EENZIME ÎN PATOLOGIENZIME ÎN PATOLOGIE

DR. DR. GLIGOR RAMONAGLIGOR RAMONA

GENERALITĂŢIGENERALITĂŢI

• Enzimele sunt proteine cu funcţii Enzimele sunt proteine cu funcţii catalitice speciale, care:catalitice speciale, care:– Acţionează asupra substratuluiAcţionează asupra substratului– Rămân neschimbate la finele reacţieie Rămân neschimbate la finele reacţieie

catalizatecatalizate– Acţionează în cantităţi foarte miciAcţionează în cantităţi foarte mici– Măresc viteza cu care se atinge Măresc viteza cu care se atinge

echilibrul unei reacţii biochimiceechilibrul unei reacţii biochimice

GENERALITĂŢIGENERALITĂŢI

• Viteza unei recaţii enzimatice Viteza unei recaţii enzimatice depinde de:depinde de:– pHpH– temperaturătemperatură– concentraţia substratului, exprimată concentraţia substratului, exprimată

prin constanta Michaelis-Mentelprin constanta Michaelis-Mentel– inhibitori enzimaticiinhibitori enzimatici

GENERALITĂŢIGENERALITĂŢI

• Reglarea activităţii enzimatice se face Reglarea activităţii enzimatice se face prin:prin:– mecanism alostericmecanism alosteric– trecerea din forma inactivă de zimogen în trecerea din forma inactivă de zimogen în

enzimă activă prin:enzimă activă prin:•proteoliză limitată (enzime ce intervin în proteoliză limitată (enzime ce intervin în

coagulare)coagulare)

•fosforilarea preecursorilor inactivifosforilarea preecursorilor inactivi

– capacitatea celulelor de a regla cantitatea de capacitatea celulelor de a regla cantitatea de enzimăenzimă

GENERALITĂŢIGENERALITĂŢI

• Originea plasmatică a enzimelor poate fi:Originea plasmatică a enzimelor poate fi:– enzime plasmatice funcţionale, care sunt secretate activ şi enzime plasmatice funcţionale, care sunt secretate activ şi

îşi desfăşoară activitatea în sânge: factori de coagulare, îşi desfăşoară activitatea în sânge: factori de coagulare, lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT), lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT), pseudocolinesteraza.pseudocolinesteraza.

– Enzime care sunt secretate activ în alte compartimente - Enzime care sunt secretate activ în alte compartimente - produşi de secreţie ai glandelor exocrine şi pancreas, produşi de secreţie ai glandelor exocrine şi pancreas, acţionează la nivel digestiv: amilaza, lipaza, tripsina.acţionează la nivel digestiv: amilaza, lipaza, tripsina.

– Enzime localizate strict intracelular, care au locul de acţiune Enzime localizate strict intracelular, care au locul de acţiune în interiorul celulei de unde provin şi unde se găsesc în în interiorul celulei de unde provin şi unde se găsesc în concentraţii crescute, prezenţa lor în plasmă este absenta concentraţii crescute, prezenţa lor în plasmă este absenta sau minimă, dar în condiţii patologice de lezare a sau minimă, dar în condiţii patologice de lezare a membranei celulare sau a diverselor organite celulare se membranei celulare sau a diverselor organite celulare se observă o creştere a valorii acestora în plasmă.: CPK, TGO, observă o creştere a valorii acestora în plasmă.: CPK, TGO, TGP, LDH.TGP, LDH.

GENERALITĂŢIGENERALITĂŢI

• Creşterea activităţii enzimatice în ser depinde de:Creşterea activităţii enzimatice în ser depinde de:– Rata de „deversare în sânge (depinde de rata de Rata de „deversare în sânge (depinde de rata de

sinteză, masa ţesutului care o produce, leziunile tisulare)sinteză, masa ţesutului care o produce, leziunile tisulare)– Activitatea serică a enzimei ( prezenţa unor inhibitori)Activitatea serică a enzimei ( prezenţa unor inhibitori)– Rata de epurare a enzimei (clarence renal, inactivare Rata de epurare a enzimei (clarence renal, inactivare

hepatică).hepatică).

• Eliminarea din plasmă a enzimelor se face:Eliminarea din plasmă a enzimelor se face:– Pe cale urinară (alfa-amilaza, are greutate moleculară Pe cale urinară (alfa-amilaza, are greutate moleculară

mică)mică)– Bilă (FAL)Bilă (FAL)– Captarea şi degradarea în macrofage pentru cea mai Captarea şi degradarea în macrofage pentru cea mai

mare parte a enzimelor.mare parte a enzimelor.

Enzimele serice în infarctul Enzimele serice în infarctul miocardicmiocardic

• Suferă modificări următoarele Suferă modificări următoarele enzime:enzime:– Creatinfosfo kinaza (CK, CPK)Creatinfosfo kinaza (CK, CPK)– Aspartat aminotransferaza (ASAT) sau Aspartat aminotransferaza (ASAT) sau

Transaminaza glutamicooxalacetică Transaminaza glutamicooxalacetică (TGO)(TGO)

– Lactat dehidrogenaza (LDH)Lactat dehidrogenaza (LDH)

Valoarea diagnostică a Valoarea diagnostică a dozărilor de CKdozărilor de CK • Dozarea izoenzimei specifice miocardice CK-MB. Dozarea izoenzimei specifice miocardice CK-MB.

CK prezintă trei izoenzime:CK prezintă trei izoenzime:– CK-MB – pentru miocardCK-MB – pentru miocard– CK-MM – pentru musculatura scheleticăCK-MM – pentru musculatura scheletică– CK-BB – pentru creier (fără rol diagnostic)CK-BB – pentru creier (fără rol diagnostic)

• Miocardul conţine atât izoenzima CK-MM (aproape Miocardul conţine atât izoenzima CK-MM (aproape 80%) cât şi izoenzima CK-MB ( cu ceva peste 80%) cât şi izoenzima CK-MB ( cu ceva peste 20%) şi care este oarecum specifică miocardului. 20%) şi care este oarecum specifică miocardului. De fapt, o creşterea a ctivităţii CK la peste dublul De fapt, o creşterea a ctivităţii CK la peste dublul limitei superioare a normalului şi o valoare a CK-limitei superioare a normalului şi o valoare a CK-MB de peste 5% din activitatea totală a CK sunt MB de peste 5% din activitatea totală a CK sunt sugestive pentru infarctul miocardicsugestive pentru infarctul miocardic

• Determinările de ASAT sunt utile pentru Determinările de ASAT sunt utile pentru stabilirea raportului CK/ASAT, care în infarctul stabilirea raportului CK/ASAT, care în infarctul miocardic este în medie 5, iar în leziuni ale miocardic este în medie 5, iar în leziuni ale musculaturii striate peste 10.musculaturii striate peste 10.

• ASAT creşte şi în infarctul pulmonar şi în bolile ASAT creşte şi în infarctul pulmonar şi în bolile hepatice, când CK rămâne în limite normale.hepatice, când CK rămâne în limite normale.

• Dozarea de LDH (LDH1 şi LDH2) are rol în Dozarea de LDH (LDH1 şi LDH2) are rol în cazurile intesvigate mai târziu, permite cazurile intesvigate mai târziu, permite diagnosticul de infarct miocardic retrospectiv.diagnosticul de infarct miocardic retrospectiv.

Enzimele serice în bolile Enzimele serice în bolile muscularemusculare

• Musculatura reprezintă o treime din masa corporală. Conţine Musculatura reprezintă o treime din masa corporală. Conţine CK-MM, LDH4-5, aldolaza şi ASAT mai puţin. În leziunile CK-MM, LDH4-5, aldolaza şi ASAT mai puţin. În leziunile musculare enzimele amintite cresc.musculare enzimele amintite cresc.

• Creşterea activităţii acestor enzime depinde şi de:Creşterea activităţii acestor enzime depinde şi de:• Activitatea muscularăActivitatea musculară• Gradul de irigare cu sânge.Gradul de irigare cu sânge.• Nu cresc mult deoarece muşchiul lezat se poate pune in Nu cresc mult deoarece muşchiul lezat se poate pune in

repaus.repaus.– Hipoxia severă şi generaliată – şoc traumatic sau hemortagic Hipoxia severă şi generaliată – şoc traumatic sau hemortagic

creşte pronunţat CK-ul.creşte pronunţat CK-ul.• Intoxicaţia acută cu alcool prin efect toxic – rhabdomioliză – Intoxicaţia acută cu alcool prin efect toxic – rhabdomioliză –

cresc CK-MM. Rol diagnsotic major are în distrofiile musculare cresc CK-MM. Rol diagnsotic major are în distrofiile musculare progreisve tip Duchenne, unde cresc 10-30 de ori; cresc în progreisve tip Duchenne, unde cresc 10-30 de ori; cresc în fazele de debut şi în puseele evolutive.fazele de debut şi în puseele evolutive.

• În final valorile se normalizează.În final valorile se normalizează.• La femeile care transmit anomalia la urmaşii de sex masculin, La femeile care transmit anomalia la urmaşii de sex masculin,

se întâlnesc valori crescute ale CK. Cresc şi în dermatomiozite, se întâlnesc valori crescute ale CK. Cresc şi în dermatomiozite, dar se normalizează prin corticoterapie, lucru ce nu se întâmplă dar se normalizează prin corticoterapie, lucru ce nu se întâmplă în distrofia musculară progresivă.în distrofia musculară progresivă.

Modfificările enzimatice în Modfificările enzimatice în bolile sanguine.bolile sanguine.

• Anemiile megaloblastice – creşteri Anemiile megaloblastice – creşteri pronunţate ale LDH1 şi LDH2, care se pronunţate ale LDH1 şi LDH2, care se normalizează la tratamentul cu normalizează la tratamentul cu vitamina B12. Scade colinesteraza vitamina B12. Scade colinesteraza serică care creşte după tratament cu serică care creşte după tratament cu vitamina B 12vitamina B 12

• In anemiile hemolitice cresc LDH1 şi In anemiile hemolitice cresc LDH1 şi LDH2.LDH2.

Modificari enzimatice in Modificari enzimatice in bolile oaselor.bolile oaselor. • Fosfataza alcalină (ALP) este singura enzimă cu importanţă practică în Fosfataza alcalină (ALP) este singura enzimă cu importanţă practică în

bolile oaselor. Este secretată de osteoblaşti şi catalizeaza hidroliza unori bolile oaselor. Este secretată de osteoblaşti şi catalizeaza hidroliza unori esteri organi ai acidului fosforic.Are rol în dezvoltarea formaţiunilor esteri organi ai acidului fosforic.Are rol în dezvoltarea formaţiunilor cristaline de fosfaţi organici de calciu din oase, promovând osteogeneza.cristaline de fosfaţi organici de calciu din oase, promovând osteogeneza.

• La copii şi în perioada de creştere, are valori duble sau triple ale adultului.La copii şi în perioada de creştere, are valori duble sau triple ale adultului.• Rahitismul care se însoţeşte de o reacţie osteoblastică evoluează cu Rahitismul care se însoţeşte de o reacţie osteoblastică evoluează cu

creşteri importante ale fosfatazei alcaline care se normalizeaza prin terapie creşteri importante ale fosfatazei alcaline care se normalizeaza prin terapie cu vitamina D.cu vitamina D.

• In hiperparatiroidismul primar şi secundar creşte fosfataza alcalină ca o In hiperparatiroidismul primar şi secundar creşte fosfataza alcalină ca o expresie a afectării oaselor.expresie a afectării oaselor.

• In boala Paget (osteodistrofia deformantă ) calcemia este normală.In boala Paget (osteodistrofia deformantă ) calcemia este normală.• Creşte în osteosclerozăCreşte în osteoscleroză• Creşte în procesele tumorale primare sau secundare osoase când se Creşte în procesele tumorale primare sau secundare osoase când se

însoţesc de reacţii osteoblastice.însoţesc de reacţii osteoblastice.• Sarcoamele osteolitice (sarcom Ewing, reticulosarcoamele osoase) Sarcoamele osteolitice (sarcom Ewing, reticulosarcoamele osoase)

evoluează cu fosfataza alcalină normală.evoluează cu fosfataza alcalină normală.• Metastazele osoase ale adenocarcinomului de prostată evoluează cu valori Metastazele osoase ale adenocarcinomului de prostată evoluează cu valori

foarte mari ale fosfatazei alcaline.foarte mari ale fosfatazei alcaline.• Leziunile osoase ale mielomului multiplu nu evoluează cu creşterea Leziunile osoase ale mielomului multiplu nu evoluează cu creşterea

fosfatazei alcaline.fosfatazei alcaline.

Modificări enzimatice în Modificări enzimatice în bolile pancreasuluibolile pancreasului • Suferinţele acute sau cronice ale pancreasului survin de Suferinţele acute sau cronice ale pancreasului survin de

obicei în asociere cu alte îmbolnăviri, pe primul loc fiind obicei în asociere cu alte îmbolnăviri, pe primul loc fiind litiaza biliară şi alcoolismul. Uneori e dificil deoarece, şi litiaza biliară şi alcoolismul. Uneori e dificil deoarece, şi pancreasul are gama GT, enzima care creşte şi în litiaza pancreasul are gama GT, enzima care creşte şi în litiaza biliară şi în alcoolism.biliară şi în alcoolism.

• Alfa amilaza şi lipaza sunt singurele enzime care semnifică Alfa amilaza şi lipaza sunt singurele enzime care semnifică direct leziune pancreatică.direct leziune pancreatică.

• Pancreatita acută are forme de gravitate diferită de la Pancreatita acută are forme de gravitate diferită de la congestia pancreatică până la forma gravă care merge cu congestia pancreatică până la forma gravă care merge cu autodigestia ţesutului pancreatic şi necroza consecutivă a autodigestia ţesutului pancreatic şi necroza consecutivă a pancreasului.pancreasului.

• In ambele cazuri creşte în ser alfa amilaza care în 24h In ambele cazuri creşte în ser alfa amilaza care în 24h poate depăşi de 10 ori limita superioară a normalului. poate depăşi de 10 ori limita superioară a normalului. Dozări se efectuează şi în urina de 24h pentru a surprinde Dozări se efectuează şi în urina de 24h pentru a surprinde creşteri cu caracter trecător al enzimei în sânge.creşteri cu caracter trecător al enzimei în sânge.

• Dozarea izoenzimei salivare ajută diagnosticul.Dozarea izoenzimei salivare ajută diagnosticul.

SUBSTANŢE ORGANICE SUBSTANŢE ORGANICE AZOTATE NEPROTEICEAZOTATE NEPROTEICE

• Din categoria substanţelor organice Din categoria substanţelor organice azotate neproteice fac parte: ureea, azotate neproteice fac parte: ureea, acidul uric, creatina, ceatinina, acidul uric, creatina, ceatinina, aminoacizii, bilirubina, amoniacul, aminoacizii, bilirubina, amoniacul, nucleotidele şi purinele.nucleotidele şi purinele.

• Majoritatea reprezintă produşi Majoritatea reprezintă produşi intermesiari sau finali ai proceselor intermesiari sau finali ai proceselor metabolicemetabolice

Ureea.Ureea.

• Se sintetizează în ficat, pe seama Se sintetizează în ficat, pe seama amoniacului rezultat din dezaminarea amoniacului rezultat din dezaminarea aminoacizilor, cu participarea CO2, în aminoacizilor, cu participarea CO2, în prezenţa ATP şi aionilor Mg2+.prezenţa ATP şi aionilor Mg2+.

• Ciclul ureei reprezintă unul din Ciclul ureei reprezintă unul din principalele mecanisme de neutraliaze a principalele mecanisme de neutraliaze a amoniacului, o substanţă toxică pentru amoniacului, o substanţă toxică pentru organism, şi în special pentru sistemul organism, şi în special pentru sistemul nervos central.nervos central.

Ureea.Ureea.

• Valori normale 20-40mg/100ml. Ureea se elimină Valori normale 20-40mg/100ml. Ureea se elimină prin excreţie renală. Creşte în insuficienţă renală, prin excreţie renală. Creşte în insuficienţă renală, catabolism proteic exagerat, tumori, tratament cu catabolism proteic exagerat, tumori, tratament cu citostatice, aport excesiv de proteine alimentare. citostatice, aport excesiv de proteine alimentare. Scade în boli hepatice, când nu se poate sintetiza Scade în boli hepatice, când nu se poate sintetiza (coma hepatică, necroză hepatică, atrofie (coma hepatică, necroză hepatică, atrofie galbenă a ficatului). Uremia reprezintă o stare galbenă a ficatului). Uremia reprezintă o stare toxică ca urmare a retenţiei în organism toxică ca urmare a retenţiei în organism aproduşilor azotaţi care, în mod norma, sunt aproduşilor azotaţi care, în mod norma, sunt eliminaţi prin urină, şi care clinic se manifestă eliminaţi prin urină, şi care clinic se manifestă prin somnolenţă, apatie, cefalee, anorexie, prin somnolenţă, apatie, cefalee, anorexie, oligurie, greţuri, diaree, vomă, comă.oligurie, greţuri, diaree, vomă, comă.

Creatina şi creatinina.Creatina şi creatinina.

• Creatina sau acidul metil-guanidil-acetic, se Creatina sau acidul metil-guanidil-acetic, se găseşte în musculatură şi în creier, atât sub formă găseşte în musculatură şi în creier, atât sub formă liberă, ât şi sub formă fosforilată (fosfocreatină liberă, ât şi sub formă fosforilată (fosfocreatină sau fosfagen). Se sintetizeză în organism din sau fosfagen). Se sintetizeză în organism din arginină, metionină şi glicocol.. În prima etapă la arginină, metionină şi glicocol.. În prima etapă la nivelul rinichiului se formează acidul guanidil-nivelul rinichiului se formează acidul guanidil-acetic, urmată de metilarea lui la nivelul ficatului acetic, urmată de metilarea lui la nivelul ficatului cu participarea metioninei. Creatina este captată cu participarea metioninei. Creatina este captată la nivelul musculaturii, unde este fosforilată la nivelul musculaturii, unde este fosforilată rezultând fosfocreatina, cu rol în stocarea rezultând fosfocreatina, cu rol în stocarea energiei. Creatinina este anhidrida creatinei şi energiei. Creatinina este anhidrida creatinei şi reprezintă forma sa de eliberare. reprezintă forma sa de eliberare.

• Valori normale: creatina 0,2 – 0,6mg/dl; creatinina Valori normale: creatina 0,2 – 0,6mg/dl; creatinina 0,6 – 1,2mg/dl; creatinina urinară 1,2 – 2,5g/24h.0,6 – 1,2mg/dl; creatinina urinară 1,2 – 2,5g/24h.

Acidul uric.Acidul uric.

• Este produsul final al catabolismului Este produsul final al catabolismului bazelor purinice la om şo la bazelor purinice la om şo la maimuţele superioare, eliminat prin maimuţele superioare, eliminat prin urină. Sinteza acidului uric are loc la urină. Sinteza acidului uric are loc la nivelul ficatului, iar eliminarea din nivelul ficatului, iar eliminarea din organism se face pe cale renală,prin organism se face pe cale renală,prin procese de filtrare reabsorbţie şi procese de filtrare reabsorbţie şi secreţie tubulară.secreţie tubulară.

• Valori normale: 3-5mg/dl în funcţie de sex şi Valori normale: 3-5mg/dl în funcţie de sex şi vârstă; femei 2,6 – mg/dl, bărbaţi 3,6 – vârstă; femei 2,6 – mg/dl, bărbaţi 3,6 – 7mg/dl, copii 1 – 3mg/dl.7mg/dl, copii 1 – 3mg/dl.

• Acidul uric circulă în sânge sub formă de Acidul uric circulă în sânge sub formă de urat de sodiu (99%), iar 1% ca acid uric urat de sodiu (99%), iar 1% ca acid uric liber. În plasmă uraţii sub legaţi de o liber. În plasmă uraţii sub legaţi de o glicoproteină care le creşte solubilitatea. glicoproteină care le creşte solubilitatea. Hiperuricemiile apar când valorile uricemiei Hiperuricemiile apar când valorile uricemiei depăşesc 7mg/dl, câd apar şi manifestările depăşesc 7mg/dl, câd apar şi manifestările clinice de gută. Hiperuricemiile primare clinice de gută. Hiperuricemiile primare cuprind guta şi hiperuricemiile de natură cuprind guta şi hiperuricemiile de natură enzimopatică, de obicei ereditare.enzimopatică, de obicei ereditare.

Amoniacul şi aminoaciziiAmoniacul şi aminoacizii

• În organismul vertebratelor amoniacul provine din degradarea În organismul vertebratelor amoniacul provine din degradarea componentelor azotate (proteine, baze purinice, dezaminarea componentelor azotate (proteine, baze purinice, dezaminarea aminoacizilor). aminoacizilor).

• În plasmă, se găseşte în cantitate foarte mică, 29μmoli/l, dar În plasmă, se găseşte în cantitate foarte mică, 29μmoli/l, dar foarte toxic pentru organism, în special pentru sistemul nervos foarte toxic pentru organism, în special pentru sistemul nervos central. central.

• Neutralizarea amoniacului în organism se face prin ciclul ureei, iar Neutralizarea amoniacului în organism se face prin ciclul ureei, iar o parte se combină cu acidul glutamic formând glutamina, care la o parte se combină cu acidul glutamic formând glutamina, care la nivelul rinichilor se hidrolizează, iar amoniacul care rezultă se nivelul rinichilor se hidrolizează, iar amoniacul care rezultă se elimină pri rinichi, sub formă de săruri de amoniu. elimină pri rinichi, sub formă de săruri de amoniu.

• Creşterea amoniemiei, poate fi cauzată de o anomalie congenitală Creşterea amoniemiei, poate fi cauzată de o anomalie congenitală a enzimelor implicate în ciclul ureogenetic, precum deficitul a enzimelor implicate în ciclul ureogenetic, precum deficitul cpndenital de carbamil-fosfat sintetază şi ornitin-carbamil cpndenital de carbamil-fosfat sintetază şi ornitin-carbamil transferază, în ambele situaţii se ajuge la decesul nou-născuţilortransferază, în ambele situaţii se ajuge la decesul nou-născuţilor

• La adult, hiperamoniemia, apare în: ciroză, în stadiile terminale, La adult, hiperamoniemia, apare în: ciroză, în stadiile terminale, când apare cirulaţia colaterlă, prin care sângele portal ocoleşte când apare cirulaţia colaterlă, prin care sângele portal ocoleşte ficatul, care are funcţie de detoxifiere alterată; coma hepatică; ficatul, care are funcţie de detoxifiere alterată; coma hepatică; dezaminarile bacteriene intense ale aminoacizilor; hemoragia dezaminarile bacteriene intense ale aminoacizilor; hemoragia digestivă superioară (varice esofagiene). În cazurile severe de digestivă superioară (varice esofagiene). În cazurile severe de hiperamoniemie se ajunge la comă şi moarte.hiperamoniemie se ajunge la comă şi moarte.

Bilirubina.Bilirubina.

• Bilirubina provine din degradarea hemului eritrocitar, Bilirubina provine din degradarea hemului eritrocitar, eliberat din hemoglobina eritrocitelor înbătrânite, distruse eliberat din hemoglobina eritrocitelor înbătrânite, distruse la nivelul sistemului reticulohistiocitar. la nivelul sistemului reticulohistiocitar.

• Aproximativ 90% din bilirubină provine din hemoglobina Aproximativ 90% din bilirubină provine din hemoglobina care se dezintegrează la nivelul sistemului care se dezintegrează la nivelul sistemului reticulohistiocitar din splină, ficat, ganglioni limfatici, unde reticulohistiocitar din splină, ficat, ganglioni limfatici, unde partea proteică (globina) trece în fondul proteic al partea proteică (globina) trece în fondul proteic al organismului, iar fierul va fi reutilizat pentru nevoile organismului, iar fierul va fi reutilizat pentru nevoile organismului. organismului.

• Nucleul tetrapirolic se va deschide devenind un lanţ Nucleul tetrapirolic se va deschide devenind un lanţ deschis, liniar, rezultând bilirubina indirectă (numită astfel deschis, liniar, rezultând bilirubina indirectă (numită astfel deoarece dă reacţia Higmans Vandenberg indirect) sau deoarece dă reacţia Higmans Vandenberg indirect) sau bilirubină liberă, deoarece încă nu este conjugată. bilirubină liberă, deoarece încă nu este conjugată.

• În plasmă bilirubina indirectă este transportată, legată de În plasmă bilirubina indirectă este transportată, legată de albuminele plasmatice. Denumirea de bilirubină albuminele plasmatice. Denumirea de bilirubină neconjugată se datorează faptului că nu a fost încă neconjugată se datorează faptului că nu a fost încă conjugată cu acid glucuronic, fiind insolubilă în apă, nu se conjugată cu acid glucuronic, fiind insolubilă în apă, nu se poate elimina prin rinichi. poate elimina prin rinichi.

• Ficatul are un rol major în metabolismul bilirubinei, Ficatul are un rol major în metabolismul bilirubinei, la nivelul lui având loc trei etape distincte: la nivelul lui având loc trei etape distincte:

• (1) în prima etapă are loc preluarea bilirubinei ne (1) în prima etapă are loc preluarea bilirubinei ne conjugate de către hepatocit şi eliberarea ei din conjugate de către hepatocit şi eliberarea ei din combinaţia cu albumina serică, combinaţia cu albumina serică,

• (2) apoi are loc conjugarea bilirubinei cu acid (2) apoi are loc conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic, şi trasnformarea ei în bilirubină glucuronic, şi trasnformarea ei în bilirubină conjugată, solubilă în apă, numită şi bilirubna conjugată, solubilă în apă, numită şi bilirubna directă, fiind un diglucuronat de bilirubină; directă, fiind un diglucuronat de bilirubină;

• (3) excreţia bilirubinei conjugate în bilă, printr-un (3) excreţia bilirubinei conjugate în bilă, printr-un proces activ, prin polul biliar al hepatocitului, în proces activ, prin polul biliar al hepatocitului, în canaliculele biliare, urmând calea de eliminare canaliculele biliare, urmând calea de eliminare obişnuită a bilei până în duoden.obişnuită a bilei până în duoden.