Home >Documents >Patologie Medicala

Patologie Medicala

Date post:30-Nov-2015
Category:
View:179 times
Download:7 times
Share this document with a friend
Transcript:

Patologie Medicala

14.11.07

Stenoza si subobstructia faringelui: reprez reducerea lumenului faringian, indusa de dif formatiuni: boluri de la niv faringelui, corpi straini, leziuni proliferative ale peretelui faringian sau de compresiuni exercitate de limfonodurile marite sau de pungile guturale cu colectii purulente

Dispenee inspiratorie, tuse, disfagie esofagiana, deform reg guturale

Diagn dif fata de faringite, boli esofagiene, stenoze laringiene

Tratam depinde de cauze si der gradul stramtarii faringelui

Bolile esofagului si ale gusii

Spasmurile esofagului (esofago-spasm): reprez o contractie tonica, sustinuta a esof.

Etiopatogeneza:

1. Spasm primar: la cai, boi (urmare a instab tonusului neuroveg), canide. Factori: medicam colinergice, anestezice, consum de nutreturi dure, voluminoase, fierbinti sau prea reci, deglutitia unor corp straini, frica, emotia.

2. Spasm secundar: in iritatii periesofagiene realizate prin iritatii mecanice/inflamatorii.

3. Spasm simptomatic: in turbare, epilepsie, tetanos, tetanii, hipovit B1, intox cu stricnina, intox cu neghina

Instal spasmului are caracter temporar, cu posib recidivei. Spasmul prod jena sau sistarea tranzitului esofagian insotit de durere.

Simptom: se desfasoara cateva min sau cateva zeci de minute, crizele putandu-se repeta. Consta in intreruperea brusca a consumului de nutret; facies speriat; deglutitii in gol; tuse grasa; accese de sialoree masiva; la palpatie, esofagul este ca un cordon dur; esofagul opune rezistenta la sondaj in zona obstacolului.

Diagn: pe baza datelor obt prin palpatie si sondaj si pe baza disfagiei.

Evolutie scurta si recidivanta.

Tratamentul: tranchilizante, atropina/procaina, compelen/clortelazina

Paralizia esofagului: apare concomitent cu paraliz faringelui, avand etiologie comuna, si este mascata de simtom mai bine exprimata a paraliz faringelui.

La sondaj lipseste opozitia normala de la acest nivel, sonda miscandu-se cu usurinta ca intr-un tub necontractil cu diam mare.

Obstructia esof: reprez bloc tranzitului, de cele mai multe ori, cu nutreturi voluminoase.

Etiopatogeneza: este un accident ami frecv la taurine adulte, rar la cai, vitei, carniv.

1. Pri mare: la anim flamante, mai ales cand sunt alungate sau speriate in timpul consumului la gramezile de furaj. Asa se explica raritatea aparitiei la grajd. Se declans prin consum de sfecla netocata, stiuleti, cartofi, mere, fragm de os sau cartilagii, taitei de sfecla umezi (la cai).

Bloc alim se face la niv stricturilor fizio de la baza esof, la intrarea pieptului, precum si de la niv cordului, diafragmei si a cardiei.

Princ consecinta in obstructii totale este reprez de suprimarea tranzitului esof, cu disfagie totala si instal meteorisului ruminal secundar dat imposib de eructatie a gazelor de fermentatie.

In obstructiile incomplete, tranzitul poate fi partial mentinut pt lich si gaze, a.i. anim poate supravietuii.

La monogatrice, obstructiile partiale det colici si vomitari reflexe.

2. Secundara: se prod ca o manifest a esofagitelor , esofagospasmului, paraliz esof, stenozei si dilat esofagiene.

Simptom: la taurine se constata incetarea brusca a consumului, facies ingrijorat, tuse grasa insotita de elim in principal in gura a unei cant mari de saliva, meteorism ruminal care se instal in cateva ore. La niv jgeabului jugular stang se obs o deform prod de esof dilatat. Prin sondaj se poate preciza nu numai obstructia in sine, ci si locul ei, apreciat prin masurarea cu sonda la ext, dupa ce s-a marcat pct in care s-a oprit avansarea ei la niv narilor sau buzelor.

La monogastrice(vomituritii si vomitari false.

Diagn:disfagie esof, pseudo-vomitare salivara, pe baza datelor palpatiei si a sondajului si pe baza instal meteorismului ruminal acut (in cateva ore).

Diagn de certitudine (exam radio simplu la anim mici sau cu adm de pranz baritat (cu sulfat de bariu)

Evolutia este de cateva ore, prognostic rezervat dat complicatiilor (esofagite, perforari/rupturi spontane sau in urma sondajului, bronhopneumonie gangrenoasa prin falsa deglutitie la cal, meteorism, deshidratare).

Tratam: la taurine(spasmolitice (procaina iv, combelen, atropina, blocada procainica paravertebrala C3-C6). Sub act spasmoliticelor in cazul obstructiilor in zona cervicala se intervine cu presiuni bimanuale si bilaterale, impingand retrograd corpul obstruant pana la originea esofagului. La acet nivel un ajutor il fixeaza, iar medicul il extrage cu mana.

Se poate face esofagotomie in cazuri grave, sau chiar ruminotomie pt cele din apropierea cardiei.

In obstructiile toracice se incearca respingerea cu sonda prin presiuni moderate si repetate sau cu ajut extractorului sondei de tip Thygeshen.

La cal se dau sedative, spasmolitice si obligatoriu se aplica botnita (pt a nu mai manca). Se respinge cu sonda, cu maxima precautie, cel mai bine sub anestezie.

La carniv si suine se pot adm vomitive, spasmolitice, extragerea sub anestezie a corpului strain cu pense lungi, esofago-/gastro-tomii.

Stenoza esof: la cai, boi, caini. Consta in stramtarea lumenului esofagian.

Etio: existenta unor cicatrice la niv esof, unor paraziti, unor papilomatoze, aderente, limf-adeno-megalii, acalazie.

Impiedica tranzitul, fav obstructii alim prin act lor mecanica.

Simptom: la erbivore-rejectie de boluri alim; la rumeg-meteorism ruminal recidivant; caine-falsa voma.

Tratam: prin explorarea esof prin sonde de dif calibre cu scopul reducerii stricturilor. Se poate face exam radiologic.

E vo progresiva, agravarea starii generale a anim se dat obstructiilor esof repetate

Se adm iodurate si antiinfectioase in cazul limfadenitor.

Se adm alim semilichide

Dilatatiile esof: pot interesa esof pe intindere mare = megaesofag/ectazie esofagiana, sau pe zone reduse (muc herniaza in afara peretiilor, formand o punga diverticulara de tipul jaboului esofagian.

Etiopatogen: apar in cazul stenozelor prelungite sau in cazul ulcerelor, staza alimentara dilatand treptat portiunea craniala fata de obstacol. Mai apare si in cazul hipotoniei ca urmare a paraliz unor ramuri a nervilor esofagieni.

Simptom: ca in cazul stenozei esof + disfagie

Diagn: sondaj, exam radio

Evo cronica, cu prognostic grav.

Tratam: nevrostemice (stricnina), interv chirurgicale

Esofagite: ca in cazul faringitelor

Ingluvita la pasari (gusa moale)

Frecv la curci, gaini si porumbei.

Cauzele sunt primare (iritarea muc ingluviale prin dif chimicale, a nutreturilor tepoase, in cazul alterarii laptelui la porumbei), secundare , simptomatice (holera, difeterov ariola, pseudopesta, lipsa vit A,B, aspergiloza, candidoza)

Simptom: abaterea gusii cu cont moale sau prepitant, falsa voma cu elim de cont alim sau mucozitati pe cioc.

Diagn: prin masarea gusii in timp ce pasarea este cu capul in jos (se elim astfel continutul)

Apar complic(ruptura gusii cu stare gen grava, emfizem subcutanat cu deform regiunii.

Evo acuta.

Tratam: optimizarea ratiei prin inlaturarea furajelor alterate, adm de nutreturi medicamentate. Masajul gusii sau elim cu o sonda a continutului gusii. Se adm HCl, ac lactic, ac salicilic, sulfat de Fe (toate sol 1%), cate o lingurita de 2-3x/zi. Se poate adm iaurt.

Obstructia gusii (indigestie ingluviala, gusa tare)

Consta in supraincarcarea gusii. Gusa este hipotona (dilatata) cu cont dens sau dur.

Frecv la pui de gaina pt carne, pui de curca, pasari supuse ingrasarii.

Etiopat: consum prelungit de cant mari de nutr uscate, tarate, pleava, ligamente, cartilaje, insecte, corpuri straine, reziduuri culinare de la abator sau cantine, carenta in B6, ca urmare a fermentatiilor in cazul alim bogate in glucide.

Simptom: abatere, zburlirea penelor, horiplumatie, misc de deglutitie in gol, gusa marita si ptozata (cazuta) atarnand ca un apendice diverticular prepectoral = gusa pendulanta. La palpare continutul este consistent si dur.

Tratam: inmuierea cont din gusa cu lich pompate cu o sonda/seringa, elim cont prin masaj, medicatie acida (mai ales iaurt).

21.11.07

Bolile prestomacelor

Digestia de la niv prestomacelor reprez pt rumegatoare o faza esentiala a nutritiei, fiind conditionata de 2 categ principale de procese:

-procese de ordin biochimic: de importanta deosebita pt metabolismul energetic, protidic si mineral, alaturi de sinteza unor AA esentiali, vitamine, etc.

Aceste proc biochim se desf in exclusivitate prin interventia micropopulatiei rumino-reticulare (microflora si microfauna)

-procese motorii: constau in miscarile prestomacelor prin care se realiz o adevarata framantare continua a continutului, conditie esentiala pt buna desfasurare a proc fermentative.

Activ motorie asig, totoadata, tranzitul substratului alimentar spre cheag cat si tranzitul retrograd legat de eructatie.

Motilitatea este sub dependenta inervatiei vagale, recunoscand o stricta sincronizare pt toate compartimentele prestomacale.

Intre proc biochim si motorii de la niv prestom exista o stransa corelatie, atat in stari normale, cat si in situatii patologice, perturbarea unora ducand automat la dereglari ale celorlalte, iar consecintele sunt diferite si s.n. generic indigestii prestomacale. Acestea debuteaza prin modif biochim, modif ale micropopulatiei rumino-reticulare, prod de dezechilibrele ratiei sau de greseli in igiena alimentatiei ce reprez abateri de la cerintele fizio de la niv prestom.

Cu toata complexitatea indigestiilor prestomacale, in sensul implicarii a numeroase mec patogenetice, atat la niv prestom, cat si in priv

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended