FuruncululSemne clinice:generale (in cazurile mai severe): febra (38-39C), cefalee, anorexie, alterarea starii generale;

    locale:durere cu caracter de arsura, prurit;tumefactie conica, dura, centrata pe un fir de parpustula subepidermica fistulizare eliminare burbion vindecare prin cicatrizare;

    regionale: limfangita reticulara, adenita regionala;

  • FuruncululEvolutie si complicatii:tendinta la recidiva si cronicizare, starea septica prelungita poate duce la amiloidoza renala;infectia cu germeni agresivi sau imunitatea deficitara poate duce la aparitia urmatoarelor complicatii:loco-regionale:limfangita, limfadenita, adenoflegmon;tromboze venoase septice, embolii septice;osteite, osteomielite de vecinatategenerale:embolizare septica si flegmoane la distanta (renale, pulmonare, cerebrale, subfrenice)

    Diagnostic diferential:sancrul sifilitic: leziune dura, nedureroasa, la bolnavi cu reactii serologice pozitive pentru sifilis;pustula maligna (antrax): placard dur cu zona necrotica circulara, inconjurata de microvezicule; in lichidul acestora poate fi identificat bacilul antraxului;

  • FuruncululForme clinice:Furunculul fetei: forma maligna prin severitatea simptomatologiei si complicatiilor posibile;localizari: obraz, buza superioara, aripa nasului, pleoape;sindrom toxico-septic sever;edem difuz al fetei;posibila extensie limfatica si vasculara a procesului septic (favorizata de manevrele de stoarcere);tromboza septica la nivelul venelor faciala, oftalmica, triunghiul tirolinguofacial;tromboza sinusului cavernos, cu evolutie posibil letala;Furunculoza:stafilococie cutanata caracterizata prin aparitia simultana sau succesiva de multiple furuncule, prin contaminare din aproape in aproape;status imunologic deficitar: tarati, diabetici;

  • FuruncululTratament:profilactic: igiena regiunilor piloase si evitarea microtraumatismelor;general: in cazurile grave si in localizarile faciale:antibioterapie (initial, penicilina sau eritromicina, ulterior conform antibiogramei);analgezice, antitermice, corectarea tarelor (diabet, anemie);vaccinoterapie in cazurile rebele, recidivante;local: conservator, in faza congestiva: badijonari cu solutii antiseptice, fizioterapie (ultrasunete, infrarosii);chirurgical, in faza de abcedare: incizie, debridare, evacuarea burbionului, dirijarea cicatrizarii;furunculul fetei nu se incizeaza;

  • Furunculul antracoid (carbuncul)forma grava, caracterizata prin aglomerarea de furunculi intr-o zona delimitata;bolnavi tarati, diabetici, malnutriti, imunodeprimati;aspect clinic asemanator antraxului;localizare: ceafa, spate, fata dorsala a degetelor;

    Anatomie patologica:necroza masiva a dermului, cu formarea unei cavitati purulente rezultate din confluarea a mai multe burbioane;placard cenusiu-brun, de pana la 5-6 cm, la nivelul caruia se afla mai multe orificii fistuloase;

    Semne clinice:generale: sindrom toxico-septic (febra 38-39C, frison, cefalee, anorexie, varsaturi);locale:in faza congestiva: placard rosu- violaceu, indurat, dureros, edematiat, cu evolutie extensiva;in faza de supuratie (dupa 3-4 zile): la nivelul leziunii, apar flictene multiple ce fistulizeaza succesiv, eliminand puroi si dopuri necrotice;vindecare cu cicatrice cheloida, voluminoasa, mutilanta;

  • Furunculul antracoid (carbuncul)Tratament:profilactic, general si local, dupa aceleasi principii ca la furuncul, dar cu urmatoarele particularitati:terapie generala mai intensa, pentru combaterea sindromului toxico-septic;tratamentul chirurgical:sub anestezie generala;incizie in cruce, cu bisturiul electric;decolarea celor 4 lambouri tegumentare, debridarea tesuturilor necrotice (burbioane) si a tesutului grasos afectat;plombarea plagii cu antibiotice. Furuncul antracoid al cefei

  • Hidrosadenitaabces tuberos, boala Verneuil;infectia acuta determinata de stafilococul auriu a glandelor sudoripare;localizare: cel mai frecvent axilara, dar posibil si la nivelul areolei mamare, pube, labiile mari, regiunea anala;

    Anatomie patologica:leziune cu aspect de abces, cu interesare primara a glomerulului glandei sudoripare;nu e centrata pe firul de par;nu contine zona de necroza (spre deosebire de furuncul)evolutie stadiala: inflamare-abcedare-fistulizare-cicatrizare vicioasa

  • HidrosadenitaSemne clinice:generale (de intensitate mica): febra, frison, cefalee, anorexie;locale:la debut: tumefactie profunda, dura, nodulara, pruriginoasa, aderenta la piele;perioada de stare: multiple tumorete inflamatorii, in faze diferite de evolutie, care pot conflua si fistulizeaza prin mai multe orificii;vindecare cu cicatrice vicioasa;regionale:trenee de limfangita, edem al bratului;impotenta functionala a mb. superior, fixat in semiabductie;

  • HidrosadenitaEvolutie:catre extindere si fistulizare;tendinta la cronicizare si recidive frecvente;rar, vindecare spontana, numai daca nu a abcedat.

    Diagnostic diferential:adenita: situata mai profund, in tesutul celulo-grasos;furunculul, centrat pe foliculul pilos si continand burbion;

  • HidrosadenitaTratament:In faza de constituire: igiena locala riguroasa a axilei (radere, epilare)revulsive locale (prisnite alccolizate)antibiotice pe cale generala (oxacilina 3-4g/zi);terapie antiinflamatorie (ultrascurte,roentgenterapie);

    In faza de abcedare: tratament chirurgical (sub anestezie locala): incizii paralele cu pliurile de flexie axilare, evacuarea secretiei purulente, debridare, mesaj

    In cazurile grave, cu sepsis masiv:antibioterapie, vaccinoterapie;excizia tegumentelor axilare, bogate in glande sudoripare, pentru oprirea recidivelor;

  • Limfangita acutainflamatie septica a vaselor si trunchiurilor limfatice, ce poate acompania orice proces infectios, determinat de patrunderea in interiorul ei a unor germeni microbieni virulenti;etiologie: stafilococ, streptococ (tropism limfatic deosebit), pneumococ, colibacili, etc.;Poarta de intrare: microtraumatisme (plagi, intepaturi, escoriatii)procese septice la distanta (abcese, flegmoane posibil vindecate la momentul examinarii);fiziopatologie: mod de reactie a organismului la transportul limfatic al germenilor;

    Semne clinice:generale: sindrom infectios de intensitate variabila, care acompaniaza procesul septic;locale: variabile, in functie de forma anatomo-clinica;

  • Limfangita acutaLimfangita reticulara:localizare la nivelul retelei limfatice superficiale a tegumentelor adiacente leziunii;clinic: linii fine, rosii, pe fond de hiperemie cutanata si edem;presiunea zonei este dureroasa si face sa dispara temporar hiperemia;

    2. Limfangita tronculara:interesarea trunchiurilor limfatice ale retelei superficiale;primar (flora virulenta, plaga neglijata) sau secundar limfangitei reticulare;clinic: treneuri rosii rectilinii, paralele sau anastomozate, pe traiectul trunchiurilor limfatice mari ca loviturile de bici;la palpare: cordoane indurate si dureroase;directie centrifuga, intre leziune si ganglionii regionali;adenita regionala prezenta;

  • Limfangita acuta3. Limfangita supurata:infectii cu germeni cu virulenta crescuta;clinic: cordoane rosii, indurate, dureroasa cu evolutie catre:tromboza limfatica extensiva;interesarea tesuturilor din jur (perilimfangita) si supuratie;

    4. Limfangita gangrenoasa:infectii cu anaerobi sau mixte aerob-anaerobe, la bolnavi tarati;procesul sta la originea fasceitei necrozante;clinic:semne generale intense;local: decolarea a epidermului de derm flictene seroase sau sero-sanguinolente false membrane supuratie de aspect gangrenos;

  • Limfangita acutaLimfangita acuta acompaniind diferite procese patologice locale

  • Limfangita acutaTratament:

    profilactic: atitudine corecta in plagi si infectii;

    general: antibiotice, analgezice, antipiretice;

    local:conservator: comprese Priesnitz locale cu substante antiseptice;chirurgical, in limfangitele supurate si gangrenoase: incizii, evacuarea colectiilor, lavaj cu antibiotice;

    tratamentul infectiei cauzale;

  • Adenita acutainflamatia acuta a ganglionilor limfatici, secundara unui proces de limfangita evidenta clinic sau cu evolutie stearsa;

    Forme anatomo-clinice:Adenita acuta congestiva:noduli unici/multipli, de consistenta crescuta, volum variabil, durerosi spontan sau la presiune, mobilitate pastrata sau diminuata (periadenita);tegumente supraiacente nemodificate;

    Adenita supurata (abcesul ganglionar):complica evolutia unei adenite acute, cu germeni virulenti, pe un teren tarat;nodul marit de volum, dureros, aderent la piele, fluctuent;tegumente supraiacente intens hiperemice;Adenita supurata

  • Adenita acutaAdenoflegmonul (perinodulopatia supurata):evolutia difuza si extensiva a unui abces ganglionar, interesand mai multi noduli invecinati si tesutul celulo-grasos adiacent;bloc inflamator pseudotumoral, indurat,dureros, aderent la tegument, cu zone fluctuente cu tendinta la fistulizare;tegumente supraiacente intens hiperemice;impotenta functionala a segmentului respectiv;semne generale accentuate;Adenita fistulizata: eliminarea puroiului prin unul sau mai multe orificii, cu remiterea partiala a simptomatologieiAdenita scleroasa: cicatrizare prin reparatie conjunctiva- ggl mic, dur, scleros, arhitectura limfatica distrusaComplicatii:eroziuni vasculare, cu hemoragii, tromboflebite septice de vecinatate;artrite, osteite, nevrite, flegmoane;septicemii, localizari septice secundare;

  • Adenita acutaTratament:medical, in adenita acuta:repaus (imobilizarea segmentului afectat);tratarea portii de intrare;Antibioterapie, analgezice, antitermice;

    chirurgical, in adenita supurata si adenoflegmon:incizie, evacuare, debridare, drenaj, mesaj;antibioterapie conform antibiogramei din puroiul recoltat;

  • Erizipelulafectiune infecto-contagioasa produsa de streptococul beta-hemolitic;cale de transmitere:aeriana (prin picaturile Pflugge, de la purtatorii sanatosi sau bolnavii de angina);direct, prin obiecte contaminate;factori favorizanti: solutii de continuitate cutanate: escoriatii, plagi cutanate;tare organice: diabet, anemie;anatomie patologica:in derm: serozitate abundenta ce umple spatiile conjunctive;in epiderm, reactia inflamatorie produce eritem si edem;

  • ErizipelulSemne clinice:generale:debut brusc, cu frison violent urmat de ascensiunea termica (40C) si alterarea starii generale;in perioada de stare, febra in platou, tahicardie, oligurie, astenie;

    locale:placardul erizipelatos, mai clar in centru, cu un burelet marginal ce se extinde excentric, serpinginos;pot apare flictene sero-sanghinolente sau supuratie in hipoderm;

  • ErizipelulExplorari paraclinice: sindrom biologic inflamator: VSH, Fb, CRP, leucocitoza cu neutrofilie;albuminurie si uneori hematurie;

    Dg. diferential: celulitadermite alergiceeritemul de infectiiflegmonul

    Complicatii:locale (abcese, flegmoane, flebite, artrite, gangrene)regionale (limfangita, adenita)generale (endocardita, nefrita, reumatism, septicemii).

  • ErizipelulTratament:general:antibioterapie (penicilina, eritromicina, timp de 7-10 zile)antitermice, antialgice;

    local: pansamente umede antiseptice; incizii, evacuare, drenaj in zonele cu supuratii;

  • Flegmonulinflamatie acuta a tesutului celular, caracterizata prin difuziune, fara tendinta la delimitare si prin necroza masiva a tesuturilor interesate;se dezvolta, de obicei, in tesutul celular subcutanat si in interstitiile conjunctive;

    cauza determinanta cea mai frecventa este streptococul si mai rar stafilococul, anaerobii sau asociatiile de germeni;

    cauzele favorizante:plagi zdrobite, delabrante si afractuoase;nerespectarea asepsiei si antisepsiei;injectarea de substante vasoconstrictoare sau necrozante in tesutul celulo-adipos;tare organice (diabet, cancer, alcoolism, cardiopatii);virulenta crescuta a germenilor;

  • FlegmonulAnatomie patologica:localizare:supraaponevrotic, localizat in tesutul celular subcutanat;subaponevrotic, in tesutul celular subaponevrotic dar si in cel subcutanat;profund, intereseaza tesutul celular din jurul unor organe;

    macroscopic, flegmonul evolueaza in mai multe stadii:invazie, in primele 1-2 zile, cu edem, serozitate fara puroi si tesuturi cu tenta violacee;inflamatie acuta, apare puroiul care nu este colectat si incepe difuziunea;necroza, apare supuratia cu puroi tipic, sanghinolent cu necroza tesuturilor, aparitia sfacelurilor, ulceratii sau tromboze ale vaselor;reparatie, eliminarea tesuturilor necrozate si aparitia de cicatrici vicioase si tulburari functionale

  • FlegmonulSemne clinice:a) In perioada de invazie:predomina semnele generale febra, frisoane, tahicardie, anorexie, voma, oligurie;local, apare edemul inflamator, limfangita reticulara perilezionala si adenita regionala;tegumentele sunt hiperemiate, calde, lucioase;

    b) In perioada inflamatorie (zilele 2-4):general: stare generala alterata, cianoza buzelor, faciespamantiu;local: durerile devin insuportabile, edemul se mareste, apar zone fluctuente +/- flictene cu continut sero-sanghinolent;flegmon extensiv al mb. sup.

  • FlegmonulSemne clinice:

    c) in faza de necroza (zilele 5-6):starea generala se poate agrava foarte mult, la bolnavii netratati, cu instalarea socului toxico-septic si deces;la bolnavii tratati, starea generala se amelioreaza;local, supuratia diseca si disloca formatiuni anatomice, producand necroza acestora si perforatia pielii cu eliminarea de secretii fetide si sfaceluri;

    d) in stadiul de reparatie:semnele generale revin treptat la normal;local: eliminarea tuturor resturilor de tesuturi devitalizate cu aparitia unor cicatrici vicioase si instalarea de tulburari functionale din partea formatiunilor interesate;

  • FlegmonulDiagnosticul diferential se face cu:erizipelul flegmonos: are burelet marginal caracteristic;gangrena gazoasa: starea generala este foarte alterata iar local prezinta crepitatii;osteomielita acuta;seroame cu evolutie rapida;celulita crepitanta neclostridiana;

    Evolutie. Complicatii:fara tratament, evolutia este grava, in raport cu virulenta germenului si rezistenta organismului;sub tratament se obtine vindecarea cu sau fara sechele;complicatiile sunt locale, regionale si generale:locale: necroze cu distrugeri de tesuturi, hemoragii secundare prin eroziuni vasculare, tromboflebite;regionale: artrite, osteite, pleurezii, peritonite;generale: septicemii, insamantari la distanta (endocardite);

  • FlegmonulTratament:profilactic: respectarea asepsiei-antisepsiei la injectii si tratarea corecta a oricarei plagi;medical detine rol important si consta in antibioterapie, sustinerea starii generale (analgetice, antipiretice, perfuzii) si vaccinoterapia nespecifica;chirurgical (de baza):indicat in faza de abcedare si contraindicat in faza de invazie;incizii largi in zona de maxima fluctuenta, debridari de tesuturi cu excizia celor necrozate, drenaj multiplu si spalaturi cu solutii antiseptice.flegmon fesier - incizat

  • FlegmonulForme anatomo-clinice:Flegmonul fesier: este cel mai frecvent intalnit si reprezinta infectia tesutului celulo-adipos din zona fesiera.

    Flegmonul ischio-rectal: reprezinta supuratia lojii ischiorectale, delimitata de ridicatorii anali, septul fascial, sfincterul anal si obturatorul intern si poate evolua bilateral.

    Flegmonul perirectal superior, localizat in tesutul celulo-adipos din spatiul perirectal superior, delimitat de peritoneu, rect, ridicatorii anali si peretele pelvin.

    Flegmonul perirenal, la nivelul tesutul celulo-adipos perirenal.

  • FlegmonulFlegmon al degetului:a. faza de invazieb. faza de abcedarec. incizie, debridare chirurgicala

  • FlegmonulFlegmon ischiorectal

of 51/51
INFECTIILE CHIRURGICALE LOCALIZATE DRAGOS SERBAN DAN DUMITRESCU
Embed Size (px)
Recommended