Home >Documents >Copy of Curs 21 Semiologia Cordului

Copy of Curs 21 Semiologia Cordului

Date post:23-Dec-2015
Category:
View:225 times
Download:6 times
Share this document with a friend
Description:
fdsdg
Transcript:
  • Hipertensiunea arterial

  • Masurarea corecta a TALatimea mansetei trebuie sa reprezinte aproximativ 40% din latimea bratului (12-14 cm)

    Lungimea mansetei trebuie sa reprezinte 80% din latimea bratului (sa inconjure bratul).Daca este tensiometru aneroid, trebuie recalibrat periodic

  • Masurarea corecta a TAPacientul nu fumeaza si nu bea cafea cu 30 min inaintea masurarii TA.

    Pastreaza repausul 5 min.

    Camera sa fie linistita

    Bratul sa fie descoperit.

    Sa se evite bratul cu fistula de dializa, cicatrice, limfedem

    Se palpeaza artera brahiala si se identifica pulsul.

    Artera brahiala la plica cotului trebuie sa fie la nivelul cordului

    Pacient asezat: bratul se sprijina pe masa

    Pacient in picioare: bratul se sustine la nivelul toracelui.

  • Masurarea TADaca artera brahiala este sub nivelul inimii, TA apare fals mai mare din cauza efortului pacientului de a-si sustine singur bratul.

    Daca manseta este fixata lax, TA apare fals mai mare

    Marginea inferioara a mansetei trebuie sa fie cu 2.5 cm deasupra plicii cotului.

    Pentru a estima cat trebuie umflata manseta, se palpeaza pulsul radial. TA sistolica corespunde aproximativ cu valoarea la care dispare pulsul radial.

    Se umfla manseta cu 30 mmHg deasupra valorii respective

  • Masurarea TASe dezumfla manseta incet, cu 2-3 mmHg/secZgomotele se numesc Korotcoff si se aud mai bine fara membrana stetoscopuluiSe noteaza valoarea la care se aud mai mult de 2 zgomote consecutive-TA sistolicaSe noteaza momentul la care diminua zgomotele in intensitate, urmata de disparitia la cateva secundeValoarea la care dispar zgomotele TA diastolica Pentru confirmare se asteapta sa mai scada presiunea cu 10-20 mmHg

  • Masurarea TALa unele persoane zgomotele cardiace nu dispar sau momentul atenuarii intensitatii este la distanta de momentul disparitiei.Ex insuficienta aorticaIn acest caz se noteaza ambele valori

  • Masurarea TAGaura auscultatorie: intre porimele zgomote si urmatoarele ;Subestimeaza TA sistolica si supraestimeaza TA diastolica;Se noteaza ca atare (TA sistolicacu gaura auscultatorie la)Hipertensiunea arterial de halat alb: valori crescute ale TA legate de anxietatea vizitei la medic

  • TA la membrele inferioareObezitate: maneta s fie lat peste 15 cmCircumferin a braului peste 41 cm-manet 18 cmPersoane f slabe: manet de copil (ngust)TA la membrele inferioare: manet cu lrgimea 18 cm i lungimea 42 cmse aeaz la mijlocul coapsei, cu auscultaia poziionat posteriorse auscult artera poplitee n fosa popliteePacientul culcat, membrul inferior respectiv trebuie flectat uor, cu clciul fixat pe patSe poate lua i la pacientul n ortostatismTA trebuie s fie egal ntre cele 2 membre inferioare i mai mare dect la braDac TA la membrele inferioare este inferioar celei de la membrele superioare-valori anormale: coarctaie de aort; boal ocluziv arterial perifericDac se folosete maneta de la tensiometrul uzual, valorile sunt fals crescute

  • Msurarea TAZgomotre Korotkoff slabe sau neaudibile: : plasarea greit a stetoscopului. Lipsa contacvtului ferm cu pielea, congestie venoas din cauza repetrii procedurii; se poate determna palpatoriu TA sistolicPt a intensifica zgomotele Korotkoff: Se ridic braul n timpul umflrii manetei, apoi se las n jos i se determin TA Se umfl maneta. Se cere pacinetului s strng pumnul de cteva ori i se determin apoi TA Aritmie: se face media observaiilor

  • Factorii de care depinde TAVolumul btaie al VSDistensibilitatea aortei i a arterelor mariRezistena vascular perifericVolumul de snge circulant

  • Stadializarea HTAHTA esenial-80% cazuri sistolo-diastolicHTA secundar-20% sistolo-diastolic sistolicGhid HTA ESC 2013Ghid HTA 2014 AHA

  • Clasificarea HTAHTA sistolo/diastolic: HTA esenial HTA secundare: Coarctaia de aort

    Boli endocrine HTA reno-vascular HTA renale parenchimatoaseHTA sistolic

    Ateromatoza aorticBloc atrio-ventricular totalInsuficien aortic (TA diferenial mare)

  • Clinica HTASimptomatologia nespecificCefalee occipital, n cascVertijGreaDispneeDureri precordialeDepinde de valorile TA i de rapiditatea cu care acestea crescSemne-legate de modificrile induse de HTA la nivelul organelor int: cord, sistem nervos central, rinichi,cord-angin, insuficien cardiac congestiv, edem pulmonar acut (creteri brute ale TA)Sistem nervos-AIT, AVC ischemicesau hemoragice, encefalopatie hipertensiv, modificri ale fundului de ochi (reflect modificrile circulaiei cerebrale)Rinichi-nicturie, scderea cacitii de diluie i concentraie a urinii, insuficien renal

  • Factori de pronostic la bolnavul cu HTAFactori de risc cardio-vasculariSex masculinVrsta peste 55 ani la brbaI i peste 65 ani la femeiFumatDislipidemie: colesterol total peste 190 mg% (4,9 mmol/l), LDL colesterol peste 115 mg% (3 mmoli/l), HDL colesterol sub 40 mg% (1 mmol/l) la brbai i 46 mg% (1,2 mmoli/l) la femeie, trigliceride peste 150 mg% (1,7 mmol/l)Glicemie a jeun 102-125 mg/ (5,6-6,9 mmoli/l)Test de toleran la glucoz anormalObezitate (BMI peste 30 kg/m2)Circumferina taliei peste 102 cm la brbat i peste 88 cm la femei (caucazieni)Istoric familial de boal cardiac prematur (sub 55 ani la brbai, sub 65 ani la femei)

  • Factori de prognostic asociai HTAAfectarea asimptomatic a organelor intPresiunea pulsului la vrstnici peste 60 mmHg (TAs-TAd)HVS pe ECG: indice Sokolow-Lyon peste 3,5 mV, RavLpeste 1,1 mV i alte criterii)HVS la ecocardiografie: indexul de mas corporal peste 115 g/m2 la brbat i peste 95 g/m2 la femeie)Indicele intim-medie carotidian peste 0,9 mm sau prezena de plci carotidieneIndicele glezn-bra sub 0,9Viteza undei de puls (pulse wave velocity) carotid-femural peste 10 m/sClearence-ul la creatinin 30-60 ml/min/1,73 m2Microalbuminuria (30-300 mg/24 h) sau raport albumin-creatinin (30-300 mg/g; 3,4-34 mg/mmol; de preferat, determinat n urina de diminea)Diabet zaharat: glicemie a jeun peste 7 mmol/l (126 mg% ml)la 2 determinri repetateHbA1c glicozilat peste 7 % i/sauGlicemie la 2 ore la testul de toleran la glucoz peste 198 mg% (11 mmol/l)

  • Factori de prognostic asociai cu HTABoal cardiac sau renal constituitCerebrovascular: AVC ischemic, AVC hemoragic, AITCardiac: infarct miocardic, angin, revascularizaie miocardicInsuficien cardiac, inclusiv cu fracie de ejecie pstratBoal arterial periferic simptomaticBoal cronic dde rinichi cu Cl creatinin sub 30 ml/kcorp/min; proteinurie peste 300 mg/24 oreRetinopatie avansat: hemoragii, exsudate papilare, edem papilar

  • Stratificarea riscului cardio-vascular asociat cu HTA

  • Hipotensiunea arterialTA < 90/60 mmHgHipotensiunea ortostatic: TAs scade cu peste 20 mmHg i TAd scade cu peste 10 mmHg la 3 min de ortostatismClinica: cefalee, vertij, tahicardie, grea, vom, sincop: apar la schimbrile de poziie n hipotensiiunea ortostaticCauze:Deshidratare cronicHemoragie hipotensiune ortostatic, tahicardie ca prime semne de hemoragieDisautonomie-pierderea funciei baroreceptorilor, de ex la vrstniciRspunsul normal n ortostatism: activarea baroreceptorilor simpatici : tahicaride , TA s nemodificat sau scade cu mai puin de 20 mmHg; TA d nemodificat sau crete uor