+ All Categories
Home > Documents > Curs anatomie - septarea cordului

Curs anatomie - septarea cordului

Date post: 11-Nov-2015
Category:
Upload: alex
View: 78 times
Download: 7 times
Share this document with a friend
Description:
anatomy course about the formation of the heart septa fromation.
of 5 /5
Etapa de cord sigmoideum Marginea convexă crește intens și se balonizează; Marginea concavă se restrânge, ajungând în vecinătatea canalului atrio-ventricular, astfel încât curgerea sângelui va fi: AD → AS → canal atrioventricular. De aici, sângele ajunge simultan în VD și VS. Trunchiul arterial ajunge anterior și la dreapta canalului atrio- ventricular. Septarea cordului Începe simultan, atât la nivelul atriilor, cât și la cel al ventriculelor. În același timp se septează și trunchiul arterial. Toate cele trei procese de septare/septuri vor fuziona la nivelul unui sept primordial, septul intermediar . Formarea septului intermediar → în canalul atrioventricular apar două proeminențe de cardioglie, numite pernițe endocardice (anterioară + posterioară). Ele fuzionează pe linia mediană și formează septul intermediar . Drept urmare, canalul atrioventricular e subîmpărțit într-un defileu atrioventricular stâng și unul drept.
Transcript

Etapa de cord sigmoideum

Marginea convex crete intens i se balonizeaz; Marginea concav se restrnge, ajungnd n vecintatea canalului atrio-ventricular, astfel nct curgerea sngelui va fi: AD AS canal atrioventricular. De aici, sngele ajunge simultan n VD i VS.Trunchiul arterial ajunge anterior i la dreapta canalului atrio-ventricular.

Septarea corduluincepe simultan, att la nivelul atriilor, ct i la cel al ventriculelor. n acelai timp se septeaz i trunchiul arterial. Toate cele trei procese de septare/septuri vor fuziona la nivelul unui sept primordial, septul intermediar.Formarea septului intermediar n canalul atrioventricular apar dou proeminene de cardioglie, numite pernie endocardice (anterioar + posterioar). Ele fuzioneaz pe linia median i formeaz septul intermediar. Drept urmare, canalul atrioventricular e submprit ntr-un defileu atrioventricular stng i unul drept.

Apariia septului prim pe tavanul atriului primitiv, n partea opus septului intermediar, apare o plic endocardic concav spre inferior, numit septul prim. ntre marginea sa liber i septul intermediar se delimiteaz un spaiu numit orificiul prim. Dac septarea se oprete aici, boala se numete defect de sept atrial de tip orificiu prim, n care exist un singur atriu, cu o schi de sept. E un defect de gravitate mare i foarte frecvent. Septul prim crete prin cele dou limburi, astfel nct limbul inferior trece peste locul de fuziune al pernielor din septul intermediar (septul prim e un plan; prin grosimea lui, celulele mezodermului din mezocordul dorsal migreaz i particip la fuzionarea pernielor endocardice i la formarea cuspidelor anterioare.! Dac nu se produce protruzia mezodermului dorsal, apar: defect de tip sept prim, defect de formare a septului intermediar, defect de formare a cuspidelor anterioare.Marginea inferioar a septului prim ajunge s priveasc anterior i se numete falx septi (falca septului). Septul prim e membranos (i pe ecografie, n dinamic, se umfl, din cauza presiunii sngelui); n a II-a jumtate a sarcinii sufer o modificare fibroas i apoi una muscular. Septul prim se formeaz la stnga fosetei pulmonare, astfel nct vena pulmonar rmne s se deschid n atriul stng.! Un tromb poate ajunge din AD n AS printr-un defect de sept, ceea ce poate duce la un AVC paradoxal.

Orificiul secund e reprezentat de unul sau mai multe orificii n partea posterioar a septului prim. Persistena lui produce defectul septal de tip orificiu secund (o gaur n septul prim). E mai puin grav dect primul, se trateaz chirurgical, ns uneori nu este nevoie de operaie.Formarea septului secund pe peretele anterior al viitorului AD se formeaz un sept solid, muscular, orientat invers cu concavitatea fa de septul prim. El se numete CRISTA DIVIDENS (creasta care mparte), deoarece sngele venos care ajunge n AD e dirijat de aceast creast n cea mai mare parte spre AS i n mic parte spre VD. Marginea liber, concav, a septului crete spre posterior pn depete nivelul lui falx septi. Dezvoltarea maxim a celor dou septuri duce la suprapunerea lor parial. n acest mod, sngele din AD trece n AS nu printr-un orificiu, ci printr-o fant sagital (conduit intraseptal = canal fr perei proprii). n momentul naterii, deoarece intr n funciune circulaia pulmonar, presiunea crescut din AS comprim falx septi pe septul secund i nchide conduitul. Cele dou septuri fuzioneaz.Privit dinspre AD, i septul secund are dou limburi ce delimiteaz un contur de U, orientat postero-inferior.

Marginea liber a septului secund devine limbul fosei ovale. Fosa oval are podeaua format din: Septul prim; Valva stng a sinusului venos; Spina vestibular. Dac septul prim e subdezvoltat (apare marginea liber a falx septi ), marginile concave ale celor dou septuri delimiteaz un defect septal congenital, numit gaur oval. n mod greit, conduitul intraseptal e confundat cu gaura oval i mai e numit persisten de gaur oval. Dac exist sept secund, e mai uor de cusut (chirurgul are de ce s coas petecul).Evoluia sinusului venos sinusul venos rmne s se deschid n viitorul AD i el are dou valve, stng i dreapt. Valva stng va fuziona cu (va consolida) partea posterioar a septului interatrial, n partea inferioar a fosei ovale. Aceast parte a septului va fi consolidat i de o proeminen = spina vestibular, prin care proemin mezodermul extracardiac.Valva dreapt rmne mult vreme (o lun) ca o adevrat valv n lumenul AD. Cele dou valve ale sinusului dirijeaz sngele ctre crista dividens. Valva dreapt va forma valvula VCI i valvula sinusului coronarian. Uneori, resturi din valva dreapt persist sub forma unei reele fibroase n AD, numit reea chiari poate fi sediul unor tromboze atriale. Uneori, exist un echivalent de reea chiari i pentru valva stng.Coarnele sinusului venos evolueaz astfel: Cornul drept va fi nglobat n peretele AD, formnd spaiul dintre cele dou vene cave, numit sinus venal; Cornul stng poriunea proximal devine sinus coronarian; poriunea distal reprezint vena cav superioar stng, care ridic o plic pericardic numit ligament Marshall. Vena cav superioar stng involueaz, i din ea rmne doar vena oblic a AS.


Recommended