Home >Documents >Infectiile Mainii

Infectiile Mainii

Date post:24-Dec-2015
Category:
View:119 times
Download:19 times
Share this document with a friend
Description:
Infectiile Mainii
Transcript:
  • CURS NR. 7INFECTIILE PIOGENE ALE DEGETELOR SI MAINII

  • PANARITIILE - CLASIFICAREPanaritiile fetei palmare a degetelor

    1. Panaritii superficiale- panaritiul eritematos- panaritiul cutanat (subepidermic, flictenular)2. Panaritii profunde- panaritiul subcutanat- panaritiul in buton de camasa- panaritiul tendineal- panaritiul osos- panaritiul articularPanaritiile fetei dorsale a degetelor

    1. Panaritiile regiunii unghiale- panaritiul periunghial (eponichia)- panaritiul subunghial (eponichia cu abces subunghial)2. Panaritiile antracoide

  • PANARITIILE SUPERFICIALEPanaritiul eritematos

    - localizat de obicei la nivelul plicilor de flexiune ale degetelor- poarta de intrare = o microleziune la acest nivel- simptomatologia variaza de la durere discreta (usturime si tensiune), pana la frison, febra si alterarea starii generale in formele mai rebeleTratament:- impachetari umede, calde- in limfangitele alarmante se asociaza antibiotice

  • Panaritiul cutanat (subepidermic, flictenular)

    - din panaritiile superficiale- debut cu senzatia de arsura vie la nivelul degetului, uneori insotita de pulsatii- manifestarile dureroase diminua in 1-2 zile cand apare flictena- ! diagnostic diferential cu panaritiul in buton de camasa- poate apare si limfangita cu mers ascendent, insotita de frison si febraTratament: - in formele de inceput pansamente umede, calde- la aparitia flictenei se excizeaza epidermul cu inspectia atenta a dermului denudat pentru a observa un eventual orificiu de fistula ce poate conduce spre un panaritiu subcutanat (care se va trata separat, dupa principiile de tratament ale panaritiului profund)- antibioterapie daca exista limfangita

  • PANARITIILE PROFUNDEPanaritiul subcutanat

    1. Panaritiul pulpar- cel mai frecvent tip de panaritiu subcutanat- simptomatologia apare la cateva zile de la microtaumatism, fiind discreta (subfebrilitate, jena pulpara)- dupa 1-2 zile pacientul este febril, durerea devine continua, cu caracter pulsatil; pulpa devine turgescenta, in tensiune, prezentand semnele celsiene- poate apare limfangita cu frisoane si febra ridicataTratament:- este chirurgical si se efectueaza cand colectia e constituita- anestezia este locala (la nivelul fetelor laterale ale primului segment falangian) cu xilina 1% sau generala i.v. (facuta de anestezist)- incizia (paralela cu traiectul vaselor)- drenaj lamelar, cu lama fina de cauciuc- imobilizarea mainii- antibioterapie adjuvanta- se poate practica si incizia in semivalva (recomandata de Iselin)

  • Travee conjunctive

  • Anestezie locala

  • Incizia pt. panaritiul pulpar

  • 2. Panaritiul segmentului II- este mai rar intalnit, aparand dupa un microtraumatism sau prin propagarea infectiei de la un panaritiu pulpar- dupa 2-3 zile de la microtrumatism apare durerea ce creste treptat in intensitate si ia un caracter pulsatil- degetul este in pozitie de semiflexie cu o tumefiere mai neta pe fata palmara a segmentului II- pot fi prezente si celelalte semne celsiene- extensia si flexia degetului sunt limitate de durereTratament:- anestezie locala cu xilina 1%- incizie si contraincizie la nivelul fetelor laterale ale segm. II (daca exista flictena se va practica si excizia in totalitate a epidermului corespunzator)- drenaj lamelar transfixiant- imobilizarea mainii pentru 2 zile- antibioterapie in caz de fenomene inflamatorii evidente

  • Panaritiu segment II fuzat la sg. I si III, cu limfangita

  • 3. Panaritiul segmentului I- apare dupa un traumatism direct; supuratia si colectarea puroiului au un caracter mai trenant- colectarea se face pe una din fetele laterale ale segmentului falangian, la acest nivel aparand semnele celsiene- in cazurile neglijate, puroiul poate difuza in teaca flexorului sau in articulatia falango-metacarpiana- semnele subiective pot fi agravate de suprapunerea semnelor locale si generale ale limfangitei si limfadenitei ce se pot extinde pana la ganglionii axilariTratament:- anestezie generala i.v. (datorita extinderii la palma)- incizie cu trei ramuri in Y (una pe fata laterala a falangei, celelalte 2 deschizand anterior si posterior comisura)- imobilizarea mainii- antibioterapie in cazurile de gravitate evidenta

  • Panaritiu sg I

  • Panaritiul tendineal (tenosinovite)

    1. Panaritiile tecilor degetelor II, III, IV- sunt deosebit de grave putand duce la pierderea degetului corespunzator, iar in evolutie pot da flegmoane profunde ale mainii- bolnavul este febril iar durerea vie este constanta la nivelul funduli de sac proximal (acolo unde se palpeaza capul metacarpianului)- degetul este tumefiat, semiflectat, cu o pozitie ireductibila- evolutia afectiunii se face in mai multe etape: initial teaca tendonului este infiltrata si contine un lichid tulbure, ulterior apare puroiul; teaca se distruge partial si puroiul se scurge in spatiul subcutanat; tendonul isi pierde luciul iar degetele prezinta semnele celsiene; se poate produce si fistulizarea cu ameliorarea simptomatologiei dar evolutie in continuare nefavorabila, puroiul difuzand spre mana, os si articulatii, producand sechele- diagnosticul este mai usor atunci cand afectiunea este primara, dar devine dificil, chiar imposibil atunci cand tenosinovitele complica un alt panaritiu

  • Tratament:- la debut este conservativ antibioterapie - in cazul tratamentului chirurgical:* incizie transversala, distal de al 3-lea pliu de flexie a degetului* se deschide teaca daca aceasta este edematiata, turgescenta, cu transparenta disparuta* se punctioneaza fundul de sac proximal* imobilizarea mainii in semiflexie* cand cantitatea de puroi este mare este necesara deschiderea fundului de sac proximal prin 2 incizii palmare in prelungirea marginilor laterale ale degetului pana la linia de flexie distala a degetului, urmate de 2 contraincizii pe fata dorsala a mainii si drenaj transfixiant cu lame de cauciuc* in cazul compromiterii tendonului se ia in discutie amputarea degetului respectiv

    2. Panaritiile tecilor degetelor I si V

  • Panaritiul osos

    - se manifesta sub forma unei osteite a falangei- nu exista semne clinice care sa atraga atentia spre un diagnostic de precizie- cresterea durerii, tumefactia globuloasa refractara, coloratia violacee a degetului, persistenta unei fistule cu debit purulent dupa deschiderea unui panaritiu subcutanat reprezinta semne ale evolutiei spre un panaritiu osos- radiologic imagini care merg de la rarefiere osoasa pana la sechestrarea falangeiTratament:- la inceput e conservator, o importanta deosebita avand antibioterapia tintita- daca dupa 10-14 zile nu se constata ameliorare, se va face eliminarea sechestrului osos- daca este interesata si articulatia se va dezarticula ultima falanga

  • Panaritiul articular

    - este o artrita supurata a articulatiilor interfalangiene sau metacarpofalangiene- simptomatologia este in general stearsa - este evidenta doar daca artrita apare dupa un traumatism direct cand apare durere si tumefactie la nivelul articulatiei, pozitia degetului in semiflexie, laxitatea articulatieiTratament:- antibioterapie si imobilizarea degetului- daca dupa 14 zile nu se obtin rezultate se poate administra antibiotic intraarticular- drenajul se va face prin deschiderea articulatiei si rezectia capului falangei proximale- tratamentul artritei policelui va fi prelungit si nu se va recurge la amputatie chiar si in anchiloza

  • Panaritiul gangrenos

    - exista o varietate de panaritii cu evolutie neobisnuita: formele septicemice, formele difuzante acute si cele gangrenoase- in forma septicemica, dupa o evolutie obisnuita de cateva zile, pacientul dezvolta o septicemie acuta foarte grava, putand deceda- in alte situatii se poate ajunge la flegmoane difuze, limfangite gangrenoase- in panaritiile gangrenoase, evolutia obisnuita a unui panaritiu este intrerupta in mod surpinzator, o parte a degetului devenind cianotic, rece, cu sensibilitatea pierduta, toate datorate trombozei arteriale, cu pierderea inevitabila a degetului

  • Panaritiu Gangrenos

  • PANARITIILE REGIUNII UNGHIALEPanaritiul periunghial si panaritiul subunghial

    - reprezinta supuratiile din jurul unghiilor sau subunghiale- in general infectia porneste de la o margine a unghiei, cu tendinta de extensie periunghiala- apar dureri sub forma de tensiune si apoi dureri pulsatile la nivelul unghiei- cu timpul apare o tumefactie asimetrica periunghiala iar mai tarziu o flictena purulenta- daca nu se intervine la timp poate apare afectare osoasa sau articularaTratament:- imediat dupa microtraumatism bai fierbinti ale degetului de mai multe ori pe zi- in panaritiul periunghial incizie la nivelul plicei unghiale (precoce)- cand baza unghiei este ridicata 2 incizii sagitale cu excizia partii decolate a unghiei- in panaritiul subunghial excizie triunghiulara a extremitatii unghiei

  • Panaritiu Periunghial

  • Panaritiu subunghial

  • Tratam. panaritiului subunghial

  • PANARITIUL ANTRACOID (FURUNCULUL DEGETELOR)- este localizat de obicei pe fata dorsala a primului segment falangian, acolo unde se gasesc firele de par- stafilococul ataca aparatul pilo-sebaceu si necroza se extinde in suprafata si profunzime- simptomatologia este caracterizata prin semne tipice locale, semne discrete inflamatorii si generale- apare ca o leziune pustuloasa cu dopul necrotic caracteristic furunculului- poate apare si limfangita cu febra, frison, alterarea starii generaleTratament:- comprese calde si expectativa pana la eliminarea zonelor necrozate- in cazul abcesului subfuruncular incizie in cruce + antibioterapie

  • Pan. antracoid

  • FLEGMOANELE MAINIIClasificareFlegmoanele superficiale

    - flegmonul eritematos- flegmonul flictenular sau ampular- flegmonul antracoidFlegmoanele profunde

    - flegmoanele spatiilor celulare* flegmonul lojei tenare* flegmonul comisural* flegmon al spatiului palmar median retrotendinos* flegmon al spatiului palmar median superficial* flegmonul lojei hipotenare* flegmonul spatiului celular dorsal* tenosinovitele supurate ale palmei- flegmoane ale tecilor digitocarpiene

  • Lojele Mainii

  • Flegmoanele lojei tenare

    - pot fi primitive sau secundare- cel mai des survin dupa un panaritiu profund sau o tenosinovita a policelui - apare febra, alterarea starii generale si dureri ce cresc in intensitate si devin pulsatile cu mana in pozitie decliva- semnele locale sunt mai evidente la nivelul comisurii- prognosticul este mai grav atunci cand flegmonul complica o tenosinovitaTratament:- atunci cand s-a format colectia este numai chirurgical- exista 2 tipuri de incizie:* incizia pe linia spatiului dintre police si index* incizia anterioara cu contraincizie posterioara si drenaj transfixiant* drenaj cu lame de cauciuc (suprimat la 3-5 zile)* antibioterapie adjuvanta

  • Incizii pt. Loja tenara si hipotenara

  • Flegmoanele lojelor comisurale

    - comisura respectiva este dureroasa si tumefiata- ulterior apar si eritemul si caldura locala- durerea la compresie este mai evidenta la nivelul palmar al comisurii- ! puroiul poate fuza spre celelalte comisuriTratament- interventia se face in anestezie generala- incizie de 1,5-2cm in spatiul interdigital anterior si una simetrica in cel posterior- daca supuratia a difuzat de la un panaritiu subcutanat al segmentului I digital, se va face o incizie longitudinala la unirea fetei palmare cu cea dorsala a segmentului respectiv- imobilizarea mainii

  • Flegmon Comisural

  • Flegmon al spatiului palmar median retrotendinos

    - apare de obicei ca o complicatie a unei tenosinovite supurate, prin perforarea fundului de sac proximal- partea mediana a mainii se tumefiaza si apoi apar celelalte semne celsiene- degetele sunt flectate iar mobilizarea lor este dureroasa- in evolutie raman de obicei sechele (tulburari trofice, atitudinea vicioasa a degetelor, atrofie musculara)Tratament:- anestezia este cea generala- daca degetul nu poate fi salvat se practica amputatia lui dupa dezarticulare- daca degetul poate fi menajat se introduce o pensa Pean de pe fata laterala a degetului spre palma, inapoia tendoanelor cu eliminarea puroiului urmata de drenaj- cea mai buna incizie pentru flegmonul palmar retrotendinos este cea recomandata de Handfield-Jones (palmara transversala si imediat proximal de linia de flexie a degetelor)

  • Flegmon al lojei mediopalmare superficial

  • Flegmon al spatiului palmar median superficial

    - apare ca o infectie subcutanata- puroiul nu este in cantitate mare si se gaseste subaponevrotic, tunica aponevrotica fiind perforata- semnul dominant = tumefactia ce respecta comisurile, dar se extinde proximal spre antebrat- ulterior apar celelalte semne celsiene- impotenta functionala la nivelul degetelor (ce raman in semiflexie) si a pumnuluiTratament:- chirurgical + antibioterapie- anestezie generala- incizie mediopalmara longitudinala ce poate fi prelungita la nevoie spre antebrat (datorita faptului ca puroiul difuzeaza spre antebrat)

  • Flegmonul lojei hipotenare

    - este cel mai rar flegmon palmar- cel mai frecvent apare prin plagi taiate sau intepate ale regiunii- apar precoce semnele generale (febra, dureri) urmate apoi de aparitia semnelor celsieneTratament:- incizie in locul de maxima tumefiere si drenaj cu mesa de cauciucFlegmonul dorsal al mainii

    - apare mai frecvent dupa traumatisme directe sau dupa un flegmon comisural- colectarea se face subcutanat dar poate trece si subaponevrotic, prin perforarea aponevrozei- apar semne generale alarmante- local tumefactia este cea mai importanta, fiind impresionanta prin volumul si extensia eiTratament:- chirurgical in anestezie generala- incizia se face in axul longitudinal al mainii- in caz de colectie mare contraincizie si drenaj cu mesa de cauciuc

  • Flegmon al lojei dorsale

  • Tenosinovitele supurate ale palmei

    - sunt de fapt supuratiile a 2 teci sinoviale: radiala si cubitala- tenosinovita radiala survine dupa evolutia nefericita a unui panaritiu profund al policelui- durerea nu cedeaza, apar stari subfebrile si o fstula la nivelul plagii- impotenta functionala a policelui este evidenta- apare limfangita ce merge ascendent spre grupuri ganglionare epitrohleene si axilare- in evolutie poate apare o mana nefunctionala- tenosinovita cubitala survine mai rar si e mai putin gravaTratament:- surprinse la inceput antibioterapie+imobilizare- teaca cubitala se deschide prin 2 incizii: una palmara pe marginea externa a eminentei hipotenare si una antebrahiala (de aprox. 10cm) ce se opreste la 2-3cm de apofiza stiloida a cubitusului- teaca radiala se face tot printr-o incizie palmara (pe marginea interna a eminentei tenare de la radacina policelui) si una antebrahiala de-a lungul m. lung supinator (aprox. 10cm) ce se opreste la 3 cm de apofiza stiloida radiala

of 45/45
CURS NR. 7 CURS NR. 7 INFECTIILE PIOGENE ALE INFECTIILE PIOGENE ALE DEGETELOR SI MAINII DEGETELOR SI MAINII
Embed Size (px)
Recommended