ziua-cargo-numarul-82

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

A ud tot mai des în ultima vremeex presia „prea comercial“, to -nul folosit lăsând clar să se

în țeleagă că este vorba despre cevain co rect - chiar dacă legală, o tran -zac ție „prea comercială“ presupuneun aspect imoral. Prea mulți bani per -ce puți pentru respectivul bun sauserviciu.

De exemplu, un producător de te -le foane și tablete a stabilit prețuri dublepentru produsele sale, deși datele teh -ni ce îl plasează sub concurență. Pareun caz clasic de „prea comercial“, însăde ce continuă clienții să cumpere pro -du sele scumpe?

Bineînțeles, piața transporturiloreste complet diferită de cea a pro du -se lor electronice și totuși, și aici existădi ferențe importante de tarife.

Cazul fericit este acela în careclien tul solicită aspecte precise legatede serviciul de transport, un anumitgrad de siguranță, promptitudine, dis -po nibilitate, protecția mediului etc. Șiîn consecință, este dispus să plă teas -că mai mult.

Aceasta este situația ideală, încare clientul țintește realizarea par te -ne riatului pe termen lung, iar trans -por tatorul se va plia cât mai bine peres pectivele solicitări. Dezvoltarea cli -en tului va duce aproape sigur și lasuc cesul operatorului de transport.

Din păcate, aceastea sunt situațiirare - sunt acei clienți (puțini la număr)pen tru care toată lumea luptă să lede vină furnizor.

Și în rest... Poate oare operatorulde transport să preia inițiativa, să țin -tească parteneriate pe termen lungcu clienți care nu caută în mod activacest lucru?

Cei mai mulți clienți de transportau nevoie strict de acest serviciu șinu reușesc să identifice un criteriu maibun pentru selecția furnizorilor decâtprețul. Nu există garanții că aceastărea litate se poate schimba, însă cinepoate împiedica un transportator săîn cerce, indiferent de mărimea lui?

Realitatea ultimilor ani a doveditclar că nu mai există conceptul „doartrans portator“ sau cel puțin acesta numai este viabil. Când devine un trans -por tator logistician? Iată o întrebarecare merită puțină dezbatere. Atuncicând devine și expeditor, când con -stru iește un depozit sau când rea li -zea ză grupaje... Consider că momen -tul transformării este, de fapt, unulstrict conceptual. Atunci când preia

inițiativa - când începe activ să cauteplus valoare pentru clientul tău și primiipași sunt legați obligatoriu de com u -ni ca re și informare corectă. Nu ar re -prezenta, de exemplu, o dificultate no -ta bilă pentru niciun transportator săofer e clienților informații despre pozițiaca mioanelor sale, precum și desprepro gramul de lucru al șoferilor. Simplapre vizionare a momentului real în caremarfa va ajunge la destinație poatere prezenta un plus, pe care orice clientîl va aprecia, chiar dacă nu l-a solicitatvreo dată. Bineînțeles, odată ridicatgradul de transparență, nu mai existădrum de întoarcere. Consecvența șisin ceritatea sunt calități întâlnite, dinpă cate, în cantități mici pe piața detrans port românească. Acesta este,de altfel, și unul dintre principalele mo -ti ve pentru care atât de multe case deex pediție, aparent inutile, își găsesclocul pe piața autohtonă. Pur și simplunu fac altceva decât să își asume pen -tru clienți „neplăcerile“ dialogului cutransportatorii.

Ca o concluzie, se poate afirmaîntr-o abordare filosofică faptul că toa -te serviciile disponibile pe piață sunt„prea comerciale“, fiind doar o proble -mă de timp până când clienții vor rea -liza acest lucru. Ceea ce ieri era so -co tit un produs de calitate, astăzipoa te fi mediocru, iar mâine inaccep -ta bil. Astfel, schimbarea permanentă(de preferat îmbunătățirea perma nen -tă) a serviciului este obligatorie și artrebui să reprezinte ținta principală.

„O afacere care nu face decât banieste o afacere săracă“, spunea HenryFord.

Radu [email protected]

Împreună mișcăm lucrurile!

Preacomercial

Editor GeneralMeda [email protected]

Director Publicitate Violeta [email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor ȘefRadu [email protected]

Corespondent internaționalRaluca Mihă[email protected]

RedactoriMagda [email protected]

Alexandru [email protected]

Andreea [email protected]

Secretar Generalde RedacțieCristina [email protected]

FOTO-VIDEO:Jean-Mihai PâlșuDTP și PRE-PRESSTop O’Rush Graphic DesignArt DirectorAdrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revistă editată deZC Trans Logistics Media

Adresa redacției:Bdul Timișoara nr. 92, Sector 6, BucureștiTel.: 021.444.00.96Fax: 031.814.63.86www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

Organizator

.............................................................................................................................................. noiembrie 20154

SU

MA

R

ȘTIRI 6, 8

ÎNTREBAREA LUNIIDespre Ministerul Transporturilor 7

INTERVIUPeste o mie de dosare pentrurestituirea accizeiAurelia Surulescu,director general ARR 10-12

ACTUALITATERCA triplu la vehiculelecomerciale 14-15

EVENIMENT

� Transportul într-o nouă etapă 16-19� Cărți bine jucate 20� Strategii diferite

pentru companiile de pe podium 21

STATISTICIBarometrul Pieţei de Transport şiLogistică - ediţia 2015Optimism 22-23

PREZENTAREHANKOOK TH22Anvelope regionale pentrusemiremorcă 24

FOCUSedy Spedition a fost cumpărat deInternational Lazăr Company 26-27

SIGURANȚĂISO39001 Road traffic safety (RTS)management systemsCartrans, prima companie certificată înRomânia 28-29

EVENIMENT� Conferinţa de transport expres de

marfă, la a doua ediţie 30-31� Mercedez-Benz a „schimbat foaia”

cu Citan 32-34

PIAȚĂBarometrul de transport TimoComSurplus de marfă şi în al treileatrimestru 36

EVENIMENT15 camioane noi Mercedes-Benzîn flota Polach Logistics& Transport 38-39

PREZENTARE� RENAULT TRUCKS T TANKER

Prioritate pentru sarcină utilă şisiguranţă 40-41

� VOLVO TRUCKSUn smartphone pe roţi 42-43

� Extra lichidităţi pentrutransportatorii români 46

LIDERI INSPIRAȚICenușăreasa sau limitelede creștere a unei afaceri 44-45

ȘTIRI 48-49

EVENIMENT

Trofeele „Echipamentul Anului înRomânia - 2015“ au plecatcătre Toyota 50-52

EVENIMENTConferinţa Internaţională ARILOGLogistică şi Supply Chain� Noul Cod Vamal

al Uniunii Europene 54-55� Riscul în activitatea

de expediţii 56-57� Value Stream Mapping pentru

eficienţă 58-59

ANIVERSAREVan Moer Logistics - 25 de aniObiectivele sunt vise cu deadline 60-62

PREZENTAREEUROSENDERExpediţii door-to-door în România 63

CONCURSMăsoară-ţi cunoştinţelede logistică! (72) 64

ȘTIRI 66-67

FOCUSPROIECT LEGISLATIV:AMTBI naţionalizeazătransportul metropolitan 68-69

ANIVERSAREEurolines: 30 de ani în Europaşi 20 în România 70-71

INEDITCastelul Ashforddin Irlanda 72-73

HOROSCOP DECĂLĂTORIE15 noiembrie - 15 decembrie 2015 74

Spune-ți părerea!

Despre Ministerul TransporturilorCredeți că noul ministru tehnocrat al Transporturilorva aduce o schimbare pozitivă pentru acest sector?1. Da2. Nu

PU

BLIC

ITATE

ÎNT

RE

BA

RE

ALU

NII

.............................................................................................................................................. noiembrie 20156

ȘT

IRI

ALSTOM SECONCENTREAZĂPE TRENURI

Alstom încheie vânzareaactivităților legate de energie(diviziile Power și Grid) cătreGeneral Electric pentru suma deaproximativ 12,4 miliarde euro. Caurmare, Grupul este concentrat înexclusivitate asupra activitățilordestinate transportului feroviar.Veniturile rezultate din tranzacțiesunt utilizate pentru achiziționareadiviziilor GE Signalling pentrusuma de aproximativ 700 demilioane EUR și pentru a reinvestiîn trei companii mixte împreunăcu General Electric (în domeniul

rețelelor electrice, energieiregenerabile și turbinelor nuclearela nivel mondial și cu abur înFranța) pentru suma de circa 2,4miliarde euro.Alstom beneficiază de o pozițiesănătoasă pe piață, cuperspective solide de creștere.Are o listă-record de comenzi,care îi asigură vizibilitate petermen lung și deține pozițiifruntașe în sectoarele trenuri,servicii, sisteme și semnalizări.Cu sediul central în Franța,Alstom este o companie prezentăîn peste 60 de țări și are 32.000de angajați.

OMV PETROM - SIGURÎN TRAFIC

OMV Petrom a primit premiulpentru cel mai bun program deîmbunătățire a siguranței rutiere înrândul angajaților săi, la categoria„Companii mari”, în cadrul GaleiPRAISE, la Bruxelles, organizatăde Consiliul European pentru

Siguranța Transportului. În ultimii5 ani, OMV Petrom a implementatun sistem integrat de monitorizarea vehiculelor pentru 10.000 deconducători auto, a organizatcursuri de conducere preventivă,evenimente de conștientizare aimportanţei siguranței rutiere şi aimpus cerințe stricte pentrucontractori în această privinţă.

S-A DESCHIS NOUL PODLA AGIGEA

Noul pod de la Agigea, ce leagăPortul Constanţa şi AutostradaSoarelui, a fost deschis traficuluirutier. Totodată, s-a dat libermaşinilor pe la Poarta 10 bis aportului, pe ambele sensuri.Investiţia a costat 28 de milioanede euro, fiind cofinanţată 70% dinfonduri structurale şi realizată deApolodor Comimpex SRL. Dar,aşa cum ne-au obişnuitautorităţile, inaugurarea se facepe bucăţi. Proiectul nu este niciacum gata: podul leagăAutostrada Soarelui doar cuporţile 7 şi 10 ale portului şiurmează ca până la sfârşitulanului să fie terminat şi sectorulde drum ce va uni partea de sud aportului cu DN 39 Constanţa -Vama Veche, la intrarea în EforieNord.

ÎNMATRICULĂRI ÎNCREȘTERE

Numărul înmatriculărilor de mașininoi s-a majorat cu 10,23%, la56.839 unități, în primele 9 luni aleanului față de aceeaşi perioadă alui 2014 (când se consemnaseră51.564), iar în septembrie cu9,66%, ajungând astfel până la8.933 de vehicule față de lunacorespunzăzoare din 2014,potrivit DRPCIV. Cele mai multeautovehicule înmatriculate înseptembrie, 5.752 de unități, aufost autoturisme, în creștere cu3,43%. Şi la celelalte categorii deautovehicule s-au consemnatprocentaje pozitive în septembrie:autobuze și microbuze: 546 unități(+152,78%); autovehiculetransport mărfuri: 1.460 unități(+16,06%): semiremorci: 228unități (+5,07%); remorci: 742unități (+4,95%); tractoare: 44 deunități (+57,14).

În ultimul an s-au realizat80.000 de plăţi auto prinintermediul telefonuluimobil, din aplicaţia Auto.ro.Pentru plata rovinietei s-auînregistat 30.000 detranzacţii, pentru achitareaamenzilor de circulaţie şi ataxei de pod de la Feteşti-Cernavodă - câte 20.000 iarpentru plăţi diverse - carduride asistenţă rutieră, poliţeRCA, parcare, anunţuri deautoturisme şi asigurări decălătorie -, 10.000. ÎnRomânia, 75% dintre şoferipreferă rovinieta de 7 zile,17% cea pentru 1 zi, doar 5%optează pentru rovinieta de12 luni şi 3% pentru cele de30 şi 90 de zile. Deasemenea, 20.000 de şoferiau ales să nu mai aştepte labariera de taxare de laCernavodă. „Pentru anul2016, estimăm o creştere cu50%, respectiv depăşirea a120.000 de plăţi autorealizate din telefon,utilizând aplicaţia Auto.ro”,

a declarat Sergiu Gamureac,directorul executiv alAuto.ro.

PLĂŢI AUTO DIN TELEFON

CUGETARE„Voieşti să cunoşti lucrurile?Priveşte-le de aproape. Voieşti să-ţiplacă? Priveşte-le de departe.”

((IIoonn LLuuccaa CCaarraaggiiaallee))

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................ 7

Puteţi transmitecomentariile

dumneavoastră direct pesite-ul www.ziuacargo.ro

la secţiunea„Întrebarea lunii“.

Cum estimațică vor evoluatarifele detransport înurmătorulan?

În acest moment, contextul ge ne -ral este unul instabil. Nu numai în Ro -mâ nia, unde se experimentează unGu vern tehnocrat, dar şi la nivel eu -ropean, unde conflictele militare - acteteroriste par mai mult decât excepţii.De asemenea, migrația a atins cotegreu de gestionat în mai multe stateeuropene. În ce mod vor afecta acesteelemente piaţa transporturilor, rămânede văzut. Am încercat, prin întrebarealunii octombrie, să luăm pulsul pieţeivizavi de evoluţia tarifelor din transportpentru anul ce va urma. Cei mai mulțidintre cei care au participat la sondajulZiua Cargo, în proporţie de 42%, suntde părere că tarifele vor rămâne laacelaşi nivel, în ciuda a ceea ce seîntâmplă. Pe locul al doilea, dintre ceicare au participat la sondajul ZiuaCargo, 30% sunt de părere că tarifelevor creşte pe piaţa transporturilor. Cudoar două procente în urmă, în su -mând 28%, regăsim cealaltă latură,ce estimează scăderi ale tarifelor pen -tru anul următor.

.............................................................................................................................................. noiembrie 20158

ȘT

IRI

DAF INTRODUCELF SILENT

În urma succesului modelelor CF șiXF Silent, DAF a lansat, recent, și unmodel extra-silențios având la bazăvehiculul de distribuție LF. Noulmodel a fost proiectat special pentrudistribuția urbană și regională înzone în care se aplică restricțiiprivind poluarea sonoră seara și întimpul nopții. În modul special „SilentMode”, care poate fi activat prinsimpla apăsare a unui buton de pebord, LF are un nivel de emisii dezgomot de numai 72 dB(A),îndeplinind cerințele de certificarepentru „Camion Silențios” (QuietTruck). Modelul este echipat cu unmotor eficient, de 4,5 l PACCARPX-5, capabil să dezvolte puterimaxime cuprinse între 152 și 184CP. DAF poate livra noul LF Silent caautoșasiu 4x2, cu cabină de zi, de ziextinsă sau sleeper și cu o gamălargă de opțiuni de ampatamente.

IVECO PREZINTĂ NOULDAILY ELECTRIC

După ce noul Iveco Daily și-aadjudecat titlul de International Vanof the Year 2015, producătorulitalian a decis să lanseze, în cadrulexpoziției Ecomondo, desfășurată înperioada 3-6 noiembrie la Rimini, oversiune 100% electrică a acestuimodel. Cu un nivel de emisii egal cuzero, acest vehicul garantează unmaximum de sustenabilitate, oferăun nivel superior de fiabilitate și esteperfect potrivit pentru misiunile detransport urban, cum ar fi distribuțiadoor-to-door sau transportul depasageri. În comparație cugenerația anterioară, a fost redusconsumul energetic, iar viațabateriei a fost extinsă cu 20%. Maimult decât atât, noul Daily Electricse laudă cu o creștere a sarcinii utilecu aproximativ 100 kg.Performanțele bateriilor suntoptimizate, acestea fiind, deasemenea, 100% reciclabile;bateriile se pot încărca în ciclu rapidîn 2 ore și au o autonomie de pânăla 280 km. Vehiculul îi permiteșoferului să aleagă între douămoduri de conducere: Eco (în carecuplul motorului este reglat pentruminimizarea consumului de energie)

și Power (în care se poate bucurade maximum de performanță amotorului electric).

VOLKSWAGEN POLO LAPOLIŢIA RUTIERĂ

Poliția Rutieră s-a înnoit cu 400 deautospeciale Volkswagen Polo prinprogramul „Rabla”, echipate cumotor pe benzină şi cu capacitatede 1.200 cmc, capabil să dezvolte90 de cai putere. Prețul unei astfelde maşini a ajuns la 11.496 de euro,cu TVA, după dotările suplimentare:rampă de avertizare acustică șioptică, acumulator suplimentar,inscripționare și elemente specialepentru instalarea echipamentelor decomunicații. Programul de înnoire aparcului auto al MinisteruluiAfacerilor Interne a început în 2012,când Poliția Română a fost dotatăcu 144 de autospeciale (71 deDacia Duster şi 73 de Dacia Logan).Operaţiunea a continuat în 2014, cu257 de mijloace de transportdestinate muncii operative, dintrecare 15 motociclete şi restulautospeciale Dacia Duster, iar de laînceputul anului 2015 i-au fostrepartizate încă 2.386 de vehicule -Logan Ambiance -, destinatestructurilor operative și celor deordine publică.

TEST GRATUIT DELUMINI MB

În perioada 1 și 30 noiembrie 2015,Mercedes-Benz România lanseazăcea de-a șaptea ediție a programuluinațional gratuit de verificare șireglare a luminilor exterioare.Autoturismele și autovehiculelecomerciale Mercedes-Benz potbeneficia în mod gratuit de acesteservicii în toate Centrele Autorizatede Service Mercedes-Benz dinRomânia. Derulat de șapte ani peplan local de către Mercedes-Benz,„Testul gratuit de lumini” este unproiect al cărui scop constă înscăderea numărului de accidente petimpul iernii. Programul seadresează tuturor posesorilor deautoturisme și autovehiculecomerciale ușoare Mercedes-Benz,pentru a le asigura o vizibilitate maibună în trafic în sezonul rece. Deasemenea, proprietarii deautovehicule Mercedes-Benzbeneficiază de o reducere de 25%pentru toate becurile de origineMercedes-Benz pe tot parcursulcampaniei - valabilă pentru turisme,autovehicule comerciale și camioane- în toate centrele participante.

MAN are în vedere dezvoltareaîn continuare a unor conceptevariate și alternative detransmisie. Autovehiculelecomerciale hibride vor fi partea conceptului de transmisie înviitor în toate sectoarele.Modelul diesel/electric hibrideste deja un standard pentruautobuzele de oraș. MAN aintrodus modelul TGX hibrid lasalonul IAA în 2014. MAN aconstruit, de asemenea,vehiculul de cercetare numitMetropolis, un camion de tonajcomplet electric, pentruaplicațiile din interiorulorașelor. În acest moment,este în faza de test. Gazulnatural lichefiat (CNG) șibiogazul sunt combustibilialternativi deja utilizați.Motoarele ce pot funcționa peCNG pot fi, de asemenea,operate și cu biogaz, cu emisiiaproape neglijabile de CO2. Unexemplu este noul Lion's CityGL CNG, un autobuz articulatpe gaz, care a câștigat premiul„Bus of the Year 2015”. Până

în 2016, se dorește utilizareagazului și la camioane, la fel cala autobuze. Departamentulpentru Dezvoltare în Viitoranalizează tendințele mondialeși orientează dezvoltareagenerațiilor viitoare deautovehicule MAN.Dezvoltatorii MAN dejalucrează la vehicule care nuvor mai avea nevoie de unșofer pentru anumite activități,de exemplu vehicule careasigură siguranța lucrărilor depe autostrăzi. MAN Truck &Bus va utiliza aceste idei,precum și altele complet noi,pentru a asigura o dezvoltaresustenabilă a unorautovehicule ultramoderne înviitor.

100 DE ANI DE MAN - PRIVIRE CĂTRE VIITOR

.............................................................................................................................................. noiembrie 201510

INT

ER

VIU

Ziua Cargo: Care suntcauzele dificultățilorapărute în procesul derestituire a accizei?Aurelia Surulescu: Restituirea

de accize implică 2 etape. Etapa deîn scriere - etapa în care se stabileştedacă un operator de transport esteeli gibil pentru restituirea de accize șietapa de restituire - etapa în care seaprobă sumele solicitate prin cererilede restituire.

Dificultăţile au început să apară odată cu modificările şi completărileadu se actului normativ, întrucât, laacel moment, se aflau deja dosare înanaliză, fapt care a condus la întârzierine prevăzute, având în vedere con di -ţiile suplimentare impuse.

Principalele motive care au avutca efect neînscrierea operatorilor detransport în Registrul vehiculelor şi aloperatorilor economici eligibili pentrurestituirea de accize au fost: Operatorii

de transport care alimentează de lasta ţiile de distribuţie nu au făcut do -va da deţinerii unui card de gestiuneal alimentărilor şi/sau a unui inel emi -ţător/receptor pentru fiecare vehiculdeţinut şi utilizat; Operatorii de trans -port care alimentează din rezervoarelepen tru consum propriu deţinute lapunc tele lor de alimentare nu au de -pus documentaţia necesară din caresă reiasă că sunt îndeplinite condiţiiletehnice prevăzute de actul normativ;Operatorii de transport au depus cer -tificate de atestare fiscală care nu erauvalabile la data depunerii cererii deînregistrare sau înregistrau datorii labugetul general consolidat fără să aibădeconturi cu suma negativă de TVAcu opţiune de rambursare şi/sau cereride restituire, iar suma obligaţiilor deplată să fie mai mică sau egală cusuma de rambursat/restituit sau cusu mele certe, lichide şi exigibile pecare aceştia le au de încasat de la

au torităţile contractante şi fără să aibăîn scrise în certificatele de atestare fis -cală menţiuni cum ar fi eşalonare/plande reorganizare.

Restituirea efectivă de accize s-arealizat la finele anului 2014, rolul ARRfiind acela de a analiza cererile deres tituire şi de a emite decizii în limitapla foanelor trimestriale comunicate deMi nisterul Finanţelor Publice, care arecalitatea de ordonator principal de cre -dite, plata sumelor aprobate prin aces -te decizii fiind atributul exclusiv al Mi -ni s terului Finanţelor Publice.

În ceea ce priveşte restituirea efec -tivă, aceasta s-a dovedit a fi lentă, în -tru cât cerinţele prevăzute de hotărâreau fost parţial îndeplinite de către ope -ra torii de transport, deoarece s-au de -pus do sare de restituire ce nu cores -pun deau condiţiilor impuse de actulnor mativ. Printre neconcordanţe s-aunu mărat: lipsa informaţiilor cu privire

Primii paşi realizaţi în vederea restituirii deaccize:

- În data de 15.07.2014 intră în vigoare H.G. nr. 537/2014 privind condiţiile,procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat a sumelor reprezentânddiferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiatpentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor;

- La data intrării în vigoare a actului normativ, Autoritatea Rutieră Română -A.R.R. a fost pregătită să preia prin intermediul agenţiilor sale teritorialedosarele de înscriere în Registrul vehiculelor şi al operatorilor economicieligibili pentru restituirea de accize, primul operator de transport eligibil fiindînscris în Registru la data de 17.07.2014. Autoritatea Rutieră nu a întâmpinatdificultăţi în etapa de înscriere, întrucât personalul ARR a fost instruitcontinuu, înfiinţându-se şi un compartiment specializat la sediul central alinstituţiei cu atribuţii exclusive în analiza documentelor depuse de operatoriieconomici.

- În vederea îndeplinirii obligaţiilor ce revin ARR ca Administrator al schemeide ajutor de stat, instituţia a inclus în bugetul de venituri şi cheltuieliaproximativ 1.600.000 lei, sumă necesară pentru desfăşurarea activităţii derestituire a accizei pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motorîn transportul rutier de mărfuri/persoane contra cost şi în transportul rutierde mărfuri în cont propriu.

Peste o miede dosare pentrurestituirea accizeiAutoritatea Rutieră Română a fost desemnată Administratorulschemei de ajutor de stat pentru restituirea sumelor reprezentânddiferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelordiferenţiat pentru motorina utilizată drept combustibil întransporturile rutiere. Am discutat cu Aurelia Surulescu, directorgeneral ARR, despre dificultățile apărute în acest proces, precumși despre soluțiile găsite.

.............................................................................................................................................. noiembrie 201512

INT

ER

VIU

la numărul de kilometri înregistraţi labor dul vehiculelor la momentul alimen -tării din anexele la facturi emise destaţiile de distribuţie; lipsa informaţiilorcu privire la cardurile de gestiune aalimen tărilor şi/sau inele emiţă tor/re -cep tor în anexele la facturi emise desta ţi ile de distribuţie; neasumarea do -cu mentelor întocmite de către ope -ratorii de transport şi/sau de către terţi;întocmirea incorectă a documentelor;certificate fiscale de atestare fiscalăneconforme cu actul normativ în vi -goa re; lipsa unor documente din con -ţinutul dosarelor.

Care au fost măsurilepentru fluidizareaprocesului?Un pas important în procesul de

res tituire îl reprezintă implementareasis temului informatizat pentru înscri -e rea operatorilor economici în Regis -trul vehiculelor și al operatorilor eco -nomici eligibili în vederea restituirii deaccize.

Suntem conştienţi de faptul că fiindun sistem informatic nou este posibilca operatorii de transport să întâmpineanu mite dificultăţi la transmiterea elec -tro nică a dosarului de în scri e re/res ti -tuire, mai ales că în exploatarea aces -tui sistem s-au constatat anumiteim pedimente care au condus la în toc -mirea unor dosare de restituire incom -plete şi/sau incorecte din punct de ve -

dere al conformităţii documentelor,ceea ce a avut ca rezultat re trans mi -terea documentelor şi a determinatprelungirea timpului de analiză a unuidosar de înscriere/restituire, nede pă -şindu-se termenele legale.

În vederea preîntâmpinării situa ţi -ilor de această natură, îndemnăm ope -ratorii de transport să consulte înperma nenţă informaţiile publicate pesite-ul www.arr.ro şi să solicite suporttehnic prin call center şi/sau e-mail învederea soluţionării aspectelor necla -re. Suntem convinşi că după primautilizare a sistemului de depunereonline a unui dosar de înscriere/res -ti tuire operatorii de transport se vorfamiliariza cu noul sistem urmând catran smiterea online a dosarelor de în -scri ere/restituire să fie realizabilă cuefor turi minime.

Tocmai de aceea, putem spune căuna dintre măsurile pe care le-amconsiderat necesare a fost aceea dea implementa o nouă metodă de atrans mite online dosarele de înscri e -re/restituire şi anume ca transmitereatuturor documentelor să se efectuezesimultan cu scopul de a evita eventua -le le depuneri incomplete ale dosarelor.Precizăm că operatorului de transporti se alocă un număr unic de înregis -tra re pentru fiecare dosar depus cu

suc ces, urmând să primească o deci -zie. Aceste măsuri vor facilita resti tu -i rea de accize pentru operatorii eco -no mici prin reducerea timpului deemi tere a deciziilor de înscriere/res ti -tuire.

Dorim să informăm că ARR esteîn permanentă relaţionare cu ope ra -torii de transport, sistemul informaticavând scopul de a reduce problemeleîntâmpinate în vederea transmiteriidosarelor de către operatorii detransport cât şi de a accelera procesulde calcul folosind mecanisme specia -li zate de procesare, stocare şi arhivarea datelor, acest sistem dovedindu-sebenefic prin reducerea timpului deanaliză a dosarelor.

Sumele aprobate au fostplătite către operatori?Referitor la sumele aprobate și

plătite efectiv de către ordonatorulprin cipal de credite, precizăm căacestea sunt publicate pe site-ulMiniste ru lui Finanțelor Publice,www.mfinante.ro, secțiunea Domeniide activitate, Ajutor de stat, Schemede ajutor de stat, H.G. nr. 537/2014.

În prezent am reuşit să îmbu nă -tă ţim procesul de restituire a accizeiprin reducerea timpului de emitere adeciziilor deşi instituţia noastră aîntâmpinat o serie de dificultăţi ocazio -n ate de complexitatea activităţii, deschimbările legislative și de im ple men -tarea noului sistem de depunere adocumentelor.

Dorim să informăm că instituțianoas tră nu are întârzieri la emitereadeciziilor pentru toate dosarele depuseși reamintim că acordăm sprijin per -ma nent operatorilor de transport pen -tru a reuşi să recupereze acciza pen -tru motorina utilizată drept combustibilpentru motor în transportul rutier demăr furi/persoane contra cost şi întrans portul rutier de mărfuri în contpropriu.


Total dosare înscriere și restituire -1700 din care:647 - dosare de înscriere înRegistru;1053 - dosare de restituire.Din cele 1700 de dosare, ARR asoluționat un număr de 1529,respectiv 620 dosare de înscriereși 909 dosare de restituire.La momentul prezent sunt în cursde analiză și în termenul legal desoluționare 171 dosare, respectiv19 de înscriere și 152 de restituire.

Dosare depuse în format hârtie de către operatorii de transport la sediileagenţiilor teritoriale ARR până la data de sfârşitul lunii aprilie 2015:

o 599 dosare de înregistrare în Registrul vehiculelor şi al operatoriloreconomici eligibili pentru restituirea de accize din care:

• 492 dosare soluţionate cu decizie de înscriere;• 107 dosare soluţionate cu decizie de respingere;

o 651 dosare de restituire din care:• 532 dosare soluţionate cu decizie de aprobare a cererii de

restituire;• 119 dosare soluţionate cu decizie de respingere a cererii de

restituire;

o Operatorii au solicitat suma totală de 16.174.813 lei din care:• 13.577.995 lei aprobaţi;• 2.596.818 lei respinşi.

Dosare depuse în format electronic de către operatorii de transport, începândcu mai 2015 până în prezent:

o 48 dosare de înregistrare din care:• 28 dosare soluţionate cu decizie de înscriere;• 1 dosare soluţionate cu decizie de respingere;• 19 dosare în curs de analiză;

o 402 dosare de restituire din care:• 186 dosare soluţionate cu decizie de aprobare a cererii de

restituire;• 64 dosare soluţionate cu decizie de respingere a cererii de

restituire;• 152 dosare în curs de analiză;

o Operatorii au solicitat prin cele 250 de cereri de restituire soluționate sumatotală de 8.759.319 lei din care:

• 5.353.493 lei aprobaţi;• 3.405.826 lei respinşi.

.............................................................................................................................................. noiembrie 201514

AC

TU

AL

ITA

TE

dejdea, resemnarea că acest sistem de furnizare de ser -vi cii obligatorii este conceput să servească o lume para -le lă, plină de interese sus-puse, fără nicio legătură cuasi gurarea obligatorie în caz de accidente”, spuneSiegfried Mayer, administrator al SC Cornex SRL. „Mulţiau spus că dacă asigurarea se scumpeşte, atunci şi noiar trebui să mărim preţul de transport ... Este hilar, deoa -re ce preţurile sunt într-o continuă prăbuşire şi parcătrans portatorii se întrec în preţuri în jos, uneori chiar subpreţul minim de exploatare, să nu mai vorbim de vreunprofit, vreo rezervă pentru zile negre”, adaugă el.

Discriminare cu codul CAENFORT a atras atenţia în nenumărate rânduri faţă de

ne drep tatea la care sunt supuse firmele de transportautoh tone din punct de vedere al valorii poliţelor deasigu rare. Astfel, pentru acelaşi vehicul comercial utilizatde o firmă de transport, dar aflat în perioada de leasing,se plăteşte un RCA la jumătate din valoarea plătită decom pania de transport ulterior, şi asta pentru căsocietatea de leasing are un alt cod CAEN.

„Un alt lucru extrem de grav, spre exemplu, este cel alvehiculelor comerciale de transport persoane, pentru careRCA-ul este mai mare doar pentru că aparţin unei fir mecu cod CAEN aferent transportului de pasageri (evi dent,dacă este în leasing tot la valoare înjumătăţită), în căl când,astfel, principiul asigurării RCA, şi asta în con di ţiile în care,oricum, orice operator de transport public de persoaneeste obligat să mai încheie o poliţă supli men tară pentrupasageri şi bagaje, adică să dubleze cos tul su plimentar alasigurării RCA. În ritmul acesta, pia ţa de trans port devineşi mai necompetitivă, iar con cu renţa ne lo ială explodează,la rândul ei”, precizează reprezentanţii FORT.

Urmând exemplul societăţilor de leasing, trans por -tatorii români au început înlocuirea codului CAEN prin -ci pal, pentru a supravieţui presiunii costurilor.

FORT ameninţă cu protesteFederaţia Operatorilor Români de Transport solicită

urgent implicarea Guvernului României, prin MinisterulTrans porturilor, „în această chestiune extrem de impor -tantă pentru piaţa de profil şi refacerea echilibrului, prinanularea dublei asigurări şi respectarea principilor defuncţionare a pieţei în interesul asiguraţilor şi nu pentrujefuirea la propriu a firmelor de transport autohtone”.

FORT se pregăteşte de ample proteste la nivel na -ţional, „luptând pentru stârpirea jafului din asigurări şipen tru anularea supraaccizei”.

Magda [email protected]

RCA triplula vehiculelecomerciale

PU

BLI

CIT

ATE

În ultimele luni, valoarea RCA pentru vehiculele comerciale - atâtcamioane, cât şi autobuze - a explodat, ajungând, în medie, la5.000 euro/cap tractor.

Cine eşti TU, transportator român,plătitor de taxe şi impozite, lovit delegi strâmbe şi greu de înţeles,luptător abandonat pe un „terenminat” al concurenţei neloiale?

Cine ești TU, antreprenor curajos,falnic reprezentant al categoriei IMM-urilor (cu protecția Ta se laudă toateguvernele de la Ceauşescu încoace),având falsa impresie că ai realizatceva în viaţă?

Cine ești TU, un „Don Quijote”solitar, ce lupţi zi de zi pentrusupravieţuire cu morile de vânt aleSistemului Ticăloşit?

În fapt, jumătate de an lucrezi ca„negrii pe plantaţie” să-ţi plăteştidările către un Guvern care are grijăsă nu leneveşti niciodată... şi încealaltă jumătate de an lucrezi să-ţiplăteşti furnizorii, leasingul,cheltuielile de exploatare, şoferii,portarul şi femeia de serviciu... Eşticurajos dacă te gândești la propria-ţifamilie şi, eventual, timid, poate şi laun profit subţire...

În fapt, încerci să te descurciprintre sumedenia de reglementăriciudate, făcute parcă de cătreextratereştri, deoarece nu secombină nicicum cu realitățileactivităţii noastre...

În fapt, eşti considerat doar ovacă „de muls”, un „fraier” care vabate din palme pentru orice„mărinimie” venită parcă în ajutorultău, dar care te va înfunda şi maiadânc în rândul „iobagilor” păstoriţide Măria Sa Guvernul...

În fapt, eşti bun DOAR o dată lapatru ani, când, vrăjit de o găleată de

plastic şi un pix inscripţionat cu unchip ce rânjește la tine, te ducislugarnic la vot şi îl votezi pevampirul care îţi va suge sângeledupă ce pui ştampila pe numele său...

Te rog, transportator român,priveşte în stânga... priveşte îndreapta... şi vei vedea doar „slugi” caTine, încercând SINGURI, fiecare „decapul lui”, metode de supravieţuire.

Te rog, transportator român,închide ochii... şi spune-mi ce vezi:

- vezi oare o Breaslă unită,demnă de respect ?

- vezi oare recunoştinţă,aprecierea Guvernului pentrutransportul românesc, careîndeplineşte rolul globulelor roşii dinsistemul circulator uman, asigurândcirculaţia vitală a nutrienţilorgeneratori de viaţă?

- vezi oare un patronat care îţireprezintă interesele, te consiliază, tesprijină în demersurile tale?

Dacă ai un răspuns decentpozitiv pentru aceste întrebări, atunciaceste cuvinte nu-ţi sunt adresate.Eşti un privilegiat şi mă aplec în faţareuşitei tale în afaceri. Îţi urez succesîn continuare şi nu pot decât să teinvidiez, deoarece eşti un„Superman” (...)

Dar dacă te uiţi în oglindă şi îţivine să strigi „Nu! M-am săturat!Vreau să fac ceva să-mi schimbcondiţia!”...

Dacă ai ajuns la concluzia că nureuşeşti singur să faci faţăproblemelor zilnice...

Dacă vezi că în alte state acestelucruri sunt rezolvate în alt fel...

Dacă îţi pui deoparte toateprejudecăţile, vrei să începi o viaţănouă, demnă de respect...

Dacă te-ai săturat de sloganuriledemagogice...

Ai o soluţie simplă... (...) caută unsprijin CREDIBIL să-ţi rezolviproblemele!

Nu uita că doar acţiuneapatronatelor te-a scăpat de amenzileexorbitante pe baza HG 69, OG 43,OUG 11 etc!

Nu uita că doar patronatele te-auscăpat de taxa de intrare înTimişoara, de taxa pe drumurile dinJudeţul Hunedoara!

Nu uita că doar ca urmare aacţiunii patronatelor ai scăpat deimpozitarea diurnei!

Nu uita că ÎNCONTINUU „ţi sepregăteşte ceva” la nivelguvernamental, iar dacă nu ar existapatronatele să-ţi vegheze interesele,TU ai fi „fiul ploii”...

Nu uita că singur eşti INVIZIBIL...Avem acum pe rol majorarea

exorbitantă a RCA, avem iminentamodificare a Codului Muncii (o săajungem la imposibilitatea concedieriiangajaţilor, indiferent de motiv), avemla nivel european o serie de legi carene afectează afacerea (Legea MiLoG,reglementările franceze, reglementăriale salariului minim în diferite ţări UEetc) şi toate aceste legislaţii trebuiemonitorizate şi, eventual, adusemodificări prin acţiunea patronatelor.

Nu lăsa politicienii să-ţi hotărascăsoarta fără să-ţi spui părerea!Înscrie-te în ORICARE patronatcredibil şi eficient!

SIEGFRIED MAYER:Apel: Înscrie-te într-un patronat credibil şi eficient!

E ste un „dezastru” pe care specialiştii FederaţieiOpe ratorilor Români de Transport (FORT) l-aues timat încă de acum 5 luni. Ei avertizează că,

la această valoare, costul cu RCA este imposibil de aco -pe rit prin tarifele de transport medii practicate în România.„Pericolul pentru siguranţa rutieră este uriaş, amplificatde compromisurile pe care o firmă de transport trebuiesă le facă pentru a rezista în piaţă, în contextul unor

cos turi operaţionale atât de mari”, acuză reprezentanţiiFORT.

Transportatorii s-au obişnuit să fie împovăraţi financiarde noi şi noi biruri, dar cel privind RCA a pus capac latoate. La unele societăţi de asigurare, această taxă aajuns la sume exorbitante, astfel încât parcă ar fi gândităsă nu poată fi plătită din muncă cinstită. Pe forumurilede discuţii între operatorii de transport „se simte dez nă -

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................ 17

EV

EN

IME

NT

.............................................................................................................................................. noiembrie 201516

C ea de-a șasea ediție a GaleiZiua Cargo a însemnat și lan -sa rea unor premiere precum

înființarea unei secțiuni destinate fir -me lor de transport cu flote mici, desub 40 de autovehicule și un concursdedicat echipamentelor.

RTCY a devenit în primul rând oplatformă de dialog, în care trans por -tatorii, logisticienii și clienții de trans -port se întâlnesc, creându-se astfelnumeroase oportunități pentru dez -vol tarea de afaceri noi sau îmbu nă tă -ți rea celor deja existente.

Totodată, evenimentul reprezintăun prilej bun pentru a lua pulsul pieței.Iar după doi ani buni pentru trans por -turi, elita companiilor românești de pro -fil este în plină dezvoltare. De-a lun gul

Transportul într-o nouă etapăEdiția 2015 a Romanian Transport Company of the Year a fostcâștigată de compania Vio Trans Grup, după o competiție strânsă,în care a ieșit puternic în evidență noua etapă de dezvoltare pecare firmele de top o traversează.

EV

EN

IME

NT

timpului, au mai existat mo men te priel -nice, însă interesant este faptul că, laora actuală, este vizibilă ma turizareamajorității companiilor de profil.

Accent pe educațieDezvoltarea strict extensivă nu mai

este o opțiune reală pentru nimeni. Sepune problema dezvoltării parte ne -riatelor pe termen lung sau cel puțin peperioada de amortizare a inves ti ți ilor,sunt căutate zonele de piață cu un gradcât mai ridicat de specializare, se dez -voltă servicii cu valoare adău ga tă și,bineînțeles, sunt alese cu grijă echi -pamentele corecte care să asigurecosturi optime pe toată durata vieții lor- acestea sunt o parte dintre mă su rilecare dau încredere în stabilitatea petermen lung a pieței de transport ro -mânești. Este remarcabil faptul că TCO(Total Cost of Ownership), un con ceptprivit mai mult abstract în ur mă cu câțivaani, devine astăzi un cri teriu esențial șidin ce în ce mai precis în argumentareaoricărei achiziții. Si gur, la acest capitolun rol important îl joacă și furnizorii deechipamente (ca mioane și nu numai)care au inves tit puternic în realizareade produse cu cos turi tot mai redusede exploatare și, totodată, predictibile.

De asemenea, o importanță în creș -tere este acordată produselor IT. Și nueste vorba doar de a avea un TMS sauun FMS, sau chiar un ERP, ma nageriifiind foarte atenți la func țio nalitateaacestor produse, la poten ția lul lor de acrește productivitatea an gajaților.

Însă cel mai important lucru pentrua ceastă perioadă este deschidereama nifestată de tot mai multe companiipentru a crește gradul de pregătire aan ga jaților. Acesta este principalulsemn al maturității și, totodată, ceamai importantă garanție a dezvoltăriidurabile, inclusiv în perioadele maidifi cile, care nu vor lipsi în viitor (eco -nomia este ciclică).

Și mai este un aspect care dă în -cre dere în sectorul de transport - estevor ba despre creșterea investițiilor careau ca sursă alte activități. De altfel, chiarși printre finaliștii compe ti ției RTCY amavut două asemenea ca zuri. Este vorbade spre Dolo Trans Olim pic și LicuriciImpex, două afaceri solide cu un controlpre cis al profi ta bi lității (aspect firescpentru un finalist RTCY) și care demon -strea ză că trans po r turile au devenit undomeniu mai pro fitabil decât alte activități.

Câștigătorii RTCYVio Trans Grup a primit trofeul Ro -

ma nian Transport Company of theYear 2015 - Hankook în cadrul Galeice a avut loc pe 30 octombrie 2015,la Willbrook Platinum Business & Con -ve n tion Center, București.

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

1918

EV

EN

IME

NT

Locurile doi și trei au fost ocupatede companiile Aquila (care a câștigat,de asemenea, Premiul pentru IT) șiLicurici Impex.

Vio Trans Grup și-a adjudecat șiPre miul pentru popularitate, în timp cedirectorul general al companiei, ViorelAngelescu, a primit Premiul pen trumanagement. Premiul pentru sta bi litatefinanciară a fost decernat com panieiAsexpress, iar Denis Spedition a primitPremiul pentru siguranță rutie ră.

În premieră, în acest an, a fostacordat Premiul pentru flote mici, câș -ti gătoare fiind compania Marvi Lo gistic.


.............................................................................................................................................. noiembrie 2015

Mr. Park, marketingmanager Hankook,a înmânat trofeulRTCY 2015 companieiVio Trans Grup.

Cristian Helwig, director transportAquila, a primit trofeul pentrulocul II, înmânat de Ovidiu Pintilie,sales and marketing managerMercedes-Benz divizia camioane.

Echipa Marvi Logistic a sărbătoritcâștigarea trofeului RTCY 2015pentru flote mici.

Ozana Desagă, director marketingCTE Trailers, unic importator

Krone în România, a oferit premiulpentru locul III, câștigat de

Licurici Impex, reprezentat dedirectorul general al companiei,

Marius Dan.

Ady Szabo, director generalAsexpress, a primit premiul pentru

stabilitate financiară, oferit deOana Stoenescu, Sales Director

Garanti Leasing.

Denis Spedition a câștigat Premiulpentru siguranță rutieră. CarmenBlendărău, șef departamentlogistic al companiei, a primittrofeul, înmânat de către IulianCostea, manager de vânzări șimarketing la Iveco TruckServices, dealer de proprietateIveco în România.

SigurdWandel,

managingdirector Volvo

TrucksRomania

(dreapta), aînmânatPremiulpentru

popularitatelui Viorel

Angelescu,director

general VioTrans Grup.

Dan Cotenescu, director generalBursaTransport (centru), a oferit

premiul pentru IT lui CristianHelwig, director transport Aquila.

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

21.............................................................................................................................................. noiembrie 201520

EV

EN

IME

NT

Locul doi în cadrul competiției RTCY a fost obținut de către Aquila,care a câștigat și premiul special pentru IT. Licurici Impex s-aplasat pe poziția a treia, iar Marvi Logistic a câștigat locul întâi lacategoria flote mici.

Premiul I, Premiul pentru Popularitate și Premiul pentru Management Strategii diferitepentru companiilede pe podium

C âștigarea ediției 2015 a con -cursului RTCY de către VioTrans Grup (VTG) a re pre -

zentat, fără îndoială, o surpriză pentrumultă lume. Compania dâmbovițeanăa reușit să impresioneze juriul prinrezultatele tot mai bune, prin reformelepe care le implementează pentru creș -terea puterii organizaționale și, nu înulti mul rând, prin viziunea ambițioasăși, totodată, coerentă legată de viitor.

Amintim faptul că Vio Trans Grupa participat la RTCY și anul trecut,când a obținut locul al treilea.

Strategia companiei țintește spe -cia lizarea și accesarea zonelor de nișăcare beneficiază de concurență mairedusă și tarife mai ridicate. Două din -tre exemplele recente care se înca -drea ză în această strategie sunt repre -zentate de transportul de mărfuri cuvaloare ridicată (Vio Trans Grup deținecertificat TAPA TSR 1) și distribuția înEuropa cu camioane de 40 t masă to -tală. Activitatea de distribuție a fostlansată anul acesta și presupune am -plasarea unui stivuitor în partea dinspa te a camionului. Astfel, șoferul estepregătit inclusiv pentru manipulareaacestui utilaj.

Anul viitor, un nou proiect va intraîn operare. Este vorba despre un de -po zit ce va oferi VTG posibilitatea dea dezvolta serviciile oferite clienților -depozitare, grupaje, cross-dock...

Pași siguriDezvoltarea de noi activități într-un

ritm rapid s-a împletit, în cazul VTG,cu prudența. Practic, multe din tredirecțiile de dezvoltare au emanat dinstructura deja existentă. Astfel, totulcapătă o logică, având ca efect ofoarte bună stabilitate financiară, pre -cum și o dezvoltare continuă, fără sin -cope - creșterea flotei, sediu și ser -vice propriu, expediție, dezvoltareaunei flote captive alături de cea proprie(în general, foști șoferi ai VTG care aude ve nit patroni de mici firme), obți ne -rea certificatului TAPA TSR 1, distri -bu ție și, în 2016, depozit propriu.

Însă toate acestea sunt posibiledoar având un personal bine pregătitși instrumente capabile să susțină opro ductivitate ridicată. Iar VTG a în -țeles acest lucru, crescând eforturileîn asigurarea unei pregătiri cât maibu ne pentru angajați, instrumente mo -der ne și, totodată, o structură a orga -ni zației optimizată pentru activitateadesfășurată.

Amintind și implicarea companieiîn numeroase acțiuni de respon sa bi -

litate socială, am acoperit principalelemotive pentru care, alături de titlulRTCY 2015, Viorel Angelescu, mana -ge rul general și proprietarul VTG a pri -mit trofeul pentru „Managerul Anului”.

Mai multe detalii puteți afla directdin dosarul VTG completat pentru con -curs, disponibil pe www.ziuacargo.ro,secțiunea Evenimente.


Se fac adesea comparații între afaceri și jocurile de cărți.Figurativ vorbind, fiecare om de afaceri primește niște cărți înmână și încearcă să obțină maximul din ele. Fără a avea cele maibune cărți, Vio Trans Grup a reușit să pună în aplicare o strategiecare a asigurat o dezvoltare sigură a companiei, stabilitatea atinsăfiind mult peste media pieței românești de transport.

Viorel Angelescu

Cărți bine jucate

Premiul II

Premiul III Premiul pentruflote mici

F iecare companie are propriavi ziune legată de dezvoltareavii toare a afacerii, însă un lucru

este comun - importanța pregătirii an -ga jaților pe toate pozițiile. Instru men -te le IT performante și o flotă cât mainouă de vehicule sunt, de asemenea,parte din rețeta succesului.

Aquila - dezvoltareprin parteneriateCompania prahoveană reprezintă

un exemplu grăitor despre cât de de -par te se poate ajunge atunci când re -la ția de parteneriat cu clienții func țio -nea ză pe termen lung. Cu peste 1.800de angajați (533 în zona de transport)și o cifră de afaceri de aproape 600 mi -lioane lei în 2014, Aquila oferă soluțiicom plete în ceea ce privește trans portul(intern, internațional, intraco mu nitar),depozitarea, distribuția și chiar comerțul.

Compania deține peste 300 de ca -pe te tractor și peste 260 de semire -morci, la care se adaugă flota de dis -tri buție de peste 50 de camionete de7,5 t.

Începând cu 2014, Aquila s-a con -cen trat pe consolidarea și dezvoltareatu turor departamentelor: transport in -tern și extern, depozitare, servicii logis -tice integrând sisteme de control deultimă generație TMS și WMS, pentrua oferi partenerilor servicii integrate„one stop shop“, putând face pre lua -rea produselor finite de la fabrică, or -ga nizând tot lanțul logistic, care, prindistribuția capilară, ajung direct laclientul final (consumator).

Licurici Impex -investiții în oameniși camioaneCompania a crescut constant ac -

ti vi tatea de transport ca urmare amăririi flotei prin achiziții de camioanenoi. Creșterea cifrei de afaceri pe seg -men tul de transport a fost de la500.000 euro în 2010 la peste5.000.000 de euro în 2015 (flota acres cut de la 4 la 57 de camioane).

Licurici Impex este o companiecare a preferat să investească în plinăcriză și rezultatele financiare confirmăcă a fost o alegere bună.

Direcția principală de acțiune acom paniei a fost aceea de a investiîn pregătirea managerială a persoa -ne lor cu funcții de conducere, în pre -gă tirea profesională a celorlalți membriai echipelor de vânzări, a șoferilor șia dispecerilor.

Investițiile în produse de ultimăge nerație au continuat la rândul lor:camioane, telematică, IT.

Decizia de a achiziționa vehiculeîn plină criză a reprezentat un avantajimportant față de majoritatea firmelorcon curente - prețuri reduse de achi -ziție, reducerea capacităților de trans -port de pe piață, vechimea parculuiconcurenților etc.

Marvi Logistic -relații directe cuclienții de transportDeși are o flotă de doar 15 cami -

oa ne, Marvi Logistic concurează cu

suc ces pe o piață ce pare destinatăunor firme mult mai mari.

Acest lucru a fost posibil prin con -tinua îmbunătățire a activității de vân -zări, stabilirea unor relații comercialedirecte cu clienții de transport, precumși dezvoltarea unei baze de subcon -trac tori dedicați.

Merită menționate câteva măsuriluate de companie în ultima vreme,a preciate de către juriul RTCY.

Astfel, site-ul firmei a fost îmbu -nă tățit prin implementarea unui sistemde publicare a curselor, care poate fiac cesat cu parolă numai după veri fi -ca rea firmei respective de către per -sonalul Marvi și aprobarea de conec -tare.

De asemenea, a avut loc iden ti fi -carea și optimizarea serviciilor carege nerau profit nesatisfăcător.

Analizarea cashflow-ului în timpreal și a profitabilității (pe curse, pede partament, pe camion) a devenitpo sibilă ca urmare a implementăriiunui sistem informatic performant.

Cea mai recentă investiție a con -stat în realizarea unui depozit careare ca scop dezvoltarea unei ramurico merciale prin vânzarea online depro duse importate din Italia - MarviOnline. Acest prim pas s-a realizatdeja și, în plus, a fost demarată des -chi derea unor magazine prin inter me -diul cărora Marvi va comercializa pro -pria marfă importată și adusă din Italiacu camioanele proprii.


noiembrie 2015 ............................................................................................................................................

STA

TIS

TIC

I

23

Barometrul Pieţei de Transport şiLogistică - ediţia 2015

Optimism2015 este primul an în care atât transportatorii cât şi clienţiiacestora care au răspuns la Barometrul Pieţei de Transport şiLogistică, realizat de revista Ziua Cargo în colaborare cu SupplyChain Management Center, arată optimism în cazul majorităţiiîntrebărilor.

.............................................................................................................................................. noiembrie 201522

STA

TIS

TIC

I

L a întrebarea „Anul 2015 a fostun an bun pentru companiadum neavoastră?“ răspunsurile

trans portatorilor au reflectat o situaţiecom parabilă cu a clienţilor, iar cuan -tu mul celor optimişti a crescut sem ni -fi cativ faţă de 2014. Astfel, 58% dintrecărăuşi au calificat 2015 ca fiind unulbun în timp ce pentru 7% a fost per -fect. Pentru 27%, anul 2015 a fostme diu, iar pentru 8% rău. În acelaşitimp, 46% dintre clienţi au afirmat că2015 este un an bun, pentru 21% afost perfect şi pentru 33% mediu. Rea -mintim, anul trecut, 35% dintre cărăuşicalificau 2014 ca fiind un an bun, în

timp ce pentru 17% era perfect. Înace laşi timp, 39% dintre clienţi afirmaucă 2014 este un an bun, în timp cepen tru 14% a fost perfect. Nota opti -mis tă apare după ce anul trecut sta -tisticile indicau o polarizare a pieţei înjurul celor care şi-au adaptat corectstrategia la cerinţele acesteia. În ceeace priveşte volumul mărfurilor trans -por tate, 85% dintre transportatori auindicat creşteri (faţă de 76% în 2014),în timp ce în cazul clienţilor, majorăriau fost raportate de 87% (faţă de 79%în 2013). În continuare costurile seaflă într-o zonă stabilă. Pentru 62%dintre cărăuşi (81% în 2014), costurile

au crescut uşor, în timp ce, pentru 4%(3% în 2014), s-au majorat puternic.Pentru 23% costurile au scăzut uşor(8% în 2014), în timp ce pentru 12%au rămas constante (faţă de 5% în2014). Şi dacă peste 65% dintretransportatori anunţă majorări ale cos -turilor, numai 35% au raportat şi creş -teri ale tarifelor (faţă de 52% în 2014).În acelaşi timp, 24% dintre clienţianun ţă creşteri ale tarifelor (faţă de67% în 2014). Pentru procente impor -tan te, 19% din transportatori şi 29%din clienţi, tarifele nu s-au modificat.Cele mai mari procente indică reduceriuşoa re ale tarifelor atât pentru trans -

por tatori (42%), cât şi în cazul clienţilor(47%).

Negocierileîn prim planPe primul loc între motivele care

au stat la baza schimbării tarifelor seaflă negocierile de preţuri, atât în cazulclienţilor, cât şi în cazul trans por ta -torilor. Pe locurile 2 şi 3 apar, la nivelulcărăuşilor, eliminarea clienţilor ne pro -fi tabili şi expansiunea în volum a afa -cerii, în timp ce clienţii aşază pe locul2 expansiunea în volum a afacerii şipe 3 specializarea sectorială.

De menţionat că 38% dintre trans -por tatori aşteaptă majorări de tarife înperioada imediat următoare, procentulclienţilor care iau în calcul astfel decreş teri fiind de 28%. 80% dintre trans -por tatorii care au răspuns la ches tio -nar au încredere că firma îşi va atingetargetul de venituri în 2015, în timpce, în cazul clienţilor, procentul estede 92%.

Profit în creşterepentru cei mai mulţiPeste 65% dintre clienţii şi trans -

por tatorii care au răspuns în cadrulbaro metrului aşteaptă creşteri în ceeace priveşte rata profitului, în timp cepentru 23% dintre beneficiari şi 21%dintre cărăuşi indicatorul va rămâneconstant.

Măsurile implementate în cursulaces tui an pentru creşterea profituluiţin în cazul clienţilor, în ordinea impor -tanţei acordate de respondenţi, de îm -bunătăţirea activităţilor de vânzări şimarketing, de training, de extindereaex ternalizării în domeniul transpor tu -rilor, precum şi de investiţii în IT. Pentrutransportatori, pe primele patru locuriau fost aşezate trainingul, creştereaflo tei, îmbunătăţirea productivităţii an -ga jaţilor şi a şoferilor, precum şi îm -bunătăţirea activităţilor de vânzări şimarketing.


Adriana Pălăşan,Managing Partner

Supply ChainManagement Center:

„Numărul celor care au răspuns«perfect» la întrebarea privindgradul de încredere că firma îşi vaatinge targetul de venituri şi vacunoaşte performanțe bune în2015 este semnificativ mai maredecât în 2014. Este un indicatorcare spune multe despre evoluţiapieţei.“

.............................................................................................................................................. noiembrie 201524

PR

EZ

EN

TAR

E

Dimensiuni TH22Dimensiune Adâncime bandă Recanelare Clasificare etichetă UEanvelopă de rulare Adâncime Lățime

(mm)

9.5R17.5 13.5 3.0 5~7 D B W1 70dB215/75R17.5 12.1 3.0 6~8 D B W1 70dB235/75R17.5 12.6 3.0 6~8 C B W1 70dB245/70R17.5 12.6 3.0 6~8 C B W1 70dB245/70R19.5 14.0 3.0 6~8 C B W1 67dB265/70R19.5 13.6 3.0 7~9 C B W1 70dB285/70R19.5 14.0 3.0 6~8 C B W1 70dB385/65R22.5 17.0 3.0 12~14 C B W1 70dB385/55R22.5 15.0 3.0 12~14 B B W2 71dB

HANKOOK TH22

Anvelope regionalepentru semiremorcăModelul de anvelopă Hankook TH22 este destinat tuturor tipurilorde semiremorci utilizate pe trasee regionale.

S unt mai multe aspecte pe carepro ducătorul le-a avut în ve -de re pentru a crește produc -

ti vi tatea și rezistența acestei anvelope.Astfel, unghiurile canalelor sunt pro -iec tate optim în zig zag pentru res pin -gerea pietrelor și pentru a preveni cră -păturile, design-ul umerilor anve lo peieste lat și solid, ceea ce duce laîmbunătățirea randamentului kilo me -tric și previne separarea în centuri, iarcentrul benzii de rulare fără canaloferă anvelopei performanțe excelenteîn rulare.

În momentul de față, aceasta estecea mai vândută anvelopă pentruHankook. Calitatea excelentă a pro -du sului asigură creșterea număruluide km parcurși cu aproximativ 10%,în raport cu modelul precedent.

TH22 reprezintă un exemplu pen -tru modul în care anvelopele Hankookîncorporează tehnologia Kontrol.

Kontrol reprezintă filosofia Ha n -kook în materie de tehnologii utilizate

pentru rea lizarea anvelopelor și re -flec tă moda li tatea în care anvelopatre buie să con tro leze, în timpul rulării,in teracțiunea din tre șofer, mașină șidrum. Implemen tarea a fost realizatăpen tru a se asigura că anvelopeleHan kook oferă cele mai bune beneficiiși experiență de condus clienților, înma terie de siguranță, confort, mane -vra bilitate, performanțe și protecțiame diului.


FO

CU

S

.............................................................................................................................................. noiembrie 201526

FO

CU

S

acti vele, însă nu afacerea în sine.Prac tic, discutăm de un moment de -li cat pentru angajații care încă lucrauîn cadrul companiei, dar și pentru cli -enții deserviți cu ajutorul celor peste200 de camioane.

Preluarea activelor edy de cătreun transportator și nu de către o en -ti tate care să urmărească strict revân -zarea, a creat șansa conti nuării acti -vității. Practic, foștii angajați edy suntîn plin proces de angajare la Inter -national Lazăr Company, în măsura încare își doresc acest lucru.

„Am fost de acord să preluăm şiangajaţii - cei care vor să vină să sereangajeze - și am făcut deja câtevazeci de angajări. Oricum, la noi, sala -

riile sunt mai mari decât erau la edy“,a completat directorul general Inter na -tional Lazăr Company.

În plus, toți angajații, șoferii și nu nu -mai, vor trece în perioada urmă toa reprintr-un proces de pregătire pentru ase putea integra în sistemul de lucru ILC.

„Încercăm să îi integrăm și luămîn considerație experiența dobândităîn cadrul edy. Astfel, un șofer care are,de exemplu, șapte ani la edy, va fi re -tribuit similar cu unul care are vechimeșapte ani la ILC. Sistemul nostru pre -vede ca șoferii să primească o creș -te re de salariu dacă stau mai mulți aniîn cadrul companiei“, a explicat CătălinLazăr, Șef Serviciu Comercial Inter -na tional Lazăr Company.

Și clienții...Deși nu există obligații comerciale,

ILC va încerca să asigure conti nui ta -tea serviciului de transport pentruclienții edy, iar acest lucru presupuneun efort logistic important.

„Am făcut o informare pe care amtrimis-o tuturor clienţilor, prin care amanunțat că activele edy Spedition aufost preluate de către noi. Maşinile lua -te de la edy sunt în mişcare către noi,pentru reparaţii, revizii, licențiere și,bineînțeles, se lucrează la inte gra realor în sistemul utilizat de noi. De aceea,am pregătit o flotă minimă, se pa rată,alocată foștilor clienţi edy“, a arătatBogdan Militaru, director co mer cial ILC.

Bineînțeles, aceasta este doar osituație temporală, urmând a fi rene -go ciate contractele cu fiecare clientîn parte.

„Vom analiza fiecare contract înparte, însă o vom face cu răbdare. Nepropunem să ne dezvoltăm pas cu pas.Astăzi, ne axăm în aceeași mă su ră şipe transportul intern şi pe celinternaţional. Încercăm să ne creămtarife corecte, în concordanţă cu nevoilenoastre. Trebuie să ieşim la un prag derentabilitate nu doar cu unul, ci cu toţiclienţii“, a declarat Bogdan Militaru.

Din punct de vedere al structurii,ILC își crește prezența la nivel na țional.

„Va exista un şef de punct de lucrula Deva, care va răspunde de toatăpar tea de Nord și Vest a țării, iar par -tea de Buzău se alocă Piteştiului.Prac tic, despărţim ţara în două. Înplus, vor exista flote dislocate în Deva,Timişoara, Buzău și Zalău, iar pentruacestea dispecerul va fi local“, a spusdirectorul comercial ILC.


eeddyy SSppeeddiittiioonn aa ffoosstt ccuummppăărraatt ddee IInntteerrnnaattiioonnaall LLaazzăărr CCoommppaannyy

Este principala știre din piața de transport românească, însă sunt câtevaaspecte care merită lămurite. Printre acestea: Ce mai rămăsese din edy?Și ce a cumpărat, de fapt, International Lazăr Company?

PUBLICITATE

Ion Lazăr, director generalInternational Lazăr Company:

„Nu te numeşti transportator dacă nu ai toată gama de servicii. Unui clienttrebuie să îi asiguri ce are nevoie şi pe transport intern şi pe internaţional,precum și pe partea de logistică. Vrem să ne consolidăm şi să ne păstrămpoziţia de cel mai mare transportator. Pe viitor, ne dorim să îmbunătăţim flotade internaţional și am achiziționat, recent, 20 de camioane EURO 6.Flota noastră fluctuează, acum avem aproximativ 650 de camioane, dar vormai dispărea din ele - tot ce este EURO 3.“

D espre intrarea în insolvență aedy Spedition și perspectivelemai degrabă pesimiste de a

depăși momentul dificil, am scris lamo mentul respectiv. Merită, totuși, rea -mintit faptul că problemele financiareși mai ales neînțelegerile dintre acțio -nari au făcut ca intrarea în insolvențăsă transforme edy dintr-un colos - celmai mare transportator român, cupeste 1.100 de camioane, axat din ceîn ce mai mult pe transportul inter na -țional și intracomunitar - într-o firmăre lativ mare, operând o flotă puținpeste 200 de camioane, în special perute naționale.

Doar activeleȘtirea legată de achiziția edy nu

este tocmai corectă. Tranzacția a con -stat în scoaterea la licitație a activelor

rămase. Practic, International LazărCom pany (ILC) a achiziționat flota decamioane rămasă și sediile.

„Am aflat cu câteva luni înainte căactivele edy urmează să fie vândute.La început, s-au scos activele la 8 mi -lioane de euro şi, după ce au văzutcă nu cumpără nimeni din cauza su -mei prea mari, la sfârşitul lunii augustau coborât la 4,7 milioane. Nici atuncinu mi s-a părut interesant. La înce pu -tul lunii septembrie, o firmă din Ardeala cumpărat caietul de sarcini şi, totatunci, au scos la licitaţie la 3,945milioane. Eu am văzut anunţul public,ne-am prezentat la licitaţia la care amfost singuri, am cumpărat şi cam astaa fost. Licitaţia a avut loc pe 30 sep -tem brie“, a precizat Ion Lazăr, directorge neral International Lazăr Company.

Pachetul achiziționat a constat înlocaţii la Deva şi Timişoara, o casă la

Bradu, unde a fost sediul Alin Trans,nişte hale şi 283 de maşini, dintre careapro ximativ 50 sunt daune totale sauparţiale.

„Am cumpărat deoarece voiam săne extindem în Vest, unde s-a con -cen trat multă industrie“, a completatIon Lazăr.

Amintim faptul că InternationalLazăr Company a mai achiziționat unlot important de camioane din fostaflotă edy. A fost vorba despre apro xi -mativ 100 de camioane cumpărate dela unul dintre finanțatorii edy, care re -po sedase respectivele vehicule dupăintrarea în insolvență a companiei.

Angajații nu își pierdlocul de muncăAșa cum am precizat, adminis tra -

to rul judiciar al edy a scos la licitație

Activele edy au fost cumpărate cu suma de3.945.000 euro, plus TVA.

A cest standard a apărut în contextul decadei ONUpentru siguranță rutieră, care își propune sta bi -li zarea și scăderea deceselor și rănirilor grave

re zultate din accidente rutiere până în 2020. În 2014, Cartrans a decis pornirea procesului de im -

ple mentare a unui sistem de management al traficuluirutier conform cerințelor ISO39001. Beneficiile aduse deaceastă implementare sunt pe termen mediu și lung.Acestea sunt de 2 tipuri: siguranța propriilor angajați șia celorlalți participanți la trafic și beneficii economice.

Conștientizarea riscului în toatedepartamenteleÎn anii anteriori, compania a trecut printr-un amplu

pro ces de reorganizare și de consolidare a afacerii prinimplementarea unui întreg pachet de proceduri și modde lucru. Această acțiune a condus la o stabilizare a or -ga nizației interne și la obținerea unor rezultate financiaredin ce în ce mai bune.

Fiind deja implementat un sistem de selecție, mo ni -to rizare și evaluare a șoferilor, Cartrans a ajuns la con -cluzia că următorul pas ar fi conștientizarea tuturordepartamentelor companiei - dispecerat, tehnic și chiarfinanciar - asupra riscurilor care sunt generate de ac ti -vi tatea de bază, și anume transportul rutier de mărfuri.Șo ferii sunt în prima linie a riscului rutier, dar depar ta -men tele suport pot să agraveze sau să diminueze acestrisc.

„Împreună cu Cosmin Lixandru (director al companieiTyre Management Consulting), care deja colaborează cuCartrans pe zona managementului anvelopelor și arecunoștințe despre structura organizatorică a companiei,s-a pornit un proces de auditare a procedurilor și a mo -du lui de lucru intern. S-a avut în vedere procedura dese lecție a șoferilor, de pregătire și evaluare a acestora,modul de lucru cu dispeceratul, departamentul tehnic șidepartamentul financiar. În urma acestui audit, s-a efec -tuat o analiză de risc. Pentru fiecare factor de risc înparte s-a evaluat situația actuală și acolo unde a fost ne -ce sar s-au implementat noi proceduri sau au fost mo di -ficate procedurile existente“, a explicat Decebal Popescu,director general Cartrans România.

Ca exemplu, în urma auditului, a apărut necesitateaim plementării unui program de training intern pe aspectede siguranță rutieră pentru angajații care vin la locul de

muncă la volanul mașinii personale sau de serviciu. Suntele mente de bună practică și de conducere defensivă,care nu sunt întotdeauna cunoscute și, într-un anumit mo -ment, pot contribui hotărâtor la evitarea unor acci den te.

„Analiza riscurilor a fost realizată ținând cont de situațiareală din companie și s-a făcut prin discuții directe cupersonalul implicat. Lucrurile s-au tratat într-un mod foar -te practic și au fost implicați atât managerii de depar ta -ment cât și angajații cu funcții de execuție. Încă de la înce -putul procesului de implementare, la nivel de ma na ge ments-a dorit ca sistemul de management al siguranței tra -ficului rutier să fie pus la punct pentru a funcționa în rea -litatea de zi cu zi. Nu a fost avută în vedere o imple men -tare de formă, care nu ar fi folosit nimănui. Mai ales că,

în acest moment, nu există niciun client de transport caresă condiționeze o eventuală participare la licitație deexistența unei certificări ISO39001“, a completat Cos minLixandru, director general Tyre Management Con sulting.

Comitet pentru siguranțăUna din principalele măsuri implementate a fost

înființarea în cadrul companiei a unui Comitet pentrusiguranță rutieră format din coordonator selecție trainingșoferi, managerii de transport, tehnic și resurse umane șide coordonatorul SSM. Comitetul se întâlnește tri mes trialsau la apariția unor evenimente de trafic rutier. Acest co -mitet este responsabil cu monitorizarea planurilor de ac -țiune implementate și cu urmărirea parametrilor pe careangajații diverselor departamente trebuie să îi ra portezedupă un calendar prestabilit. În cadrul Comitetului sediscută și se iau măsuri care să contribuie la ținerea subcontrol sau scăderea riscurilor de trafic rutier. AutoritateaComitetului este extinsă asupra întregului personal pelinia de siguranță a traficului rutier. Rezultatele întâlnirilorsunt raportate către top management, care tre buie să seasigure că sunt respectate principiile sis te mului demanagement și să aloce resurse acolo unde este necesar.

Managementul a alocat atât resurse financiare câtși umane pentru a se asigura continuitatea și consistențamăsurilor implementate. Rolul managementului este unulactiv și nu se rezumă doar la alocarea de resurse. Tottri mestrial are loc o întâlnire a top managementului cuconducătorul Comitetului pentru siguranță rutieră și cucoordonatorul training șoferi pentru a urmări stadiul pla -nu rilor de acțiune, pentru a învăța din propria experiențăcât și din experiența altor companii din piață.

„Experiența altor companii din piața de transport esteanalizată și, dacă se identifică riscuri care ar putea săapară și în Cartrans, este conceput și implementat unplan de acțiune pentru limitarea riscului respectiv“, acom pletat Decebal Popescu.

Conducerea Cartrans speră ca tot mai multe companiiro mânești de transport să treacă la implementarea acestuisis tem de management pentru că, în final, beneficiarisunt toată industria de transport și participanții la trafic.

Costurile implementării în funcțiede structura firmeiResursele financiare necesare pentru obținerea cer -

tificării ISO39001 sunt legate de nivelul la care se aflăcompania la momentul în care se începe procesul deimplementare. Acestea sunt necesare în principal pentrupro grame de training, consultanță externă și pentru cer -ti ficarea propriu-zisă. După certificare, sunt necesare re -surse financiare în primul rând pentru training și pentrualte activități ce rezultă din analizele interne periodice.

Resursele umane se obțin prin împuternicirea unorpersoane cu deschidere și autoritate în companie. Acestepersoane primesc votul de încredere al managementuluiși nivelul de autoritate necesar pentru a face lucrurile săse întâmple conform planurilor de acțiune. Pentru păs -tra rea unei consistențe pe termen lung, Cartrans a decissă păstreze colaborarea cu Tyre Management Consultingpentru suportul acordat resurselor interne.

În cazul Cartrans România, certificarea ISO39001 afost făcută de Rina Simtex. A fost aleasă colaborarea cuRina prin prisma experienței pe care o au la nivel de grup,existând deja mai multe certificări ISO39001 acordateîn Europa. Fiind un pionierat în România, Cartrans aales un partener cu experiență, care a înțeles faptul cămo tivele certificării nu țin de un aspect de formă, ci auo bază solidă și nu se dorește rabat de la calitatea pro -ce sului.


ISO39001 Road traffic safety (RTS)management systems

CARTRANS,prima companiecertificată în RomâniaISO39001 este un standard internațional adoptat la sfârșitul anului2012. Acesta ajută organizațiile care interacționează cu sistemulde trafic rutier să conștientizeze riscurile rezultate din aceastăinteracțiune și să pună la punct planuri de acțiune și metode decontrol astfel încât să nu genereze decese sau răniri grave întraficul rutier.

PU

BLIC

ITATE

.............................................................................................................................................. noiembrie 201528

SIG

UR

AN

ȚĂ

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................

SIG

UR

AN

ȚĂ

29

Decebal Popescu, directorgeneral Cartrans România:

„Implementarea sistemului de management alsiguranței traficului rutier la Cartrans Româniareprezintă încă un pas în profesionalizarea angajațilorcu avantaje în scăderea riscurilor rutiere. Prin acestdemers, compania își pregătește structura pentruviitorul nu foarte îndepărtat, în care integrareatransportului rutier european va conduce către oconcurență și mai acerbă, mai ales în zona de serviciiși valoare adăugată. În acel moment, diferența va fifăcută de pregătirea, profesionalismul și satisfacțiapersonală a angajaților. Avem multiple exemple în alteindustrii, în care excelența este implementată înstructura companiei de cei care lucrează în cadrul ei.“

Cosmin Lixandru, director generalTyre Management Consulting:

„Procesul de implementare începe obligatoriu cu unaudit obiectiv, urmat de identificarea riscurilor și depunerea în aplicare a planurilor de acțiune. Este unproces care cere timp, consistență și determinare,pentru că există o rezistență naturală a organizației laschimbare. Procedurile care se vor implementa seconstruiesc împreună cu cei care le vor aplica. Astfel,gradul de conformare este mult mai mare.“

C omparativ cu prima ediţie,des făşurată în 2014, numărultransportatorilor prezenţi a

cres cut exponenţial, graţie experienţeipo zitive a celor prezenţi la prima ediţie.Pre zentările au oferit informaţii utile,adu când un suflu nou şi o abordareinte resantă a tematicilor de interescomun. Totodată, remarcăm interesulbres lei de a se organiza şi de a găsisoluţii pentru cerinţele şi provocărilecotidiene.

Unitate pentrureprezentativitatePe lângă prezentările de produse

şi servicii ale partenerilor, au avut loc

dez bateri legate de riscurile activităţiide transport, care se transpun şi în do -me niul burselor electronice, precum şire laţionarea directă cu experţi şi pro -fesionişti în transporturi. Noutăţileacestei ediţii au fost reprezentate depa nelurile dedicate formării profe sio -nale a conducătorilor auto din acestsector şi a celor de legislaţie naţionalăşi comunitară, la care au participat de -pu taţi din Parlamentul României, creân -du-se un cadru favorabil pre zen tărilorde idei, dezbateri libere şi schimbuluide experienţă cu ceilalţi par ticipanţi, învederea găsirii soluţiilor le gale şi efi -ciente. S-a continuat stra tegia de con -tu rare a unei identităţi proprii a seg -men tului de transport ex pres, care

astfel va putea deveni un partener viabilde dialog şi influenţă pe piaţa de profil.Unul dintre subiectele interesante avizat etica în activitatea de transport,unde Dacian Palladi, consultant în afa -ceri, a adus în discuţie pregătirea profe -sio nală a şoferilor pre cum şi fidelizareaacestora. S-a discu tat, de asemenea,despre activitatea din Germania, încon diţiile implemen tării legii MiLoG,pre cum şi despre nece sitatea unităţiisec torului. Trans por tatorilor de sub 3,5 tle este evident că doar unindu-şi forţelepot genera presiuni asupra legiuitoruluide a crea şi susţine un climat concuren -ţial să nă tos şi de a profesionaliza acestseg ment al industriei prin legile şi regle -mentările propuse/adoptate.

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

31.............................................................................................................................................. noiembrie 201530

EV

EN

IME

NT

Pulsul pieţeiRolul şi rostul acestei conferinţe

este acela de a genera un curent degestiune comună a problemelor spe -ci fice sectorului de sub 3,5 tone, pre -cum şi abordarea profesionalizăriiacestui sector. Scânteia a pornit dela necesitatea de „Informare - Îndru -ma re”, acesta fiind numele primeiediţii, şi a continuat cu „Competiţie vs.Com petenţă” în 2015. „La fel ca anultrecut, pot afirma şi acum că eveni -men tul îşi are rostul său, fiind un suc -ces confirmat de către participanţi.Avem nevoie de perfecţionare, deschimb de idei, de unitate, doar aşaputem identifica şi rezolva problemelecomune actuale şi cele de viitor. Doarîmpreună putem fi o forţă care poateschimba ceva în prezent sau în viitor.A ceastă conferinţă a devenit o nece -si tate pentru transportatorii sub 3,5 t,fapt confirmat de cei prezenţi. În 2016ne propunem să dezvoltăm şi să faci -lităm comunicarea între ofertele com -pa niilor ce activează pe acest seg -ment şi nevoile transportatorilor“, aafirmat Zsolt Gogucz, organizatorul şi

moderatorul evenimentului. Aceastăpiaţă de transport expres de marfă,ca şi cea a transporturilor generale,este într-o permanentă mişcare şi me -tamorfoză. Deşi există sezonalitate şiîn acest segment, fiecare an reuşeştesă îi surprindă pe cei aflaţi „în joc“ cuceva. „Provocarea anului 2015 a fostintro ducerea legii MiLoG. Pe lângăcos turile generate, legea MiLoG esteîn soţită de lipsa de informaţie privindmodul de aplicare. Deşi autorităţileger mane aparent sunt cooperante,infor maţiile furnizate sunt incompleteşi nu se oferă explicaţii detaliate.Uneori, prevederile sunt inaplicabile,fiind că legislaţia germană nu estecom patibilă cu cea română.“

Un alt element ce a perturbat acti -vi tatea de transport în Europa estecriza refugiaţilor. Acest fenomen aadus mari întârzieri la transporturilecare se desfăşurau către Anglia, blo -când activitatea portuară, inclusivEuro tunelul. Mai apoi, criza generalădeclanşată de numărul mare de refu -giaţi sosiți din Grecia cu direcţia Ger -ma nia a afectat coridoarele de tranzit

folosite de transportatorii români, pre -cum Ungaria, Austria, Slovenia etc.

„Aceste ţări, în a doua parte aanului, au introdus din nou controlulla graniţe, verificând traficul, astfel aucres cut timpii de tranzit, lucru care age nerat pierderi pe care doar trans -por tatorii le suportă. Personal, am avutaş teptări mai mari de la anul 2015.Apa rent, volumul de lucru a crescut,inclusiv cifra de afaceri, însă, din punctde vedere al profitului, probabil va ră -mâne la fel ca în 2014 sau cu o uşoarăscădere, aspect confirmat şi de alţioperatori“, a spus Zsolt Gogucz.

Ce ne aşteaptăÎntr-un mediu atât de instabil, şi în

România, dar şi Europa, dat fiind con -te x tul general actual, este greu de pre -vizionat ce va urma. „Sunt mulţi factoricare aparent nu au un efect directasupra sectorului, dar indirect auinfluenţe majore. Problemele la finalde an care vor avea efecte asuprapieţei sunt: noul Cod al muncii, noulGuvern care poate aduce noi schim -bări legislative, deprecierea monedeinaţionale, criza refugiaţilor, menţinerealegii MiLoG în forma actuală... Însătrebuie să amintim şi aspectele po zi -tive, chiar dacă acestea sunt mai puţi -ne. Noul Cod Fiscal aduce beneficii șiîn sectorul nostru începând din 1 ia -nuarie 2016, cu toate că încă nu seieftinește motorina prin renunţarea lasupra-acciză, aşa cum a fost pre co -nizat în forma iniţială. Rămân rezer -vat pentru ce se va întâmpla sau cumse va întâmpla în anul 2016. Cred căva fi un an de mare provocare pe toatepla nurile, obiectivul personal fiind con -so lidarea companiei Kefren Exprespe piaţă, realizarea unor noi investiţiiIT şi, cu ajutorul Celui de Sus, vomobține şi o creştere... dar pentru astava trebui să muncim în 2016 mai multşi mai bine“, a concluzionat ZsoltGogucz.

Desfăşurată la Băile Felix, confe -rin ţa a marcat inaugurarea celui maimo dern complex balneo - spa din Ro -mânia, Hotel Lotus Therm *****. A -ceas tă a doua ediţie s-a bucurat depre zenţa unor companii precumBursaTransport sau Lutz AssekuranzMakler GmbH, iar între sesiunile dediscuţii au fost susţinute prezentări alecelor mai noi produse şi servicii pentrupiaţa transporturilor de către parteneriievenimentului, precum Grup WestPremium (BMW), Opel West (Opel),Car benta Com (Ford), Top Motor(Citroën), Casa Auto Sebeş (Mer ce -des-Benz), TSG euroShell, GPSmart,Kefren Expres, Trans.Eu şi Risco.


Conferinţa de transportexpres de marfă, la a doua ediţieLa mijlocul lunii octombrie, a avut loc cea de a doua ediţie aConferinţei naţionale dedicată exclusiv transportatorilor expres demărfuri, organizată de către Zsolt Gogucz, managerulKefren Express. Evenimentul a reunit aproximativ 200 departicipanţi, reprezentând peste 90 de companii de transport şicase de expediţii.

Zsolt Gogucz, organizator eveniment:„Provocarea anului 2015 a fost introducerea legii MiLoG. Pe lângă costurilegenerate, legea MiLoG este însoţită de lipsa de informaţie privind modul deaplicare.“

Î n linii mari, noul Citan este EUROVI, beneficiază de o nouă trans -mi sie, cu dublu ambreiaj, pachet

BlueEfficiency şi un nume nou pentruvarianta de transport persoane, Tourer,asemenea noului Vito.

Pasul către EURO VIModificările aduse pe latura teh -

ni că s-au axat pe alinierea la normeleEURO VI şi pe noua transmisie cu du -blu ambreiaj, dar şi pe elemente ceţin de confort şi siguranţă, precumban cheta dublă pentru pasageri, sis -tem de navigaţie integrat în consolacen trală şi cameră pentru mersul îna -poi.

Din luna iunie a anului 2015, toatemo delele Citan respectă normele depo luare EURO VI, graţie unui con ver -tor catalitic. S-a reuşit alinierea laEURO VI fără a se utiliza tehnologiaSCR, ce ar presupune folosirea deAdBlue şi, implicit, costuri mai ridicate.Motorul turbo diesel EURO VI are oci lindree de 1.5 l şi este oferit în treiver siuni de putere, 75, 90 şi 110 CP.Pa chetul BlueEfficiency conferă ma -şinii un plus de cuplu şi o economiede carburant, iar sistemul EcoStart/Stop coboară nivelul mixt al con -su mului la valoarea de 4,3 l/100 km,conform NEDC, fapt care, potrivit pro -du cătorului, nu afectează performanţa.Ba chiar, cuplul motor este mai mare

cu 20 Nm pentru cei ce optează pentrupachetul BlueEfficiency.

Transmisiacu dublu-ambreiajCei care aleg varianta de propulsor

pe benzină, Citan 112, pot opta pentrunoua transmisie în 6 trepte, automată,cu dublu ambreiaj, DCT-6G produsăde către Getrag. Motorizarea pe ben -zi nă are capacitatea cilindrică de 1,2 lşi se încadrează, de asemenea, înnormele EURO VI. Chiar dacă putereaeste, ca şi până acum, de 114 CP,gra ţie noii transmisii se oferă în regimde kick-down (pedala de acceleraţiela podea) un „boost” al cuplului motor

.............................................................................................................................................. noiembrie 201532

de la 175 la 205 Nm, pentru un scurtinterval de timp, de maxim 20 de se -cun de. Acest cuplu suplimentar esteoferit doar în treptele de viteză 2,3 şi4, fiind util în situaţii de depăşire, spo -rind nivelul de siguranţă. Transmisiaîmbină confortul unei cutii automate cueconomia dată de o cutie de vitezemanuală, unul dintre ambreiaje fiindfo lo sit de vitezele „pare” iar celălaltde cele „impare”. Practic, în timp cema şina rulează într-una dintre treptelede viteză, următoarea treaptă de vite -ză este deja preselectată, schimbareafăcându-se foarte rapid şi fără întreru -pere a puterii. În sprijinul şoferului,mai exact al siguranţei şi al confortuluiacestuia, inginerii germani au echipatmaşina şi cu funcţiile Start Off (asis -te nţă la urcarea unui deal) şi funcţia„crawl“, aceasta din urmă făcând ma -şina mai uşor de manevrat în situaţiimai dificile.

Lucruri mici pentru oviaţă mai uşoarăPentru a îmbunătăţi calitatea pe -

ri oa dei de timp petrecute de şofer îndecursul unei zile de lucru, la interior,elementele de bord ce monitorizează

starea maşinii sunt mai uşor de cititiar maneta frânei de mână a fost re -con cepută. Mai mult decât atât, lahayon a fost amplasat în interior unmâner, facilitând astfel închiderea fărăa te murdări pe mâini.

Echipamenteopţionale practicePersonalizarea unui Citan nu este

foarte grea şi, în funcţie de activitate,poate fi şi practică. Spre exemplu, încazul modelelor „Long”, cu ampa ta -ment mărit, se poate monta un plafonpa noramic alături de o trapă, care, larân dul ei, se poate deschide câţivacentimetri, pe plan înclinat. ModelulCitan furgon şi-a mărit nivelul de flexi -bilitate cu ajutorul unui nou tip descaun pentru pasager, dublu. Pe lângăspaţiul câştigat astfel de către pasager,acesta este şi mai sigur, având tetierereglabile pe înălţime şi centuri desiguranţă în trei puncte. Dacă şoferulcălătoreşte singur, poate rabata scau -nul cel dublu al pasagerului pentru aobţine o suprafaţă plană, ce poateservi drept masă sau birou mobil. Lara batarea şezutului acestui scaundublu, vom găsi dedesubt un spaţiu

de depozitare destul de generos. Încon sola centrală şi-a făcut loc unsistem de navigaţie integrat, de formă1-DIN, cu touchscreen de 3,5 inch.Deşi dimensiunile nu sunt foarte gene -roase, navigaţia fiind mai greu deurmărit atunci când te concentrezi ladrum, micul dispozitiv include şi unport USB, un slot pentru un card detip micro SD, interfaţă de conectareauxiliară şi conexiune bluetooth cufunc ţie hands-free pentru folosireatele fonului mobil. Camera pentru mer -sul înapoi, amplasată pe hayon,deasupra numărului de înmatriculare,face ca manevrele executate să fiemai sigure. Aceasta se activează înmod automat, la cuplarea treptei deviteză dedicată mersului înapoi, iarima ginea este afişată în oglinda retro -vi zoare. În această imagine este pre -zent şi un sistem de linii de ghidaj, ceajută şoferul să efectueze corect şi însiguranţă manevrele cu spatele.

TecForum 2015Evenimentul desfăşurat la Ham -

burg la finalul lunii octombrie a adunatdiferiţi carosieri, parteneri Mercedes-Benz, ce şi-au prezentat multiplele

EV

EN

IME

NT

EV

EN

IME

NT

Mercedez-Benza „schimbat foaia”cu Citan

Cu ocazia TecForum 2015, unde au fost prezentate diferite soluţiide carosare şi conversie ale utilitarelor Mercedes-Benz,constructorul german a prezentat şi varianta îmbunătăţită avanului Citan.

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................ 33

Atelier mobil.

Sistemul de navigație a fost adaptat la dimensiunea1DIN pentru a-și face loc în consola centrală.

Motorizarea pebenzină, CITAN

112, oferăposibilitatea unei

transmisiiautomate, cu

dublu ambreiaj.

Trapa și plafonul panoramic suntdisponibile în varianta Long.

.............................................................................................................................................. noiembrie 201534

soluţii de carosare pentru vehiculeleutilitare ale constructorului german.Aceştia au sosit din 8 ţări şi au expus40 de modele de vehicule comercialeMercedes, V-Class, Vito, Citan şiSprin ter, ce au fost personalizate însen sul specializării pe nevoile clien ţi -lor. Pe lângă carosările speciale dedi -ca te activităţilor comerciale, în prin ci -piu, au fost expuse în premieră şi oserie de vehicule ce au fost dotatespecial de către producător cu o seriede echipamente şi înaltă tehnologie,pentru a deservi nevoile persoanelorcu dizabilităţi. Aceste vehicule specia -le, Citan şi V-Class, vor fi disponibilepentru achiziţie începând din 2016.

La eveniment au participat 7 invi -taţi care se ocupă de conversie şicarosare din Europa şi unul din StateleUnite, dar, în întreaga lume, se regă -sesc 3.500 de carosieri agreaţi de că -tre concernul german. Pentru cei inte -resaţi de o carosare făcută în Româniade către o firmă autorizată, avem 4astfel de carosieri: Cento Service, Ter -mo port, Dypety şi Hiarom.

Exponatele prezentate cu ocaziaTecForum 2015 au încercat să aco pereun spectru cât mai larg de acti vi tăţi, dela vehicule de urgenţă, la vehi cule cutem peratură controlată, de transport per -soa ne, campere, ate lie re mobile, ve hi culespeciale (poliţie, pom pieri sau am bu lanţă)

şi vehicule de dicate persoa ne lor cudizabilităţi. Chiar am avut oca zia săconducem o astfel de maşină, un Sprin -ter ce se con du cea prin joystick, fărăvolan, şi putem spune că, deşi ai ne voiede o scurtă perioadă de adap ta re, repre -zin tă o variantă de luat în cal cul de că -tre o persoană cu handicap ca re do reş -te să șofeze. Nu puteam pă răsi zona deteste fără a încerca spec ta cu losul Sprin -ter 6x6, cu 3 axe, care nu s-a lăsatîmpotmolit sau inti mi dat de te renul ac -cidentat niciun mo ment. O plăcere!

Alexandru STOIANHamburg, Germania

[email protected]

EV

EN

IME

NT

Sprinter dedicat persoanelor cu dizabilităţi, ce seconduce din joystick.

Una din numeroasele variantele de carosare a unuiSprinter, aici cea dedicată transportului de pacienţi.

Sprinter 6x6, pe terenuloff-road, pregătit deorganizatori pentru teste.

.............................................................................................................................................. noiembrie 201536

PIA

ȚĂ

B arometrul de transportTimoCom indică faptul că aldoilea trimestru s-a sfârşit cu

un raport de marfă - vehicule echili brat,care a continuat în următorul tri mestru.Din cauza verii şi a sezonului deconcedii în majoritatea ţărilor euro pene,mulţi experţi se aşteptau la un raportde marfă redus pe piaţa de transport.S-a dovedit, însă, a fi altfel. În iulie, peTimoCom, raportul de mar fă - vehiculeera de 51:49. Deci, mai multă marfădecât vehicule în iulie... iar acest lucrunu s-a mai întâmplat din 2011.

Se preconizează unsfârşit de an bunÎn luna august, Barometrul de trans -

port TimoCom nu a putut să ţină pasulcu acest trend. La sfârşitul lunii, ra portulde marfă - vehicule era de 45:55. Acestlucru a însemnat o scă de re mai pro -nun țată decât în aceeaşi lună a anuluipre cedent (de la 47% la 44% în 2014).

Marcel Frings, Chief Represen ta -tive TimoCom, nu a fost surprins de a -ceastă evoluţie. „O scădere de şasepunc te procentuale în acest an la ra -por tul de marfă între iulie şi august esteîntr-adevăr disproporţionată. În ace laşiinterval al anului trecut, scă de rea a fostîntre 1 şi 3 puncte pro cen tuale. O altădi ferență distinctă: în anii în care s-aîn registrat un surplus de mar fă în iulie,scă derea a fost, în ge ne ral, mai puter -ni că. În 2011, de exem plu, scăderea afost de 12 punc te procentuale.”

Prima săptămână a lunii sep tem -brie indica deja direcţia în care se vadez volta sfârşitul trimestrului. Ofertelede marfă au crescut pe piaţa de trans -port din Europa cu patru puncte pr o cen -tuale, şi asta nu a fost totul. La sfâ r şitullunii septembrie, barometrul de trans -port TimoCom afişa o rată de marfă-vehicule de 55:45.

În total, cu toate că este o creştereuşoară, înseamnă un surplus de marfăpe al treilea trimestru. Au trecut doi anide când s-au încheiat două tri mes treconsecutiv cu un astfel de rezultat.

Însă Marcel Frings aşteaptă o altăsur priză pentru ultimul trimestru din

2015. „Rămâne de văzut dacă proble -ma actuală a refugiaţilor va avea unimpact pe economie şi pe branşa detransport. Cât de tare va influenţa con -trolul vamal fluxul de transport? În cemăsură a fost încetinită politica prin grijași preocuparea pentru refugiați? A ces -tea vor fi întrebări importante pen trusăp tămânile şi lunile care vin. Însă per -spectiva pentru trimestrul 4 rămânepozitivă. Consider că «toamna de aur»va fi asemănătoare aceleiași perioadedin 2013, cu surplus mare de marfă înoc tombrie. Pentru noiembrie, îndrăz -nesc să spun că luna va fi si milară cuiulie şi va aduce în final un raport demarfă de peste 50%, din nou.”

Volatilitate ridicatăIndiferent ce vor aduce ultimele luni

din 2015, un lucru este clar. Fluc tuaţiileîn raportul de marfă, de până la 28 depuncte procentuale, arată că Barometrulde transport TimoCom este foarte volatilîn acest an. Dar aces te procentaje indi -că şi altceva, o creş tere enormă la ofer -tele de marfă şi transport pe parcursulprimelor trei trimestre din acest an.

Global, numărul ofertelor care aufost publicate pe bursa de transportTimoCom a crescut cu aproximativ18%.

Pentru mai multe informații despreTimoCom și Barometrul de transport,vizitați www.timocom.ro

Barometrul de transport TimoCom

Surplus de marfă şi în al treilea trimestru

Despre Barometrul de transport TimoComBarometrul de transport afișează situația actuală pe piața europeană detransport și logistică. De exemplu, dispecerii pot estima situația actuală aofertelor de transport și marfă în țările străine. Acest lucru permitecompaniilor să fie mai receptive la fluctuațiile de preț și oferă o planificareoptimă. Barometrul de transport este un instrument puternic în ceea cepriveşte determinarea preţurilor pe piaţă. Aplicația Barometrul de transportTimoCom este disponibilă gratuit prin magazinul smartphone-ului utilizat.Clienţii au acces mobil oricând şi oriunde la platformele TimoComcontractate. Adițional, este afișat raportul de marfă și vehicule pentru toaterutele din toate țările Europei. TimoCom este liderul burselor europene detransport, care pune la dispoziție informații considerabile în fiecare secundă.Cele 450.000 de oferte publicate zilnic de către 100.000 de utilizatori pe bursade transport TC Truck&Cargo® sunt evaluate și procesate aproape în timpreal în Barometrul de transport.

PU

BLI

CIT

ATE

Barometrul de transport TimoCom afişează pe trimestrul al treileadin 2015 un raport marfă de 50,2% şi 49,8% vehicule disponibile pepiaţa europeană de transport, rata fiind apropiată de optimulteoretic. Însă, la începutul acestei perioade, au fost fluctuaţiimari, înregistrându-se inclusiv o surpriză.

ofe ră o analiză amănunţită a perfor -man ţelor pe baza stilului de condus,pre cum şi planificarea intervalelor demen tenanţă, permiţând inclusiv emi -terea de rapoarte privind vitezele dedeplasare şi a timpilor de conducere.„Faţă de celălalt sistem de moni to ri -zare pe care îl avem în companie, peFleetBoard putem vedea tonajul şitimpii de condus, ceea ce ne ajută foar -te mult. Scoatem rapoarte regulat şiurmărim îndeaproape flota pentru apreveni eventualele probleme şi a neoptimiza cheltuielile”, a declarat Dia naCovaci, administrator Polach Lo gistics& Transport.

Leasing operaţionalAvantajele oferite companiei prin

intermediul programului de leasingope raţional şi, mai ales, gama com -

ple tă de servicii oferită de Mercedes-Benz Financial Services, au repre zen -tat un motiv în plus de a convinge con -ducerea Polach să aleagăMerce des-Benz. „A contat foarte multşi fi nan ţarea. Am fost într-un momentîn care nu puteam da un avans preama re, iar produsul de la Mercedes-Benz Financial Services s-a potrivitfoarte bine nevoilor noastre. Leasing-ul ope ra ţional este pentru noi cea maibună variantă în momentul de faţă.Nu mai dorim să fim proprietari, vrem

ca mi oa ne cu care să facem kilometrişi bani şi pe care să le reînnoimregulat. Şi sigur, cât mai puţine griji alecos tu rilor cu mentenanţa, asigurărietc”, a afirmat Andrei Covaci.

Investiţie într-undepozit în GermaniaPe lângă cele peste 70 de capete

trac tor şi 120 de semiremorci, com pa -nia beneficiază de aportul a 161 deangajaţi, în ultimii doi ani înregistrândo cifră de afaceri de aproximativ 12mi lioane euro. Rezultatele din primeleopt luni ale lui 2015 indică o sumă de7 milioane euro. În ceea ce priveştepla nurile de viitor, prioritară a devenitacum investiţia într-un depozit de lo -gis tică în Germania, la Nürnberg. „Epunc tul de mijloc al ţării. Dacă vii dinori ce ţară, fie Anglia, Franţa, Belgiasau Olanda, punctul de trecere esteNürnberg. Acolo dorim să demarămconstruirea unei facilităţi de depozitarede genul «hub». Am găsit un loc de1.000 mp, iar anul viitor în ianuarieîn cepem construcţia”, a declarat ma -na gerul Polach Andrei Covaci.


.............................................................................................................................................. noiembrie 201538

EV

EN

IME

NT

C ompanie specializată întrans port internaţional, avândse diul în zona de vest a ţării

(Peci ca, Arad), Polach Logistics &Trans port şi-a început activitatea1996, o dată cu achiziţia primului vehi -cul comercial. Iniţial, firma a efectuatcurse cu vehicule de tonaj mic, perute interne, primul camion de 18 tfiind cumpărat în anul 2002. În 2003,Polach a început să efectueze cursein ternaţionale şi a cunoscut o evoluţiecon tinuă, chiar şi în perioada crizei,când a achiziţionat constant camioanenoi. Astăzi, flota depăşeşte 70 de ca -mi oane, aproximativ 50% respectândnor mele Euro VI, 40% fiind Euro V şiEEV şi doar câteva unităţi fiindEuro III.

Vehicule configuratepentru distanţe lungiPentru a lua decizia potrivită în

ceea ce priveşte marca şi modelul decamion ce urma să fie achiziţionat,com pania Polach a testat trei tipuri dife -rite de camioane. În urma rezul ta te lor,balanţa a înclinat spre Merce des-BenzActros. S-a optat pentru o configuraţieoptimizată pentru trans por tul pe dis -tan ţe lungi, incluzând do ta rea cu siste -me adiţionale care con tri buie la reduce -rea consumului de carburant şi AdBlueşi a costurilor de ope rare. Cele 15 uni -tăţi Actros 1842LSnRL din noua flotăPolach sunt do tate cu PredictivePower train Con trol, un sistem inovatorcare îmbină hărţile digitale şi GPS cu

transmisia Mer cedes PowerShift 3, prinutilizarea căruia camionul obţine consu -mul op tim de combustibil, indiferent deva ria ţiile de relief ale traseelor parcurse.Toto dată, camioanele beneficiază desis temul telematic FleedBoard, ce fur -ni zează informaţii despre traseul şiloca lizarea vehiculelor prin satelit şi

15 camioane noiMercedes-Benz înflota Polach Logistics& TransportPolach Logistics & Transport şi-a extins cu 15 unităţi flota devehicule comerciale grele, introducând o nouă marcă:Mercedes-Benz. Decizia a fost luată pe baza rezultatelor obţinuteîn cadrul unor teste care au vizat mai multe mărci. Există, însă, şialte criterii pe care managementul companiei le-a luat în calcul.

Ovidiu Pintilie, Sales& Marketing Manager

Trucks în cadrulMercedes-Benz

România: „Suntem siguri că experienţaaceasta va fi doar începutul uneicolaborări pe termen lung.“

EV

EN

IME

NT

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................ 39

Andrei Covaci, manager Polach Logistics& Transport:

„Am luat această hotărâre în urma unui test-drive efectuat cu trei modelediferite. Ne doream un vehicul fiabil cu un consum redus. Testul cuMercedes-Benz Actros 1842LSnRL l-am făcut cu tonaje mari tur-retur şitraseu greu - nordul Italiei - şi sincer, am rămas surprins de consumulînregistrat. La fel de impresionat am fost şi la prima încărcare a camioanelornou achiziţionate, când, pe un traseu de 1.630 km, din Germania până la noiîn curte, cu 5 tone încărcătură, am avut un consum de 21,3 l/100 km”.

Diana Covaci,administrator Polach

Logistics & Transport:„Ne-am gândit şi la şoferi când amconfigurat camioanele, de la scaunepneumatice ce oferă confort atâtşoferului, cât şi pasagerului, la altemici dotări opţionale în cabină, totulgândit pentru a le face munca maiuşoară. De curând, am anunţat nouaachiziţie pe o reţea de socializare şi,totodată, am postat un anunţ deangajare, iar interesul a fost maimare comparativ cu alte dăţi. Amobservat o mică «bătaie» pe noilecamioane, am primit aplicaţii dinpartea şoferilor cu vechime şiexperienţă, care ne-au cerut sălucreze pe Mercedes”.

toate aceste măsuri permit reducereamasei versiunii Sleeper Cab cu pânăla 270 kg comparativ cu un vehicul Tstandard.

Vehiculul dispune de un membrula teral dreapta neobstrucţionat, carepermite montajul unor echipamentecom plementare în conformitate cu ce -rinţele activităţilor specifice. În ceeace priveşte siguranţa încărcăturii şi aşo ferului, T Tanker este echipat, de a -se me nea, cu noul Sistem de Moni to - rizare a Presiunii în Pneuri, ca do tarestan dard. Acesta îi permite şofe ruluisă monitorizeze constant, de la bordulve hi culului, presiunea an ve lopelor, evi -tând astfel riscul de ex plozie cau zatăde umflarea sub pre siunea nomi na lă.A cest sistem face posibilă, de ase me -nea, optimizarea consumului de com -bus tibil şi du ra bilitatea anve lo pei.

Pneurile montate standard pe TTanker se laudă cu cel mai înalt gradde performanţă de pe piaţă în ceeace priveşte distanţa de frânare.

Un grad înaltde protecţieRenault Trucks T Tanker este echi -

pat şi cu pachetul Protect ca dotarestandard, care combină regulatorul deviteză cu sistemul Adaptive CruiseCon trol (ACC), ce menţine o distanţă

sigură între vehicule, şi mai includelumini de viraj, sistem de activareautomată a luminilor, faruri cu xenon,ştergătoare pentru farurile frontale şimonitorizarea presiunii în pneuri.

În fine, T Tanker a primit certifi ca -rea ADR, care îi permite să transporte

toate tipurile de materiale periculoase,fiind echipat cu un scut ce protejeazălinia de evacuare, cu sistem de deco -nec tare a bateriei şi lanternă în cabină.

Raluca MIHĂ[email protected]

PR

EZ

EN

TAR

EP

RE

ZE

NTA

RE

.............................................................................................................................................. noiembrie 201540

T ransportul de substanţe peri -cu loase sau de mărfuri perisa -bile este supus unor cerinţe şi

reglementări specifice. Pentru a satis -face necesităţile clienţilor din acestesectoare de activitate, Renault Trucksa dezvoltat o versiune RenaultTrucks T, Camionul Internaţional alAnului 2015, destinată cisternelor.Aceasta a fost configurată specialpentru o masă proprie redusă şi cuelemente de siguranţă îmbunătăţite,ceea ce oferă beneficii atât în termeniisarcinii utile, cât şi pentru şofer.

Categoria grea...mai uşoarăPentru a reduce masa proprie cât

mai mult posibil, crescând, astfel, sar -cina utilă, Renault Trucks T Tankereste prevăzut cu jante şi rezervoarede aer şi combustibil din aluminiu, pre -cum şi cu o şa de cuplare din mate -ria le uşoare. Mai mult decât atât, uneleele mente neesenţiale, cum ar fi exten -siile uşilor, au fost eliminate. În total,

RREENNAAUULLTT TTRRUUCCKKSS TT TTAANNKKEERR

PPrriioorriittaattee ppeennttrruussaarrcciinnăă uuttiillăăşşii ssiigguurraannţţăă

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................ 41

Renault Trucks a dezvoltat o soluţie specială pentru clienţii caretransportă materiale periculoase, mărfuri perisabile şi produsechimice. Renault Trucks T Tanker (pentru cisterne) a fostconfigurat pentru a îndeplini cerinţele stringente ale acestordomenii de activitate în termenii sarcinii utile şi ai siguranţei.

Buton deîntrerupere aalimentării cuelectricitate.

Diversele părțicomponente alesuspensiei cuarcuri cu foi suntfabricate dinmateriale ușoare.

Elementele defixare a baterieisunt realizate dinaluminiu.

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................

PR

EZ

EN

TAR

E

43.............................................................................................................................................. noiembrie 201542

PR

EZ

EN

TAR

E

P ersonalizat, predictiv şi întot -dea una uşor de condus. Ca -mio nul inteligent de mâine

sea mă nă mai mult cu un smartphonepe roţi decât cu un vehicul tradiţional.„În câţiva ani, acest lucru va revolu -ţio na productivitatea în industria trans -por turilor”, spune Hayder Wokil, direc -tor de calitate şi disponibilitate la VolvoTrucks.

În prezent, există pe şoselele euro -pene aproximativ 175.000 camioaneVolvo conectate online. Multe dintreele pot deja să transmită informaţii de -spre necesităţile lor de întreţinere saude reparaţii, care se pot realiza la dis -tanţă. Iar acesta este numai înce putul.

„În următorii ani, camionul va ficapabil să îşi monitorizeze starea întimp real, promovând servicii mai sim -

ple şi mai rapide, care conduc la ungrad mai mare de productivitate pentrutoate părţile implicate - pentru şoferi,atelierele service şi companiile detransport”, subliniază Hayder Wokil.

Adaptare laprogramul de lucruAstfel, „scenariul” din primele rân -

duri ale acestui articol este mai aproa -pe de realitate decât ar putea părea laprima vedere. În viitor, camionul vauşura, de asemenea, administrarea ate -lierelor service, prin programarea pro -priilor sale operaţiuni de reparaţii atuncicând este necesar, rezervând mecaniciipotriviţi pentru anumite lucrări şi co -man dând în avans piesele ne cesarepen tru a fi livrate către cen trul service.Re paraţiile se vor putea realiza oriundese află camionul şi în cel mai potrivit mo -ment al programului său de lucru.

„Operaţiunile de service vor fi sin -cro nizate cu programul operaţional al

camionului şi se vor programa la celmai apropiat atelier, într-un momentcând vehiculul nu va fi în timpul orelorde muncă, de exemplu pe timpul nopţiisau pe parcursul pauzei legale. Prinin ter mediul conectării online, camionulva fi, de asemenea, capabil să-şi efec -tueze operaţiuni simple de reparaţiide la distanţă”, relatează HayderWokil.

Vehiculul potrivitla locul potrivitCamionul de mâine va permite şi

un plus de flexibilitate. Deoarece po -ten ţialul de conectivitate a camioanelorse dezvoltă continuu, vehiculele vorpu tea fi specificate în aşa fel încât săse potrivească fiecărei sarcini indi vi -dua le, ceea ce conduce la o eficien -ti zare a operaţiunilor.

„Noua generaţie de camioane vafi din ce în ce mai personalizată şi vapu tea fi, de exemplu, proiectată spe -

cial pentru a se potrivi necesităţilorope ratorului şi stilului lui de conducere.Va fi, de asemenea, capabil să îşi ac -tua lizeze propria configuraţie pentru ase potrivi unor cerinţe speciale detrans port”, explică Hayder Wokil.

Un oceande informaţiiO cerinţă importantă pentru a pro -

fita de beneficiile conectivităţii esteco lec tarea unor mari cantităţi de date.

Potrivit lui Per Adamsson, directorde strategie şi dezvoltare la VolvoGroup Telematics, camioanele de as -tăzi vor urma tendinţele smartpho -ne-u ri lor din ultimii ani. În industriaauto, se vorbeşte despre „EvoluţiaSmar tphone pe Roţi”.

„Camioanele viitorului apropiat vorfi capabile să comunice cu alţi utili za -tori ai reţelei rutiere, precum şi cu dis -po zitive mobile de comunicare la dis -tanţă, cum ar fi căştile bicicliştilor saumo tocicliştilor, ajutând la reducereariscu lui de accident şi a staţionărilor ne -pla nificate”, subliniază Per Adams son.

„Datorită conectivităţii online, înviitor, camionul va fi capabil şi să mo -ni torizeze situaţia din trafic în mod in -de pendent şi să aleagă cea mai efi -cientă rută în cazul în care existăblo caje de trafic sau lucrări la infra -struc tura rutieră, pe şosea”, continuăPer Adamsson.

Totuşi, chiar dacă o mare parte ateh nologiei pentru realizarea cami o -nului de mâine există şi în ziua de as -tăzi, este posibil să mai dureze pânăcând acest scenariu al generaţiei ur -mă toare va deveni realitate.

„Cea mai mare provocare o repre -zin tă filtrarea unei cantităţi masive dedate pe care le colectăm de la vehi -cu lele noastre. De asemenea, infra -struc tura mondială pentru această co -nec tivitate trebuie să mai fie dezvoltatăînainte de a putea să transformămviziunea privind generaţia următoareîn realitatea de zi cu zi”, spune HayderWokil.


VOLVO TRUCKS

Un smartphonepe roţi„Alo? Bună dimineaţa, sefu'. Camionul tău, Volvo FH, te deranjează.Te-am sunat să-ţi spun că mi-am făcut programare pentrusăptămâna viitoare, miercuri noapte, la mecanicul de familie,pentru schimbul ăla de ulei... şi dacă tot sunt acolo, o să îl pun săîşi arunce o privire, că mă cam doare un injector. Soft-ul mi l-amactualizat deja singur. Ţi-am dat un e-mail cu toate detaliile.”

Patru tendinţe ale viitorului în industriatransporturilor

1. Servicii inteligenteÎn plus faţă de previzionarea defecţiunilor, fabricanţii de camioane vor ficapabili, în câţiva ani, să înţeleagă de ce anume apar aceste defecţiuni -înainte ca acestea să se ivească. Vehiculul va fi capabil, de asemenea, sărectifice singur defecţiunile minore şi să emită o alertă, precum şi să-şiprogrameze singur vizita la service înainte de apariţia unei probleme.

2. Mai puţină muncă administrativăÎn viitor, întreţinerea camionului va implica mult mai puţină muncăadministrativă pentru o firmă de transport sau pentru un atelier service,deoarece camionul va fi capabil să se ocupe singur de multe dintre acesteaspecte, cum ar fi programarea operaţiunilor de service şi descărcarea şiactualizarea software-ului de bord.

3. Dispozitive conectateÎn viitor, toate produsele din jurul nostru, cum ar fi ceasurile de mână,jachetele sau căştile de protecţie pentru biciclişti sau motociclişti, vor ficapabile să comunice direct între ele, atâta timp cât acest lucru asigură unplus de valoare. De exemplu, ceasurile de mână ale viitorului nu vor indicanumai timpul, ci vor fi capabile să monitorizeze pulsul şoferului şi să emită oalertă, ba chiar să activeze pilotul automat în cazul în care i se întâmplă cevacelui de la volan.

4. PersonalizareCu cât mai multe informaţii primeşte producătorul de camioane despre cinese află la volan şi despre cine este proprietarul camionului, cu atât mai uşorva fi să personalizeze un camion pentru a se potrivi cât mai bine stilului deconducere şi cerinţelor specifice de transport.

Hayder Wokil Per Adamsson

Î n ce situație ați mai auzit acestfir epic? Eu l-am auzit în povesteau nei fabrici din România, achizi -

țio nată de o cunoscută corporație,care mai avea și alte fabrici în altețări, iar fabrica din România, deși aveare zultate foarte bune și „muncea” foar -te mult, era cea mai „vitregită” în ochiicompaniei-mamă. Toate astea pânăcând un nou director a decis că sepoate și altfel și s-a dus la „bal”. Sau,mai specific, și-a asumat un mandatde schimbare și repoziționare a fabri -cii, arătând lumii că și „Cenușăreasa”se poate scutura de funingine și poateobține rezultate spectaculoase.

Povestea clasicădespre succesZis și făcut. Echipa de conducere

a întreprinderii a realizat cum singurăîntreținea imaginea de „Cenușăreasă”și a ales să arate cât de performantăpoa te fi. Directorul general a reușit sămo bilizeze întreaga organizație pentruaceastă repoziționare și împreună cuechipa de conducere au reușit să atin -gă rezultate surprinzătoare. Toți ceidin corporație au început să fie atențila fabrica din România, să trimită audi -turi și consultanți care să verifice cese întâmplă acolo, dacă nu cumva aufă cut „nereguli” pentru a atinge rezul -ta tele respective. Dar echipa de con -du cere a fabricii lucrase corect, iarrezultatele erau o consecință a efor -tu lui depus în aceeași direcție de toatăor ganizația.

Provocările unei viețide prințesăAu făcut progrese foarte mari,

într-un timp destul de scurt. Rezulta -te le atin se le-au confirmat că schimba -

rea este posibilă, iar „Cenușăreasa”de ve ni se o prințesă în toată regula.Dar viața de prințesă are lecțiile ei.Du pă doi ani, s-au lovit de limitele na -tu ra le ale creșterii, nu mai progresaucu vite za cu care erau obișnuiți, bachiar, în unele aspecte operaționale,s-au în tors de unde au plecat. Com -pa niei-ma mă îi plăceau rezultatelespec ta cu loa se și își dorea rezultate șimai mari, așa încât a tăiat drastic dinre sursele financiare alocate fabricii.E chipa de con ducere s-a văzut în fațaunui „prag”. Cu doi ani în urmă își de -pă ș i se ră condiția și limitele, luptândpentru a arăta cât de buni erau. Acum,aveau nevoie să treacă la nivelul su -pe rior al com petenței lor managerialeși să în ve țe să utilizeze tehnici noi,care erau în afara zonei de confort și

pen tru care trebuiau să depună efort.O paralelă pe care a făcut-o cinevadin echipa de management a fost ur -mă toarea: „E ca atunci când mergi lasală. Vrei să faci mușchi și să ai ocon diție fizică foarte bună în scurt timpși apelezi la suplimente pentru a creștemasa musculară și energia ca să facisport. O vreme, îți place cum arăți, șiție și altora, dar, de la un punct încolo,realizezi că suplimentele nu te maiaju tă și că mai departe trebuie să teba zezi pe disciplină.”

- De câte ori ați văzut o nouă afa -ce re care cunoaște o creștere rapidăpână când atinge o dimensiune carecere mai multe abilități de mana ge -ment și organizare?

- De câte ori ați vrut să învățați unsport nou/o nouă activitate, iar la în -

ce put a fost plăcut, ați câștigat încre -dere și obținut rezultate, dar pe par -curs v-ați lovit de limitele de creștere?

Acesta este pragul trecerii de laun nivel inferior la altul superior, aicisunt vizibile limitele de creștere. Amvă zut aceste limite în proiectul decoaching despre care v-am povestitmetaforic mai sus, unde am antrenatechipa de conducere a fabricii respec -ti ve. Proiectul a pornit de la ambiția„Ce nușăresei” de a nu mai fi cea caremun cește cel mai mult, care „se mur -dărește cel mai mult pe mâini”, arecele mai bune rezultate și, totuși, pri -mește cea mai puțină atenție din par -tea „mamei vitrege”. Ambiția ei a datroade. Ulterior însă, echipa de condu -ce re a fabricii a avut din nou nevoiesă se reinventeze și, cu siguranță,peste câțiva ani, membrii ei se vor lovide aceeași nevoie.

Lecția Cenușăresei,adoptată în companiiCe am făcut eu în calitatea mea

de coach/antrenor? Am susținut ambi -ția echipei și a fost o bună motivațiepentru a schimba ceva în modul încare oamenii munceau împreună, îșiprezentau realizările, se poziționau înrelație cu omologii lor din alte țări, cufurnizorii și clienții. Un sistem care afost capabil să se reinventeze o datăși care a învățat că nu este suficientsă o faci o singură dată. Schimbareaeste singura constantă.

Cu această energie pozitivă amîn ceput procesul de coaching. Am lu -crat aproape un an împreună, iar creș -terea a fost vizibilă. Echipa a vizatcreș teri pe trei direcții considerate stra -tegice: nivelul de delegare a respon -sa bilităților de la management cătreangajați, calitatea produselor fabricateși optimizarea proceselor interne. Re -zul tatele au fost excepționale. Pro ce -sul de coaching s-a închis acolo. Fazade „platou” și încetinirea ritmului decreș tere au apărut din cauza unor limi -te ce țineau de restrângerea resurseloralocate echipei. Au continuat și proce -sul de coaching. Lecția învățată deechipă a fost de a nu forța creștereași de a elimina sau diminua surselede limitare. Noul proces de coachings-a concentrat pe crearea unei echipe

și a unei organizații flexibile, care înva -ță continuu. În concluzie, Cenușărea -sa rămâne fericită împreună cu prințulatunci când își provoacă limitele și sereinventează.

Rodica OBANCEA [email protected]

CENUȘĂREASA sau limitele de creșterea unei afaceriVă amintiți povestea Cenușăresei? Cum mama ei a murit și tatăl s-arecăsătorit, cum ea a ajuns să fie cea mai vitregită dintre surori,cum muncea foarte mult și era mereu murdară de funingine de lasobă. Toate astea până când aceasta a decis că poate trăi și altfelși s-a dus la bal. Acolo l-a întâlnit pe prinț, care a dansat numai cuea până la miezul nopții, când timpul dedicat balului expira.Cenușăreasa a plecat apoi în fugă, dar și-a scăpat pantoful pescări. Folosind pantoful, prințul a căutat-o, a găsit-o și au făcut onuntă mare, ca-n povești.

.............................................................................................................................................. noiembrie 201544

LID

ER

I IN

SP

IRA

ȚI

PUBLICITATE

Rubrica „LIDERIINSPIRAȚI”

Din postura de Coach profesionistpentru conducători și echipe,RODICA OBANCEA vă inspirăperiodic la perspective noi, simple,concrete despre cum putem calideri să creștem performanțacompaniilor conduse, facilitândschimbarea durabilă și inovația.

Profil Rodica ObanceaRodica Obancea este Executive &Team Coach, având o competențăprofesională de coaching,certificată la nivel internațional decătre International CoachFederation (PCC). Contribuitor ladezvoltarea sustenabilă aleadershipului în România,antrenează liderii pentru a creamedii de lucru și mentalități noi, încare schimbarea durabilă, inovația,performanța, eficiența sunt puse înpractică. Partener al transformării pentrulideri și echipe pentru a învățaîmpreună să creeze rezultatele pecare și le [email protected];0724824541

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................ 47.............................................................................................................................................. noiembrie 201546

PR

EZ

EN

TAR

E

R obert Vass, country managerDKV Euro Service pentru Ro -mâ nia şi Ungaria, explică mo -

dul de funcționare al sistemului deram bursare a taxelor (TVA şi accize),dar şi avantajele pe care le au clienţiidacă folosesc DKV Card.

„Cardul DKV asigură accesul lacea mai răspândită reţea de puncte deac ceptanţă din domeniu, peste55.000, din peste 40 de ţări din Eu ro -pa. Cu el, clienţii noştri pot obţine pre -ţuri avantajoase pentru alimentare lastaţii de pe rutele principale, dar şiorice alte rute secundare, se eliminănu merarul şi chitanţele, dar, în acelaşitimp, ei obţin o factură consolidatăpen tru toate cheltuielile”.

Tot cu ajutorul acestui card, în toa -te țările membre ale UE şi Norvegia,

companiile româneşti pot recuperataxa pe valoare adaugată pentru bu -nu rile şi serviciile achiziţionate în altăţară prin programul TVA DKV RAM -BURSARE NORMALĂ (cu opțiuneade cerere trimestrială sau anuală).„DKV Euro Service verifică dacă su -mele sunt rambursabile şi solicită ram -bur sarea de TVA autorităţilor fiscaledin ţara respectivă. Compania noastrăpreia toată această procedură de ram -bur sare a TVA, prin procese automateşi desfăşurarea completă a proce du -ri lor birocratice în limba clienţilor noştri,iar facturile noastre sunt recunoscutede către toate autorităţile fiscale eu -ro pene. De asemenea, un alt serviciupe care îl oferim este cel al rambursăriide accize pentru alimentările din Bel -gia, Franța, Italia, Spania, Slovenia șiUngaria“, afirmă Robert Vass. Practic,clientului i se scade valoarea de re -cu perat din factură şi, astfel, câştigăimediat lichidităţi, pe care le poatefolosi la dezvoltarea afacerii sale.

Unde estemai simplu?Întrebat dacă există ţări din Europa

în care sistemul de rambursare a TVAnu funcţionează sau dacă există dife -ren ţe majore de recuperare a acestuiaîn ţara noastră faţă de alte state,country managerul DKV Euro Servicepen tru România şi Ungaria spune:„...depinde de la ţară la ţară; unelecer mai multe documente şi rambur -

sea ză într-o perioadă mai mare detimp, altele au un sistem mai rapid șimai uşor. România se află undeva lamijloc. În Austria, Luxemburg, deexem plu, procedura este foarte sim -plă, iar în altele, cum ar fi Polonia sauItalia, este mai dificilă. De asemenea,fiecare ţară în parte are o sumă mi ni -mă de la care se acordă rambur sa -rea”.

De obicei, companiile care trans -por tă mărfuri sunt cele care solicităcel mai des acest serviciu, iar ţările dincare clienţii români cer cel mai desram bursarea de TVA sunt Germania,Franţa, Luxemburg sau Austria. Pentrutransportul de persoane, există niştere glementări speciale şi rambursareanu este posibilă în toate ţările din Eu -ropa.

În privința condițiilor de recuperarea taxelor, reprezentatul DKV pentruRo mânia şi Ungaria subliniază: „Cli -en ţii trebuie să aibă activitatea princi -pa lă declarată transportul de bunuripentru terţi şi au nevoie de facturileco respunzătoare emise. Pentru ram -bur sarea accizelor, este posibil să fiesolicitate și alte documente (kilometraj,for mulare speciale de înregistrareetc)”.

Extra lichidităţi pentrutransportatorii româniDKV Card este un instrument care înlocuiește numerarul saucardul de credit. Şoferul folosește cardul în rețeaua europeanăextinsă DKV pentru a plăti combustibilul, taxele de drum și oriceservicii de reparații sau mentenanță necesare. Clientul primește ofactură electronică, în care sunt detaliate toate tranzacțiile sale,din diferite țări, ușor de verificat prin intermediul platformei onlinepentru clienți.

Despre DKVDKV Euro Service România este parte a DKV Mobility Service Group, înființatîn Germania în urmă cu 81 de ani și specializat în soluții inteligente pentrutransportul rutier: carduri de combustibil, management de flotă, recuperarede taxe și servicii de mentenanță. Anul trecut, grupul a raportat o cifră deafaceri de 5,7 miliarde de euro și are în prezent peste 120.000 de clienți și 2,5milioane de DKV Card și aparate DKV Box active în Europa. În România,compania a încheiat anul 2014 cu o cifră de afaceri de 175 de milioane deeuro, iar pentru anul acesta preconizează o creştere de 8,6%, la 190 demilioane de euro. Pe lângă consolidarea pe plan local a serviciilor oferiteclienţilor cu operaţiuni internaţionale, DKV este interesată să continue şiextinderea reţelei cu staţii de carburanţi partenere din ţară, dar şi săinvestească în personal. Adiţional cardului de combustibil, DKV oferă şiservicii pentru plata taxelor de drum în ţările din reţea.

LLOO

GGIISS

TTIICC

ĂĂ

Trofeele„EchipamentulAnului înRomânia -2015“ auplecat cătreToyota

RobertVass

.............................................................................................................................................. noiembrie 201548

PUBLICITATE

ȘT

IRIȘ

TIR

I

EXTERNALIZAREAPALEŢILOR GENEREAZĂEFICIENŢĂ

CHEP România, subsidiara lideruluiglobal în servicii de reutilizare prinînchiriere a paleţilor, confirmă faptulcă externalizarea operaţiunilor degestiune poate genera o scădere acosturilor logistice de până la 20%.Pe baza principiului de reutilizareprin închiriere a paleţilor (pooling),beneficiarii închiriază paleţii încantitatea necesară, doar pentruperioada în care au nevoie deaceştia. Conversia la sistemul deînchiriere CHEP presupuneeliminarea activităţilor dedepozitare, colectare şi reparaţie,precum şi reducerea riscului derefuz al mărfii la recepţie. AnalizeleCHEP relevă o structură totală acosturilor care poate variasemnificativ în funcţie de specificulindustriei. De exemplu, pentru unproducător de apă mineralăîmbuteliată, structura costurilor cumanagementul paleţilor poateconsta în: 53% cheltuieli cuachiziţiile de paleţi, 22% costuri decolectare, 14% costuri dedepozitare, iar restul, costuri dereparaţie (8%) şi gestiune (3%).Companiile care optează pentruexternalizarea riscurilor şi aineficienţelor asociate cumanagementul paleţilor îşi reduccosturile de livrare, costurile cupersonalul, timpul alocat acestor

operaţiuni, distanţele de transport şikilometrii parcurşi fără încărcătură.În prezent, CHEP Româniaderulează cea mai mare parte dinbusiness în categoria produselor decurăţenie şi igienă personală (40%),băuturi (20%), produse alimentare(20%), ulei (10%) şi consumabiledin hârtie şi ambalaje (10%).

DHL: BAZĂ AERIANĂCARGO LA TIMIŞOARA

DHL înfiinţează un centru logistic detransport aerian al mărfurilor laAeroportul Internaţional Timişoara.Compania operează din aceastătoamnă cu o aeronavă dedicatătransporturilor de marfă, cu zborurizilnice pe acest aeroport. DHL adesfăşurat aici şi investiţii îninfrastructura specifică, realizând unterminal de procesare mărfuri dotatcu 16 porţi de încărcare-descărcare. Administraţiaaeroportului estimează o creştere atraficului de mărfuri cu 16%suplimentar faţă de cea înregistratăanterior. Parteneriatul va avea drept

consecinţă directă scurtareatimpului de expediţie a mărfurilor laşi de la clienţi (persoane fizice şiagenţi economici) şi, implicit,eficientizarea proceselor logistice.De asemenea, va sporiatractivitatea economică a zonei deafaceri din jurul Timişoarei.Traficulcargo la Timişoara este în continuăcreştere: în 2014, aeroportul aînregistrat 1.937 tone de marfă, cu21% mai mult faţă de 2013. Înprimele 9 luni ale acestui an,avansul a fost de 25%, prinaeroport trecând deja 1.765 de tonede marfă.

EKOL CÂŞTIGĂPREMIUL PENTRU„CEL MAI BUN 3PL”

Pe 15 octombrie, cu ocazia celeide-a 13-a ediţii a Summit-ului AnualEuropean 3PL, desfăşurat în Venlo,Olanda, a avut loc Ceremonia depremiere pentru „Cel mai bunoperator 3PL”, competiţieorganizată de Eye for Transport,lider mondial în sistemul informaticde analiză economică, suportdecizional şi servicii de „C levelnetworking” pentru industria deTransport, Logistică şi SupplyChain. Ekol s-a dezvoltat într-unmod foarte dinamic în Europa. Înacest moment, grupul deţinecompanii în 10 ţări europene şi ainvestit puternic în resurse pentrudepozitare şi flotă. Ekol oferăservicii logistice pentru diferitecategorii de produse, precumautomotive, textile, FMCG/Bunuride larg consum, white&browngoods, sănătate, industrie, astfelîncât acest premiu evidenţiazăknow-how-ul său în deservireatehnică a acestor sectoare.

MAI MULTE RADIERIDE FIRME

Numărul firmelor radiate a crescutîn primele 9 luni ale anului cu8,11%, la 61.935, faţă de aceeaşiperioadă a anului precedent, aratăstatistica ONRC. Cele mai multeradieri au avut loc în Bucureşti(10.584), în urcare cu 38,82% faţăde ianuarie-septembrie 2014. Pe

locul doi se situează judeţul Iaşi, cu2.837 (+13,03%) şi judeţul Cluj cu2.751 (+36.59%). Pe ramura deactivitate, cele mai multe radieri,respectiv 16.166 (+1,73%), auexistat în comerţul cu ridicata şi cuamănuntul, reparareaautovehiculelor şi motocicletelor.Cât priveşte radierile societăţilor cuparticipare străină la capital,numărul acestora a fost de 504.

P3 ÎNCHEIE UN NOUPARTENERIAT CUCARREFOUR

La scurt timp după ce a lansat ştireacă va demara prima construcţiespeculativă de 28.000 mp în parculP3 Bucharest din România,investitorul specializat, dezvoltatorulşi managerul de proprietăţi pan-

europene de logistică P3 anunţădeja pre-închirierea clădirii, ca partea unei tranzacţii mai ample, careprevede stabilirea unui hub logisticcu o suprafaţă totală de 81.000 mppentru Carrefour. Noul complexCarrefour va include un depozitexistent şi un spaţiu Build-to-Suit(BTS) frigorific, de 15.000 mp . Esteprima construcţie de tip Build-to-Suitdemarată de P3 în România, de laachiziţia P3 Bucharest, cel mai mareparc logistic din ţară, la începutulacestui an. Noile clădiri vor măriportofoliul total al P3 în România,portofoliu care cuprinde deja optdepozite, la circa 270.000 mp.Construcţia primei clădiri a începutîn octombrie 2015, spaţiile logisticeurmând a fi predate în mai multeetape, între aprilie şi octombrie2016.

GRUPUL GEFCOACHIZIȚIONEAZĂIJS GLOBAL

Grupul GEFCO a semnat un acordcu fondul de capital privat, Nimbus,pentru achiziţia companieiolandeze IJS Global, specializată

în operaţiuni de transport aerian şimaritim. Această achiziție este înlinie cu strategia de dezvoltare aGEFCO şi IJS Global, poziţionândnoua entitate drept un partenerpreferat în rândul producătorilorinternaționali, aflaţi în permanentăcăutare de noi soluţii competitive.De asemenea,va permite în modspecial Grupului GEFCO să îşidezvolte prezenţa în două zoneprincipale de transport industrial:China şi Asia de Sud-Est pe de oparte, şi SUA pe de altă parte.Reţeaua operaţiunilor IJS Globalvine în completarea reţeleiGEFCO, care cuprinde în prezentpatruzeci de ţări. GEFCOelaborează şi implementeazăplanuri de logistică industrialăalături de producători. Performanţape care GEFCO o oferă clienţilorsăi se bazează pe expertizadobândită în ultimii 65 de ani, înspecial în sectorul auto. Fondată în2004, IJS Global este o companiespecializată în servicii de transportaerian şi maritim, cu sediul centralîn Amsterdam, Olanda. În prezent,compania are aproximativ 500 deangajaţi şi a realizat o cifră deafaceri de 160 milioane euro în2014.

În perioada 14-17 octombrie,în pavilionul C6 Romexpo,s-a desfăşurat Salonul delogistică şi transporturiTransLogistica 2015.TransLogistica a însemnatun debut mai mult decâtpromiţător, o expoziţieorganizată pe 2.000 mp, lacare au participat aproape 40de companii din cele maiimportante zone aleindustriei, o expoziţie cu oimagine de ansamblu şiprezenţă la stand de nivelinternaţional şi o agendăplină de evenimente conexe.TransLogistica a inclus oagendă plină de evenimenteconexe, cu adresabilitatelargă, cu participare la niveldecizional şi cu subiecte demaxim interes, care auinclus Dunărea CanalLogistics, Pharma Logistics,

Logistic Careers,Agribusiness&RetailLogistics, Green Logistics şiERP vs WMS. Best Forklift Driver a aliniatla start, pentru prima dată înRomânia, 9 operatori destivuitor, din rândul cărora,după un concurs strâns,locul I a fost obţinut de DimaDaniel - reprezentant Toyota.O menţiune specială, bine-meritată, a obținut AvramElena, singura doamnăînscrisă la concurs dinpartea companiei DelfinulCAEM.

TRANSLOGISTICA 2015 - UN SUCCES

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

51.............................................................................................................................................. noiembrie 201550

EV

EN

IME

NT

C âştigătoarele anului 2015 aufost BT LEVIO LPE 200,TOYOTA TRAIGO 48 şi BT

REFLEX RRE160, distribuite de Toyo -ta Material Handling Romania.

Punctajele acordate de juriu echi -pa mentelor din concurs au fost extremde echilibrate, diferenţa care a aşezate chipamentele Toyota pe primul locfiind una deosebit de mică, în specialla categoria REACH TRUCK.

Echipamentele aflate în concursîn 2015 au fost (în ordine alfabetică):DOOSAN (distribuite în România deRă dăcini Equipment), JUNGHEIN -RICH (distribuite în România WylzeLo gistik), STILL (distribuite în Româniade Still Motostivuitoare) şi TOYOTA(dis tribuite în România de Toyota Ma -te rial Handling Romania).

Mai mult decât o competiţie, con -cur sul „Echipamentul Anului în Ro -mânia“ a scos în evidenţă importanţa

pe care furnizorii de echipamente oacordă beneficiarilor lor, oferind soluţiiinovative care ţin cont de nevoile realeale clienţilor. La fel de atent este abor -dat și segmentul de service, care aavut un cuvânt important de spus înrezultatul final al concursului.

Vă reamintim, competiţia Echi pa -men tul Anului în România are ca par -te ner Asociaţia Română de Logistică(ARILOG), iar din juriu fac parte re -pre zentanţi ai unor companii ce bene -ficiază de un know-how indiscutabil:Antalis, CEVA Logistics, Coca Cola,Dacia Grup Renault România, Dela -mode, FM Logistic, Gebrüder Weiss,GTI Logistic, H. Essers, KLG, Kuehne+ Nagel, Lagermax AED, ND LogisticsRomânia, OTZ, Schenker Romtransşi XPO Logistics.

Membrii juriului au realizat testeîn depozitele proprii şi au punctat, pebaza unei grile, fiecare echipament. În

evaluare au fost avute în vedere douăcri terii principale:

1. Productivitatea/Plus valoarea pecare echipamentul o aduce com paniei

2. Total Cost of Ownership (TCO).

Elemente demăsurare a plusvalorii... Pentru primul criteriu, au existat o

se rie de subcriterii (punctate de la 1la 10), care au stat la baza stabiliriipunc tajului pe care echipamentele le-au primit pentru plusul de valoare aduscompaniei:

- Eficienţă energetică- Viteză şi caracteristici privind ac -

ce leraţia- Caracteristici de frânare- Siguranţă- Intrarea şi ieşirea în/din echi pa -

ment

- Ergonomie- Elemente hidraulice şi de ab sorb -

ţie a şocurilor- Uşurinţă în conducere- Vizibilitate- Versatilitate- Calitatea execuţiei echi pa men -

tu lui (materiale, finisaje)- Sustenabilitate- Un criteriu subiectiv - opţiunea sti -

vu itoristului privind echipamentul carei-a plăcut cel mai mult.

... şi TCOÎn acelaşi timp, pentru calculul

TCO, reprezentanţii juriului au solicitatfurnizorilor de echipamente înscrişi încon curs o ofertă de închiriere pe ter -men lung, care a inclus full service.

Cum arată însă echipamentelecare au câştigat ediţia 2015 a con cur -sului Echipamentul Anului în Ro mâ -nia?

BT Levio LPE 200BT Levio este un echipament ino -

va tor, compact, pentru maximum demanevrabilitate în spaţii înguste deoperare şi vizibilitate perfectă de jurîmprejur. LPE200 poate dezvolta o vi -teză maximă de 10 km/h, viteză carese reduce automat la virare sau atuncicând braţele laterale de protecţie suntco borâte şi când platforma este ridi -cată. Vitezele sunt programabile, pu -tând fi programate 6 valori diferite, înfuncţie de modul şi de direcţia de de -

plasare. În plus, echipamentul dispunede pornire şi oprire asistată în rampă,precum şi de opţiunea Click-2-Creep,pentru manevrarea în spaţii extremde aglomerate.

BT Levio LPE 200 este dotat cuun motor puternic, de curent alternativ,fix (nu se roteşte cu roata de direcţie),pre cum şi de contacte Micro QuadlockSys tems şi carcasă din High-techXENOY. Sistemul automat de ajustarea presiunii pe roata de tracţiune BTPowertrack oferă o presiune optimă înorice situaţie, aderenţă maximă, uzurăminimă a roţii de tracţiune, precum şio stabilitate excelentă cu şi fără sar -ci nă pe furci. În acelaşi timp, roţile desprijin se rotesc în interiorul şasiului,protejând picioarele operatorului, iarşasiul compact implică o vizibilitateex celentă a furcilor şi de jur împrejur.Dimensiunile echipamentului sunt (Lx l x h) - 666 x 730 x 780 mm.

Accesul prin PIN Code previneope rarea neautorizată, servind, în ace -laşi timp, la programarea parametrilorde funcţionare pentru fiecare operator.De asemenea, poate fi setată oprireaau tomată a transpaletei, după o pe ri -oa dă ce se poate programa. Înălţimeabra ţului de comandă este reglabilă,existând 3 variante de lungimi, astfelîncât să se potrivească oricărui ope -ra tor. BT Levio LPE 200 este ultra si -len ţios, dispune de platformă ra ba ta -bilă pentru operator, cu sistem de

pre luare a vibraţiilor, iar braţele lateralede protecţie sunt uşor de ridicat şi co -bo rât (one-touch). Bateria este mon -tată pe pat de role şi se poate înlocuirapid prin lateral. Echipamentul poatefi echipat cu baterii standard cu ca pa -cităţi de 225 Ah - 400 Ah, respectiv cubaterii Li-Ion cu capacităţi de 100 Ah- 150 Ah.

Toyota Traigo 48Toyota Traigo 48 este cel mai com -

pact stivuitor de 48-volţi din gama pro -du cătorului. Echipamentul este con ce -put pentru a oferi siguranţă la cel maiînalt nivel. Operatorul, dar şi bunurile,sunt protejaţi în mod activ de cele maiavansate tehnologii şi caracteristici desiguranţă din industrie, inclusiv prinSistemul de Stabilitate Activă: ToyotaSAS. Toyota Traigo 48 oferă o vizi bi -li tate remarcabilă de jur împrejur, pânăla vârful furcilor, atât la deplasare câtşi la manipularea sarcinilor de la solla înălţime. Traigo 48 este echipat cuun catarg triplex, de 4.300 mm, scaunrotativ cu suspensii pentru vizibilitateperfectă la mersul în marşarier şi oglin -dă retrovizoare panoramică. Şasiul cu3 roţi este deosebit de agil, având ceamai mică rază de virare: 1.650 mm.Stivuitorul operează la fel de eficientîntre rafturile din depozit precum lu -crează afară, în curte, sau la rampade încărcare. Traigo 48 dispune de

Trofeele „EchipamentulAnului în România -2015“ au plecat cătreToyotaCu ocazia Galei Ziua Cargo, desfăşurate la Willbrook PlatinumBusiness & Convention Center (Bucureşti), au fost decernate, înprezenţa a peste 350 de specialişti din domeniile de transport şilogistică, în premieră, trofeele „Echipamentul Anului în România“pentru categoriile TRANSPALETĂ ELECTRICĂ, STIVUITOR şiREACH TRUCK.

BT Levio LPE 200

Toyota Traigo 48

Claudiu Hila, GeneralManager Pall-ExRomânia (dreapta), aînmânat trofeele„EchipamentulAnului în România“ -Ediţia 2015 lui DanielPreda, ManagingDirector ToyotaMaterial HandlingRomania.

teh nologie AC2: controler-ul opti mi -zea ză performanţa ambelor motoare,asigurând o operare constantă,indiferent de greutatea sarcinii, chiarşi când gradul de încărcare al baterieieste scăzut. De asemenea, echi pa -mentul se remarcă printr-o accelerarelină şi rapidă şi o viteză maximă de16 km/h. Furcile sunt cu amortizare hi -dra ulică, pentru manevrare fără şocuri,au o lungime de 1.200 mm şi sistemde deplasare laterală integrat.

Modelul Toyota Traigo 48 are unex terior robust din oţel, sistem de frâ -nare regenerativ cu discuri umede şipedală mare de frână şi senzor deşoc pentru o mai bună protecţie acom ponentelor stivuitorului. Acest sti -vu itor oferă intervale extinse de ser -vice.

Manevrabilitatea electro sti vu itoru -lui Toyota Traigo 48 este îmbunătăţităde ecranul multifuncţional, care oferăinformaţii cheie, la îndemână. Mini-manetele standard permit controlul lin,fără efort şi precis, asupra mişcărilorde ridicare, coborâre, înclinare şi de -pla sare laterală a furcilor.

Operator Restraint System (ORS)este caracterizat de un scaun cu spă -tar înalt pentru confort sporit, cu pro -tecţii laterale şi suport lombar. Coloanade direcţie ajustabilă şi sincronizatorulde virare asigură cele mai naturalepo ziţii de operare. Stivuitorul este echi -pat cu girofar, lumini de lucru faţă şispate, avertizor acustic la deplasareaîn marşarier şi sistem de control au -to mat al vitezei.

BT REFLEX RRE160BT REFLEX este primul echipa -

ment de stivuit dotat cu motoare decurent alternativ. Acestea oferă vitezeşi acceleraţii considerabil îmbunătăţite,în tandem cu sistemul de frânare re -ge nerativă, care contribuie la creş te -rea autonomiei. Datorită eliminării unuinumăr considerabil de componente(perii motoare, contactoare, compo -nen te hidraulice şi ale sistemului me -canic de frânare), fiabilitatea echi pa -mentului a fost mărită, în timp cecos turile de service au fost redusesem nificativ.

Cabina înclinabilă este o soluţie uni -că, reduce în mod considerabil ten -siunea spatelui şi a gâtului opera to rului,crescând vizibilitatea şi ajutând la ooperare sigură şi eficientă. Depla sareala terală şi înclinarea furcilor se face ac -ţionând doar căruciorul care sus ţinefurcile, asigurând astfel un con trol maifin al mărfii şi ajutând la creş terea au -to nomiei echipamentului. Toate funcţiilehidraulice sunt asistate electronic.

Sistemul BT Control permite pro -gra marea unui număr impresionantde parametri funcţionali pentru a seadapta la operator şi la aplicaţie.

Sistemul de direcţie de 360˚ esteprogramabil şi progresiv. Cu cât vitezacreşte, cu atât trebuie rotit mai multde volan pentru a vira. Virarea la 360˚permite o operare mult mai lină şi pre -cisă, fără opriri pentru schimbareasensului de mers.

Echipamentul BT REFLEX RRE160dispune de un sistem de frâ na re pro -gra mabil şi progresiv, frână de parcarecu aplicare automată - toate pentru ooperare la standarde ma xi me de si -guranţă. Frânarea rege ne rativă a mo -torului de curent alter na tiv este dublatăde o frână electro mag netică de sigu ran -ţă, care se aplică automat când seapasă pedala de frână sau când ope -ra torul părăseşte echipamentul.

Sunt disponibile şi un indicatorelectronic al înălţimii de ridicare, unpre-selector înălţimi de ridicare şi unsistem hidraulic de amortizare aşocurilor - toate pentru a manipulamărfurile cu maxim de grijă şi precizie.

BT REFLEX are o construcţiemodulară ce permite configurări pentrucapacităţi nominale de 2.500 kg şiînălţimi de ridicare de peste 12 m.

Meda [email protected]

.............................................................................................................................................. noiembrie 201552

EV

EN

IME

NT

Categoriile aflate înconcurs

TRANSPALETA ELECTRICĂ- capacitate - 2 t- cu platformă rabatabilă- furci de 1.150 mm- 1 roată pe furci

STIVUITOR ELECTRIC PÂNĂLA 2 T INCLUSIV- 48 volți- catarg triplex cu înclinare

faţă/spate- translaţie laterală- furci de 1.200 mm- roţi apropiate spate- dimensiunea permite accesul în

containere

REACH TRUCK- capacitate 1,6 t- înălţime de ridicare minim 8 m- catarg triplex

BT REFLEX RRE160

.............................................................................................................................................. noiembrie 201554

EV

EN

IME

NT

C odul Vamal al Uniunii Euro -pe ne - Regulamentul UE nr.952/2013 - a fost prezentat,

în cadrul conferinţei ARILOG, de cătreFrank Janssen, şeful departamentuluide procese de business şi mana ge -ment de proiect în cadrul Comisiei Eu -ro pene pentru Vamă şi Taxe.

Istoria noului cod începe pe 20 fe -brua rie 2012, cu o propunere a Comi -siei care dorea să reia şi să îmbu nă -tăţeas că o parte din „Codul VamalMo dernizat” (Reg. EC nr. 450/2008),prin tre altele pentru a se alinia Tra ta tu -lui de la Lisabona. Documentul a fostapro bat de către Parlamentul şi Con -siliul European pe data de 9 octom brie2013 şi publicat o zi mai târziu, în OJ L269. Noul Cod Vamal a intrat în vi goa -re la 30 noiembrie 2013 şi urmează a fiaplicat începând cu data de 1 mai 2016,cu o perioadă de tranziţie pentru im -plementarea şi modernizarea siste melorinformatice, până la 31 decembrie 2020.

În iulie 2015, Comisia a adoptatActul Delegat al Codului Vamal alUniu nii, care a fost adoptat de cătreCon siliu şi Parlament în această toam -nă. Un alt act secundar important estecel de implementare, adoptat pe 6 no -iembrie, aceste două documente sta -bi lind toate detaliile necesare aplicăriiacestei legislaţii; de asemenea, în pe -rioada 2016 - 2020 vor fi publicate liniidirectoare pentru aplicarea codului.

Conferinţa Internaţională ARILOG Logisticăşi Supply Chain

Noul Cod Vamalal Uniunii EuropeneDupă cum am promis,continuăm în aceastăediţie prezentările celormai interesantesubiecte abordate încadrul ConferinţeiInternaţionale ARILOGLogistică şi SupplyChain, desfăşurată înluna octombrie. De dataacesta, vom aduce înatenţia dumneavoastrăschimbările pe care leva aduce noul CodVamal al UniuniiEuropene, care va fiaplicat de la data de 1mai 2016.

PUBLICITATEZiua Cargo: Unde se află România din punctul de vedere al implementăriilegislaţiei europene?

Frank Janssen: Din punctul de vedere al ariei mele de expertiză, trebuie să spuncă, în privinţa implementării legislaţiei curente, regulile impuse de Bruxelles suntbine respectate de către România. Din câte ştiu, nu avem niciun conflict cuRomânia în privinţa neimplementării unor aspecte. Trebuie să subliniez faptul că,în cazul în care există conflicte, întreprindem măsuri legale împotriva acestorîncălcări, dar nu este cazul României. Încă există, la ora actuală, multe lucruri caresunt organizate la nivel naţional şi încă mai este loc de modernizare; cred căadministraţia României va profita de ocazia oferită de noul cod vamal comunitar,pentru a-şi moderniza abordarea, pentru a deveni mai deschisă şi pentru a faceprogrese în schema operatorilor economici autorizaţi.

Unde ne situăm în privinţa adoptării noii legislaţii? Cred că, în ceea ce priveşte cunoştinţele, România este foarte bine plasată.Reprezentanţii autorităţilor române au participat la toate întâlnirile de la Bruxelles,am avut contacte cu ei, au citit documentaţia, deci sunt foarte bine situaţi. Dar maisunt încă multe lucruri de făcut şi vor trebui să planifice, să atribuie resurse.Trebuie să recunoaştem că şi noi am întârziat cu adoptarea legislaţiei, aşa că,dacă România a întârziat, este parţial şi din cauza deciziilor de la Bruxelles. Întrecut, România a făcut eforturi remarcabile în domeniul vamal, la momentul intrăriiîn Uniunea Europeană, şi există semnale că aşa se va întâmpla şi acum.

Există anumite măsuri pentru a stimula sau a forţa autorităţile să se miştemai rapid?

Practica normală este să implementăm legislaţia în cooperare strânsă, să neinformăm unii pe ceilalţi în privinţa problemelor sau progreselor realizate. Oferimsuport în forma unor module de e-learning, care pot fi distribuite către personalulimplicat şi către operatorii economici, cu traduceri în fiecare limbă naţională dinUniune. Desigur că există şi măsuri legale care se pot aplica, dar sunt convins că nu va ficazul României. Dacă o ţară nu face nimic pentru implementarea noului cod, existăaşa-numitele proceduri de încălcare (infringement procedures) şi situaţia poateajunge în faţa instanţei. Dar nici acest lucru nu se întâmplă peste noapte. Dacăoamenii fac eforturi reale pentru recuperarea arieratelor, este în regulă. Dacă dupăun an sau doi nu se întâmplă nimic, întâi sunt trimise adrese oficiale la nivelulguvernelor, pentru rezolvarea situaţiei. Este o oarecare presiune politică „delicată”.Dar, după cum am spus, chiar dacă România sau alte state au început mai lent(ceea ce este şi din cauza noastră), lucrurile se mişcă într-un sens pozitiv.

Pe drumul cel bunInterviu cu Frank Janssen, şeful departamentului de procesede business şi management de proiect în cadrul ComisieiEuropene pentru Vamă şi Taxe.

Informatizareape primul planNoul Cod Vamal al Uniunii îşi pro -

pu ne, în primul rând, realizarea unuime diu vamal şi de afaceri din care sădis pară formalităţile pe hârtie, prin utili -zarea unor tehnici electronice de pro -cesare a datelor, pentru stocarea şischimbul de informaţii între siste me leva male ale ţărilor uniunii şi între ope -ratorii economici şi vămi. Acest lucrupresupune definirea unor cerinţe co -mu ne pentru colectarea şi stocarea dedate şi dezvoltarea unor sisteme elec -tronice pe baza unui program de lucruIT adoptat la data de 29.04.2014. Posi -bi lele excepţii care permit utili za reaaltor metode includ situaţiile în careutili zarea sistemelor informatice nu estepotrivită sau justificată, în func ţie detipul de trafic (excepţii per ma nen te),ca zurile în care sistemele elec tronicedau erori (excepţii temporare) şi celele gate de disponibilitatea siste melorelectronice, pe baza progra mu lui delu cru stabilit (excepţii tranzi ţio nale).Sunt, de asemenea, posibile anumitede rogări, pe baza unor cereri justificate.

Apoi, codul îşi propune standar di -za rea şi armonizarea structurilor de -cizionale şi ale managementului va mal,prin adoptarea unor prevederi comunela nivelul ţărilor membre UE, prin tre

altele prin extinderea informa ţiilor co -relate la alţi factori decât la cla sificareatarifară şi la determinarea de origine.

Operatori autorizaţiÎn ceea ce priveşte autorizarea ope -

ratorilor economici, aceasta se va rea -liza în vederea simplificării ope ra ţiu -nilor vamale (AEO-C), pentru secu ri tateşi siguranţă (AEO-S) şi, desigur, pentruambele. Printre beneficiile aces tei abor -dări, se numără recu noaş te rea opera -to ri lor autorizaţi pe tot te ritoriul Uniunii,fa cilităţile privind sigu ranţa şi secu ri ta -tea şi simplificarea au torizării fără re -e xaminarea condi ţiilor.

Astfel, se urmăreşte introducereaunor criterii mai precise pentru acor -da rea statutului de operator economicau torizat. Printre acestea se numără:ab senţa unor încălcări grave sau re -pe tate ale legislaţiei vamale şi fiscale,inclusiv cazier curat în privinţa infrac -ţiu nilor economice, şi demonstrareade către operator a unui grad înalt decon trol asupra operaţiunilor sale şiasu pra fluxului de mărfuri, prin inter -mediul unui sistem de înregistrări co -mer ciale şi de transport care permitcon trolul vamal. De asemenea, unope rator trebuie să fie solvabil dinpunct de vedere financiar, situaţia safinanciară trebuind să-i permită să-şi

îndeplinească obligaţiile, în contextultipului de activitate economică vizat.

Management de riscConform noului cod vamal comu -

ni tar, controalele vamale se vor realizape baza unei analize de risc, utilizândtehnici de procesare electronică a da -te lor, pe baza unui sistem comun, carein clude schimbul de informaţii şi re zul -tate ale analizelor de risc, criterii şistandarde comune, măsuri de controlşi spaţii prioritare de verificare.

Noul cod doreşte să devină un in -strument de protecţie a intereselor finan -ciare ale statelor membre, cu ac centpe garanţii. Nu în ultimul rând, proce -du rile şi for malităţile vamale trebuiefluidizate, armo nizate şi simplificate, iardepo zi tarea temporară - limitată la 90zile. Bu nurile provenind din Uniune suntregle mentate mai clar din punctul deve dere al pierderii statusului şi al pă ră -sirii temporare a teritoriului comu nitar.

În concluzie, noul Cod al Uniunii tre -buie să reprezinte un instrument sim -plificat şi unitar, la îndemâna tutu ror, atâtdin punct de vedere legal, cât şi alprocedurilor de intrare, tranzit, depozitareşi procesare, la toate nivelurile.


noiembrie 2015 ............................................................................................................................................ 55

P uţini ştiu, poate, că activitateade expediţie are o vechimecon siderabilă, primii expeditori

fiind hangiii din Londra, care trebuiausă depoziteze şi să trimită la destinaţieba gajele oaspeţilor, chiar şi peste ho -tare, atunci când aceştia se relocau.În 1836, este consemnat cel mai vechiex peditor profesionist cunoscut, „Tho -mas Meadows and Company Limited”.Mai târziu, expeditorul joacă rolul deintermediar, cărăuş principal sau agentpentru transportator sau client, rea li -zea ză consolidări de mărfuri, serviciiad ministrative sau vamale adiţionaleşi project cargo.

În prezent, expeditorul orga ni zea -ză o gamă largă de activităţi, până laservicii logistice integrate, inclusiv de -po zitare, distribuţie, transport, suportad ministrativ şi servicii cu valoareadău gată.

Serviciile tradiţionale de expediţieinclud organizarea transportului princon tractarea unor cărăuşi în numelecli enţilor, expeditorul putând acţiona caagent pentru clienţi numiţi sau al cărornume nu se menţionează, sau ca a -gent pentru transportatori numiţi saune numiţi.

Intermediarul trebuie să fie con -şti ent de toate riscurile care apar înactivitatea de transport, din toate punc -te le de vedere, să realizeze analize derisc şi să se asigure corespunzător.Tre buie să încheie cel puţin o asi gu -rare de bază „expeditor ca agent”, dar

ar fi mai acoperitoare o asigurare înca litate de operator principal.

Potrivit lui Karl Moens, atât asi gu -rarea ca agent, cât şi cea în calitatede „principal” acoperă alegerea unuitransportator greşit şi transmitereaunor informaţii eronate. În plus, ca„prin cipal”, se acoperă riscul pierderiisau avarierii mărfii, uneori chiar întâr -zierile, eventualele avarii pe care mar -fa le-ar putea provoca asupra vehi cu -lului. Problemele vamale sunt supuseunor negocieri separate chiar şi încadrul asigurării mai cuprinzătoare. Înschimb, erorile în calcularea tarifelor

sau a taxelor sunt în totalitate pier de -rile expeditorilor.

Expeditorulca transportator În expediţiile maritime, pentru a

asi gura un transport prin intermediulunor transportatori al căror nume nueste dezvăluit, un operator poateacţiona ca NVOCC (non-vessel ope -rat ing common carrier). Acesta este ocompanie care acceptă instrucţiunilede a încărca marfa în numele clien -tu lui, emite propriile documente detrans port (bill of loading), colecteazămarfa, realizează transportul maritimsau oceanic prin intermediul unuia saumai multor operatori de transport, darîşi asumă responsabilitatea cărău şu -lui.

În acest caz, apar răspunderi lega -te de erori sau omisiuni în organizareatransportului, apar riscuri de pierderesau avariere a mărfii sau de întârziere,pe care, în mod normal, şi le asumătransportatorul. Dacă agentul ac ţio -nea ză în numele acestuia, responsa -bi litatea îi revine. Din punctul de vede -re al beneficiarului mărfii, răspundereaeste legată şi în acest caz de even -

tua lele avarii cauzate de marfă, deproblemele vamale şi de necolectarea mărfii la destinaţie.

În aceste situaţii, este necesarăcel puţin o asigurare „expeditor în ca -li tate de transportator” sau o asigurareNVOCC.

Consolidarede mărfuriConsolidarea de mărfuri presu pu -

ne combinarea unor partide mici demar fă (sau pachete mici) într-un trans -port mai mare. Acest lucru presupunecoletarea/primirea partidelor de marfă,depozitarea temporară până la sosireatuturor pachetelor, încărcare în semire -mor că sau container, angajarea trans -por tului prin subcontractare, emitereado cumentelor de transport pentru fie -care pachet, apoi primirea partidelorde marfă la destinaţie, de-conso li da -rea lor, din nou depozitare temporarăşi livrarea lor către destinatarii potriviţi.

Aici vorbim despre răspundereaîn calitate de transportator, la care seadaugă cea pentru depozitare, pentru(de)consolidare, încărcare şi des căr -ca re, apărând şi riscuri de con ta mi -nare şi incompatibilitate între diferitelepartide de marfă. De asemenea, semenţin şi responsabilităţile bene fi cia -

rului mărfii, de care am discutat an -terior. În aceste cazuri, este posibilăde clanşarea unor acţiuni împotrivatrans portatorului şi, foarte posibil, îm -po triva operatorilor din depozitare saumanipulare.

Este necesară cel puţin o asigu -rare „expeditor în calitate de trans por -ta tor” sau NVOCC, cu extensii privinddepozitarea şi manipularea mărfurilor.

Project cargo şioperaţii logisticeProject cargo se poate realiza fie

prin servicii tradiţionale de expediţie,fie direct prin intermediul trans por ta -to rului, dar implică un mare risc orga -ni zatoric, deoarece presupune închi -rie rea, operarea sau contractarea însis tem charter a unor echipamentesau mijloace de transport speciale. Încazul acestui tip de mărfuri, trebuieîncheiate contracte speciale, care suntsu puse aprobării de către asigurător.Unele riscuri sunt chiar foarte scump,dificil sau chiar imposibil de asigurat.

În fine, atunci când expeditorul ac -ţio nează ca operator logistic, ac ti vi -tatea sa este o combinaţie între toateti purile de expediţii, transport rutier,fero viar, naval şi aerian, operator na -val, operator de spaţii de depozitare,

fur nizor de servicii de manipulare amărfurilor sau de distribuţie fizică,servicii vamale, cu valoare adăugatăşi consultanţă. Toate aceste activităţiimplică o combinaţie de riscuri carene cesită o acoperire specială, inte -gra tă, din punctul de vedere al asigu -ră rilor, prin intermediul unui brokercare cunoaşte toate detaliile acestortipuri de activităţi.

Astfel, Karl Moens concluzioneazăcă, pentru un expeditor, indiferent deni velul său de implicare, mana ge men -tul riscurilor devine esenţial. Riscurileneavute în vedere sunt o sursă destres şi de costuri suplimentare, întimp ce acelea bine administrate potcrea oportunităţi. Managementul derisc trebuie să stea la baza fiecăreidecizii de afaceri, reprezentând unade vărat „skill”. De asemenea, impor -tant pentru un expeditor este să de -ci dă pentru un nivel corect de asi gu -rare pentru activitatea pe care odes făşoară şi să opteze pentru un asi -gu rător profesionist care să fie, în ace -laşi timp, un jucător internaţional, dacănu global, pentru a acoperi toate ne -ce sităţile unui operator care expediazăsau transportă peste tot în lume.


EV

EN

IME

NT

.............................................................................................................................................. noiembrie 201556

EV

EN

IME

NT


Riscul în activitateade expediţiiKarl Moens, vicepreşedinte şi senior advisor pe domeniul maritimla compania belgiană de asigurări Marsh, a prezentat, în cadrulconferinţei ARILOG, mai multe detalii despre analiza şimanagementul de risc în activitatea de expediţie.

KarlMoens

EV

EN

IME

NT

.............................................................................................................................................. noiembrie 201558

EV

EN

IME

NT

C onceptul de „value streammapp ing” a fost adus în aten -ţia publicului prezent la Con -

ferinţa Internaţională ARILOG de cătreVladimir Bădic, process&technologymanager la Unilever Supply ChainCom pany, structură prin care Unileverîşi coordonează lanţul de aprovi zio -nare, producție, planificare și logisticăla nivel european, care include 70 defabrici şi o multitudine de proceselogis tice, în circa 80 centre de distri -buţ ie şi cu 140.000 încărcări pe lună.Unilever Supply Chain Company aapli cat VSM în mai multe ţări euro pe -ne: Marea Britanie, Olanda, Italia,Polonia şi Germania.

„Value stream mapping” reprezintăo metodă de analiză a stării curentea activităţii companiei şi de proiectarea unui stadiu viitor pentru o serie deeve nimente care conduc un produssau serviciu de la faza incipientă, pânăla consumatorul final. „Value streammapping&analysis” este un instrumentcare permite identificarea pierderilorşi recurgerea la măsuri pentru eli mi -narea acestora. În timp ce eveni men -tele şi acţiunile izolate creează numaiîmbunătăţiri locale, „value streammapping&analysis” consolidează câş -ti gul prin crearea unei viziuni şi a unorpla nuri care să conecteze toate acti -vi tăţile de îmbunătăţire. Prin utilizareaaces tui instrument, Unilever a identi -ficat un potenţial de îmbunătăţire aeficienței, cuprins între 12 şi 21%.

Metodologie de lucruPentru realizarea analizei în vede -

rea implementării VSM, există o abor -dare inteligentă, cunoscută sub acro -ni mul BOSCARD: Background (fond),Objectives (obiective), Scope (scop),Con straints (constrângeri), Assump -tions (presupuneri), Risks (riscuri),Deliverables (ce se poate realiza). „Înplus, în tot ceea ce faceţi, trebuie săvă gândiţi care sunt Resursele caretrebuie angajate, deoarece uneoriavem visuri măreţe şi multă energie,

vrem să facem multe lucruri absolutne cesare, dar organizaţia, pur şi sim -plu, nu are resursele de a susţineaceste măsuri”, a precizat VladimirBădic.

VSM necesită o abordare din maimulte unghiuri. Este vorba în primulrând despre o perspectivă asupra pro -ceselor, în care se studiază relaţiileinterne, gradul de automatizare. Apoi,discutăm despre o perspectivă debusiness, care include necesităţilespe cifice, curente sau viitoare, şi con -for mitatea cu elementele obligatoriiale afacerii. Nu în ultimul rând, estevor ba despre o perspectivă asuprasis temului, cu toate interfeţele sale.Aces te abordări conduc la identifi ca -rea unor arii de interes şi a unorpuncte slabe ale proceselor şi, ulterior,de sigur, la optimizarea proceselor şiadop tarea soluţiilor potrivite.

Astfel, există, practic, trei faze aleapli cării VSM. Prima este cea a pre -gătirii, în care se defineşte scopul şise realizează colectarea datelor, seevaluează situaţia ca atare şi sedezvoltă o ipoteză iniţială. Apoi, în adoua fază, se merge „pe teren” şi sediscută cu personalul implicat, pentrua înţelege care sunt problemele şipunc tele slabe ale proceselor, undeanu me pot surveni îmbunătăţiri. Esteesen ţial ca acest lucru să se întâmple

la faţa locului, deoarece, dacă se rea -lizează la distanţă, analiza poate fi su -perficială şi nu se pot identifica proble -me le reale. În fine, a treia etapă estedes tinată analizei propriu zise a infor -ma ţiilor colectate şi elaborării unorsoluţii şi recomandări. Are loc o ultimărundă de validare, apoi transcriereaaces tor recomandări în planuri deacţiune.

Unde apar pierderiPentru a determina zonele în care

apar elementele sau situaţiile de ine -f icienţă, pentru identificarea şi cate -go risirea pierderilor, a fost elaborat unalt instrument, denumit WORMPIT.Aces ta este tot un acronim, care inclu -de Waiting (aşteptare cauzată de ne -sin cronizarea departamentelor), OverProduction (duplicare a sarcinilor),Rework (a repeta/reface munca defec -tuoa să), Motion (etape de procesarema nuală repetitivă care nu aduc plus-valoare şi care pot fi eliminate prin au -tomatizare), Over Processing (pro ce -sare mai mult decât este necesar),In ventory (frecvenţa şi cuantumul apa -ri ţiei excepţiilor şi erorilor pot fi redusesistematic prin măsuri preventive),Transport (coordonare ineficientă cuce lelalte departamente necesitând„trans porturi” multiple de informaţii printelefon, e-mail etc).

Analiza activităţilorParte a metodologiei este şi ana -

liza activităţilor. Acestea se pot împărţipe trei categorii. În primul rând estevorba despre cele care au valoareadău gată, care includ orice activitatea cărei absenţă ar avea un impact pu -ternic asupra performanţei proceselorşi/sau a nivelului serviciilor. Apoi, exis -tă activităţi esenţiale fără valoare adă -ugată, necesare pentru a le sprijini pecele dintâi în procesele curente, acti -vi tăţile impuse de regulamente saulegi şi cele care este posibil să nu aibăun impact direct asupra nivelului de

servicii. Acestea trebuie reduse câtmai mult posibil. În fine, sunt activităţicomplet fără valoare adăugată, careproduc pierderi, care nu au un impactdirect asupra serviciilor sau a afacerii,care consumă timp, resurse şi spaţiu,dar nu contribuie la nivelul serviciilor.Acestea din urmă, desigur, trebuieeliminate.

Tot în contextul analizei activităţii,se realizează, de asemenea, o ma pa -re a proceselor şi subproceselor„AS IS” (Prezente), al cărei rezultatar trebui să fie un ansamblu de pro -cese „TO BE” (viitoare, dorite), carereflectă optimizările identificate.

Maparea volumuluide muncăAtunci când se mapează volumul

de muncă, timpul necesar anumitorsub procese este măsurat şi înreg is -trat. Aici, apar mai mulţi parametri: Ac -tivity Time (timpul necesar realizăriiactivităţii respective fără niciun fel deîn târziere), Rework Time (timpul adiţio -nal necesar terminării activităţii încazul în care apar anomalii - pro ble -me, lipsa managementului cunoştin -ţelor, lipsa de skill sau resurse etc) şiWaiting Time (timpul de aşteptarepentru obţinerea unor informaţii adi -

ţio nale din partea altor departa men -te/sisteme, care nu se află sub controlpropriu).

Rezultatul acestei analize este odiagramă optimizată a volumului demuncă, pentru fiecare subproces ana -lizat fiind subliniat motivul pentru fie -care economie de timp.

Soluţiile se traduc prin realizareaunei aşa-zise „hărţi” de implementare(roadmap) şi pot viza măsuri la nivelulorganizaţiei sau conducerii, optimizări

de sisteme/automatizări, analize detip „structured root cause” (analizacau zelor care generează ineficiență)şi îmbunătăţiri continue, intervenții pla -nificate, colaborare asistată de aplicațiide tip Work flow management (mana -ge mentul succesiunii activităților), ma -nagementul cunoştinţelor şi alînvăţării.



Value Stream Mappingpentru eficienţăTermenul de „value stream mapping” poate că sună sofisticat, dareste vorba, pur şi simplu, de bunul simţ al eficienţei, învelit într-ometodologie bună. VSM este atât de practic, încât poate fi aplicatîn aproape orice tip de activitate.

Abordarea VSMOptimistul: Acesta este un pahar pe jumătate plin!Pesimistul: Acesta este un pahar pe jumătate gol!Specialistul VSM: De ce este acest pahar de două ori mai mare decât artrebui?

PUBLICITATE

VladimirBădic

AN

IVE

RS

AR

E

.............................................................................................................................................. noiembrie 201560

AN

IVE

RS

AR

E

C ompania, care a trecut recentprintr-un extensiv proces derebranding, devenind Van

Moer Logistics, pentru a reflecta înmod optim faptul că este un furnizorde soluţii logistice integrate, dispune,la ora actuală, de un personal de 560angajaţi, în 11 locaţii, dintre care 7 seaflă în Belgia, 3 în România şi una înBrazilia. Deţine un total de 250.000mp de depozite, iar cifra de afacericon solidată din 2014 a fost de 87 mili -oane euro. Van Moer Logistics ma -nipulează intrări şi ieşiri de 55.000 tmărfuri săptămânal, operează 240 ca -mioane şi peste 10.400 de containerepe lună. „Activitatea noastră se orien -tea ză în patru direcţii principale: trans -port şi distribuţie, depozitare, expediţieşi servicii speciale, cum ar fi încălzirea

produselor chimice în containere-cisternă, reparaţii de containere, cu -ră ţare şi spălare, reîmpachetare etc,pen tru a crea un concept de «one stopshop» pentru clienţii noştri”, ne-a de -clarat Eric Noterman, CEO Van Moer.

Pod către viitorDacă până nu demult compania

era foarte concentrată pe latura ope -ra ţională, Jo van Moer, proprietarulaces tei afaceri, a realizat necesitateaunei structurări clare şi a unei profe -sio nalizări a activităţii. Din luna augusta anului trecut, compania a începutcon strucţia unui plan strategic, în pre -zent dezvoltând un business plan caresă vină în sprijinul acestei strategii.„Între 2011 şi 2014, am reuşit mai mult

de cât dublarea cifrei noastre de afa -ceri şi ne dorim să realizăm acest lucruîncă o dată în perioada 2015-2020,dorind să atingem o cifră de afaceride 200 milioane euro până la sfârşitulacestui termen”, a subliniat Eric Noter -man.

„Strategia noastră este de a mergemai departe, de a căuta noi pieţe. În

trecut, activităţile noastre logistice sefo calizau în special pe produse fores -tiere, fier şi oţel, iar astăzi lucrăm dince în ce mai mult în domeniul produ -se lor chimice, alimentare şi drybulk (...). Am deschis în septembrie noifa cilităţi în portul Gent şi am conce -sionat o suprafaţă de teren de 7,2 haîn portul Anvers, unde vom demara,anul viitor, construcţia unui nou depozitcu o suprafaţă de 35.000 mp. ÎnRomâ nia, suntem în prezent activi întrei locaţii şi, pe termen scurt, căutămsă investim în cel puţin două noipuncte”, a precizat CEO Van Moer.

De ce România?Atunci când a fost adoptată decizia

de expansiune pe noi pieţe, pentruVan Moer, Estul Europei a reprezentatcea mai logică destinaţie, atât dinpunct de vedere geografic, cât şi alforţei de muncă mai ieftine, dar cu un

înalt grad calitativ. De altfel, Româniareprezintă deja pentru această com -pa nie un adevărat hub regional.

„Un argument important este fle -xi bilitatea şoferilor români, careacceptă să lucreze în regim intraco -mu nitar, în transport internaţional. ÎnVestul Europei, noua generaţie deşoferi de camioane nu mai vrea sălipsească de acasă mai mult de o zisau două”, subliniază Marc Paulissen,

În luna octombrie, compania belgiană Van Moer a sărbătorit ceade 25-a aniversare, ocazie cu care şi-a prezentat nu numairealizările, dar şi strategia pe care a adoptat-o pentru un viitorcare aparţine dezvoltării şi extinderii... „în jurul lumii, dar cupicioarele pe pământ”.

Valorile Van Moer Logistics1. Parteneriat Compania crede în optimizare şi doreşte să stabilească parteneriate petermen lung, în care încrederea reciprocă este noţiunea esenţială.

2. A face diferenţaÎntr-o lume în care totul este cronometrat şi regizat până la nivel de detaliu,Van Moer nu lasă nimic la voia întâmplării. O logistică mai eficientă, maipuţin costisitoare, mai fiabilă, pentru a face diferenţa.

3. FlexibilitateDacă apare o problemă, Van Moer are deja soluţia pregătită, la orice nivel:transport, depozitare, reparaţii, servicii cu valoare adăugată.

4. EntuziasmDe la o mică firmă de familie, la un jucător internaţional, în 25 de ani, dar fărăsă îşi piardă entuziasmul, indiferent de dimensiunile companiei... sau aleclientului.

5. No-nonsenseVan Moer are picioarele pe pământ, chiar în contextul unei dezvoltăriaccelerate. Prioritate pentru rezolvarea problemelor în cel mai scurt timpposibil, fără să depindă de alţii... şi, nu în ultimul rând, un avans tehnologicimportant.

Van Moer Logistics - 25 de ani

Obiectivele suntvise cu deadline

PUBLICITATE

EricNoterman

.............................................................................................................................................. noiembrie 201562

AN

IVE

RS

AR

E

country manager România pentru VanMoer. De asemenea, Marc Paulissenapreciază că una dintre cele mai im -por tante investiţii pentru o companieeste cea în factorul uman, şi mai puţinîn facilităţi sau vehicule proprii. Omulpo trivit la locul potrivit poate facediferenţa.

Flexibilitate şi grijăpentru clientFaptul că este vorba despre o

com panie de familie conferă avantajenete. În primul rând, este vorba despreo viteză mai mare de reacţie decâtîntr-o companie multinaţională, undedeciziile se adoptă în urma unui pro -ces lent şi greoi de aprobare. „Un altavantaj este flexibilitatea pe care ooferim clienţilor noştri. Dacă apare opro blemă vineri seara la ora 6, o multi -na ţională de obicei rezolvă acea pro -blemă luni dimineaţa la prima oră. Lanoi, situaţia se remediază cât de re -pe de posibil, chiar dacă trebuie sămear gă Jo personal să conducă vehi -cu lul”, spune Eric Noterman.

Nu în ultimul rând, grija pentruclient este ridicată la un nivel superior.Într-o companie de familie, relaţiile cuclientul sunt mult mai atente şi maiapropiate, fiecăruia acordându-i-se o

aten ţie specială, şi încă la cel mai înaltnivel, al conducerii companiei. Dealtfel, Van Moer îşi propune întot dea -una încheierea unor parteneriate petermen lung, cel mai elocvent exemplufiind faptul că primul său client dedepozitare, găzduit în primul spaţiude 3.000 mp, deschis în 1993, se aflăîncă alături de această companie,crescând şi dezvoltându-se împreună.Van Moer crede, de asemenea, în

colaborarea pe orizontală, demarând,în acest sens, joint-ventures cu maimulţi parteneri.

Accent pe inovaţieDeşi transporturile şi logistica sunt

con siderate a fi domenii tradiţionale,în special când este vorba despreoperaţiuni portuare, inovaţia îşi facedin ce în ce mai mult loc şi pe acesteseg mente. „În acest sens, am fondatun joint-venture, denumit «Eye onLogis tics», împreună cu un dezvoltatorde software şi cu o companie de ingi -ne rie, specializată în automatizare.Cre dem că, în viitor, va trebui să creş -tem din ce în ce mai mult gradul deautomatizare la nivelul depozitelornoastre. Am discutat cu companiiledin zonă cu care lucrăm posibilitateade a aduce automat la depozitelenoas tre produsele pe care le fabrică,iar următorul pas, care se va efectuacel mai probabil anul viitor, va fi auto -ma tizarea depozitelor. Avem propriulnostru departament IT cu un personalde 50 de angajaţi, care cooperează cupartenerul nostru din cadrul joint-ven -ture-lui”, precizează CEO Van Moer.

Raluca MIHĂILESCUKallo, Belgia

[email protected]

PR

EZ

EN

TAR

E

Ţ elul acestei platforme pentru2016 este o medie de 3.500de comenzi plasate lunar de

români, în condiţiile unei valori mediide 45 euro per comandă, în prezent.

Idee proaspătăde businessCompania a fost fondată în mai

2014, în Slovenia, de către tinerii an -tre prenori Jan Štefe şi Tim Potočnik,ală turi de dezvoltatorul web ŽigaJanež. Aceasta este prima platformăde agregare la nivel european, careoferă acelaşi set de termeni şi condiţii,indiferent cu ce curier va fi transportatba gajul, asigurare în valoare de 200euro pentru fiecare pachet, adresân -du-se atât persoanelor fizice, cât şicompaniilor mici şi mijlocii. La câtevaluni de la lansare, ca platformă dedi -ca tă în principal studenţilor şi expaţilor,Eurosender a beneficiat de investiţii de25.000 de euro, făcând parte din unuldintre cele mai mari grupuri media,ProSiebenSat 1, şi de 40.000 de europrin fondul Silicon Gardens, fapt carei-a permis extinderea către segmentulB2B. Recent, Eurosender a mai atraso investiţie de 220.000 euro din parteaunui grup de antreprenori sloveni, pebaza unei evaluări a companiei la 3,6milioane de euro. La începutul anuluiviitor, se va încheia o nouă rundă deinvestiţii de câteva milioane de euro,con form oficialilor companiei, o pro por -ţie însemnată din această investiţieur mând să fie direcţionată către piaţaautohtonă.

Obiective şi investiţiiîn RomâniaPublicul ţintă al platformei este re -

pre zentat de studenţii români din străi -nă tate, cetăţenii românii ce lucreazăîn afara ţării şi rudele acestora. Pe par -tea de B2B, Eurosender se concen -trează atât asupra companiilor mici şimijlocii care folosesc în mod curentservicii de curierat, cât şi asupra celorcare, din cauza nivelului scăzut de pa -che te pe care le trimit sau a ritmului in -constant, au o putere de negociere maislabă în acordurile cu companiile decurierat. În Slovenia, compania are dejaînregistrate pe platformă apro xi ma tiv1.000 de companii, de la înce pu tulacestui an. Extrapolând la poten ţialulRomâniei, Eurosender estimează săaibă în portofoliu peste 2.500 de IMM-

uri în următorul an. Investiţiile pe piaţalocală în perioada următoare se vorîndrepta către promovarea pe pia ţadigitală, dezvoltarea echipei de suportprin angajarea mai multor per soanevorbitoare de limba română şi cătrecercetări de piaţă. Totodată, Euro -sender are în vedere negocierea unorparteneriate cu mai multe com pa nii decurierat, încheierea de parte ne riate cuhoteluri şi hosteluri, şi dez vol tarea pepiaţa de e-commerce prin instalareaunor plug-in-uri pe astfel de platforme.

Procesul de expediţie este unulsimplu: comanda online alături de pla -ta securizată este urmată de preluareapachetului de la adresă, expediţia poa -te fi urmărită prin programul de track -ing online, iar pachetul este livrat laadre să de unul dintre curierii agreaţi.În România, Eurosender lucrează înprezent cu companiile de curierat DPDşi GLS, dar are în vedere extindereaaces tor parteneriate. Costurile Euro -sen der pentru expediţii sunt cu pânăla 70% mai mici decât costurile decurie rat standard, datorită volumuluirea lizat. Spre exemplu, expedierea unuicolet de 20 kg din România în Italiasau Germania are un cost de 24,99euro, iar din România în Marea Britaniesau Spania de 29,99 euro. Pentru oricecolet care depăşeşte li mita de 50 kgse realizează o ofertă in dividuală.


EUROSENDERExpediţii door-to-doorîn RomâniaEurosender a fost lansată în România. Platforma de expediţiidoor-to-door la nivel european oferă servicii integrate în 26 de ţări.

Gabriela-MihaelaBuzoianu, Country

Manager Eurosenderpentru România:

„Pe un termen de trei ani, obiectivulnostru este să devenim cea maimare companie care oferă serviciilogistice prin comenzi online pepiaţa locală. Dincolo de numărulmare de români care au rude plecatela muncă sau la studii, potenţialul de

creştere este determinat de principalele avantaje oferite clienţilor - costurimai scăzute, confortul şi economia de timp datorate platformei facil deaccesat, urmăririi comenzii şi livrării door-to-door”.

TTiimmPPoottooččnniikk

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................ 63

Van Moer - scurtă istorieCompania a fost fondată în 1990 de către Jo van Moer, în urma decizieitatălui său de a nu accepta ca acesta să lucreze în cadrul companiei sale delucrări publice, alături de fratele său mai mare. Jo a cumpărat un camionuzat, cu o vechime de 13 ani și cu câteva sute de mii de kilometri la bord. Unan mai târziu a cumpărat un al doilea camion, iar primul șofer angajatactivează și astăzi în cadrul acestei companii. În 1993, este construit un mic depozit cu o suprafață de 3.000 mp, în 1999compania mutându-se în Kallo, prima locație în apropiere de portul Anvers. În 2003, un depozit a ars aproape în totalitate, cu tot cu clădirile de birouri șipropria locuință a lui Jo van Moer, care, ulterior, a locuit, împreună cu familia,într-o rulotă, timp de un an și jumătate, în apropierea sitului. Dar, prin muncăși stăruință, a reușit să supraviețuiască, iar, în 2008, s-a dezvoltat, inițial fiindplanificată o extindere doar pe 7 hectare, în prezent ajungându-se la 24. Noulsit de la Kallo a reprezentat o investiție de aproape 25 milioane euro. Pentrua depăși criza, care a lovit puternic întregul sector, Jo van Moer și soția sa auvândut propria locuință și au investit până la ultimul bănuț în companie,eforturile lor fiind încununate de reușită. În 2011, Van Moer a realizat prima extindere internațională, cu prima filialădeschisă în România, la București. Apoi a urmat Brazilia. Iar în 2014, dupăcum știm, compania a reușit să atingă o impresionantă cifră de afaceri de 87milioane EUR.

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................ 65

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTIHENKEL

CCOO

NNCC

UURR

SS

Întrebările lunii NOIEMBRIE (etapa 72)

1. Punctul de reaprovizionareeste:

a. Nivelul stocului la care seprimește o nouă comandă

b. Nivelul stocului la care selansează o nouă comandă

c. Momentul la care se lansează onouă comandă

d. Momentul la care se primește onouă comandă

2. Se optează pentru stocuriscăzute pentru:

a. A avea costuri de oportunitate saudobânzi plătite scăzute

b. Deservirea cliențilorc. Costuri de comandă scăzuted. Cost de transport scăzut

3. Stocul ...................... se creeazăca protecție împotriva cereriiincerte.

a. Tamponb. De anticipațiec. De tranzitd. De siguranță

Concursul de cunoștințe generale îndomeniul logisticii lansat deZIUA CARGO și compania de

consultanță și training în logisticăSupply Chain Management Center

continuă cu etapa a 72-a. În fiecarelună, publicăm 3 întrebări tip grilă,

pentru ca, în luna următoare, să dămpublicității variantele corecte de

răspuns. Câștigătorii sunt stabilițiprin tragere la sorți dintre persoanele

care răspund corect.

Fiecare întrebare are un singurrăspuns corect.

Puteți răspunde până pe 10decembrie prin e-mail la adresa

[email protected],menționând variantele de răspuns

și datele de contact (nume,telefon, e-mail) sau direct pe site-

ul nostru www.ziuacargo.ro, pepagina dedicată concursului.

Câștigătorii ediției din noiembrieși variantele corecte de răspuns

vor fi publicate în numărul dindecembrie al revistei ZIUA

CARGO.

Întrebările lunii OCTOMBRIE (etapa 71) și răspunsurile corecte:

1. Ca stiluri de negociereinternațională întâlnim:

a. Stiluri occidentale/orientale -CORECT

b. Stiluri regionale;c. Stiluri naționale.2. E-negociere reprezintă:a. Cumpărarea de pe internetb. Plata prin internet

c. Negocierea intermediată detehnologie avansată în domeniulcomunicațiilor - CORECT

d. Negocierea față în față, cu ajutorulcalculatorului

3. Strategiile de negocierereprezintă:

a. Mari orientări și opțiuni care sereferă la ansamblul negocierii,cuprind un orizont de timp

îndelungat și exprimă intereselede bază ale firmei - CORECT

b. Orientări pe termen scurt privindmodalitatea de obținere arezultatului dorit

c. Decizii privind stilul de negociere;d. Orientări și opțiuni care se referă

la ansamblul negocierii, cuprind unorizont de timp scurt și exprimainteresele de bază ale firmei.

Câștigătorii lunii OCTOMBRIEVasile Gabriel, Carol Pena și Cristina PăunEEii aauu ffoosstt aalleeșșii pprriinn ttrraaggeerree llaa ssoorrțții ddiinnttrree ccoonnccuurreennțțiiii ccaarree aauurrăăssppuunnss ccoorreecctt llaa îînnttrreebbăărriillee lluunniiii ooccttoommbbrriiee,, cceeaa ddee--aa 7711--aa eettaappăă aaccoonnccuurrssuulluuii ddee llooggiissttiiccăă..LLiissttaa ccoonnccuurreennţţiilloorr ccaarree aauu rrăăssppuunnss ccoorreecctt::DDaannaa MMaarriiaa LLuucciiaannaa,, MMiihhaaii BBuurrcciinn,, CCaarrooll PPeennaa,, EElleennaa SSiimmaa,, VViioorreellMMaaccoovveeii,, MMiihhaaeellaa IIoonneell,, AAddrriiaann VVllaassee,, GGaabbrriieell VVaassiillee,, AAnnaammaarriiaa CChhiirruu,,GGhheeoorrgghhee GGîînnggaa,, RRaadduu VVllaassee,, AAttttiillaa TTuurrii,, GGaabbrriieell CCoovvăăssnniiaannuu,, LLuucciiaannVVaassiilleessccuu,, PPaannaaiittee CCoorriinnaa,, CCrriissttiinnaa PPăăuunn șșii MMaarrcceell VVllaassee..

MĂSOARĂ-ȚIcunoștințele de logistică! (72)

PAS

AG

ER

I

PPRROOIIEECCTT LLEEGGIISSLLAATTIIVV:: AAMMTTBBIInnaaţţiioonnaalliizzeeaazzăăttrraannssppoorrttuullmmeettrrooppoolliittaann

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................

ȘT

IRI

67.............................................................................................................................................. noiembrie 201566

ȘT

IRI

BUSWORLD KORTRIJKÎN CREȘTERE

Cea de-a 23-a ediție a expozițieiprofesionale bianuale Busworld

Kortrijk, desfășurată în perioada16-21 octombrie 2015, s-abucurat de un număr record devizitatori, deschizându-și porțilepentru nu mai puțin de 34.932profesioniști din 118 țări. Acestlucru reprezintă o creștere cu 9%față de ediția anterioară, fiindvorba despre cel mai mare flux devizitatori din întreaga istorie aexpoziției. Busworld Kortrijk 2015a fost cea mai mare ediție depână acum și în termeniinumărului de expozanți, 411companii din 36 țări fiind prezente

cu standuri în cadrul târgului. Maimult decât atât, cea de-a 23-aediție a expoziției belgiene areprezentat rampa de lansare anumeroase inovații și a confirmatimportanții pași înainte realizați decătre constructorii de vehiculecomerciale și de lanțuricinematice în privința sistemelorde propulsie alternative.

EVW HOLDING -PARTENER VDLÎN ROMÂNIA

Compania EVW Holding SRL afost desemnată distribuitoruloficial al produselor VDL Bus &Coach în România, EVW fiindimportatorul DAF în Romania depeste douăzeci de ani. EVWHolding SRL va fi responsabilă devânzările pentru noile produseVDL Bus & Coach, autobuzerulate şi de toate activităţile post-vânzare VDL Bus & Coach de pepiaţa românească. „EVW şi-ademonstrat capacitatea de a creao marcă de calitate pe piaţaromânească, pe o perioadă lungăde timp. Ambele companii suntafaceri de familie, extrem destabile din punct de vederefinanciar şi au o viziune comunăpe termen lung asupra relaţiilorcomerciale şi a relaţiilor cuclienţii”, susţine Marcel Jacobs,Director de Vânzări al VDL Bus &Coach. „Prin parteneriatul cuEVW, clienţii noştri se pot baza peateliere de lucru moderne şi deînaltă calitate, aflate mereu laîndemână.” Paul Mureșan,reprezentant al EVW HoldingSRL, a declarat: „Prin preluareaproduselor VDL Bus & Coach deînaltă clasă, în portofoliu, EVW îşiextinde din nou gama. De peste 2decenii, EVW oferă servicii șiproduse de ultimă generaţieclienților săi de pe piațaromânească.”

RECORD LA OTOPENIŞI BĂNEASA

Aeroporturile „Henri Coandă”Otopeni şi „Aurel Vlaicu” Băneasaau înregistrat în primele 9 luni

cifra-record de 7,037 milioanepasageri, în creştere cu 11% faţăde aceeaşi perioadă a anuluitrecut. Otopeni a fost tranzitat de7,033 milioane pasageri.Totodată, numărul mişcărilor deaeronave (aterizări şi decolări) pecele două aeroporturi ale Capitaleia crescut cu 6% faţă de aceeaşiperioadă a anului trecut, la81.776. Anul trecut, cele douăaerogări au fost tranzitate de 8,32milioane pasageri, numărulaterizărilor şi decolărilor fiind de102.048. Compania NaţionalăAeroporturi Bucureşti (CNAB)estimează că în acest an va fidepăşit pragul de 9 milioane decălători.

CLIP INEDIT LA KLM

Pasagerii de pe zborurileintercontinentale KLM vizioneazădin această lună un nou clip cuinstrucțiuni de siguranță la bord,inspirat din tehnica de decorareDelftware - metodă tradiționalăolandeză de decorare a ceramicii.Conceptul de catering KLM de laclasa Economy, „Tasty Blue”, afost inspirat tot de ceramicaolandeză. Șervețelele,cărucioarele, cutiile de carton șipaharele de la bord conțin detaliisau elemente Delft. Deasemenea, căsuțele Delftware, pecare KLM le oferă pasagerilor dela World Business Class,amintesc de aceleași elementeDelft Blue. Mai mult, tacâmuriledin WBC și noul interior dincabina WBC au fost create decătre designeri olandezi, iarpasagerii sunt serviți, în timpulzborului, cu delicatese pregătitede bucătari olandezi.Principala sursă de inspirațiepentru crearea filmului cuinstrucțiuni de siguranță la bord afost Royal Dutch DelftwareFactory, ultima fabrică ce datează

din secolul al XVII-lea, ce produceceramică olandeză decorată înstilul Delft Blue.

TERMINAL NOU LAAEROPORTUL IAŞI

Noul terminal al Aeroportului Iaşi afost inaugurat după aproape 8 lunide lucrări - din care douăîntârziere -, cu introducerea a 5curse către Bucureşti, Paris,Londra şi Roma, toate operate deBlue Air, şi München, operată deTarom. Din 9 decembrie va fiintrodus un zbor spre Istanbul,operat de Tarom. Conducereaaeroportului estimează că la finalulanului, traficul va atinge 350.000de pasageri iar în 2016 va depăşi500.000 de persoane. Noulterminal, al treilea, are o suprafaţăde aproximativ 3.600 mp, 6 birouricheck-in şi va asigura o capacitatede procesare de 320 de pasageripe oră. Celelalte două terminaleau dimensiuni mai mici. Investițiade 11 milioane de euro estecofinanțată din bani europeni încadrul unui proiect mai amplu, de56,7 mil. euro, ce cuprindeextinderea pistei - deja realizată -,a platformei şi a drumuluiperimetral.

BUCHAREST CITYTOUR, LA HIBERNARE

Linia turistică Bucharest City Toura fost suspendată pe toatăperioada sezonului rece, după ces-a bucurat şi în acest an deaprecierea turiştilor români şistrăini. Astfel, 42.757 de pasageriau urcat anul acesta înautobuzele etajate. Sumaîncasată din vânzarea titlurilor decălătorie a fost de 1.005.370 lei.„Comparativ cu sezonul anterior2014, anul acesta am înregistrat ocreştere a mediei lunare anumărului de călători cu 16% (dela 7.372 clienţi/lună în 2014 la8.551 clienţi/lună în 2015).Precizăm că pe linia turisticăBucharest City Tour, copiii cuvârsta sub 7 ani au beneficiat şianul acesta de gratuitate”,precizează RATB.

711.000 DE PASAGERILA AEROPORTULTIMIŞOARA

Primele 9 luni au adus laAeroportul Internaţional „TraianVuia” Timişoara o creştere cu 32%a numărului de pasagericomparativ cu aceeaşi perioadă aanului precedent, când au fost539.287 de călători. Astfel, au fostînregistraţi 711.769 pasageri iarconducerea aeroportuluiestimează că numărul acestora vaatinge ţinta de 1 milion până lasfârşitul anului. Şi numărulzborurilor s-a aflat în creştere:8.916 zboruri (+16%), faţă de7.679 aeronave care au aterizatsau decolat în primele 9 luni ale lui2014. S-a înregistrat, totodată, ocreştere a gradului de încărcare alaeronavelor, cu 13%. Astfel, dacăîn primele 9 luni ale lui 2014, oaeronavă decola sau ateriza, înmedie, cu 70 de pasageri, în 2015,gradul de încărcare este deaproape 80 de pasageri/aeronavă.

S-A REDESCHISAEROPORTUL SUCEAVA

Aeroportul „Ștefan cel Mare”Suceava s-a redeschis după 1 anşi 9 luni de modernizare.Președintele CJ Suceava, CătălinNechifor, a precizat că lucrările laaeroport vor continua însă până în10 decembrie. Trebuie finalizatetoate măsurile de siguranță șisecuritate prevăzute înRegulamentul 139 al UniuniiEuropene. „Suceava va fi singurulaeroport din țară care respectătotal prevederile Regulamentului139 al UE privind siguranța șisecuritatea aeroportuară”, s-alăudat el. Nechifor a adăugat căAeroportul Suceava este „cel maibine dotat” din România, dupăOtopeni, și că va fi „motorul dedezvoltare” pentru regiuneaSuceava-Botoșani. TAROM vaefectua curse regulate Suceava-București și retur. Primul zbor esteprogramat pe 12 noiembrie.

Modelul Iveco Magelys acâștigat titlul de„International Coach of theYear 2016”, decernat de unjuriu format din 22 jurnaliștidin partea presei specializateeuropene, în cadrul uneicompetiții strânse din parteaa cinci alți constructori devehicule comerciale detransport pasageri. Juriul aapreciat că Magelys oferăcele mai bune costuri deoperare, fără a facecompromisuri din punctul devedere al confortului, stiluluisau siguranței. Autocar turistic cu un designelegant și care debordeazăde dinamism, Magelys oferăun grad ridicat de confort labord, o senzație de spațiu șio vizibilitate panoramică,atât pentru șofer, cât șipentru pasageri.Versatilitatea modelului estedemonstrată prin intermediula trei versiuni, fiecare dintre

ele fiind disponibilă în douăvariante de lungime (12,20 și12,80 m). Versiunea Line estedestinată transportului pedistanțe medii, iar Pro estesoluția perfectă pentruniveluri înalte de servicii pelinii inter-regionale, naționaleși internaționale. În fine,Lounge reprezintă versiunea„full-options” a acestuimodel, care a fost lansată încadrul expoziției Busworldde la Kortrijk. Modelul câștigător oferă unînalt grad de siguranță activăși pasivă, prin intermediulunei structuri ranforsate și alunor dotări care includ ABS,ASR, ESP, frâne de urgențăAEBS sau sistem deavertizare la părăsirea benziide circulație - LDWS. Nu înultimul rând, Magelys EUROVI se laudă cu un consum decombustibil mai mic cu 10%comparativ cu motorizareaanterioară EURO V.

MAGELYS, „COACH OF THE YEAR 2016”

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................

FO

CU

S

69.............................................................................................................................................. noiembrie 201568

FO

CU

S

P revederile apar în proiectulLegii serviciului de transportpublic de călători, lansat în

dez batere publică la mijlocul lunii oc -tombrie. Pe scurt, CTMBI va aveastatut de operator regional şi se vaor ganiza ca societate comercială cuca pital social 100% al unităţilor ad mi -nis trativ-teritoriale membre ale AMTBI- care nu va avea calitatea de operatorşi nu va putea desfăşura activităţi eco -no mice directe, dar va naţionalizatrans portul metropolitan.

Cum era de aşteptat, patronatelenu au fost consultate, ceea ce a dusla mari erori în proiect. COTAR atrans mis deja Ministerului DezvoltăriiRe gionale şi Administraţiei Publice olistă cu prevederile care încalcă purşi simplu legislaţia existentă. VasileŞte fănescu, preşedintele con fe de ra -ţiei, aminteşte directivele europene îndomeniu, precizând că OG 21/2011de înfiinţare a AMTB, aprobată prinLe gea nr. 8/2012, a încercat coor do -na rea unitară şi interconectarea trans -por tului public dintre Bucureşti şi jud.Ilfov, însă această autoritate „nu a fostde la început lăsată să lucreze; acti -vi ta tea acesteia, în afara simulacruluide atribuire a traseelor, a fost ca şiinexistentă”.

Vom prezenta o sinteză a con sta -tă rilor critice ale COTAR din adresacătre MDRAP.

„Secţiunea a 4-a a Proiectului re -pre zintă corolarul unei concepţii dere glementare care seamănă foartebine cu o adevărată lege de naţio na -li zare a transportului metropolitan”, re -clamă Ştefănescu. În plus, se creeazăo mega-asociaţie prin posibilitatea deade rare la AMTBI a unităţilor admi -

nis trativ-teritoriale adiacente zonei me -tro politane Bucureşti-llfov, situate înjude ţele limitrofe. Faţă de dispoziţiileArt. 190 din Noul Cod Civil, „per soa -ne le juridice de drept privat se potcon stitui, în mod liber, în una din for -me le prevăzute de lege”, „este evidentcă ne aflăm în prezenţa unei erori gra -ve, determinate de necunoaşterealegii de către autorii proiectului; esteim posibil să înfiinţezi o persoană dedrept privat printr-o dispoziţie legalăşi prin comasarea forţată în cadrul eia administrațiilor publice locale dintr-unanumit areal, fie el al Bucureştiului”,ex plică preşedintele COTAR, VasileŞtefănescu.

„Ceea ce urmează dovedeşte înmod definitiv necunoaşterea legii decătre cei care au conceput Proiectul:acordarea AMTBI a statutului de uti -li tate publică recunoscut prin efectullegii. În conformitate cu art. 39 alin. (l)din O.G. nr. 26/2000, „Recunoaştereaunei asociatii şi fundaţii ca fiind de uti -litate publică se face prin hotărâre aGuvernului. În acest scop, asociaţia şifundaţia interesată adresează o cerereSecretariatului General al Guvernului,care o înaintează, în termen de 15

zile, organului de specialitate al ad mi -nis traţiei publice centrale în a căreisfe ră de competenţă îşi desfăşoarăacti vitatea”, adaugă el.

Preluarea activităţiieşuate a AMTBO altă ingerinţă în libera asociere

este cuprinsă în Art. 20 alin. 3, carepre vede că AMTBI preia sediul şi patri -mo niul AMTB - care se află la Mi nis -terul Transporturilor - precum şi per -so nalul AMTB - „a cărui competenţănu a avut decât rezultatul uneiproceduri de atribuire total eşuate,gene rân du-le transportatorilor privațipagu be de milioane de euro prin achi -zi ţio narea fără nicio finalitate a zecide mijloace de transport de ultimă ge -ne raţie, fără ca acestea să se amor -ti zeze măcar în cadrul ciclului de li -cenţiere de 6 ani”.

„De subliniat că acelaşi personal,în mod voit sau nu, nu a fost capabilsă elaboreze o metodologie de atri bu -ire a traseelor din zona metropolitanăBucureşti - dar poate tocmai aceastăpasivitate este răsplătită prin«preluarea» acestuia de către AMTBI”,suspicionează Ştefănescu.

Înfiinţarea CTMBI,cu încălcarea libereiasocieriPe de altă parte, liderul COTAR

ara tă că „li se impune organelor deli -berative ale unităţilor administrativ-terito riale membre ale AMTBI să iahotărâri privind înfiinţarea Companieide Transport Metropolitan Bucureşti -Ilfov (CTMBI) „căreia îi defineşte sta -

tu tul de OPERATOR REGIONAL, în -căl când din nou principiul liberei aso -cieri din Legea 31/1990”. „Totodată,stabileşte ca CTMBI să ia forma uneisocietăţi comerciale, îi defineşte mo -da litatea de constituire a capitaluluisocial şi dispune fuziune între agențiieco nomici din subordinea admi nis tra -ţiilor locale, cu încălcarea aceluiaşiprin cipiu al liberei asocieri”, reclamăpre şedintele COTAR.

În alin. (4) al Art. 22 „se pece tlu -ieş te definitiv soarta transportului din -tre Mun. Bucureşti şi localităţile jud.Ilfov, statuându-se încheierea întreAMTBI, în calitate de delegator, şiCTMBI, în calitate de delegat - în lipsaoricărei proceduri concurenţiale şitrans parente şi cu înlăturarea fărădrept de apel a operatorilor de trans -port privaţi -, a unui contract de dele -ga re a gestiunii prin atribuire directă,în baza căruia AMTBI poate transferao parte din competenţele şi atribuţiileproprii în sarcina CTMBI”.

La alineatul (5) al Art. 22 se cre -ea ză o altă excepţie: posibilitatea caa cest „copil nereuşit” al AMTBI să pre -dea gestiunea transportului în aria sade competenţă altor operatori detrans port public, cu condiţia de a pres -ta ea însăşi cel puțin 51% din lungi -mea traseelor.

Transportatoriiprivaţi, înlăturaţidefinitivÎncredinţarea tuturor rutelor de

transport acestei companii a mem -brilor Asociaţiei este prevăzută în modevident pentru înlăturarea totală atransportatorilor privaţi din aceastăzonă. „Este de notorietate că valoareaunui mijloc de transport persoanedotat la nivelul cerinţelor actuale estede peste 200.000 de euro, şi ne în -tre băm de unde au fonduri membriiAMTBI, în condiţiile în care necesarulnu mărului de curse pe raza zonei me -tro politane este de 167 de autobuzede peste 50 de locuri, cu dotări de aercondiţionat, cameră video, ABS, în -căl zire suplimentară, case de biletecu transmisie online etc - conform ce -rin ţelor documentaţiei AMTB din anul2014, cu ocazia acelui simulacru deatri buire. Dacă autorul Proiectului aavut în vedere că o dată cu «asi gu -ra rea statutului de utilitate publică»,Aso ciaţia va primi fonduri de laGuvern, îi reamintim că acest lucrunu este posibil, conform legii, pentrumotivele pe care le-am arătat deja”,precizează Ştefănescu.

Liderul COTAR aminteşte că auto -ve hiculele achiziţionate „în urma pre -

tenţiilor foarte ridicate ale AMTB îndocumentaţia din anul 2014, pentrucare operatorii privaţi au investit sumeimportante ca să participe la atribuireatraseelor, care nu s-a mai ţinut din cul -pa exclusivă a instituţiei - drept pentrucare, în baza acestui act normativ, voracţiona în mod cert în judecată statulro mân, pentru acoperirea pagubelorpro duse” - sunt din categoria autobuzeur bane, cu locuri pe scaune şi în pi -cioa re şi care nu pot fi folosite, con -form legii, pentru curse judeţene, inter -ju deţene şi internaţionale.

O altă nemulţumire a COTAR esteinstituirea, la art. 42 alin. 5, a „celuimai nefericit” criteriu de evaluare aofertelor la atribuirea contractelor dedelegare a gestiunii: nivelul tarifelorpentru prestarea serviciului de trans -port public. Ştefănescu este convinscă „această modalitate de abordarefie denotă dezinteresul autorilor Pro -iectului în legătură cu siguranţa şiconfortul pasagerilor - şi accedereala activitatea de transport a unor ope -ra tori care deţin mijloace de transportfără confort, nesigure şi învechite -, fiese doreşte aducerea în faliment aoperatorilor de transport privat”.

Vechimea pe traseudispareTotodată, renunţarea la vechimea

pe traseu drept criteriu de departajarela licitaţie îi revoltă pe cei de laCOTAR: „Nu se poate pune egalitateîntre unul de-abia intrat pe piaţă şi ceice se află de ani şi ani; autoritateapublică ar putea fi pusă în faţa unorsurprize majore, care să se răsfrângăîn modul cel mai negativ tot asupracetăţenilor”, atenţionează Ştefănescu.

Alte nemulţumiri ale trans por ta to -rilor sunt legate de amenzi şi de sta -bilirea, ajustarea şi modificarea pre -ţu rilor de călătorie prin hotărâri aleau torităţilor locale.

Spoliere pe faţăÎn plus, Art. 56 alin. 3 „vine cu o

nouă modalitate de spoliere” a ope -ra torilor de transport privaţi: după înce -ta rea contractului, restituirea bunurilorde retur care au făcut obiectul con -trac tului, precum şi a celor care au re -zultat în urma programului de investiţiiimpuse operatorului „revin de plindrept, gratuit şi libere de orice sarcini,autorităţilor locale competente”. VasileŞtefănescu mai consideră că trebuiereglementată şi activitatea de transportgratuit a clienţii marilor hipermarketuri,deoarece în acest proiect nu se facenicio referire la subiect.


PROIECT LEGISLATIV:

AMTBInaţionalizeazătransportulmetropolitan Ministerul Dezvoltării vrea să desfiinţeze AMTB - după 4 ani deactivitate a acesteia doar pe hârtie - şi să înfiinţeze AsociaţiaMetropolitană de Transport Bucureşti-Ilfov (AMTBI) şi Compania deTransport Metropolitan Bucureşti-Ilfov (CTMBI).

Vasile Ştefănescu

O rganizaţia Eurolines reuneştecei mai importanţi trans por -ta tori internaţionali de per -

soa ne din Europa, are 25 de membriîn 23 de ţări şi operează o reţea de600 de destinaţii. Sub brandul Euro -lines se regăsesc cele mai vechi şires pectate companii europene detrans port cu autocarul - DeutscheTouring, National Express, Transdev,ALSA, Veolia Transport.

Eurolines a fost înființată în 1985iar scopul creării sale a fost de a sti -mula dezvoltarea liniilor internaționaleși de a crea o rețea de servicii regulate

de transport cu autocarul. Mai multecom panii de transport rutier de per soa -ne s-au unit sub acest brand, careastăzi operează în peste 600 de desti -na ții: din Norvegia la Nord, Rusia laEst, Maroc la Sud și Portugalia la Vest,rețeaua Organizației oferă călătorilorconexiuni între cele mai fascinante șicu noscute orașe europene. Orga ni -za ția Eurolines este constituită acumdin 25 de companii de transport cuau tocarul din 23 de țări:

1. Elveţia: Alsa + Egmann2. Slovenia: Arriva Slovenia3. Croaţia: Autotrans Rijeka4. Irlanda: Buss Eireann5. Bosnia-Herţegovina: Centro trans6. Germania: DTG7. Spania: Enatcar Saia şi Pen -

insu lar8. Austria: Eurolines Austria9. Belgia: Eurolines Belgium10. Bulgaria: Eurolines Bulgaria11. Danemarca: Eurolines Den mark12. Franţa: Eurolines France13. Italia: Eurolines14. Olanda: Eurolines Nederland15. România: Eurolines România

16. Slovacia: Eurolines Slovakia17. Suedia: Eurolines Sweden18. Marea Britanie: Eurolines UK19. Portugalia: Internorte20. Lituania: Kautra21. Serbia: Lasta21. Cehia: Touring Bohemia şi

Transdev Eurolines CZ23. Ungaria: VolanbuszAnual sunt transportați aproximativ

3,5 milioane de pasageri.Secretariatul Organizației Euro -

lines este în Bruxelles și are sarcinade a coordona acţiunile membrilor săiși este, de asemenea, și centrul deîn tâlnire al contactelor externe. Deci -zi ile sunt luate în cadrul AdunărilorGe nerale, iar Comitetul Executiv seasi gură că deciziile sunt implementatecorect.

Calitate şi siguranţăStructura unică de operare a Euro -

lines este concentrată pe oferirea desa tisfacţii tuturor clienţilor săi, prinprac ticarea de tarife competitive (lowcost), menţinând, în acelaşi timp, o

noiembrie 2015 ............................................................................................................................................

AN

IVE

RS

AR

E

71.............................................................................................................................................. noiembrie 201570

AN

IVE

RS

AR

E

flo tă de transport de calitate, foartesi gură şi confortabilă.

Flota Eurolines reuneşte, astfel,peste 500 de autocare moderne, con -for tabile şi în deplină conformitate cutoate normele şi reglementările de se -cu ritate ale Uniunii Europene şi cucele naţionale.

Grupul EurolinesRomâniaTot anul acesta, Grupul Eurolines

ani versează 20 de ani de activitatepe piaţa de transport şi turism din Ro -mânia. Cu 20 de companii membre,un număr de 78 de puncte de lucru,o echipă de 700 de persoane și cu100 de milioane de euro cifră de afa -ceri totală estimată pentru 2015, Gru -pul Eurolines România este lider depia ţă pe segmentele sale de business.Cifra de afaceri rezultată exclusiv dinac tivitatea de transport internaţionalde persoane reprezintă 10% din totalulde 100 milioane de euro estimat deîn tregul grup de firme pentru anul încurs.

Planuri de dezvoltareEurolines România continuă să se

dez volte și să investească în viitor.Flota de autocare a Grupului EurolinesRomânia va creşte, un plan de in ves -tiții pentru achiziția a încă patru auto -ca re fiind în curs de finalizare. În 2014,

Eurolines a achiziționat opt autocarenoi, marca Scania Beulas, în urmaunei investiții de 11 milioane de lei.Pen tru 2015, Eurolines România esti -mea ză o cifră de afaceri de 11 mili -oa ne de euro din activitatea de trans -port de pasageri pe linii internaţionale.

În cei 20 de ani de activitate aGrupului Eurolines România, peste 3

mi lioane de pasageri au călătorit cuau tocarele Eurolines. Acestea au par -curs 164 milioane de km, mai mult de -cât distanţa de la Pământ la Soaresau ocolul Pământului de peste 4.000de ori.


EUROLINES: 30 de ani în Europaşi 20 în RomâniaOrganizaţia Eurolines, cu sediul la Bruxelles, împlinește anulacesta 30 de ani de la înfiinţare. Totodată, Grupul Eurolinesaniversează 20 de ani de activitate pe piaţa de transport şi turismdin România.

DragoșAnastasiu

Cele mai importante momente din istoriaGrupului Eurolines România:

1995: Primele două agenţii de turism (Bucureşti şi Frankfurt), primele treiautocare pentru cursele regulate către şi dinspre Germania;

1997: Aderarea la cea mai importantă organizaţie de transport internaţionalde persoane din Europa - Eurolines Organisation;

1999: Apariţia primei companii de leasing de autocare din România - EurobusLeasing;

2001: Înfiinţarea companiei de închirieri de autoturisme Touring Rent Auto,care a devenit franciză Enterprise Rent A Car în 2014;

2004: Achiziţia Nova Travel, prima agenţie de turism din România, înfiinţată în1990, care acum îndeplineşte funcţia de tour-operator al Grupului,pentru outgoing;

2011: Semnarea parteneriatului strategic cu Grupul TUI şi achiziţia DanubiusTravel din Constanţa, unul dintre cei mai importanţi tour-operatori dinţară pentru incoming, înfiinţată în 1991;

2015: Inaugurarea celei mai noi linii de business a Grupului, prin intrarea înindustria ospitalităţii şi achiziţia Green Village din Sfântu Gheorghe,Delta Dunării.

I storia acestui edificiu începe în1228, prin construcţia unui miccas tel pe perimetrul unui sit mo -

nas tic, de către Casa anglo-nor man -dă Burke (sau Bourke). După mai multde trei secole şi jumătate sub stăpâ -ni rea acestei familii, Ashford încapepe mâinile unui alt proprietar, în urmaunei lupte aprige între forţele CaseiBurke şi cele ale oficialului englez SirRichard Bingham, lord de Connaughtşi după negocierea unui armistiţiu. În1589, castelul îi revine lui Bingham,care adaugă fortificaţii vechii clădiri.

Apoi, Dominick Browne, din familiaBrowne, baron de Oranmore, primeşteîntregul domeniu printr-un grant regalîn 1670 sau 1678. În 1715, familiacon struieşte un pavilion de vânătoare,în stilul unui castel francez de secol17, iar acvilele cu două capete carese mai pot încă vedea pe acoperiş re -pre zintă blazonul Browne-ilor.

La sfârşitul secolului 18, o ramurăa acestei familii încă mai locuia aici,iar la începutul secolului următor unoa recare Thomas Elwood trăia laAshford ca agent al Browne-ilor.

Perioada victorianăÎn 1852, proprietatea este cumpă -

rată de către Sir Benjamin LeeGuinness, care adaugă casteluluidouă extensii de dimensiuni mari, în

stil victorian. De asemenea, extindeproprietatea la 110 kmp, construieştenoi drumuri şi plantează o mie de co -paci. La moartea lui Benjamin, în1868, proprietatea este moştenită decătre fiul său, Lordul Ardilaun, care

ex tinde, la rândul lui, clădirea în stilneogotic.

Lord Ardilaun, pasionat de gră di -nărie, supraveghează dezvoltareaunor vaste zone împădurite şi recon -stru ieşte întreaga aripă vestică a cas -te lului, sub „bagheta” arhitecţilor Ja -mes Franklin Fuller şi George Ashlin.Noua construcţie conecta secţiuneaconstruită la începutul secolului 18 înpartea de Est cu două turnuri con stru -ite în Vest pe vremea Casei Burke.

De asemenea, lordul a finanţatope rarea a mai multor ambarcaţiuni cuaburi, cea mai notabilă fiind LadyEglin ton, care făcea naveta între sa -te le din regiunea Upper Lough Corribşi oraşul Galway, crescând astfel acti -vi tăţile comerciale din zonă.

De la reşedinţăprivată la hotelCastelul trece, mai departe, în pro -

prie tatea nepotului lui Ardilaun, ErnestGuinness, care îl face cadou guver -nu lui irlandez în 1939. Noel Huggarda deschis proprietatea sub forma unuihotel, care a devenit faimos şi pentruorganizarea unor activităţi recreative,cum ar fi pescuitul sau tirul. Părinţiilui Huggard erau implicaţi în activităţiho teliere încă din 1910, în Waterville,în districtul Kerry, iar nepoatele lui,Louise şi Paula, administrează încăho telul The Butler Arms din zona res -pec tivă.

În 1951, regizorul John Ford a fil -mat pe acest domeniu multe dintre

sce nele peliculei The Quiet Man, cuJohn Wayne şi Maureen O'Hara.

În 1970, castelul a fost cumpăratde John Mulcahy, care a restauratcom plet construcţia şi a extins-o încăo dată, dublându-i dimensiunile princon strucţia unei noi aripi; de ase me -nea, a amenajat un teren de golf şi adezvoltat grădinile. Mai târziu, în 1985,un grup de investitori americani deori gine irlandeză au cumpărat Ashford,vânzând castelul, apoi, în 2007, pentrusuma de 50 milioane euro, către in -ves titorul Gerry Barrett şi familia aces -tuia.

Un castel de milioaneAshford a fost finanţat prin Banca

Sco ţiei (Irlanda), care a plasat proprie -ta tea sub administrare judiciară în no -iem b rie 2011, dar hotelul şi-a continuatac tivitatea sub conducerea grupuluiho telier Tifco. În septembrie 2012, afost votat ca fiind cea mai bună sta -

ţiu ne din Irlanda şi pe locul trei în Eu -ro pa de către Conde Nast Traveler.

În octombrie 2012, hotelul a fostpus în vânzare la o valoare de apro -xi mativ 25 milioane euro, jumătate dinsuma plătită de către Barrett în 2007.Hotelul are în prezent 83 camere, dincare şase apartamente.

În mai 2013, castelul a fost cum -pă rat de către Red Carnation Hotels,la un preţ de 20 milioane euro. Noulpro prietar a realizat schimbări şi remo -bi lări majore şi au fost păstrate 160lo curi de muncă (120 în extrasezon).

Castelul a fost redeschis în aprilie2015. Toate cele 820 ferestre au fostschimbate, la fel și acoperişul, iar toatee lementele din piatră restaurate. În to -tal, pentru întreaga restaurare s-auchel tuit aproximativ 47 milioane euro.O noap te în castelul Ashford poate cos - ta, în prezent, între 300 şi 1500 euro.


noiembrie 2015 ............................................................................................................................................

INE

DIT

73.............................................................................................................................................. noiembrie 201572

INE

DIT

Castelul Ashford este o clădire medievală care a fost extinsă de-alungul secolelor şi a fost transformată, recent, în hotel de 5 stele.Castelul se află în Irlanda, pe malul lacului Lough Corrib. Faceparte din organizaţia Leading Hotels of the World şi a fost anteriorîn proprietatea familiei Guinness.

Castelul Ashforddin Irlanda

Oaspeţi celebriDe-a lungul timpului, castelul Ashford a găzduit mulţioaspeţi notabili, cum ar fi regele George V şi reginaMaria, John Lennon, George Harrison, Oscar Wilde,preşedintele Ronald Reagan, prinţul Edward, TedKennedy, John Wayne, Brad Pitt, Pierce Brosnan, precumşi prinţul Rainier III de Monaco şi soţia sa, prinţesa Grace.

.............................................................................................................................................. noiembrie 201574

HO

RO

SC

OP

DE

CĂ

LĂ

TO

RIE

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

Nu este indicat săcălătoriţi prea mult în

această perioadă. Cu atât mai multcu cât anumite lucruri se potrezolva mai bine şi mai simplu dela distanţă. Lucrul în echipă vă vaaduce multe satisfacţii, însă numaiîn plan profesional. În planpersonal, lucrurile abia acumîncep să se aşeze - mai aveţinevoie de ceva timp până cândapele se vor linişti complet.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Debordaţi de energie,însă nu o folosiţi în mod

constructiv, ceea ce va determinao creştere a nivelului de stres. Nue nevoie să vă grăbiţi, putere demuncă aveţi suficientă iaroportunităţile în plan profesionalvor apărea oricum. Conduceţi cuprudenţă, nu uitaţi să vă puneţicentura de siguranţă şi evitaţiconflictele cu ceilalţi participanţila trafic.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Sunteţi plini de vitalitateşi energie în această

perioadă şi, chiar dacă impulsurilenu vă dau pace, încercaţi săevitaţi aventurile riscante.În plan financiar şi profesional,toate vă merg ca pe roate.Veţi lua o decizie importantă,care vă va propulsa în carieră.În trafic, conduceţi cu prudenţăşi purtaţi întotdeauna centura desiguranţă.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Toate neplăcerile dinplan profesional şi

financiar dispar brusc, în urmadeblocării unor contracte. Apar şinoi oportunităţi. Atenţie însă: simţulraţiunii şi măsura sunt elementeimportante în această perioadă.Ţineţi seama de ele în special încălătoriile pe care le întreprindeţi.Conduceţi cu prudenţă şi respectaţitoate regulile de circulaţie.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Cuvintele de ordinepentru această perioadă

sunt: informaţie şi comunicare.Folosiţi aceste două instrumenteîn mod raţional şi veţi avea foartemult de câştigat - evident, înplanul profesional şi în celfinanciar, singurele cărora leacordaţi atenţie şi careînregistrează succese notabile. Întrafic, evitaţi să apăsaţi prea tarepedala de acceleraţie!

FECIOARĂ (23 august

- 22 septembrie)

Veţi călători foarte multîn această perioadă, lucru

benefic pentru carieră. Aveţiresursele necesare pentru a puneîn scenă câteva proiecte extremde ambiţioase şi de succes. Nuneglijaţi, însă, un elementimportant în activitateadumneavoastră: lucrul în echipă.De asemenea, evitaţi conflictele întrafic şi nu apăsaţi prea tarepedala de acceleraţie.

BALANȚĂ (23 septembrie - 22 octombrie)

Concentraţi-vă atenţiaîn plan profesional. Este o

perioadă propice pentru realizăriîn carieră. Iar succesul nu vaîntârzia să apară nici în planfinanciar. La polul opus, însă, estestarea de sănătate. Faceţi mişcaremoderat, urmaţi o dietă dedetoxifiere şi odihniţi-vă cât demult puteţi. Evitaţi, pe cât posibil,să călătoriţi în acest intervalde timp.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Dacă nu v-aţi propusnişte obiective clare în

plan profesional, este timpul să ofaceţi. Succesul nu va întârzia săapară. Veţi călători foarte mult şipe distanţe lungi, motiv pentrucare consumul de energie va fienorm. Este posibil să aparăconflicte în trafic sau rivalităţiconcurenţiale. Important este săvă menţineţi calmul şi diplomaţia.

SĂGETĂTOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Începe o perioadăînfloritoare pentru

dumneavoastră din punct devedere energetic. Senzaţiagenerală este aceea că veţi prindearipi în tot ceea ce faceţi. Acestinterval de timp este propicepentru călătorii, care vor fiîncununate de succes în special înplan profesional. Atenţie, însă, întrafic: încercaţi să ţineţi subcontrol stările de nervozitate.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Toate lucrurile merg cape roate. În această

perioadă, chiar nu vă puteţi plângede nimic. Străluciţi atât în planprofesional cât, mai ales, în celfinanciar. Nu se întrevăd prea multecălătorii, dar, cu siguranţă, unadintre ele vă va aduce marisatisfacţii. La volan, nu vă lăsaţifuraţi de peisaje, conduceţi cuprudenţă şi purtaţi centura desiguranţă.

VĂRSĂTOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

Apar semne buneîn plan profesional.

Totuşi, din punct de vederefinanciar, mai aveţi de aşteptat operioadă până se vor aşezalucrurile. Veţi călători destul demult şi pe distanţe lungi.Conduceţi cu prudenţă, respectaţitoate regulile de circulaţie, nuuitaţi să vă puneţi centura desiguranţă şi evitaţi conflictele cuceilalţi participanţi la trafic.

PEȘTI (19 februarie - 20 martie)

Veţi avea foarte multedrumuri de făcut, care vă

vor consuma toate resursele deenergie. Pe de altă parte,important este că tot ceea ce veţiîntreprinde în aceste călătorii vaavea succesul scontat în planfinanciar. Dar, înainte de a vă urcala volan, odihniţi-vă bine, verificaţistarea tehnică a autovehiculului şiconduceţi cu prudenţă.

15 noiembrie - 15 decembrie 2015

Date post:	11-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	lamthuan
View:	227 times
Download:	2 times

ziua-cargo-numarul-82

Documents