Home >Documents >patologie articulara

patologie articulara

Date post:08-Aug-2015
Category:
View:164 times
Download:3 times
Share this document with a friend
Description:
patologie articulara
Transcript:

CURS VII

Patologie articular

Artrografie normal Semiologie articular I. Interliniul articular: Lrgirea ; presupune lichid intraarticular la articulaiile fixe i rezorbie osoas la semimobile. ngustarea- se face pe seama cartilajului articular Dispariia cele dou epifize vin n contact, interliniul articular fiind nc trasat sau disprut, sau anchiloz. II. Epifizele :lama osoas subcondral poate fi : subiat parial sau total, ori chiar s se lase descoperit esutul spongios subiacent denivelat prin eroziuni ngroat parial sau global III. Axul articular care sufer abateri de la normal, fiind modificri consecutive modificrilor articulare i periarticulare. Afeciuni articulare congenitale I. Luxaia congenital de old poate fi teratologic asociat cu alte malformaii sau displazie congenital. Pe radiografia de fa se delimiteaz linii i puncte anatomice, msurarea unor unghiuri. Se constat hipoplazia plafonului acetabular, deplasarea capului femural n sus i lateral, hipoplazia nucleului femural. Luxaia poate fi uni sau bilateral.

1

II. Luxaiile multiple congenitale; olduri, genunchi, coate se asociaz i cu alte anomalii osteo-articulare. III. Redorile articulare congenitale- cea mai obinuit, piciorul strmb congenital. Radiodiagnosticul luxaiilor Radiodiagnosticul stabilete: 1. tipul de luxaie luxaie propriu- zis ; pierderea total a contactului celor dou oase, subluxaie pstrarea unui punct de contact ntre oase, luxaii simultane- pstrarea contactului a dou oase fa de al treilea- ex. luxaia de cot . 2 starea epifizelor- fracturi, deslipiri epifizare. 3. factorii favorizani anatomici se vor cuta n luxaiile recidivante. Radiodiagnosticul afeciunilor infecioase 1) Osteoartrita T.B.C imaginile incipiente constau n ngustarea interliniului articular, neregularitatea capetelor osoase, ancoe pericondrale, demineralizarea i leziuni distructive osoase subcondrale. Prin evoluie capetele osoase sunt denudate de cartilaj, vin n contact unul cu altul, procesul eroziv continu cu distrucii osoase importante, dac intervine sterilizarea se instaleaz o anchiloz complet sau parial, n raport cu ntinderea leziunilor ulcerative.

Localizri cele mai frecvente ale osteoartritei T.B.C sunt: rahis (Morb Pott); particular este modificarea de poziie prin distrucia hemicorpurilor vertebrale apare cifoza angular.

2

osteoartrita oldului osteo-artrita genunchiului pot fi situate i la pumn, sacro-iliac, cot etc 2) Osteoartrita stafilococic produce puroi n articulaie cu demineralizarea epifizelor, pensare articular, distrucia rapid a capetelor osoase urmate de subluxaii. Dup vindecare, distruciile articulare pot duce la anchiloz cu deformare articular. Artropatiile inflamatorii 1. Poliartrita reumatoid semnele de debut apar la articulaiile interfalangiene proximale, intercarpo- falangiene i pumn. Se constat tumefiere de pri moi articulare, demineralizare epifizar cu distrugerea cartilajului, eroziuni de suprafa ale corticalei care apar la stiloida cubital, capetele metacarpiene i epifizele falangiene; mici lacune punctate, mai frecvent pe scafoid, pensri articulare..n fazele avansate, se ajunge la anchiloza carpului, mna este dezaxat fa de antebra, minile sunt dezaxate fa de metacarpiene.

La picioare sunt modificri asemntoare. La genunchi, old, coloana vertebral apar pensri articulare, eroziuni, osteofite, traducnd artroza secundar. 2. Spondilita anchilopoietic- afecteaz frecvent brbaii 5/1,de 20-40 ani, debuteaz la articulaia sacro-iliac i apoi coloana vertebral. La articulaia sacro-iliac sunt 3 stadii; 1. tergerea interliniului i falsa lrgire a lui; 2. osteoscleroza subcondral cu benzi de condensare osoas; 3. anchiloza sacro-iliac. La coloana vertebral; 1. sindesmofitele sunt linii fine ce dedubleaz marginea extern a discului intervertebral ca apoi s devin puni osoaase ntre cele dou corpuri vertebrale d aspect de b de bambus; 2. de profil corpurile vertebrale sufer o aliniere a conturului anterior; 3. spondilodiscita apar eroziuni n partea anterioar a unui disc i se termin cu bloc parial, celelalte discuri sufer atrofii, calcificri i deformri;

3

4. articulaiile interapofizare posterioare cu osificare capsulo-ligamentar i condensare a suprafeelor articulare urmat de anchiloz, sumaia imaginilor de anchiloz a articulaiilor posterioare dau aspctul de colonrte posterioare; 5. osificrile ligamentare dau aspect de in de linie ferat. In evoluie caracteristic este aspectul de bambus, cifoz cu rigiditatea coloanei.;

Sindesmofite

Coloan de bambus fa

Profil

Artropatiile metabolice Guta poliartrit cronic ce apare la picioare i/sau mini, genunchi, caracteristic este tophul gutos- depozit de acid uric,lacun pe os i opacitaten prile moi. Artropatiile trofice Tabesul se manifest prin ndeprtarea rotulei de femur i pensarea spaiului tibiofemural, osteocondroz subcondral, osteofitoz marginal, osteocondromatoz. Vertebrele sunt lrgite, spaiile pensate, platourile uzate, osteofite mici.

Siringomielia cu modificri litice e cu ascuire a capeteor epifizare nbaton de zahr supt.

4

Artrozele Sunt procese degenerative cu uzuri ale cartilajului articular prin microtraumatisme, tulburri statice, malnutriie local. Caracteristica; ngustarea spaiului articular, osteofitoz marginal i geode subcondrale. 1. artroza rahidian, spondilozele ; pensarea discurilor, osteofitoz marginal cioc de papagal condensri ale platourilor, luxaii posterioare ale nucleului pulpos. Localizarea frecventa este lombar , cervical.

Spondilartroz lombar, multiple puni osteofitice

-

2. artroza oldului cu formele ncapsulat- osteofite ce nconjoar capul femural, pe sprnceana cotilului i sub cotil. Subluxant - nafara osteofitozei externe apare i intern cu dublarea fundului cotilului, capul femural are tendina de a fi expulzat.

Coxartroz dreapt

3. artroza genunchiului osteofitoza rotulian, pensarea spaiului articular, osteofite marginale femurale i ale spinei tibiale. 5

Gonartroz

Periartritele Scapulo humeral este cea mai frecvent- apar calcificri periarticulare, spaiul se micoreaz, apar geode supero- extern n capul humeral i tardiv osteofitoza inferioar a capsulei. Se mai poate descrie la cot, old, genunchi. Tumorile articulare pot fi : sinovioame, lipoame, xantoame, hemangioame, tumori maligne articulare, hamartoame. DIAGNOSTIC IMAGISTIC N SPECIALITI MEDICO-CHIRURGICALE I. Diagnosticul imagistic n neurologie ; craniu/rachis

Metode imagistice: Radiografia simpl C.T- evideniaz elementele anatomice i imagini patologice tumori, hematoame, fr a folosi substane de contrast. I.R.M Examinare Doppler transcranian / extracranian- pentru studiul vascularizaiei intra/extracranian Angiografia carotidian, vertebral - se practic mai ales prin puncie direct la nivelul gtului, a arterei carotide comune cu injectare de substan triiodat, preferabil nonionic.

6

Arteriografie carotidian

Mielografia - se injecteaz n canalul spinal cervical substan de contrast care migreaz n lungul ntregului canal.

Mielografie

Antomie radiologic normal cranian; se poate studia pe radiografia de profil : bolta cranian are la periferie diploia cu tblia intern i extern nttre care este esut spongios, ntre oasele bolii sunt imagini fine opace suturile ntre oase: fronto-parietal,parieto- occipital. baza craniului are trei etaje cel anterior cu plafoanele orbitare, mijlociu dominat de aua turcic, etjul posterior cu imaginile stncilor temporalului cu orificiul canalului auditiv extern i intern. O poriune important o constituie regiunea celulelor mastoidiene pneumatizate. masivul facial mandibul, articulaia temporo-mandibular, piramida nazal.

7

Radiografia de fa : cavitile orbitare, fosele nazale, sinusurile frontale, maxilare, mandibulele.

Patologie : Malformatiile craniului: 1) Macrocefalia i microcefalia examenul radiologic standard nu aduce informaii suplimentare fa de clinic, se poate face C.T.

Microcefalie

8

2) Craniostenoza prematur, clinic i radiologic dismorfism cranio-facial.

Craniostenoza Tumorile Examenul ncepe cu radiografia standard ce poate evidenia semne indirecte, disjuncia suturilor, impresiuni digitale pe calot deformaii ale eii turceti, eroziuni ale dorsumului selar,etc.

Tumor hipofizar Prin angiografie se evideniaz modificrile vaselor produse de tumor, sugernd topografia i dimensiunile tumorii. Vascularizaia anormal intratumoral poate fi dependent de artera carotid intern sau artera vertebral i uneori sugestiv pentru un tip de tumor exemplu meningiomul are o hipevascularizaie moderat, n timp ce glioblastomul are o vascularizaie anarhic. Scintigrafia pune n eviden tumorile hiperfixatoare sau afixatoare, cu precizarea topografiei i dimensiunile lor. C.T i R.M.N se indic n diagnosticul tumorilor neurogene. Traumatismele Fracturile craniene, hematoamele epi sau subdurale, hemoragiile cerebrale prin contuzii se deceleaz prin radiografii de ansamblu i incidene speciale. Angiografia este necesar pentru depistarea hematoamelor i a efectelor hemoragiei asupra encefalului. Pentru inventarierea rapid a leziunilor se prefer C.T. Aspectul fracturii poate fi liniar, nfundri mari sau fracturi de baz de craniu.

9

Fracturi multiple Accidentele hemoragice meningiale Pot fi cauzate de anevrisme , angioame, sau tromboze i trebuie explorate complet prin angiografie/C.T. Hidrocefalie precoce Se urmrete prin ecografie ; lrgirea suturilor, amprente discale pe calot, turtirea i atrofia dorsumului selar. Prin C.T se pun n eviden ventriculii cerebrali mrii.

Clinic

Ecografie Herniile discale Pe radiografia simpl se observ pensri ale spaiilor intervertebrale. Mielografia arat ngustrile canalului rahidian.

10

Hernie de disc Spina bifida Reprezint un defect de sutur a lamelor apofizei spinoase la nivel lombar sau sacrat. Este nsoit de meningomielocel.

Mielomeningocel II. Diagnosicul imagistic n O.R.L

Spina bifid

A ) Patologie oticProieciile clasice ale craniului nu sunt satisfctoare pentru analiza detaliat a osului temporal care gzduiete urechea. Pentru aceasta se folosesc proiecii speciale, completate de examen C.T. Infeciile urechii 1. Otita medie acut, este asimptomatic radiologic la nceputul evoluiei. Radiografic, celulele din vecintatea conductului auditiv extern sunt opacefiate, celelalte celule fiind doar voalate sau chiar normale - atunci cnd mastoida a fost anterior

sntoas.

11

2. Otita medie cronic, se rezum la inflamaia mucoasei i/sau la un proces osteitic. Afar de eburnarea osoas mastoidian, se pot constata osteolize pariale sau totale a osicioarelor urechii medii i eroziuni vizibile pe tomografii. 3. Oteita cronic colesteatomatoas- colesteatomul este un fel de chist epidermoid ce distruge la periferie structurile osoase ntlnite. Radiografic se manifest ca o lacun rotund cu densificare la periferie, cu distrucia osului din jur.

Traumatismele urechii Fracturile temporale se evideniaz radiografic, se fac incidene diverse ghidate de simptomatologie. Microfracturile cohleare i vestibulare necesit tomografii speciale. Pentru evidenierea luxaiilor i fracturilor oscioarelor urechii medii sunt necesare tomografii speciale sau C.T. Tumorile benigne 1. Neurinomul de acustic este o tumor benign cu punct de plecare teaca lui Schwann a ramului vestibular a perchii a VIII-a .modifecrile radiologice in de sediul su: interiorul conductului auditiv intern (C.A.I), clare pe C.A.I. i unghiul pontocerebelos sau la exteriorul C.A.I..Examenul radiologic se face n mai multe incidene comparativ . se constat lrgirea C.A.I cu subierea contururilor sale. Examenul C.T este de preferat . 2. Tumora glomic timpano- jugular- prezinto simptomatologie otalgic pur sau este asociat cu un sindrom de gaur rupt posterioar perechii IX-XII.Radiografic se constat lrgirea golfului jugular i extensia ulterioar la recesul hipotalamic. Radiografia de baz de craniu evideniaz lrgirea i distrugerea marginilor gurii rupte posterioare. 3. Alte tumori ale unghiului ponto- cerebelos. Neurinomul de trigemen (V ) produce o pierdere de substan osoas la nivelul fosei ganglionului lui Gasser. Neurinomul de facial (VII) produce o lacun deasupra gurii stilomastoidiene sau pe prima poriune a canalului lui Fallope. Meningiomul distruge vrful i marginea superioar a stncii. Tumorile maligne Tumorile maligne epitelioamele urechii externe beneficiaz de examen radiologic n cazul tumorilor invazive de conduct. Epitelioamele urechii medii produc leziuni distructive, cu contururi neregulate, diagnosticul diferenial este dificil de fcut cu supuraiile cronice.

12

B) Patologie rino-sinusalSemeiologie radiologic - pe radiografii se urmresc : - anomalii de form i volum ; - atrofii ale mucoasei foselor nazale, cornetului, septului; - opaciti ale prilor moi ; Infamaiile : a) Sinuzita acut poate fi examinat radiologic n faza cataral sau supurat.n faza cataral nu sunt modificri radiologice.n faza de secreie seroas sau purulent apare un voal ce se intensific, opacitatea devenind dens. Structurile osoase nvecinate pot suferi eroziuni i demineralizri.

Sinuzit maxilar stng, respectiv dreapt b) Sinuzita cronic - d imagine de ngroare n chenar a conturului sinusal cu reducerea ariei de transparen ; n special la sinusurile maxilare se constat imagini polipoide datorate procesului inflamator cronicizat.La sinusurile maxilare se pot dezvolta chisturi mucoase rezultate dup retenia secreiei glandelor mucoasei dup obstrucia inflamatoare a canalelor glandulare. Fracturile a) Fracturile sinusurilor pentru evidenierea traiectului de fractur este necesar a se practica incidene adaptate fiecrei regiuni.Semnele indirecte sunt date de colecii hematice, revrsatul sinusal sanguin determin un voal, o opacitate sau nivel hidro- aeric. b) Fracturile nasului intereseaz att oasele proprii ct i septul. Evidenierea lor se face pe radiografiile de profil care pot deplasrile. Corpii strini Cnd sunt radioopaci se pot evidenia la nivelul foselor nazale, sinusurilor maxilare( dini dup extrcii) sau oricare sinus posttraumatic, se nsoesc de supuraii sinusale.

13

Tumorile a) Fosele nazale sunt sediul tumorilor benigne papiloame, adenoame, osteoame, i maligne n spacial epitelioame. Radiografic tumorile produc opacefieri n locul transparenelor normale i pot fi difereniate numai pe baza distruciei osoase de vecintate. b) Tumorile sinusurilor : Tumorile benigne n special osteomul i mucocelul i alte tumori de o varitate n funcie de structura histologic mai rare. Osteomul este o formaiune osoas cu structur histologic de tip adult ce se ntlnete mai mult n sinusul frontal, celulele etmoidale i sinusul maxilar. Radiografic apare ca o structur dens, fiind de tip cortical sau trabecular.

Osteom sinus frontal Mucocelul colecie muco-epitelial organizat cu aspect de chist ce erodeaz pereii osoi cu care vine n contact, avnd ca sediu sinusul frontal, celulele etmoide i sinusul maxilar. Tumorile maligne ele se dezvolt cu punct de plecare mucoasa sinusal , se manifest radiologic prin opacefierea sinusului, distrucia pereilor osoi i extensia la estucturile anatomice din jur. Tumorile cavumului benigne (lipoame, adenoame) care produc opaciti mamelonate naintea arcului anterior al atlasului, maligne (epiteliomul i sarcomul ) produc leziuni distructive ce terg orificiile de la baza craniului.

C. Patologia laringeluiTumorile hipofarigo- laringelui a) Tumorile benigne produc opaciti suprapuse structurilor normale . b) Tumorle maligne produc vegetaii,infiltraii i ulceraii a prilor moi. Examenul radiologic urmrete: - completarea examenului laringoscopic, n special pentru urmrirea extensiei inferioare, - precizarea topografiei i extensiei tumorii, - cointeresarea osteo- cartilaginoas, - gradul stenozei. III. Diagnosticul imagistic n oftalmologie Metode imagistice: - Radiografia cranian, Ultrasonografia C.T 14

-

I.R.M. orbitei

Patologie Fracturile Traiectele de fractur sunt evideniate prin radiografii, unele traiecte de fractur ale orbitei sau bazei craniului difuzeaz la canalul optic i fanta sfenoid. Tumorile Produc leziuni ale pereilor orbitari, canalului optic sau fantei sfenoidale cu punct de plecare orbita sau fiind penetrante din endocraniu sau sinusurile feei. Patologia globului ocular: Informaii semnificative se obin ultrasonografic asuprsa componentelor globului ocular. Radiografia i pstreaz importana n depistarea corpurilor strine. Patologia cilor lacrimale Se studiaz folosind o substan de contrast iodat hidrosolubil ; C.T d informaii anatomo- funcionale.

IV.

Diagnostic imagistic n obstetric- ginecologie

Metode imagistice: radiografia simpl pune n eviden calcificrile aparatului genital - fibroame calcificate, leziuni T.B.C, chisturi calcificate, etc.

ultrasonografia transabdominal, Doppler; histerosalpingografia H.S.G - determin conturul organelor genitale interne cu ajutorul substanei de contrast. I.R.M

15

Histerosalpingografie >

Mamografia

Mamografia

galactografia injectarea de substan de contrast n canalele galactofore. imagistic intervenional ecoghidat a sterilitii. Tumorile uterine: - polipii uterini dau lacune sesile sau pediculate, - fibromiomul - cu dezvoltare submucoas dau imagini lacunare la H.S.G. n dezvoltarea subseroas se obin informaii U.S. La H.S.G trompele ncojoar exteriorul unui fibrom, iar dup 24 de ore (proba Cotte) lipiodolul ptruns n peritoneu muleaz tumora.

Histerosalpingografie, imagine lacunar la nivelul uterului, fibroleiomiom

16

Cancerele- la H.S.G apar imagini lacunare de dimensiuni variabile, neregulate, mergnd pn la amputarea unei pri din cavitatea uterin.Informaii compementare sunt date de C.T. i I.R.M. Tumorile ovariene Pe radiografia abdominal simpl pun n eviden prezena calcificrilor ovariene, formaiuni dentare din chisturile dermoide.ecografia a nlocuit explorrile invazive.

-

Diagnosticul sterilitii prin H.S.G Lipsa permeabilitii cilor genitale feminine, de cauze multiple ( anomalii, inflamaii i sechele ale acestora, tumori) se caracterizeaz prin H.S.G. Permeabilitatea trompelor este atestat de revrsarea substanei de contrast dup 24 de ore n peritoneu (proba Cotte). Radiodiagnosticul n obstetric Ecografia permite urmrirea evoluiei sarcinii sarcina unic, multipl, prezentaie, poziie, inserarea placentei, morfologia fetal cu diagnosticul antenatal al malformaiilor, cu indicaia de ntrerupere a sarcinii la malformaiile neviabile.

17

-

I.R.M hidrocefalie Radiodiagnosticul snului Patologia netumoral a glandei mamare maladia fibro-chistic- proliferarea benign a stromei snului se manifest prin opaciti rotunde sau lobulate .

U.S 3D

Displazie fibro-chistica mastita- imagini ce merg de la o cretere difuz a opacitii pn la imaginea unui abces. Patologia tumoral Tumori benigne: lipomul, -

fibro- adenomul,

18

chistul. Toate dau imagini opace unice sau multiple, bine delimitate rotunde sau policiclicenconjurat de o imagine net periferic semn de benignitate, la mamografie, ecografia aduce informaii despre consistena tumorii. Tumorile maligne Semne directe:- opacitate neregulat, stelat n esuturile vecinate cu prelungiri n esuturile vecine; opacitate rotund sau ovalar cu contururi neregulate fr prelungiri; pseudochist; opacitate difuz a ntregii glande cu ngroare cutanat i subcutanat .

Cancer mamar Semne indirecte ngroarea tegumentului, retraciile pielii, ombilicarea mamelonului; calcificrile extrem de fine, pulverulente sau sub form de bastonae n opacitate. Tumorile intracanaliculare benigne sau maligne se evideniaz prin galactografie se traduc prin lacun, dilataii canaliculare i stop a substanei de contrast.

V.

Diagnosticul imagistic n endocrinologie

Metode imagistice: - U.S - I.R.M Angiografie. Glandele care beneficiaz de investigaie imagfistic sunt : hipofiza, tiroida, suprarenala.

19

20

of 25/25
CURS VII Patologie articulară Artrografie normală Semiologie articulară I. Interliniul articular: Lărgirea ; presupune lichid intraarticular la articulaţiile fixe şi rezorbţie osoasă la semimobile. Îngustarea- se face pe seama cartilajului articular Dispariţia – cele două epifize vin în contact, interliniul articular fiind încă trasat sau dispărut, sau anchiloză. II. Epifizele :lama osoasă subcondrală poate fi : subţiată parţial sau total, ori chiar să se lase descoperit ţesutul spongios subiacent denivelată prin eroziuni îngroşată parţial sau global III. Axul articular care suferă abateri de la normal, fiind modificări consecutive modificărilor articulare şi periarticulare. Afecţiuni articulare congenitale I. Luxaţia congenitală de şold poate fi teratologică – asociată cu alte malformaţii sau displazie congenitală. Pe radiografia de faţă se delimitează linii şi puncte anatomice, măsurarea unor unghiuri. Se constată hipoplazia plafonului acetabular, deplasarea capului femural în sus şi lateral, hipoplazia nucleului femural. Luxaţia poate fi uni sau bilaterală. 1
Embed Size (px)
Recommended