+ All Categories
Home > Automotive > Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

Date post: 07-Nov-2014
Category:
Upload: revista-ziua-cargo
View: 715 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
Description:
Pune-te la curent cu modificarile aduse in legislatia de transport rutier, afla cum privesc patronatele din domeniu anul 2014 si ce schimbari s-au produs la nivelul conducerilor acestora. Cum arata cele mai recente cifre privind incidentele de securitate la nivel european si ce a insemnat organizarea unui tren cu 50 de vagoane cu laptopuri pe ruta China – Germania. Fii la curent cu informatiile privind administrarea resurselor umane a caror necunoastere poate genera amenzi mari si studiaza statisticile anului 2013 privind accidentele rutiere. Citeste despre problemele din transportul judetean si despre atribuirea pentru Zona Metropolitana Bucuresti, care a intrat in linie dreapta, dar si despre concursul Romanian Passenger Transport Company of the Year.
Popular Tags:
35
Transcript
Page 1: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014
Page 2: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ED

ITO

RIA

L

3

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel.: 021.444.00.96

Fax: 031.814.63.86

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

DD e ani de zile discutãmde spre necesitatea cre -ãrii unei liste cu „ºoferiiproblemã“. Aceºtia lasãîn urmã adevãrate gãuri

negre la firmele unde lucreazã, iarapoi pleacã nestingheriþi cãtre ur -mã torul angajator. Câþi sunt? Cumpot fi depistaþi? Sunt întrebãri lacare nu vom putea avea niciodatãun rãspuns clar dacã tot ce facemeste sã aºteptãm... Sã aºteptãm sãne protejeze altcineva.

Una dintre cele mai mari firmede transport din România a dat unrãspuns, care aratã dimensiunilefe nomenului - a publicat pe pro -priul site lista „ºoferilor problemã“.

International Lazãr Companyeste cunoscutã nu numai datoritãdimensiunilor la care a ajuns, darºi pentru numeroasele premii ob -þi nute, dintre care amintim loculîntâi la concursul „RomanianTrans port Company of the Year“ºi locul al treilea la competiþia in -ter naþionalã „European TransportCompany of the Year“. Aceste pre -mii confirmã, la rândul lor, calitateamanagementului, certificã deciziilecorecte legate de organizarea ac -tivitãþii.

Discutãm de o companie carealocã eforturi semnificative pentruselectarea celor mai buni ºoferi,o companie ce dispune de per so -nal specializat în acest sens ºi, înplus, a implementat sisteme detop pentru monitorizarea ºi eva -lua rea activitãþii ºoferilor.

Nu este la îndemâna oricui sãfie angajat ca ºofer la InternationalLazãr Company - trebuie trecutetes te serioase teoretice ºi prac -tice.

Cu toate acestea, fenomenul„ºoferilor problemã“ nu a putut fievitat. Numai în ultimii trei ani,apro ximativ 20% dintre ºoferii In -ter n ational Lazãr Company au pã -rãsit firma pe motive de indis -ciplinã. Procentul este imens ºiaratã situaþia extremã cu care seconfruntã transporturile româneºti.

Va rezolva publicarea acesteiliste problemele la nivel naþional?Cu siguranþã, nu. Însã de douãlucruri putem fi siguri. Primul esteacela cã orice transportator vacon sulta respectiva listã înaintede a angaja ºoferi.

Iar al doilea este legat de com -por tamentul ºoferilor în cadrul In -ter national Lazãr Company. Vorºti cu toþii cã, odatã depistat furtulsau orice altã acþiune de indis ci -plinã, riscã sã nu se mai poatãangaja nicãieri.

Dacã acest exemplu va fi pre -luat ºi de alte companii de trans -port, am putea asista la începutulunei schimbãri în bine. O schim -bare în bine pentru transportatori,care astãzi se con centreazã în ceamai mare mãsurã pe rolul de po -liþist, în loc sã îºi alo ce energiilecãtre imple men ta rea unor mãsuride creºtere a ca litãþii serviciuluiprestat.

Dar mai ales, o schimbare înbine pentru ºoferi. Izolarea „ºo fe -ri lor problemã“ a rãmas practicsin gura ºansã ca aceastã meseriesã iasã din spirala descendentã încare este prinsã iremediabil.

În ultimii 25 de ani, meseriade ºofer a cunoscut în Româniauna dintre cele mai abrupte scã -deri a imaginii la nivel de societate.Poate doar politicienii îi depãºescla aceastã performanþã negativã.

Radu [email protected]

O schimbare

ianuarie 2014 ......................................................................................................................

Page 3: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

{{TTIIRRII 58-59

AACCTTUUAALLIITTAATTEEtrAnsPortUL jUdEţEAnPutere şi lege 60-61

IINNTTEERRVVIIUUZonA MEtroPoLItAnă BUCUrEştIAtribuirea a intrat în linie dreaptă 62-63

CCOONNCCUURRSSromanian Passenger transport Company of the Year 64

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 ianuarie - 15 februarie 2014 66

{{TTIIRRII 6

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIdespre mişcarea patronală 7

AACCTTUUAALLIITTAATTEEnormele Legii transporturilor modificate 8-10

IINNTTEERRVVIIUU2013 faţă de 2012: aproape 200 de oameni sunt încă în viaţă! 12-14

FFOOCCUUSSVremuri tulburi pentru patronate 15-19

SSEECCUURRIITTAATTEEMai multe incidente raportate 20-21

FFOOCCUUSSnoul mod de calcul al accizelor a scumpit carburanţii 22-24

PPAASSTTIILLAA DDEE SSIIGGUURRAANNŢŢĂĂManagementul siguranţei în transportul rutier 25

VVIIAAŢŢAA VVĂĂZZUUTTĂĂ PPRRIINN PPAARRBBRRIIZZ necunoaşterea administrării resurselor umane în transporturi - sursă de amenzi mari 26-27

{{TTIIRRII 48

PPRROOIIEECCTTEEContracte semnate pentru autostrăzile Comarnic-Braşov, sebeş-turda şi un lotdin nădlac-Arad 50-51

IINNEEDDIITTCentrul olimpic de la soci 54-56

ianuarie 2014 ......................................................................................................................

SU

MA

R

5.................................................................................................................... ianuarie 20144

SU

MA

R

PPRREEZZEENNTTAARREErEnAULt trUCKsUn stil cu stil 28-29

TTEEHHNNIICCVoLVo trUCKssiguranţă pe timp de iarnă 30-31

FFOOCCUUSSAvantajul competitiv durabil, un miraj sau un obiectiv posibil a fi atins? (II) 32-33

{{TTIIRRII 34-45

FFOOCCUUSSCEVA LogIstICs şI PIrELLIUn parteneriat care a făcut diferenţa 36-39

IINNTTEERRVVIIUUProfit în creştere pentru otZ 40-41

PPRREEZZEENNTTAARREEstILL EK-X o nouă dimensiune în picking comenzi 42-43

SSTTUUDDIIUU DDEE CCAAZZModELUL HP dE InoVAţIE în LogIstICă50 de vagoane de laptopuri pe „drumul Mătăsii“ 44-45

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (50) 46

IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURRĂĂtrei loturi din autostrada orăştie-sibiu şi unul din Lugoj-deva, în circulaţie 52-53

Page 4: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

PUNCTUL-AMENDĂ ACRESCUT LA 85 DE LEI

Valoarea punctului-amendã decirculaþie a crescut de la 80 la85 de lei începând cu 1ianuarie, odatã cu majorareasalariului minim brut de la 800la 850 de lei. Punctul-amendãreprezintã 10% din salariulminim brut, iar cea mai micãamendã de circulaþie esteacum de 170 de lei. Salariul debazã minim brut pe þarãgarantat în platã este calculatpentru un program complet delucru de 168 de ore în mediepe lunã, reprezentând 5,059de lei pe orã. De majorarea cu50 de lei a salariului minim vorbeneficia 804.225 de salariaþi,dintre care 238.143 dinsectorul bugetar ºi 566.112 dinsectorul concurenþial.

De la 1 iulie, salariul minim arurma sã creascã încã o datã cu50 de lei ºi sã ajungã la 900de lei. În aceastã a doua etapãvor beneficia 966.405 salariaþi,dintre care 281.542 bugetari ºi684.863 din sectorulconcurenþial, potrivit datelorprezentate de MinisterulFinanþelor.

RESTRICŢII PE DN 1(E60) BUCUREŞTI-PLOIEŞTI-BRAŞOV

De la 1 ianuarie, camioanele de7,5 tone sau mai mari aurestricþii de circulaþie de lunipânã vineri între orele 6.00 ºi22.00, iar în week-end suntinterzise total pe DN 1 între km17+900 (limitã oraº Otopeni) -Ploieºti (la intersecþia DN 1 cuDN 1A), precum ºi între Ploieºti

(DN 1 cu DN 1B) - Braºov(intersecþia DN 1 cu DN 1A),potrivit Ordinului nr.485/24.12.2013 emis deministrul delegat pentruProiecte de Infrastructurã ºiInvestiþii Strãine (DPIIS), Danªova. Pentru autovehiculele(altele decât cele destinatetransportului exclusiv depersoane) care au punctul deîncãrcare/descãrcare pesectorul de drum restricþionatºi nu au trasee alternative, vorfi emise de cãtre CNADNRautorizaþii nominale, conformunei metodologii prevãzute înOrdin.

ROVINIETE PRIN SMSŞI LA COSMOTE

CNADNR, Serviciul deTelecomunicaþii Speciale (STS)ºi operatorul de telefoniemobilã Cosmote au lansatserviciul prin care încasareatarifului de utilizare a reþelei dedrumuri naþionale din Româniase realizeazã prin intermediulserviciului de mesaje scurte(SMS) ºi pentru clienþiiCosmote. Solicitantul vatransmite, prin SMS, la numãrul7500: numãrul deînmatriculare al vehiculului,urmat de categoria rovinietei,corespunzãtoare tipuluivehiculului (ex. B54AJ A); vaprimi un SMS prin care va fiinformat cã rovinieta va fiemisã pentru datele furnizateºi cu privire la costul rovinieteiºi la costul total al tranzacþiei(ex. Vrei rovinietã cat. A(autoturism) - 7 zile pt.B54AJV, tarif 3 euro. Cost totalSMS 3,4 Euro. Trimite DApentru confirmare ….. ); vaconfirma emiterea rovinieteiprin transmiterea, la acelaºinumãr, a unui nou SMS cutextul “DA”; va primi un SMS deconfirmare a emiterii rovinietei,moment în care va fi tarifat cusuma corespunzãtoarerovinietei alese, mesaj ce vaconþine urmãtoarele informaþii(ce vor fi înregistrate în bazade date a SIEGMCR): seriarovinietei; numãrul deînmatriculare al vehiculului;categoria rovinietei; anul, luna,ziua ºi ora expirãrii valabilitãþiiacesteia (data ºi ora deînceput a valabilitãþii rovinieteivor fi data ºi ora confirmãrii decãtre operatorul de telefoniemobilã a tarifãrii rovinietei).

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

SSppuunnee--]]ii pp`̀rreerreeaa!!

Despre mişcareapatronalăCare credeţi că este motivul principal pentrucare nu se poate ajunge la unitate înmişcarea patronală din transporturi? Puteþi transmite

comentariiledumneavoastrãdirect pe site-ul

www.ziuacargo.rola secþiunea

„Întrebarea lunii“.

a. Orgoliul unor persoane, care vor cu orice preþ sã iasã în evidenþã.b. Interesul unor persoane care folosesc patronatul în scop personal, pentru influenþã

ºi/sau bani.c. Lipsa de maturitate a pieþei - transportatorii nu reuºesc sã comunice coerent între ei.d. Interesul autoritãþilor de a menþine dezbinarea în sfera patronatelor.

7

ȘTIR

I

6

în urma începerii producţieiversiunilor de cap-tractor CEşi XF EUro 6 (4x2 şi 6x2 cu oa doua axă directoare), dAF aanunţat, la sfârşitul anuluitrecut, extinderea gameipentru a include o paletăcompletă de modele rigide cutrei axe. suspensiapneumatică a fostreproiectată, oferind avantajemajore aplicaţiilor carenecesită utilizarea sistemelorde cutii mobile, cum ar fiBdF, foarte popular îngermania. Variantele tractor4x2 XF şi CF EUro 6 auintrat în producţie în aprilie şiiunie 2013, urmate detractoarele 6x2 cu axă Ftg şirigide 4x2. Acum a venit

rândul rigidelor 6x2 cu axăsimplă sau dublă FAr şi FAs,cu axă spate directoare (FAn)sau cu a doua axă directoare(FAg). Pentru gama extinsăCF şi XF sunt disponibilemotorizări EUro 6 puterniceşi eficiente. Propulsorul de12,9 l PACCAr MX-13 oferăputeri maxime cuprinse între412 şi 510 CP, în timp ce noulPACCAr MX-18 de 10,8 lvine cu puteri maximecuprinse între 286 şi 435 CP.Consumul mediu decombustibil al acestuia dinurmă este cu 3% mai scăzutdecât cel al lui MX-13 şi masasa mai redusă cu 180 kgrezultă într-o sarcină utilă maimare.

DAF EXTINDE SERIILE CF ŞI XF EURO 6

ianuarie 2014 .......................................................................................................................................................................................................................................... ianuarie 2014

La finalul anului 2013, cel maime diatizat eveniment din trans por -turi a fost, fãrã îndoialã, pro testuloperatorilor de marfã din decem -brie. Considerat de unii ca ultimaºi unica soluþie pentru re lan sareadis cuþiilor cu autoritãþile, privit cureti cenþã de cãtre alþii ce au consi -derat cã momentul nu este potrivit,acest eveniment a reuºit sã atragãîncã o datã atenþia asupra proble -me lor din acest sec tor de activitate.A reuºit sau va reuºi sã rezolveceva?

Întrebarea lunii trecute a ridicataceastã problemã: „Credeþi cãprotestul din decembrie va avea ur -mãri pozitive în legislaþia de trans -port pentru mediul pri vat?”

Rãspunsurile nu lasã loc pentruprea multe interpretãri. Doar 18%au rãspuns DA, în timp ce 82% auspus NU. Trãim oare într-un pesi -mism general, în care, ind iferent cese întâmplã, este rãu? Sigur, au fostdiscuþii legate de dimensiuneaprotestului, de numãrul mai micdecât cel scontat al participanþilor.Dar trebuie avut în vedere faptulcã nimeni (nici mã car protestatarii)nu îºi doreºte blo carea drumurilorpe termen ne determinat sau între -ru perea fur nizãrii de mãrfuri la nivelnaþional. Iar dacã nici în urma unuiprotest nu mai existã speranþa uneischim bãri în bine, atunci trans por -tatorii au intrat aparent într-o zonãa izolãrii, cu foarte mici ºan se dea influenþa legislaþia, chiar ºi ceacare priveºte strict transpor turile.Practic, acesta pare sã fie mesajulmajoritãþii transporta to rilor, printrecare ºi cei 82% care au rãspunsnegativ la întrebarea lunii trecute.

Pesimismsau realism?

Page 5: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

.................................................................................................................... ianuarie 2014

ACTU

ALIT

ATE

8

OO rdinul 1567/2013 carea modificat Ordinul980/2011 a fost pu bli -cat în Monitorul Oficialîn data de 30 decem -

brie ºi reprezintã prima promi siu -ne onoratã dintre cele negociatecu reprezentanþii ConfederaþieiNa þionale Rutiere (CNR) ºi cei aipa tronatelor din transporturi, ime -diat dupã protestul din 9 decem -brie. Documentul s-a aflat în dez -batere publicã din 13 decembrieºi a fost semnat de ºefa Trans -por turilor în 24 decembrie.

Concret, actul normativ pro ro -gã autorizarea vehiculelor mici pen -tru 2015 ºi leagã obliga tivi ta teamon tãrii plãcuþelor pe ve hi culelede marfã de prima in spec þie tehnicãperiodicã efectuatã în acest an.Altfel spus, actul norma tiv stipu -leazã: „Începând cu data de 1ianua rie 2014, termenul-li mi tã dela care devine obligatorie do tareacu plãcuþe se stabileºte in dividualpentru fiecare vehicul în par te ºi

Normele Legiitransporturilormodificate

Din Ordinul 1567...Obligaţii ale întreprinderilor autorizate

„Art. 1342. Întreprinderile autorizate sã efectueze transport rutiernaþional contra cost au urmãtoarele obligaþii:a) sã utilizeze numai vehicule rutiere prevãzute de art. 111 din O.G.nr. 27/2011, a cãror stare tehnicã corespunde reglementãrilornaþionale de siguranþã rutierã ºi de protecþia mediului înconjurãtor,cu inspecþia tehnicã periodicã valabilã,certificate/clasificate/încadrate corespunzãtor, conform prevederilorlegale în vigoare;b) sã se asigure cã persoanele angajate în funcþii care concurã lasiguranþa rutierã sunt titulare ale unui certificat/atestat profesionalvalabil eliberat conform reglementãrilor legale în vigoare;c) sã depunã autorizaþia pentru transportul rutier naþional contracost ºi/sau copia conformã a acesteia la sediul inspectoratuluiteritorial al ISCTR în raza cãruia s-a efectuat controlul, în termen decel mult 5 zile lucrãtoare de la comunicarea mãsurii suspendãriiacestor documente.d) sã efectueze transporturile rutiere de mãrfuri cu respectareamaselor ºi/sau dimensiunilor maxime autorizate; e) sã asigure locuri special amenajate pentru parcarea vehiculelorrutiere deþinute;f) sã efectueze transportul asigurând un sistem de fixare aîncãrcãturii astfel încât acesta sã reziste la forþele exercitate (....)p) sã transmitã Autoritãþii Rutiere Române - A.R.R., princompletarea unui formular, în formatul electronic disponibil pesite-ul acesteia, modificãrile privind situaþia conducãtorilor autoangajaþi, în termen de cel mult 15 zile de la apariþia modificãrii; (...)“

Ministerul Transporturilor a modificat la sfârşitul anuluitrecut normele de aplicare a Legii Transporturilor,introducând astfel procedurile de autorizare a vehiculelorsub 3,5 t şi cu 9 locuri, precum şi menţiuni suplimentaredespre plăcuţele privind dimensiunile şi maselevehiculelor aplicate vehiculelor de marfă.

Din 2015, conducãtorii auto ai vehiculelor cu masacuprinsã între 2,4 tone ºi 3,5 tone sau cu 8+1 locuritrebuie sã deþinã certificate de competenþã profesionalã.

Page 6: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

este a zecea zi calen da ris ticã dupãdata pânã la care tre buie efectuatãprima inspecþie teh nicã periodicãpentru men þi ne rea în circulaþie“.

Condiţii deautorizare pentruvehiculele mici

Care sunt, însã, prevederile pecare trebuie sã le îndeplineascã fir -mele care opereazã vehicule cu ma - se cuprinse între 2,4 ºi 3,5 t ºi cu9 locuri pentru a fi autori za te? Con -form Ordinului 1567, ope ratorii tre -buie sã aibã un se diu, o bunã re -putaþie ºi compe ten þã profesionalã.

Cerinþele necesare pentru aces -te condiþii sunt cele pre vã zu te înOr dinul 980 pentru licen þie rea vehi -cu lelor de peste 3,5 t. Ast fel, secon siderã îndeplinitã pre vedereaprivind sediul, dacã în treprinderea:are sediul situat pe teritoriul Ro -mâ niei, în incinta cã ruia îºi pãstrea -zã principalele do cumente de lucru,desfãºoarã ope raþiunile referitoarela auto ve hiculele menþionate per -ma nent într-un centru de exploataresituat pe teritoriul României. Pentrubu na reputaþie trebuie ca întreprin -de rea ºi managerul de transport al

acesteia sã nu fi fost condam natesau sancþionate conform pre ve de -rilor art. 6 alin. (1) din Regu lamentul(CE) nr. 1071/2009, iar dacã ma -na gerul de transport ºi-a pierdutbu na reputaþie pentru în cãlcãri gra -ve sã fi intervenit rea bilitarea.

În fine, cerinþa privind compe -ten þa profesionalã se considerã în -deplinitã dacã întreprinderea careexercitã ocupaþia de operator detransport rutier desemneazã opersoa nã fizicã ca manager detrans port, titular al certificatului decompe tenþã profesionalã, care în - de pli neºte cerinþa de bunã re putaþieºi care conduce perma nent ºi efec -tiv ac tivitãþile de trans port ale între -prin derii.

În urma îndeplinirii cerinþelorprivind accesul la transportul na þio -nal contra cost, întreprinderea va fiînregistratã în Registrul elec tro nicnaþional al întreprinderilor au torizateºi i se va elibera o au to rizaþie pentrutransportul rutier naþional contracost, care îi con ferã acces la piaþã.

De menþionat cã operatorii caredeþin deja licenþe de trans port vorputea opera vehiculele sub 3,5 tpe baza licenþelor comu ni tare aicãror titulari sunt.

ARR va elibera autorizaþia pen -tru transportul rutier naþional cu ovalabilitate de 10 ani, dupã pre -zentarea documentului, în timp cecopia conformã, care va fi per -sonalizatã cu numãrul de înma tri -culare al vehiculului, va avea o va -labilitate de minimum un an, fãrã adepãºi perioada de vala bi litate aautorizaþiei pentru trans por tul rutiernaþional contra cost.

Pentru a obþine autorizaþiile ºicopiile conforme ale acestora,companiile vor trebui sã depunã laARR sau sã transmitã prin poºtã ocerere prevãzutã în anexele OMT1567 însoþitã de mai multe do cu -mente. Este vorba despre un do -cument doveditor privind deþi ne -rea sediului, de un documentpri vind asigurarea întreþinerii teh -nice a vehiculelor rutiere utilizate,precum ºi de cazierul judiciar alma nagerului de transport ºi de cla -ra þie pe propria rãspundere a aces -tuia (anexatã la ordin), din care sãreiasã cã nu a fost sanc þio nat pen -tru încãlcãrile prevãzute la art. 6alin. (1) lit. a) ºi b) din Re gu lamentul(CE) nr. 1.071/2009. Acestora lise adaugã cazierul ju di ciar al între -prin derii ºi declaraþie pe propriarãs pundere a acesteia din care sãre iasã cã între prin derea nu a fostsancþionatã pentru încãlcãrile pre -vã zute la art. 6 alin. (1) lit. a) ºi b)din Regulamentul (CE) nr.

1.071/2009, certificatul de com pe -tenþã profesionalã al ma na geruluide transport precum ºi cartea deidentitate a vehi cu lului ºi certificatulde înmatri cu lare, în copie.

Conform actului normativ citat,în cel mult 15 zile de la data depu -nerii cererii, ARR analizeazã docu -mentele depuse, urmând ca, încazul în care sunt îndeplinite ce -rin þele prevãzute de lege, sã elibe -reze autorizaþia ºi copia conformãa acesteia sau copia conformã alicenþei comunitare valabilã.

În termen de cel mult 3 luni dela data eliberãrii autorizaþiei, ISCTRva efectua un control la se diulîntreprinderii autorizate în ve dereaverificãrii îndeplinirii de cãtreaceasta a cerinþelor.

Meda [email protected]

ACTU

ALIT

ATE

10 .................................................................................................................... ianuarie 2014

Documente obligatorii la sediu(i) autorizaþia pentru transportul rutier naþional contra cost eliberatãpentru efectuarea transportului rutier naþional contra cost, în original;(ii) cãrþile de identitate ale vehiculelor, în original pentru cele deþinuteîn proprietate, respectiv în copie pentru cele deþinute cu orice alt titlu;(iii) documentele doveditoare, din care sã rezulte cã deþine vehicule cuorice alt titlu, în original; (iv) avizele medicale ºi psihologice valabile pentru managerul detransport ºi pentru conducãtorii auto angajaþi/utilizaþi;(v) toate documentele din care reiese menþinerea condiþiilor iniþialecare au stat la baza eliberãrii autorizaþiei pentru transportul rutiernaþional contra cost;(vi) formularul de expediþie/transport ºi formularul pentru aprobareatransportului, în cazul transportului de deºeuri, pentru anul în curs ºianul precedent;(vii) documentele doveditoare din care sã rezulte angajarea în condiþiilegale a persoanelor cu funcþii care concurã la siguranþa circulaþiei.

Documente cerute şoferului cu ocaziacontroalelor în trafic:

(i) copia conformã a autorizaþiei pentru transportul rutier naþionalcontra cost, eliberatã pentru efectuarea transportului rutier naþionalcontra cost;(ii) legitimaþia de serviciu valabilã a conducãtorului auto; (iii) contractul de leasing sau de închiriere, dupã caz, în original saucopie conformã cu originalul, în cazul în care vehiculul rutier estedeþinut cu contract de leasing ori de închiriere;(iv) asigurarea pentru persoanele transportate ºi bagajele acestorapentru riscuri de accidente ce cad în sarcina întreprinderiiautorizate, în copie;(v) certificatul de competenþã profesionalã al conducãtorului auto,valabil pentru tipul de transport efectuat;(vi) documentul de transport;(vii) documentele din care sã rezulte apartenenþa pasagerilor lacategoria pentru care este autorizat serviciul de transport persoaneprin servicii regulate speciale.

Prevederile privind plãcuþeleintroduse din 2014 pentru aatesta dimensiunile ºi maselevehiculelor de marfã le puteþiciti integral pe site-ulwww.ziuacargo.ro, lasecþiunea ªtiri.

Page 7: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ianuarie 2014 ......................................................................................................................

INTER

VIU

13.................................................................................................................... ianuarie 201412

INTER

VIU

2013 faţă de 2012:aproape 200 de oamenisunt încă în viaţă!

Ziua Cargo: Ce se poatespune despre anul 2013prin comparaþie cu anul2012, la capitolul siguranþãrutierã?Lucian Diniþã: Nu se poate

com para 2012 cu 2013. În primulrând pentru cã 2012 a fost un anelec toral, în care, vrând-nevrând,efec tivele de Poliþie Rutierã autre buit sã fie angrenate în dis po -zitive pentru alegeri. ªi am trecutprin trei manifestãri electorale:efortul a fost suplimentar. Totuºi,în 2012, am fost în aceleaºi coor -do nate ca în 2011: uºoarã creº -te re la persoane decedate de la2.018 la 2.040.

2013 a însemnat altceva: am co -borât sub bariera de 2.000 depersoane decedate în accidenterutiere, un rezultat care nu a maiexistat pânã acum (n.r. dupã 1990)ºi care s-a datorat atât e for turilornoas tre, dar ºi recep ti vi tãþii societãþii.

Faþã de 2012, când s-au înre -gis trat 2.042 persoane decedateîn accidente rutiere, se poatespune cã aproape 200 de oamenisunt încã în viaþã (n.r. 1.854 per -soa ne decedate în 2013, potrivitstatisticilor Poliþiei Rutiere la datade 15 ianuarie 2014).

Care au fost cele maieficiente mãsuri în 2013? Acþiunile pur ºi simplu: pe vi -

te zã, pe neacordare de prioritate,pe depãºiri... La un moment dat,un impact extraordinar a avut ºipro punerea Guvernului de modi -

fi care a unor articole din CodulRutier.

Din pãcate însã, în perioadaSãr bãtorilor de iarnã, Poliþia Ru -tier ã a constatat 1.001 infracþiuni.

Infracþiuni, nu contravenþii! Dincare în proporþie de 95% sunt laalcool. Autorii accidentelor dinpe rioada Sãrbãtorilor de iarnãerau sub influenþa bãuturilor alco -

Prima lună a unui nou an: tragem linie şi evaluămrezultatele anului care tocmai s-a încheiat. A fost un anmai bun în ceea ce priveşte siguranţa rutieră? Urmeazăun an şi mai bun? Sunt întrebări fireşti, la care amîncercat să găsim răspunsuri stând de vorbă cu comisarulşef de poliţie Lucian Diniţă, directorul Direcţiei Rutiere încadrul IGPR (Inspectoratul General al Poliţiei Române).

o lice. Am fãcut campanii - au fostdouã spoturi: „Sãrbãtori respon -sa bile“ ºi „Cedeazã volanul cândbei“. Degeaba!

S-au intensificatcontroalele în ceea cepriveºte maºinileînmatriculate în alte state,în special în Bulgaria?Au fost acþiuni ºi pe tema ma -

ºinilor cu numere de înmatricularestrãine. Existã, însã, o sincopã lanivel de Uniune Europeanã, nunea pãrat pe numere de Bulgaria.

Multe state au modificat sis -temele de înmatriculare, evidenþanumerelor de garaj, evidenþa nu -me relor pentru maºini care facobiectul exportului. În momentulde faþã, s-a creat o confuzie ma -jo rã. Noi ne cunoaºtem proble -me le, însã discutãm acum de pro -ble me generate din Vest.

Se poate vorbi în acestmoment de o mai bunãcolectare a amenzilor decirculaþie?Din discuþiile pe care le-am

avut cu Ministerul Finanþelor, nis-a semnalat faptul cã, în urmapro punerilor legislative ale Gu -ver nului, toatã lumea a fugit sã-ºiplãteascã amenzile, ca nu cumvasã fie în situaþia de a rãmâne fãrãpermis. ªi mass-media a avut unrol important în acest sens: mulþiau anunþat cã, dacã oamenii nu-ºiplãtesc amenzile pânã la 1 noiem -brie, rãmân fãrã permise de con -du cere. Aºa a fost promovatã a -ceastã idee, deºi era irealã, dar aprins la public...

Noi, românii, generãm aceeaºipro blemã ºi pentru statele euro -pe ne. Acolo nu ai cum sã conteºtiamen da: ori o plãteºti, ori rãmâicu ea neplãtitã - nu existã caleade mijloc, aºa cum e la noi.

Dar cred cã toþi suntem con -vinºi de faptul cã dacã nu ajungila un nivel de platã a amenzii, ori -ce mãsurã ai lua, cea mai eficientãeste aceea de suspendare a drep -tu lui de a conduce.

Printr-o astfel de propunere,ne-am dorit sã reducem la minimsi tuaþii precum cea de la Con stan -þa, în care un individ cu multe aba -

teri a accidentat douã femei petre cerea pentru pietoni, una dintreele pierzându-ºi viaþa, cealaltãfiind rãnitã grav.

Am adus argumente pentruaceastã propunere, am fãcut pre -viziuni - au fost combãtute la mo -mentul respectiv, iar când apareexemplul, douã luni mai târziu,toatã lumea începe sã cearã soco -tea lã cã nu s-a fãcut nimic în acestsens. Dacã nu mã laºi sã am calelegalã, cum pot sã scot eu pe unulca ãsta din trafic?

Care sunt provocãrileanului 2014 pentru PoliþiaRutierã?2014 o sã fie iarãºi un an de

pro vocare: douã evenimente elec -to rale majore, unul în primãvarã,celãlalt aproape în iarnã. Iar întreele va exista ºi o perioadã pre gã -ti toare. Efectivele vor fi angrenateºi dislocate pentru a asigura de ru -larea în condiþii corespun zã toa re

a acestor evenimente, conco mi -tent cu gestionarea traficului rutier.

Vom merge în primul rând peceea ce am evaluat noi în ultimiiani cã se manifestã de fiecare da -tã. Spre exemplu, o sã vinã perioa -da de zãpadã, când mulþi o sã þinãmaºinile acasã, o sã foloseascãtransportul public, dar vor existaºi cei care se vor hazarda sã iasãîn trafic ºi atunci vom face acþiunipe pregãtirea autovehiculelor pen -tru iarnã, fãrã a uita de celelalte- consum de alcool, neacordare deprioritate etc.

Avem deja foarte bine plani fi -cate acþiunile pentru 2014, darapar situaþii noi, la care trebuiesã ne adaptãm imediat. De aceea,

Accidente rutiere în România în perioada 1955 - 2012An 1955 1956 1957 1958 1959 1960 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996Accidente 2438 2572 2422 2428 1884 2060 2772 2603 2873 3616 4347 5365 4910 5367 5308 4897 4500 5254 5335 5225 5480 5972 5732 5825 5287 4802 4638 4264 3828 9708 8948 8181 8791 9381 9119 8931Morti 603 757 773 723 689 823 908 904 1104 1223 1422 1684 1664 1984 2070 1934 1812 2062 2071 1951 2156 2222 2212 2251 2054 1863 1752 1616 1510 3782 3078 2816 2826 2877 2863 2845Raniti Grav 1512 1955 1659 1933 1412 1579 2313 2091 1895 2921 3644 4756 4352 5081 4718 4406 3974 4442 4484 4435 4574 5077 4615 4524 4415 3756 3585 3301 2875 6137 7789 6960 8302 8198 7698 7504

Notã: pentru perioada 1984 - 1989 nu s-a raportat numãrul de accidente de circulaţie și al victimelor acestora.

În România nu acþioneazã Bonus-Malus. Nu am auzit pe nimenisã plãteascã asigurare mai micã pentru faptul cã nu a avutsancþiuni la regimul circulaþiei în anul respectiv.

Pe ierarhiile de decizie, cândunul pãþeºte ceva la regimulcirculaþiei, ori vrea sãînãspreascã legea, ori sã otrânteascã. Cum sã faci ordineîn condiþiile astea?

Date statistice accidente rutiere - 2013 comparativ cu 2012

Numãr accidente Morþi Rãniþi grav2012 9366 2042 88602013 8542 1854 8146Diferenþa -824 -188 -714

Sursa: Poliþia Rutierã (15 ianuarie 2014)Notã: în orice accident cu rãnire gravã, starea de sãnãtate a victimelortrebuie urmãritã 30 de zile; în acest interval, un rãnit uºor se poatetransforma în rãnit grav sau un rãnit grav poate sã moarã - astfel,statisticile se pot modifica în decurs de o lunã.

2014 comparativ cu 2013 (perioada 1 - 14 ianuarie)

Numãr accidente Morþi Rãniþi grav2013 226 44 2152014 181 42 173Diferenþa -45 -2 -42

Top 3 cauze accidente 2013Numãr accidente Morþi Rãniþi grav

1. Vitezã neadaptatã la condiþiile de drum 1573 368 1708

2. Traversare neregulamentarã ºoferi 1496 328 11913. Neacordare prioritate pietoni 766 91 702

Page 8: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ianuarie 2014 ......................................................................................................................

aºa cum spun vesticii, trebuie sãai o planificare ºi o viziune pe maimulþi ani. Ori România este o þarãspe cialã. La noi, de fiecare datãapare ceva nou, care-þi dã pestecap o eventualã strategie.

În ultimii doi ani, ne-am propussã facem ºi o acþiune pe stareamedicalã, împreunã cu cei de laSMURD ºi de la Ambulanþã, pen -tru a evalua capacitatea de a con -du ce a ºoferilor aflaþi în trafic. Încãnu am reuºit sã punem lucru rilecap la cap, dar rãmâne în con ti -nuare în plan o astfel de acþiune.Tot timpul a intervenit altceva: fietransportul public de persoane, fiecel de mãrfuri, apoi au venit româniiîn vacanþã în þarã. Când ne-amliniºtit, a venit toamna - se schimbãiar registrul: se fac vinul, þuica...

Ne-am gândit sã reluãm în a -cest an acþiunile interjudeþene, daraici se pune problema resur se lor.

Care este stadiulproiectelor aflate înderulare?Radarele fixe de pe DN 1 pot

fi repuse în funcþiune atunci cândlegea achiziþiilor publice va fiaprobatã - în acest moment seaflã în Parlament. Este vorba de -spre o achiziþie public-privatã.

De asemenea, proiectul cu ca -merele video montate pe maºinia fost un proiect pilot, cu duratade un an, de pe 19 decembrie2012 pânã la finalul lui 2013. Cele10 maºini dotate cu camere videoau fost foarte bune, ºi-au doveditutilitatea - am reuºit sã probãm îninstanþã anumite fapte. A existatun parteneriat între Ministerul deInterne ºi Asociaþia pentru Imple -men tarea Democraþiei, pe bazaunui Protocol. Dar sunt doar 10maºini. Cine face investiþia? (n.r.Poliþia Rutierã are în acest mo -ment 3.200 de maºini).

Apoi, sã nu uitãm cã a existato întreagã discuþie cu avocatul po -porului vizavi de faptul cã tre buiesã ceri acordul pentru în re gistrare,sã scrie pe maºinã cã este dotatãcu sistem de înre gis trare video, iarînregistrarea audio se poate facenumai cu acordul per soanei oprite.Oricum, m-ar fi in teresat ºi înre gis -trarea audio, ca sã evitãm aceaºpagã, discuþiile neprincipiale...

Apoi existã câteva proiecte lanivel de minister, precum cel deîntregire a reþelei europene deiden tificare a vehiculelor dupã nu -mãrul plãcuþei de înmatriculare.Oricum, rezultatele se vor vedeaîn ani, dupã ce vor fi implementateaceste proiecte ºi vor funcþionao perioadã de timp.

Care sunt perspectiveleRomâniei pe termen lungîn ceea ce priveºtesiguranþa rutierã?Forma noului Cod rutier pe

care a promovat-o Guvernul artre bui sã fie adoptatã. Dacã reu -ºim acest lucru, ne vom putea în -scrie în obiectivul pe care îl avemîn acest an.

În intervalul 2001-2010, Uniu -nea Europeanã stabilise ca obiec -tiv reducerea cu 50% a numãruluide persoane decedate în acci den -te rutiere, dar nu a reuºit sã îl în -deplineascã. În primii 3 ani ai celei

de a doua decade (2011-2020),noi am obþinut deja o reducerede aproape 24%. În teorie, ca sãîndeplinim obiectivul final, înurmãtorii ani ar trebui sã obþinemreduceri de 3%.

Am plecat de la un indice demor talitate de 146 (n.r. 146 per -soa ne decedate la 1 milion de lo -cuitori). La un moment dat, ajun -se sem la 96, acum este probabilîn jur de 90 - nu se poate calculaîn acest moment întrucât sunt ne -cesare date statistice definitive.Rãmâne în continuare ridicat în ra -port cu anumite state, dar înce pemsã devansãm multe alte state. Sigur,mai avem de lucru... Dar ca sã atingi67, cât este media eu ropeanã, tre -buie sã ai ºi infra struc tura cores -pun zãtoare. Noi am obþinut acesterezultate în con diþiile de infra -structurã spe ci fice României.

Cristina [email protected]

INTER

VIU

14 .................................................................................................................... ianuarie 2014

Accidente rutiere în România în perioada 1955 - 2012 (continuare)An 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Accidente 8801 8457 7954 7622 7300 7236 6689 7068 7211 7164 8505 1064510214 9253 9290 9366Morti 2863 2778 2473 2474 2451 2411 2229 2444 2629 2587 2800 3065 2797 2377 2018 2042Raniti Grav 7451 7221 6852 6533 6072 5976 5585 5774 5885 5780 7091 9403 9097 8509 8768 8860

„Amenzi” 2013Valoarea contravenþiilor aplicate 547559,2 (mii ron)Numãr total contravenþii 3409128 (din care 3073147(prevãzute de Codul rutier) comise de ºoferi, 229510 pietoni,

44586 cãruþaºi etc)

Contravenþii în „top”:- nepurtarea centurii de siguranþã sau a dispozitivelor de retenþie 653470

- depãºirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise 479879- depãºirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise 369987- depãºirea cu 31-40km/h a vitezei maxime admise 165189- folosirea telefonului mobil în timpul conducerii 101678- depãºirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise 59352- neacordarea prioritãþii de trecere pietonilor 36108- depãºirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise 26250- conducere sub influenþa bãuturilor alcoolice 18956

Permise suspendate în 2013Numãr total 152206

Motive în „top”: - neacordarea prioritãþii de trecere pietonilor 34000- depãºirea vitezei cu mai mult de 50 km/h 24961- depãºire neregulamentarã 23817- conducere sub influenþa bãuturilor alcoolice 17030- neacordarea prioritãþii de trecere vehiculelor 12146

2014 a început destul de abrupt pentru patronate, după un sfârşitaglomerat al anului 2013. S-au redeschis subiecte vechi legislative şi aufost aprobate modificările normelor la Legea transporturilor, aşteptatede luni bune. Pe de altă parte, au avut loc schimbări ale conducerii lanivelul unor patronate din transporturi, iar lipsa de unitate continuă săcaracterizeze mişcarea patronală, deşi toţi par să îşi dorească o voceunică, mai puternică... cel puţin pentru obiectivele comune. După cumveţi vedea în declaraţiile pe care ni le-au dat lideri ai unor importantepatronate din domeniu, multe dintre obiectivele propuse în 2014 seregăsesc în strategiile tuturor şi, mai mult decât atât, toţi ceiintervievaţi îşi doresc unitate. Din păcate, se pare că în transporturiorgoliile sunt mai importante sau... poate jocurile de culise.Am încercat în primul număr din 2014 al revistei Ziua Cargo săsurprindem planurile asociaţiilor patronale. Vă invităm, în următoarelepagini, să parcurgeţi declaraţiile liderilor ramurii transporturilor şilogisticii.

FO

CU

S

15

VVrreemmuurrii ttuullbbuurriippeennttrruu ppaattrroonnaattee

Page 9: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ianuarie 2014 ...................................................................................................................... 1716

FO

CU

S

ianuarie 2014 .......................................................................................................................................................................................................................................... ianuarie 2014

FO

CU

S

Dragoº Geleþu, preºedinteleAsociaþiei Române de Logisticã

(ARILOG)„Sunt mai multe obiective ale

ARILOG asupra cãrora aº vrea sãmã opresc. Aº începe cu aducerealogisticii mai aproape de oameniºi promovarea asociaþiei ºi în ca -drul activitãþilor pe care le orga -nizãm de Ziua Logisticianului, caresperãm sã devinã într-un timpscurt un eveniment de referinþãîn industrie. Avem în vedere, deasemenea, promovarea premiilorde excelenþã, deoarece ºtim cãexistã pe piaþa din România pro -iec te demne de admirat ºi compe -titive. Trebuie sã creascã însã ni -velul de încredere al celor caresunt direct implicaþi în dezvoltareaacestor proiecte. Alte obiectiveconstau în axarea evenimentelorpe care le organizãm pe nevoileºi problemele membrilor, în încer -ca rea de a le arãta cã existã soluþiiºi modele de urmat precum ºi înpro movarea Best Practice ºi acom petenþelor personalului dinindustrie prin sãptãmâna testãrilorîn logisticã ºi prin cele 3 sesiunianuale de certificare ELA. În pa -ra lel, vom continua colaborareacu Universitãþile interesate pentrua le furniza membrilor noºtri po -ten þial uman în domeniile def i ci -tare

În ceea ce priveºte îmbu nã tã -þirea comunicãrii cu operatorii dindomeniu, întâmpinãm o situaþie di -ficilã pentru cã, deºi noi avem idei,teama de a nu cãdea în prac ticileanticoncurenþiale îi deter mi nã pemembrii noºtri sã fie re ti cenþi.

Ca ºi în 2013, situaþia politicãdin þarã reprezintã cea mai mareprovocare în 2009. Criza politicãdin 2013 a afectat rezultatele fi -nan ciare ale anului.“

Siegfried Mayer, secretarulgeneral al Asociaþiei Patronale

a Transportatorilor Europa(APTE) 2002

„Ca urmare a unor poziþii cri ti -ce a unor membri ai APTE 2002,suntem nevoiþi sã regândim direc -þi ile de acþiune ale patronatului,integrând ºi pãrerile critice. Fãrã sãcomentez sub nicio formã si tua þianou creatã, constat cu o ex tre mãamãrãciune cã aceste critici suntdeparte de a servi unitatea multdoritã, cauzând demisia de onoarea preºedintelui Confe de ra þiei Na þio -nale Rutiere - CNR, dom nul Au gus -tin Hagiu (n.r. CNR reunește aso -

cia ţiile patronale APTE și FORT).Personal cred cã acest lucru esteo pierdere imensã, greu de suplinitºi deo cam datã nu sunt pregãtit sãrãs pund niciunei între bãri peaceastã temã.

La nivel de APTE 2002,vom continua lupta cuproblemele din sistem.În ciuda protestului dindecembrie, lucrurilecontinuã sã se miºte foartegreu.

Ministerul este reticent, destulde greoi în a rãs punde cerinþelortrans por ta to rilor privind nor ma li -zarea sec to rului. Problemele suntmultiple, iar dacã nu suntem atenþila ce rinþe, ne putem afunda într-ocap canã din care nu vom puteaieºi sub nicio formã. Din pãcate,uni tatea în transporturi lasã dedorit ºi ar trebui lucrat foarte multîn aceastã direcþie. Pentru cã, pâ -nã în acest moment, nu am avutºe din þe aprofundate pe temaaceas ta ºi pe tema prioritãþilor a -fe rente anului 2014, voi rãmâneîntr-un cadru general.

Subliniez, însã, cã unitatea artre bui sã fie una dintre principaleleprioritãþi ale breslei. În aceeaºi di -recþie, avem în vedere o mai bu nãmediatizare a cerinþelor noas tre ºio mai profundã conºtien ti za re amembrilor noºtri asupra fap tului cãnu avem altã ºansã de a reuºi decâtaceea de a da glas so cietãþii civile,patronatelor, a do leanþelor legitimede nor ma li tate. Din pãcate, estedestul de greu a gãsi pe cineva, încontextul politic actual, pe care sãne putem baza. Eu cred cã politiculºi-a de pã ºit deja capacitãþile saucel puþin ºi-a arãtat reala valoaresau reala dorinþã de a schimba ceva.Alt fel spus, nu doreºte sã se schim -b e nimic. Nu doreºte sã se a xeze

pe doleanþele reale ale so cie tãþiicivile. Iar în acest context se puneîntrebarea legitimã: oare cumputem merge noi înainte? Nu ºtiu.

Trebuie însã ca, în scurt timp, sãfie gãsitã o cale. De ce le e fri cãgu vernanþilor noºtri? Vedem cã UE,respectiv Comisia Euro pea nã, areinfluenþe foarte mari asu pra lor.Atunci ar trebui sã gã sim o cale dea ajunge cu dolean þe le noastre lanivelul CE, sensi bi lizând forurilecompetente asu pra disfuncþion a -litãþilor din transporturile româneºti,gãsind calea de a transpune atâtlitera, cât ºi spiritul legislaþiei unio -nale, în legislaþia autohtonã.

Aºteptãrile concrete pe care leavem în 2014 sunt cele conturateîncã de anul trecut. Deocamdatã,amenzile privind transportul rutiernu au fost reduse iar dis func þio na -litãþile din sistem continuã (HG 69ºi OG 43). Sunt cerinþele legi ti meale breslei de transport, careaºteaptã. Ordinul 1.567 a prinsformã, dar reprezintã doar o fazãin cipientã, prin prorogarea în 2015a prevederilor legislative in tro duseprin OG 11/2013. Dar autorizareavehiculelor sub 3,5 t ºi cu 9 locurirãmâne încã valabilã. În patronatulnostru, cei cu ve hi cu le sub 3,5 t auo pondere foarte micã, dar cred cãºi acest sector ar trebui sã îºidefineascã liderii, sã se coagulezeîn miºcarea pa tro nalã ºi sã facãpresiuni asupra legiuitorului. Pebunã dreptate, nu putem sã fimluptãtori ai «drep tã þii» într-un sectorai cãrui reprezentanþi nu vor sãparticipe la luptã.“

Augustin Hagiu, fost preºedinteal Confederaþiei Naþionale

Rutiere (CNR)„Trebuie sã continuãm pre siu -

nea constructivã la nivelul Gu ver -nului, pentru a fi promovate actelenormative promise la întâlnirea care

a avut loc la începutul lui decem -brie. Avem în bãtaia puºtii HG 69privind amenzile, aflatã pe circuitulde avizare, ºi OG 43, care este înacest moment în Parla ment ºi tre -buie promovatã de ur genþã pe or -dinea de zi a plenului. În paralel,ur mãrim introducerea ar ticoluluilipsã din Legea 38 privind taxi me -tria, care ar permite combatereatransportului ilicit de persoane fi -zice. Aceste trei acte normativereprezintã o prioritate într-o primãetapã. Urmãtorul pas are în primplan acte normative care vizeazãMinisterul Finanþelor sau al MarilorProiecte. Dar abia dupã ce vom tre -ce de prima etapã vom stabili caresunt prioritãþile anului 2014. Esteun an dificil, alu necos, în care potapãrea schim bãri de situaþie lanivelul ministerelor, la nivelul Guver -nu lui, care sã ne punã în dificultateºi sã genereze pierderi importantede timp. 2014 este un an incert ºidin perspectiva Parlamentului, undeacte normative de mare im por tanþãsectorialã trec de co misii, dar seblocheazã atunci când este vorbadespre plen - nu ºtim la ce sã neaº teptãm. Va fi un an foarte dificil,pen tru cã vor bim în primul rând de -spre o stare to talã de incertitudineîn trans por turi.

Din perspectiva economicã,pe partea operaþionalã, constatãmîn continuare cã vor scãdea flu xu -rile de pasageri, iar în ceea ce pri -veº te transporturile de marfã, pro -blemele continuã. Doar pe fondulpromovãrii unor acte normative,ele vor mai putea fi estompate.Tre buie sã luptãm în continuareinclusiv pânã la organizarea unuial doilea protest împotriva intro -du cerii taxei speciale de drumurica accizã la carburanþi. Ea ar fipo sibilã doar dacã ar exista o mã -surã de returnare a unei pãrþi dinaccizã cãtre aceia care fac trans -

port comercial, aºa cum se întâm -plã peste tot în Europa. Din pã -cate, devalorizarea leului în raportcu euro agraveazã situaþia actualã.

În ceea ce priveºte confe de -raþia patronalã pe care am re -prezentat-o, pot spune cã din ce înce mai mulþi transportatori în þelegcare este rolul patronatelor realeîn peisajul transporturilor ro mâneºti,însã, din pãcate, aceas tã organizaþienu a atins matu ri tatea necesarãnotorietãþii ac tuale.

Pentru mine personal, anul aînceput cu o maredezamãgire. Sunt un om deechipã ºi asta am încercat sãformez întotdeauna, însã nusuport nedreptatea ºitrãdarea. Am renunþat definitivla funcþia de preºedinte CNR.Nu am urmãrit niciodatãfuncþia ºi nici nu mãintereseazã în viitor. Nuorganizaþia reprezintã oproblemã, ci orgoliile ºidorinþa de dezbinare a unorace simt frustrarea...

Las locul liber pentru aceia ceîl doresc cu ardoare ºi încearcã sãîl ocupe, cu speranþa cã vii toa reacon ducere va fi una ce nu va ac -cep ta ce nici eu nu am permis, ºianu me trãdarea ºi repre zen tareain tereselor personale. Nu o sã îipã rãsesc pe transportatorii ce me -ritã o reprezentare corectã ºi lipsitãde interese personale. Ni se alãturãºi activeazã alãturi de noi oamenicare au un cuvânt de spus, dar care,pânã acum, au pre ferat sã stea înumbrã, ºi se re activeazã persoanecare n-au fost active în ultima pe -ri oadã, dar au fãcut parte din struc -turile pa tro nale într-o formã saualta. Ves tea cea bunã este cã aparîn con ti nuare asociaþii. FORT a fostunul dintre cei mai puternici militanþiai apariþiei asociaþiilor indepen den -te la nivel local ºi judeþean. Putemanunþa deja cã s-a mai nãs cut oaso ciaþie - Asociaþia Trans por tato -ri lor Mureº - este o mare bu curiepentru FORT.

Vom continua acþiunile în planextern. Mã refer la relaþiile în zonaeuropeanã ºi în zona asiaticã, pecare le-am dezvoltat în ultima pe -rioadã. În ceea ce priveºte dezvol -tarea FORT pe plan intern, ne gân -dim foarte serios la apariþia unorunitãþi de tip cooperativ pentru aatrage ºi mai mult transportatoriimici ºi mijlocii de marfã. Avem învedere planuri de acþiune pe ope rioadã de 5 ani, dar ele trebuieac tualizate în funcþie de dorinþama jo ritãþii. Mizãm pe lucruri prag -

Page 10: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ianuarie 2014 ...................................................................................................................... 19

FO

CU

S

.................................................................................................................... ianuarie 201418

ma tice, fãrã a face jocuri politice.Urmãrim strict interesul patronal,aºa cum am fãcut-o întotdeauna,ºi încercãm sã ne þinem departede mizeria din zona patronalã dintrans porturi. Acestea sunt premi -se le pentru 2014. E un an maigreu decât 2013, din punctul nos -tru de vedere, ºi chiar dacã vorapãrea niºte corecþii legislative,care vin, din pãcate, prea târziu,acestea nu vor fi în mãsurã sãrezolve problemele generate decontextul economic, care va fi ºimai dificil. Este un an în care fir -mele de transport trebuie sã ducãdin nou o luptã de rezistenþã. Pen -tru cei puternici, cei care ºtiu sãse informeze ºi sunt serioºi, va fimai uºor, dar, pentru ceilalþi, va fidin ce în ce mai greu, însã cãutãmme tode astfel încât sã îi ajutãm sãsupravieþuiascã.“

Doru Marian Crãc, preºedinteleFederaþiei Operatorilor Români

de Transport (FORT)„Cred cã anul 2014 va fi mai

bun decât anul 2013, deºi anultrecut obiectivele au fost rea li zate:mã refer la transportul de persoa -ne, în acest sens fiind fina li za teatribuirile curselor in ter judeþene ºitraseelor judeþene. Sperãm ca înperioada urmãtoare sã se finalizezeºi HG 69, în ve de rea reducerii a -men zilor, iar pe partea de transportmarfã Parla men tul sã adopte mo -di ficarea OG 43 în ceea ce priveºteamenzile de depãºire a maselormaxime au torizate. În acelaºi timp,ur mã rim OG 11/2013, care aintrodus autorizarea vehiculelor sub3,5 t ºi cu 9 locuri, cu toate cã nor -mele OG 27/2011 prevãd proro -garea cu un an a acestei autorizãri.În a cest an, vom vedea dacã o sãreu ºim sã convingem Comisia deIndustrii din Camera Deputaþilor sãmodifice OG 11.

Avem peste 28.000 deangajaþi reprezentaþi deFORT, iar în prezent suntemîn faza de obþinere areprezentativitãþii. În acestsens am înaintat dosarul latribunal ºi listele cu salariaþiicãtre Ministerul Muncii.Astfel, reprezentãm o vocegrea în ramura noastrã.

Un alt obiectiv constã în pur -ta rea unui dialog constructiv cualte federaþii ºi patronate din do -me niul nostru. Trebuie lãmuritepro blemele de principiu ºi sã lã -sãm orgoliile personale. Din pã -ca te, mulþi dintre noi afiºeazãorgolii care nu-ºi au locul.

În ceea ce priveºte schimbareaîn bine a conduitei trans por ta -torilor de persoane, un rol foarteimportant îl are ministerul deresort. Nu vom reuºi sã eradicãmevaziunea fiscalã atâta timp cât nuexistã obligaþia de a-þi instala casãde marcat fiscalã. Ghinionul nos -tru este cã o parte dintre colegiinoºtri profitã de aceastã slã bi -ciune ºi afiºeazã preþuri de dum -ping atât pe cursele regulate, câtºi pe cursele regulate speciale.

Din pãcate, nu se face nimic,tot timpul vor fi preþuri de dum -ping ºi vor fi eliminaþi transpor ta -torii corecþi. Iar aceastã situaþienu se poate rezolva curând, pen -tru cã este o problemã ºi de men -talitate, nu numai de legislaþie.

2014 este anul de dupã atri -bu irea traseelor judeþene ºi estenormal sã fie o perioadã în carelucrurile sã se aºeze. Ar trebui sãse întâmple acest lucru inclusivcu ocazia noii ºedinþe de atribuiredin septembrie.

Dacã am reuºi sã eliminãmevaziunea fiscalã, sã avem o piaþãcât mai corectã de transport (casã nu zic transparentã) ºi dacã

reu ºim sã stabilizãm programelede transport, cred cã putem dis -cuta peste câþiva ani despre o altãabordare a pieþei transporturilorde persoane. Dar, deocamdatã,nu putem sã discutãm decât asu -pra a ceea ce se întâmplã.

Încercãm, în cadrul FORT, sãgân dim o soluþie pentru a vedeacum trebuie abordat un nou pro -gram de transport.“

Vasile ªtefãnescu, preºedinteleConfederaþiei Operatorilor ºi

Transportatorilor Autorizaþi dinRomânia (COTAR)

„Din punct de vedere legislativ,trebuie sã precizez cã a apãrutOrdinul 1567 care a modificat Or -dinul 980 ºi sperãm cã se va mo -di fica ºi HG 69 privind amenzile,în direcþia reducerii acestora. Înpa ralel, aºteptãm sã iasã ºi aceaor donanþã de urgenþã privind pira -te ria, care ar putea proteja trans -por tul regulat de persoane, afec -tat puternic de acest fenomen,care se manifestã în toatã þara.Doam na ministru al Trans por tu -rilor, Ramona Mãnescu, ºi-a asu -mat acest act normativ, acceptândsã fie promotoarea lui.

Aceastã ordonanþã este foarteimportantã pentru transportatori,iar dacã nu va ieºi, reacþiile dinpartea pieþei vor fi pu ternice. Înfond, nu cerem bani Guvernului.Mai mult, susþinem statul prin cu -poanele acordate persoanelordefa vorizate, pentru care nu pri -mim compensaþiile financiare.

Un alt act normativ pe care îlavem în vedere este Ordinul733/2013, privind ºcolile de ºo -feri. Sperãm ca doamna ministrusã înþeleagã flagelul care se mani -fes tã în domeniu, mascarada pecare o reprezintã aceºti instruc -tori care încaseazã bani la negru.Din 1.400 de ºcoli, 800-900 suntîn regulã. Blocarea Ordinului 733nu a fost corectã, dar nu comen -tez deciziile justiþiei. Aºteptãm sãse termine procesele ºi solicitãmsã se scoatã un ordin provizoriu,pentru cã din septembrie - octom -brie pânã acum nu avem un actnor mativ în baza cãruia sã func -þio nãm. Funcþionãm din inerþie.

Dacã rezolvãm aceste puncte,putem spune cã am avut un sfârºitºi un început de an bune. În ceeace priveºte transportul metro po -li tan, perioada noiembrie - decem -brie 2013 a fost foarte grea, cunumeroase negocieri. Am avutfoar te multe întâlniri, la care aupar ticipat preºedintele ConsiliuluiJudeþean, prefectul, împreunã cuprimarii din Ilfov ºi cu trans por ta -

torii care deservesc zona Bucu -reºti - Ilfov.

În ceea ce priveºte transportuljudeþean, sunt probleme pentrucã nu s-a finalizat licitaþia la nivelulmai multor judeþe - la Alba, laBistriþa. Sperãm sã deblocãmsituaþia ºi în aceste judeþe.

În cadrul comisiilor dedialog social, inclusiv înlegãturã cu modificarea HG69, am subliniat cã nutrebuie tras la rãspundereangajatorul pentru faptele

ºoferului. De exemplu, cinetrebuie sã dea bilete,angajatorul sau angajatul?De aceea am cerut caºoferul sã plãteascã atuncicând alege sã nu dea bilet ºisã bage banii în buzunar.

Unitatea transportatorilor estefoarte importantã.

Am avut împreunã cu pre ºe din -tele FORT, Doru Marian Crãc, ovoce comunã la ANRSC. Con si dercã, în ceea ce priveºte in te re selecomune ale transpor ta to ri lor, ar

trebui sã avem mereu con sens. Înceea ce priveºte protestul din 9decembrie, unde COTAR nu aparticipat, vreau sã pre cizez cã nuam dorit sã se crea dã cã suntemimplicaþi politic în aceastã acþiune.De aceea am dat acel comunicat ºii-am invitat pe toþi la masa dia lo -gu lui. Nu sun tem împotriva protes -te lor. Dar atenþie! Suntem pentrucele apro bate legal.

În ceea ce priveºte dezvol ta reapatronatului, avem în vedere ca pre -ºedinþii de filiale judeþene sã atragãtransportatorii ºi sã-i þinã aproapeinclusiv pe cei care nu sunt membri,chiar dacã în une le judeþe mai suntºi alte organi za þii patronale. Nu do -rim sã fie acolo un rãzboi, aºa cuma fost între Camera Naþionalã a Taxi -me triº tilor ºi alte asociaþii de taxi.Pânã la urmã, interesele sunt co mu -ne. Dorim ca preºedinþii de fili ale sãþinã aproape cu toate or gani zaþiilede transport. Mergem pe ideea dedeschidere. Nu vãd de ce sã nu avemun protocol sau o minu tã fãcute înacest sens. Avem intere se comuneprivind ac te normative care ar trebuiadop tate. De ce sã nu le susþinemcu toþii?! De ce sã nu avem un punctunitar de vedere?!“

Meda [email protected]

Page 11: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

Bijuterii sustrasedintr-un depozitindustrial

Un alt jaf violent din zona Pari -su lui, pe 18 octombrie, a implicatpatru indivizi înarmaþi, care au pã -truns în depozitul unei com paniidin Morangis în su bu r biile sudiceale capitalei franceze, pentru a furab iju terii în valoare de 600.000 deeuro. Cei 20 de an ga jaþi prezenþiîn momentul raidu lui au fost ame -nin þaþi ºi încuiaþi într-o încãpere dindepozit. Poliþia crede cã infractoriiau primit infor ma þii din interior, de -oarece nimic nu indicã în exteriorfap tul cã firma în cauzã mani pu lea -zã astfel de bu nuri. Atacul a avutloc, în plus, în tr-o zi în care o can -ti tate neobiº nu it de mare de bijuteriiera sto ca tã în clãdire.

Argint la Verona

Un alt incident care a implicatde tur narea unui camion a avut locla Verona, pe 12 noiembrie 2013,rezultând în furtul unei cantitãþide argint în valoare de 3 milioanede euro, provenind din Germaniacu destinaþii în Vicenza ºi Arezzo(Italia). Încãrcãtura de 10 t a fostfuratã de ºase indivizi înarmaþi ºibine or ga ni zaþi, în douã vehiculecare au fãcut camionul „sandviº”ºi l-au forþat sã opreascã. Aceºtiaau atacat cei doi ºoferi germaniºi i-au împins cãtre spatele ca mi -o nului, dupã care au condus ve -hi culul-þintã cãtre un spaþiu aflatîn zona industrialã din apropiere,unde au conectat trailerul cuargint la propriul lor cap tractor.

Telefoane„zburate”prin plafon...

Cã tot a venit vorba de Italia, pe17 noiembrie a avut loc, în de po - zitul Bagni di Tivoli din apro piere deRoma, un alt furt, de data asta desmartphones, în cadrul cãruia hoþiiau sustras aparate în valoare depeste 1 milion de euro tãind o gaurãîn plafonul clãdirii. Infractorii au reuºitsã evite sau sã neu tra li ze ze detec -toa rele cu in fra roºu ºi au sus tras11.600 de tele foane, încãr când cutii -le cu aparate într-unul sau douã van -uri. În timpul atacului, hoþii au deschisdiferite cutii ºi paleþi, dar le-au alesnumai pe cele smat phones, ceea cede no tã cã au fost clar „contractaþi”pentru acest tip de produs. În tim -pul aceleiaºi nopþi, Poliþia Italianã arecuperat un van alb care conþi nea3.200 dintre telefoanele fu rate.

...şi „ţoale” defirmă

Haine de designer în valoare de400.000 euro au fost furate dintr-un vehicul de livrare în apro pie rede Milano (capitala modei ita liene)pe 25 octombrie, dupã ce ºoferula lãsat vehiculul nesu pra vegheatîntr-o parcare nepã zi tã, pentru alua micul dejun. Obiectele de îm -brã cãminte au fost recuperate ul -te rior de cãtre po liþie, dar marcares pectivã a tre buit sã anuleze opre zentare plani fi catã pentru adoua zi, deoarece colec þia a fostreþinutã pentru an che tã. O persoanãa fost arestatã între timp în co ne -xiu ne cu acest incident.

Bursă online cupierderi

În urma unei preluãri fraudu loa -se de bunuri în Germania în lunanoiembrie, au dispãrut telefoanemo bile în valoare de 1,2 milioanede euro. Un retailer important depro duse electronice a contactat unex peditor de mãrfuri din Bie lo rusia,cu care a mai lucrat ante rior, pentrutransportul unei încãr cãturi de laFrankfurt la Minsk. Nefiind în staresã realizeze trans portul în cont pro -priu, compania a utilizat o bursãonline de trans port pentru subcon -trac tarea aces tuia cãtre un trans -por tator rus. Înainte de transmitereacomenzii, toate documentele ne ce -sare au fost transmise ºi verificate:asigu rare, paºaport ºofer, numãrînre gis trare la camera de comerþ,nu mãrul de înmatriculare al vehi -cu lului etc. Încãrcãtura a fost pre -luatã conform înþelegerii, pe 12 no -iem brie, de cãtre un ºofer care s-aidentificat cu un paºaport rusescîn conformitate cu cel transmis.

Pe 15 noiembrie, expeditoruldin Bielorusia a încercat sã con tac -teze ºoferul, dar a primit doar unrãspuns prin SMS cã se aflã înPolonia, în drum cãtre punctul devamã bielorusã. Pe 18 noiembrie,clientul din Minsk a fost anunþatde cãtre autoritãþile vamale cã ve -hiculul nu a ajuns la punctul de tre -cere a frontierei. Vehiculul golintrase în Bielorusia pe 14 no iem -brie pe la un alt punct, venind dinLituania, cu un alt ºofer.

Raluca MIHĂ[email protected]

2120

SECU

RIT

ATE

Mai multe incidenteraportate

ianuarie 2014 .......................................................................................................................................................................................................................................... ianuarie 2014

SECU

RIT

ATE

DD intre cele 129 de inci -den te înregistrate înoctom brie (65 în sep -tem brie), 22 au fost cla -si ficate ca incidente ma -

jore cu valori ale pierderilor depeste 100.000 de euro, în timp cemedia valorii pierderilor a scãzutde la 204.485 de euro în sep tem -brie la 164.300 o lunã mai târziu.Dar numai în cazul a 50 de in ci -dente a fost raportatã valoa rea.

În noiembrie 2013, IIS a înre -gis trat 189 furturi de marfã, cu 60mai multe decât în octombrie.Totuºi, 95 dintre incidente au fostde fapt furturi petrecute în perioa -da aprilie-iunie 2013 în Belgia, darraportate cãtre IIS de Poliþia Fe -deralã Belgianã abia în noiem brie.Astfel, aceste incidente nu au fostincluse în statisticile din lunanoiembrie, dar vor fi pre zen tate înraportul anual al IIS.

Dintre cele 94 de incidente ra -por tate pentru noiembrie, 20 auavut valori ale pierderii de peste100.000 de euro, media de pier -dere fiind de 207.784 de euro.Numai 46 dintre cele 94 incidenteau inclus o valoare raportatã.

Vã prezentãm în cele ce ur -meazã câteva dintre cele mai gra -ve incidente raportate în octom -brie-noiembrie, citate în publicaþiaVigilant a organizaþiei TAPA EMEA.

Ţigarete furate înFranţa

Un atac violent asupra unui ca -mion în apropiere de Paris, în careau fost implicate 4 persoane înar -mate, a rezultat în furtul de þigaretecu o valoare estimatã de 1 milionde euro. Incidentul a avut loc pe 2octombrie la ora 11:30 am, peautostrada francezã A1 în apropiere

de aeroportul Roissy/ Charles deGaulle. Infractorii au blocat ºoseauacu un autoturism ºi au obligat ca -mi o nul sã opreas cã, au forþat ca -bina ºi au atacat ºoferul, dupã careau plecat cu vehicul cu tot. În scurttimp, au o prit pentru a descãrca oparte a încãrcãturii în douã vanuri,apoi au continuat cãlãtoria cu cami -o nul. ªoferul, rãnit, a fost eliberatmai târziu.

Un alt atac în Franþa, care s-asol dat cu sustragerea de þigarete,a avut loc pe 10 octombrie în Rou -baix, caz în care o furgonetã cu ast -fel de produse în valoare de300.000 de euro a fost ata ca tã detrei indivizi înarmaþi cu cu þite.Aceºtia au imobilizat ºo fe rul ºi pecolegul acestuia ºi i-au încuiat înfacilitãþile cafenelei unde livrau bu -nurile, împreunã cu pa tro nul lo ca -lu lui, dupã care au ple cat cu fur go -ne ta ºi încãrcãtura. Unul din tre ºoferia reuºit sã se elibereze ºi sãavertizeze poliþia, iar vanul aproa -pe gol a fost des co perit câte va oremai târziu pe un câmp din apropiere.

Serviciul de Informaţii Incidente alorganizaţiei TAPA EMEA (IIS) a lansat, înoctombrie, un program intensiv de căutare şirecoltare de date privind incidentele şiinfracţiunile privind marfa în transport,concentrându-se în special pe EuropaCentrală şi de Est şi pe Rusia. Ca rezultat,incidentele raportate către IIS în octombrieaproape s-au dublat de la o lună la alta.

Sursa: Vigilant, TAPA, Noiembrie/Decembrie 2013 Sursa: Vigilant, TAPA, Noiembrie/Decembrie 2013

Page 12: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

FO

CU

S

22

FO

CU

S

23

Noul mod de calculal accizelor ascumpit carburanţii

AA nul 2014 vine cu unset de modificãri ºicom pletãri în CodulFis cal, operate de Gu -vern. Prin OUG

102/2013 s-a stabilit noul modde calcul al valorii accizelor în lei,ce va fi valabil atât timp cât cursulde schimb valutar anunþat deBanca Centralã Europeanã (BCE)în prima zi lucrãtoare a lunii oc -tom brie din anul precedent, publi -cat în Jurnalul Oficial al UniuniiEu ro pe ne, va fi mai mic decât celde la aceeaºi datã a anului ante -rior ce lui precedent. În acest sens,„va loarea în lei a accizelor ºi aim pozitului la þiþeiul din producþiain ternã, datorate bugetului de stat,stabilite în echivalent euro peunitatea de mãsurã, se determinãprin transformarea sumelor expri -ma te în echivalent euro, pe bazacursului de schimb valutar stabilitîn prima zi lucrãtoare a lunii oc -tom brie din anul anterior anuluiprecedent, publicat în Jurnalul Ofi -cial al Uniunii Europene, valoarecare se actualizeazã cu media a -nua lã a indicelui preþurilor de con -sum calculatã în luna septembriedin anul precedent, comunicatãoficial de Institutul Naþional deStatisticã, pânã la data de 15 oc -

tombrie”, se aratã în noul act nor -ma tiv.

Acciza reprezintã, în medie,27% din preþul total al carbu ran -þi lor, iar o majorare a valorii aces -te ia cu 4,77% presupune o scum -pi re cu 1,29% a litrului de benzinãºi de motorinã, adicã 9 bani. Nu -mai cã, la pompã, realitatea aratãaltfel, cel puþin în cazul motorinei:majorarea este dublã, de circa 15- 20 de bani, conform preþurilorafiºate la benzinãrii. Aºadar, litrulde motorinã s-a mãrit la 6,38 -6,48 de lei, respectiv la 2,37-2,48%, mult peste acel 1,29%pre vãzut de noul mod de calcul alac cizelor. La benzinã, scumpireaa respectat, deocamdatã, cotapre vãzutã de 9 bani: un litru deben zinã Standard 95 costa în ul -timele zile ale anului trecut 5,78de lei ºi acum este de 5,87 lei.

Scumpirea carburanþilor va an -trena majorãri de preþ la trans por -turile de mãrfuri - implicit la ali -men te -, dar ºi la cele de cãlãtori.Românii au scãpat însã de accizasuplimentarã de 7 eurocenþi lacom bustibili, pe care Guvernul aîn cercat sã o impunã începând dela 1 ianuarie. Termenul a fost pro -ro gat cu 3 luni, dar noua taxã numai poate fi introdusã cel puþin

pânã la prima rectificare de buget,în iulie.

Impozit peinfrastructuradrumurilor

Tot prin OUG 102/2013 a fostinstituit un nou impozit asupra va -lorii construcþiilor, altele decâtclã dirile pentru care se datoreazãim pozit pe clãdiri potrivit CoduluiFis cal. Este vorba despre con -struc þiile „speciale” prevãzute îngrupa 1 din Catalogul privind cla -si ficarea ºi duratele normale defunc þionare a mijloacelor fixe, a -pro bat prin HG nr. 2.139/2004.În aceastã categorie este inclusãatât infrastructura de transport fe -roviar, cât ºi cea a drumurilor: alei,strãzi, autostrãzi, cu toate acce -so riile necesare (trotuare, borne,semne de circulaþie, marcaje etc).Cota de impozit este de 1,5% dinva loarea construcþiei ºi se da to -reazã de cãtre persoanele juridiceromâne; persoanele juridice strãi -ne care desfãºoarã activitate prinintermediul unui sediu permanentîn România; persoanele juridicecu sediu social în România în fi in -þa te potrivit legislaþiei europene.Fac excepþie institutele naþionale

Benzina şi motorina s-au scumpit cu până la 15-20 debani încă din primul minut al noului an, în urma unuitertip la care a recurs Guvernul pentru a mai câştiga cevafonduri la buget, chiar dacă în mod nedrept. Românii ar fitrebuit să plătească anul acesta mai puţin la carburanţi,deoarece euro, în funcţie de care se calculează accizele,a fost mai mic în toamna lui 2013 decât în anul precedent.Concret, BCE a publicat la 1 octombrie 2013 o referinţă de4,4485 lei/euro, în scădere cu 7,38 bani (1,63%) faţă deaceeaşi dată din 2012. Numai că guvernanţii au găsitrapid soluţia, impunând prin OUG 102/2013 un alt calcul alaccizelor: în funcţie de rata medie a inflaţiei din lunaseptembrie 2013, care a fost de 4,77%. La aceasta seadaugă referinţa de 4,5223 lei/euro anunţată la 1octombrie 2012, astfel că s-a ajuns la un curs de schimbde 4,738 lei/euro - nereal, dar „sănătos” pentru bugetulde stat. Însă şi alte modificări şi completări ale CoduluiFiscal vor duce la scumpiri în lanţ, impozitul peconstrucţiile speciale fiind una dintre ele.

de cercetare-dezvoltare; insti tu -þi ile publice; asociaþiile, fundaþiileºi celelalte persoane juridice fãrãscop patrimonial.

Impozitul se datoreazã înce -pând cu 1 ianuarie 2014, iar cal -cu lul ºi declararea acestuia seefec tueazã în mod anual de cãtrecon tribuabili, pânã la data de 25mai, inclusiv, a anului pentru carese datoreazã impozitul. Plata seface în douã rate egale, pânã ladata de 25 mai ºi 25 septembrie,inclusiv.

Alte categorii de construcþiispeciale: centrale hidroelectrice;staþii ºi posturi de transformare;sta þii de conexiuni; centrale ter -mo electrice ºi nuclearo-electrice;piste ºi platforme; sonde de þiþei,gaze ºi sare; rampe de încãrcare-descãrcare; coºuri de fum ºi tur -nuri de rãcire; iazuri pentru de -can tarea sterilului; heleºtee,ia zuri, bazine; ecluze ºi as cen -soare; baraje, jgheaburi pentrupis ciculturã; linii ºi cabluri aerienede telecomunicaþii (stâlpi, circuite,cabluri, traverse, console); plat -forme, turnuri ºi piloni metalicipen tru antene de radiofonie, tele -fo nie mobilã, radio, tv; lacuri ar -ti ficiale de acumulare; construcþiipen tru transportul energiei elec -tri ce; canale de irigaþii.

Declararea ºi plata:Baza impozabilã este re pre -

zen tatã de valoarea construcþiilorexis tente în patrimoniul con tri -

bua bililor la data de 31 decembriea anului an terior, evidenþiatã con -ta bil în sol dul debitor al conturilorcorespun zã toare construcþiilor,din care se scad: valoarea clã di -rilor, inclusiv cea a lucrãrilor dere construire, mo dernizare, con -so lidare, modificare sau extinderepentru clãdirile închi riate, luate înconcesiune, aflate în administrareori în folosinþã, pentru care se da -toreazã impozit pe clãdiri, con -form Titlului IX din Codul Fiscal,de cãtre contribuabil sau pro prie -tar, dupã caz; valoarea lucrãrilorde reconstruire, modernizare, con -solidare, modificare sau extinderepentru construcþiile, aflate saucare urmeazã sã fie trecute în pro -prie tatea statului sau a unitãþilorad ministrativ teritoriale; valoareaconstrucþiilor re pre zen tând terasepe arabil, plantaþii po micole ºiviticole conform sub grupei 1.2.9.din grupa 1 a Catalo gu lui privindclasificarea ºi dura te le normalede funcþionare a mij loacelor fixe,aprobat prin HG nr. 2.139/2004,cu modificãrile ul terioare.

Redevenţemajorate,modificări la TVA

Totodatã, s-a majorat cu 25%co ta redevenþelor cuvenite buge -tu lui de stat în urma exploatãrii re -sur selor minerale aflate sub in ci -den þa Legii minelor nr. 85/2003.

Re devenþa pentru ex ploa tarea me -ta lelor nobile a fost mãritã la 50%,respectiv de la 4% din valoarea pro -duc þiei miniere la 6% din aceastãva loare. Rede ven þa pentru exploa -ta rea cãrbunilor a rãmas nemo di -ficatã, la 4%.

În cazul TVA, cele mai impor -tante modificãri aduse prin OUG102/2013 sunt urmãtoarele: nu semai impune ajustarea în cazul bu -nurilor pierdute, distruse sau fu -rate, dacã sunt demonstrate co res -pun zãtor; a fost eliminatã con diþiare feritoare la achitarea TVA so li ci -ta te la rambursare de cãtre per soa -ne le impozabile nestabilite în Ro -mâ nia, astfel cã rambursãrile deTVA cãtre persoanele impoza bi lene stabilite în România se vor acor -da chiar dacã TVA solicitatã la ram -bur sare nu este achitatã, sub rezer -va îndeplinirii celorlalte condiþiipre vãzute de lege; a fost exclus dinbaza de impozitare a TVA aferentãserviciilor de leasing costul cu asi -gu rarea bunului care face obiectulcontractului de leas ing, acesta ur -mând a fi recuperat de societãþilede leasing prin refac turare de lautilizatori.

Schimbări laimpozitul pe venit

Principalele modificãri la im -po zitul pe venit sunt:

• acordarea deductibilitãþiichel tuielilor cu dobânzile aferente

ianuarie 2014 .......................................................................................................................................................................................................................................... ianuarie 2014

Tarife Lukoil înainte de scumpiri

Page 13: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ianuarie 2014 ......................................................................................................................

PA

STIL

A D

E S

IGU

RA

NŢĂ

25.................................................................................................................... ianuarie 201424

FO

CU

S

îm prumuturilor în valutã de la per -soane fizice ºi juridice, altele de -cât instituþiile care desfãºoarãacti vitatea de creditare cu titlupro fesional, în cazul con tribua bi -lilor care realizeazã venituri dinac tivitãþi independente la care ve -nitul net anual se determinã peba za datelor din contabilitatea înpar tidã simplã, la nivelul ratei do -bânzii pentru împrumuturile învalutã;

• crearea cadrului legal pentrude ducerea din venitul brut dinsalarii a contribuþiilor obligatoriiaferente unei luni, indiferent dacãacestea sunt plãtite în Româniasau într-un alt stat membru UEsau stat membru al SEE, potrivitprevederilor regulamentelor Uniu -nii Europene, a legislaþiei SEE saua convenþiilor/acordurilor privindcoor donarea sistemelor de secu -ri tate socialã în care România esteparte;

• posibilitatea de actualizarea preþului mediu pentru deter mi -narea venitului impozabil în cazulveniturilor obþinute de persoanelefizice sub formã de arendã primitãîn naturã;

• simplificarea tratamentuluifis cal al veniturilor obþinute dinaren darea bunurilor agricole dinpatrimoniul personal prin abro ga -rea prevederilor referitoare la op -þiu nea contribuabililor de a de ter -mina venitul net din arendã însistem real;

• deducerea din veniturile reali -za te anual din categoria venituridin cedarea folosinþei bunurilor acontribuþiilor de asigurãri socialede sãnãtate;

• neimpozitarea veniturilor ob -þi nute din cultivarea terenurilor cuplante furajere graminee ºi legu -mi noase pentru producþia de ma -sã verde destinate furajãrii anima -le lor deþinute de contribuabiliipentru care venitul se determinãpe baza normelor de venit saucare obþin venituri neimpozabiledin activitãþi agricole;

• stabilirea tratamentului fiscalîn cazul persoanelor fizice careprimesc materiale publicitare,pliante, mostre, puncte bonus a -cor date cu scopul stimulãrii vân -zã rilor;

• crearea cadrului legal pentruca persoanele fizice rezidenteîntr-un stat UE sau SEE, care obþinvenituri impozabile din România,sã beneficieze de deducerile fis -cale prevãzute de lege pentrucon tribuabilii rezidenþi, þinând sea -ma de situaþia contribuabilului;

• s-au introdus prevederi refe -ri toare la tratamentul fiscal al ve -ni turilor obþinute din strãinãtatede natura celor obþinute din Ro -mâ nia în situaþia în care acesteadin urmã sunt venituri neimpo za -bile în sensul cã se aplicã acelaºitratament fiscal ca ºi pentru celeobþinute din România.

În cazul impozitului pe veni -tu rile microîntreprinderilor nu maiaplicã sistemul de impozitare peveniturile microîntreprinderilor laacei contribuabili care realizeazãve nituri din consultanþã ºi man a -gement, dacã ponderea totalã aacestor venituri este de peste20%; s-au eliminat din baza deimpunere veniturile reprezentânddiferenþele de curs valutar ºi areducerilor comerciale acordateulterior facturãrii.

Scutiri la impozitulpe profit

La impozitul pe profit se pre -vede scutirea câºtigurilor de ca -pi tal, prin: scutirea veniturilor dindi vidende primite de la persoaneju ridice din state terþe cu care Ro -mâ nia are încheiatã o convenþiede evitare a dublei impuneri; scu -ti rea câºtigurilor de capital rea li -zate de contribuabili din vân -zarea/cesionarea titlurilor departicipare; scutirea veniturilorob þinute de o persoanã juridicãro mânã din lichidarea unei alteper soane juridice. Aceste scutiri

se acordã în condiþiile în care con -tri buabilul deþine pe o perioadãneîntreruptã de un an, minimum10% din capitalul social al per -soa nei juridice la care are titlurilede participare.

Totodatã, s-au introdus scu -tirea de impozit a dividendelorpri mite de o persoanã juridicã ro -mâ nã de la altã persoanã juridicãromânã; scutirea de impozit a divi -dendelor primite de o persoanãjuridicã românã de la altã persoa -nã juridicã strãinã situatã într-unstat membru; neimpozitarea divi -den delor distribuite de o persoa -nã juridicã românã unei alte per -soane juridice române.

Alte prevederi se referã la con -diþiile de schimbare a anului fiscalpentru contribuabilii care solicitãmodificarea exerciþiului financiar,potrivit art. 27 din Legea con -tabilitãþii nr. 82/1991, republicatã,cu modificãrile ºi completãrile ul -terioare. A fost revizuit regimulfis cal aplicabil cheltuielilor cuspon sorizarea, în sensul reportãriisu melor care rãmân nededuse înanul fiscal, întrucât depãºesc li -mita minimã care se scade dinimpozitul pe profit, 3 la mie dincifra de afaceri, dar nu mai multde 20% din impozitul pe profit,în urmãtorii 7 ani consecutiv.

Veniturile impozitate în strã i -nã tate, incluse în profitul impo -za bil atribuibil sediului permanentdin România al unei persoane ju -ri dice din alt stat membru al Uniu -nii Europene sau dintr-un stat dinSpaþiul Economic European, vorbeneficia de avantajul fiscal al cre -ditului fiscal extern acordat uneipersoane juridice române, chiarºi în situaþia în care convenþia deevi tare a dublei impuneri apli ca -bilã încheiatã între România ºi sta -tul sursã a veniturilor prevede saunu în mod explicit acest avantajfis cal în favoarea sediului per ma -nent.

În cazul impozitului pe veni -tu rile obþinute din România denerezidenþi ºi impozitul pe re pre -zentanþele firmelor strãine înfiin -þate în România, noul act normativprevede reducerea perioadei dede þinere a minimum 10% din capi -talul social al persoanei juridiceromâne de la 2 ani la 1 an pentruacordarea scutirii de impozit aveniturilor de natura dividendelorplãtite de persoanele juridiceromâne cãtre persoane juridicene rezidente.

Magda [email protected]

FOTO: Jean-Mihai PÂLŞU

Managementulsiguranţei în transportulrutier (IV)

Aşa cum am precizat în numărul anterior al revistei,începând cu această ediţie, vom discuta despre cele5 componente ale Managementului Siguranţei Rutiere.

PP rima componentã a Ma -na gementului Sigu ran -þei Rutiere este „Con -trac tul de Transport“,prin care Beneficiarul

se asigurã cã Transportatorul res -pectã Protocolul de Sãnãtate ºiSecuritate în Muncã în confor mi -ta te cu legislaþia în vigoare.

Pentru a fi siguri cã Trans -portatorul respectã cerinþele pre -vã zute de legislaþia în vigoare pre -cum ºi alte aspecte care conducspre realizarea obiectivului „ZeroAccidente” este necesarã preca -li ficarea acestuia.

Precalificarea trebuie sã rãs -pundã la mai multe cerinþe.

Asiguraţi-vă!

Personalul transportatoruluieste angajat în baza unei formelegale ºi posedã permis de con -du cere valabil categoriei cores -pun zãtoare vehiculului pe care îlconduce.

Transportatorul este autorizatdin punct de vedere al Securitãþiiºi Sãnãtãþii în Muncã.

Avizele medicale ºi psi ho lo -gi ce anuale sunt valabile pentrucon ducãtorii auto angajaþi.

Personalul este pregãtit ºi in -struit din punct de vedere al Se -cu ritãþii ºi Sãnãtãþii în Muncã con -form legislaþiei în vigoare (Legea319/2006).

Conducãtorii auto respectãtimpul de condus ºi timpul de odih -nã conform legislaþiei în vi goa re.

Transportatorul respectã pre -ve derile legale privind efec tua reainspecþiilor tehnice perio di ce.

Existã tahografe omologateinstalate la bordul vehiculelor.

Sã utilizeze anvelope funcþiede condiþiile meteo (varã/iarnã)astfel încât sã respecte adân ci -mea minimã legalã a benzii derulare de 2 mm.

Încãrcãtura pe timpul trans -por tului este arimatã corect cumij loace specifice.

Evaluaţi!

Experienþa conducãtorilorauto pe acelaºi tip de autovehiculprecum ºi numãrul de ani de când

a fost obþinut permisul de con du -cere.

Existã program structurat pen -tru instruire ºoferi la volan o datãpe lunã.

Transportatorul efectueazãtestãri aleatorii privind consumulde alcool.

Vehiculele sunt echipate cuoglinzi retrovizoare stân ga/dreap -ta ºi oglinzi convexe pentru un -ghiu rile moarte.

Existã program de monito ri -zare anvelope ºi înlocuire la inter -va lul de timp specificat de produ -cã tor.

Existã montat pe vehicule unsistem de monitorizare a curselorprin satelit (GPS).

Conducãtorii auto beneficiazãde echipament de protecþie minimobligatoriu (bocanci bombeu me -ta lic, vestã reflectorizantã, oche -lari de protecþie ºi cascã de pro -tec þie).

În cazul în care transportatorulsubcontracteazã prestaþii cãtreterþi, dacã aceºtia sunt evaluaþi ºiîn deplinesc toate condiþiile de lacele douã paragrafe.

1CONTRACTANT

COMPONENTE ALE MANAGEMENTULUI

TRANSPORTULUI AUTO

5ÎNCÃRCARE-

DESCÃRCARE

2ȘOFERI

3VEHICULE

4CURSE

Page 14: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

UU nele sondaje efectuatela firmele de transport,dar ºi solicitãrile aces -to ra aratã cã problemaad ministrãrii resurselor

umane în domeniul transporturilorrutiere nu este deloc atât de simplãpe cât pare la prima vedere. In di -ferent dacã se aflã la con ducereaunei mari companii ru tiere de trans -port sau a unei echi pe de 2-3 con -ducãtori auto, pa tro nii saumanagerii se pot con frunta, în do -

meniul administrãrii resurselorumane, cu probleme care, nere zol -vate, pot duce la sancþionarea cuamenzi foarte mari.

Cum aparproblemele

Problema cea mai serioasã estecã unii operatorii de transport nuau fost ºi nu sunt conºtienþi cã audificultãţi în acest domeniu, iar înpu þinele cazuri contrare, nu ºtiu cum

sã rezolve aceste situaţii. Nu suntpuþini patronii sau ma nagerii detrans port care nu se gân desc sã sepo ziþioneze faþã de cele mai buneprac tici privind ad mi nis tra rea resur -se lor umane, de oarece nu sunt obiº -nuiþi cu aceastã abor da re, conside -rând cã este vorba de pro blememi no re, care pot fi rezol va te simplu,punc tual. Iar când tre buie sã le reali -zãm, vedem, pe de o parte, cã multedin cele „re col ta te” de pe in ternetnu se potrivesc cu acti vi tatea spe -

ci ficã din trans por turi, iar pe de altãparte informaþiile sunt doar parþiale,lãsând loc la in ter pretãri. ªi asta însituaþia când, in diferent de mãrimeaope ra to rului de transport, de numã -rul ºo ferilor ºi al celorlalþi angajaþila se diul fir mei, trebuie sã avem,con form Co dului Muncii, acelaºi nu -mãr de do cu mente obligatorii. Iatãmotivul pentru care trans por ta toriise plâng cã au prea multe problemebiro cra tice pe cap, cã dacã s-ar ocu -pa de toate acestea le-ar rãmânepuþin timp sã se ocu pe de ceea ceeste, de fapt, esen þa afacerii, ºianume de transpor tu rile efective,de ceea ce le poate aduce venituri.Ni mic mai ade vã rat, dar tot transpor -ta torii se plâng (uneori pe bunãdreptate) de amen zile mari primitede la ISCTR pen tru fapte consi de -ra te, bi rocra ti ce. ªi putem exempli -fi ca: art. 5/8 din HG 69/2012 „ne -res pec tarea de cãtre întreprindereade transport rutier în cont propriua obligaþiei de a transmite Auto ri -tãþii Ru tiere Române - A.R.R., princom ple tarea unui formular, în for -matul elec tronic disponibil pe site-ulaces te ia, modificãrile pri vind situaþiacon ducãtorilor auto angajaþi, în ter -men de cel mult 15 zile de la apa -ri þia modificãrii” se sancþioneazãcu amendã de la 3.000 la 6.000lei. Lipsa Legiti ma þiei de serviciu acon ducã to rului auto din care sã re -ias ã cã este angajatul firmei estesancþio natã cu amendã de pânã la12.000 lei. De fapt, ambele sanc -þiuni se referã la documente carefac parte din cele legate de admi -nis trarea resurselor umane. În pri -mul caz, este vorba de contractulde muncã, în al doilea de legiti ma -þia de serviciu pe care ºoferul nu oare asupra sa.

Ce e de făcut

Aceste situaþii pot fi evitateda cã documentele obligatorii con -form Codului muncii sunt corelatecu legislaþia obligatorie în trans -por turi. Un Contract de muncãbine fãcut, un regulament interncare sã res ponsabilizeze ºi con -du cã to rul auto, fiºe de evaluare -iatã câte va mo dalitãþi de evitarea unor amenzi sub stanþiale. Spu -nem amenzi sub stan þiale referin -du-ne ºi la cele mai frecventecontravenþii sancþio na te de cãtreinspectorii ITM cu amen dã, con -form HG 500/2011 ºi Co du luiMuncii.

Potrivit acestor re gle mentãrile gislative, fiecare ope rator detrans port trebuie sã aibã la sediulfir mei pentru fiecare conducãtorauto contractul de muncã ºi dosa -rul perso nal/pro fesio nal; ca do -cumente generale, amintim re -gula mentul intern, fiºele de post,fiºe le de evaluare a com pe ten -þelor anga ja þilor, fiºe de evaluarea riscurilor specifice ac tivitãþii detransport etc. Do cumente o -bligatorii ºi care tre bu ie com -pletate þinând cont atât de le -gislaþia mun cii, cât ºi de cea dintransporturi.

Lipsa acestor documente sauproasta lor administrare pot de -veni surse de amenzi mari.

Dar despre cum ne putem feride riscurile ce le comportã ad mi -nis trarea resurselor umane ºi, maiales, de amenzi, mai multe în nu -merele viitoare.

Psiholog pr. Cristian SANDUCabinet de psihologie autorizat

[email protected]

ianuarie 2014 .......................................................................................................................................................................................................................................... ianuarie 2014

VIA

ŢA

ZU

PR

IN P

AR

BR

IZ

26 27

VIA

ŢA

ZU

PR

IN P

AR

BR

IZ

NNeeccuunnooaaşştteerreeaaaaddmmiinniissttrrăărriiii rreessuurrsseelloorruummaannee îînn ttrraannssppoorrttuurrii --ssuurrssăă ddee aammeennzzii mmaarrii

Pe unele site-uri aşa zis specializate sau în orice tratatde management al resurselor umane, patronii saumanagerii firmelor de transport pot găsi atât elementeleteoretice cât şi soluţiile pentru desfăşurarea activităţiide administrare a resurselor umane. Motiv care ne-arputea duce la concluzia că această problemă poate fiuşor rezolvată şi că nu trebuie să ne batem prea multcapul cu ea. Aşa să fie oare?

Page 15: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ianuarie 2014 ......................................................................................................................28

PR

EZEN

TA

RE

PR

EZEN

TA

RE

29.................................................................................................................... ianuarie 2014

ÎÎ n termeni stilistici, acest lu -cru se traduce printr-o grilã aradiatorului trapezoidalã, ca -re aminteºte de simbolul Pi.„A ceastã grilã a radiato ru lui,

sta bilã ºi hotãrâtã, exprimã încre -de rea pe care o poþi avea în vehi -cu lul Renault Trucks”, explicã HervéBertrand, directorul de de sign alRe nault Trucks. „Acesta se regã -seº te, cu diferite variaþiuni pe temã,de-a lungul întregii game, cre ândo coerenþã vizualã între diferitelenoas tre vehicule, ca ºi blocurile op -ti ce ºi semna li za toa rele, cu formalor de bumerang.” Create în mo -men tul proiectãrii modelului T LongDistance, aceste lumini în formã debu merang sunt rezultatul unei dez -vol tãri intense. O astfel de poziþieavansatã ºi în relief a blocului opticn-a mai fost vãzutã pe un camionpânã acum. Acest design permiteeli minarea de flectoarelor, deoarece,prin re di recþionarea fluxului de aer,uºile se curãþã în mod perfect. Maimult decât atât, acestea utilizeazão teh nologie unicã, permiþând ilu -

mi na rea întregii suprafeþe a sem -nali za toarelor cu un numãr minimde LED-uri. În fine, forma lor de bu -me rang conferã vizibilitate maxi -mã vehiculelor venind din spateasu pra luminilor de semnalizare.

Adaptatã pe toate gamele, a -ceas tã grilã de radiator trape -zoidalã, sau în formã de "ππ",capãtã încã o nouã dimensiunepe mo delul K - înlocuitorul lui Ke -rax - ale cãrui gardã la sol ºi un -ghiuri de atac ridicate conso li dea -zã sen ti men tul de robusteþe.

Camionul, uninstrumentindustrial

Limbajul vizual al noii game Re -nault Trucks stabileºte nu me roa sepa ralele cu lumea indus tri a lã. De -sig nul treptelor de acces în cabinãsau la parbriz, chiar ºi acela al su -por þilor parasolarului este foarteas cuþit, angular, rea min tind deconveyoarele in dus tria le. Plãcuþaroºie cu numele Renault Trucks de

pe uºã îºi are, de asemenea, ori gi -nile în indus trie. „Aceasta vine încompletarea logo-ului de pe parteafrontalã ºi permite o identificarefoarte rapi dã a camioanelor noas -tre”, ex pli cã Hervé Bertrand. „Faceo trimi tere directã la plãcile montatepe maºinile industriale: este o mo -da li tate de a prezenta caracte ris ti -cile maºinii, în acest caz camionul,dar ºi o garanþie a calitãþii. Putemsã ve dem acest element ca pe unsi giliu Renault Trucks, care semnea -zã camionul ºi ne demonstreazãdedicarea.” Parte a acestei plãcu -þe este rezervatã constructorului ºicaracteristicilor camionului (nu me,configuraþie...), în timp ce o altaeste lãsatã la discreþia clien tu lui,care poate inscripþiona infor ma þii laalegere (cum ar fi numele ºoferului,al companiei etc).

Noþiunea de instrument indus -trial caracterizeazã întreaga gamãºi justificã opþiunile stilistice ale se.Pe gama Distribution, de exem plu,o atenþie deosebitã i-a fost a cor -datã barei din faþã, partea vehi cu -

lului cea mai expusã la impact. PeRenault Trucks D ºi D Wide, aceastaa fost proiectatã din mai multe pãrþi,astfel încât fie care poa te fi înlocuitãmai uºor ºi la un cost mai reduspentru client, în even tualitatea uneiavarii. În acelaºi mod, pe modelulK, ce rinþele standardului Euro 6 aufor þat inginerii sã plaseze bara anti-ru liu ºi traversa de remorcare în faþaradiatorului.

Consum redus

Cabina este în întregime nouãºi este comunã pentru gamele LongDistance ºi Construction. A fostmai întâi de toate proiectatã pentrua fi cât mai eficientã posibil dinpunc tul de vedere al aero di na mi -citãþii. Deºi se trage din ADN-ul luiMagnum cu o cabinã pozi þio natãdeasupra platformei tehnice, a be -ne ficiat de multã muncã asupra de -taliilor aero di na mice. „De la primeleschiþe ale cabinei, principala noas -trã preo cupare a fost de a econo -misi cât mai mult combustibil posi -bil”, îºi reaminteºte Hervé Bertrand.„ªi de aceea am mers pe un parbrizînclinat, cu un stâlp A la 12 gradeºi o cabinã de formã trapezoidalã,cu 30 cm mai latã în partea pos te -rioarã, pentru a îmbunãtãþi pe ne -trarea în aer, în acelaºi timp co -nectând perfect vehiculul cutrai lerul”. Cabina a fost apoi tes -tatã într-un tunel de vânt, la scalã1/4, apoi la dimensiune normalã,pentru a valida aceste alegeri ºipentru a ajusta detaliile desig nu -lui. „Ne-am dorit un camion caresã fie la fel de eficient ca PremiumLong Distance ºi de prestigios caMag num”, rezumã Hervé Ber trand.

Un interior cudouă zonedistincte

Interiorul noilor camioane afost, la rândul sãu, complet revi -zuit. Postul de conducere, proiec -tat în mod clar în jurul ºoferului,este organizat separat faþã de zona„locuibilã” în formã de L. Ca ºi ex -teriorul, interiorul a fost pro iec tatsã fie simplu ºi funcþional. Bor dulinclude o zonã platã de di mensiunimari. Aceasta permite ºoferului sãpunã acolo diverse obiecte ºi este,de asemenea, pre vãzutã cu un pa -nou amovibil pe care pot fi montatediverse acce so rii, cum ar fi ecranelepentru mo nitorizarea caroseriei,fãrã a cauza daune ireparabile. Nuau fost prevãzute foarte multe bu -toa ne, nici mãcar pe volan. Au fostmontate sub volan, la îndemânã,rotiþe ce pot fi acþionate cu dege -tul, care permit navigarea în dife ri -tele meniuri ale display-ului de pebord. Scaunele au fost ºi ele atentdesenate, pentru a le îm bu nãtãþiaspectul, durabilitatea ºi confortul.A cestea au fost create în par te ne -riat cu specialistul în domeniuRecaro®.

În privinþa zonei locuibile, cu lo -rile au fost selectate cu foarte multã

grijã: „În partea inferioarã, am alesculori închise, care sã fie rezistentela murdãrie ºi uzurã”, ex plicã HervéBertrand. „Pe mã su rã ce urci, cu -lo rile devin din ce în ce mai des chi -se, conferind o im presie de spaþiuºi lumino zi tate.” Designul compar -ti mentelor de depozitare din parteade sus a cabinei a fost, de ase me -nea, foar te bine gândit, pentru aoferi sen zaþia de luminã ºi spaþiu.Uni tã þile de depozitare au fost fabri -ca te dintr-un anumit tip de plastic.Acesta absoarbe lumina mai bineºi este mai plãcut la atingere de -cât plasticul convenþional. Acestfapt contribuie la senzaþia gene ra -lã de bine creatã la nivelul ca bi nei.

În fine, echipele centrului dedesign au dorit sã creeze o at mos -ferã specialã prin intermediul ilu -mi nãrii de la bord. De exemplu,atunci când se odihnesc, ºoferii potbeneficia de o luminã difuzã avândca sursã spoturile plasate de-alungul zonei de trecere. În tim pulcon ducerii pe timp de noap te, lumi -ni le devin roºii, culoa re care se în -tâlneºte în submarine. În interiorulcamionului, aceasta creeazã o at -mos ferã specialã, pe care ºoferii ovor aprecia cu si gu ranþã.

Raluca MIHĂ[email protected]

RReennaauulltt TTrruucckkss

Un stil cu stilDupă cum ştim, anul trecut a reprezentat un importantpunct de cotitură pentru Renault Trucks, producătorulreînnoindu-şi complet gama de produse, pentru a fi înconformitate cu normele EURO 6. Dar nu numai atât. Nicide data aceasta francezii nu s-au dezis în ceea cepriveşte stilul, designul noilor camioane fiind de naturăsă creeze o coerenţă vizuală de-a lungul întregii game, oidentitate cu o personalitate pregnantă, care reflectăforţă, determinare şi eficienţă.

Page 16: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ianuarie 2014 ......................................................................................................................

TEH

NIC

31.................................................................................................................... ianuarie 201430

TEH

NIC

„„CC hiar dacã ºoferulreuºeºte în finalsã controleze si -tua þia, este ex -trem de neplã -

cut, atât pentru acesta cât ºipentru ceilalþi participanþi la trafic,atunci când un autovehicul îºischimbã brusc direcþia de mersîn pantã”, a declarat Mats Sabels -tröm, specialist sisteme de frânareîn cadrul Volvo Trucks.

Pentru a minimiza riscurile înast fel de situaþii ºi a reduce poten -þia lele accidente, compania sue de -zã a creat frâna antiforfecare, unsis tem care frâneazã automat re -morca, îndreptând ansamblul trac -tor-remorcã în cazul dera pa jului peporþiunile alunecoase ale pantei.

„Autocamioanele sunt im plica -te în aproximativ 15% din totalulde 30.000 de accidente cu con -se cinþe grave care au loc anual în

Europa, cu o tendinþã de scãdereuºoarã. Cu sisteme de frânare efi -cien te, sisteme de control al sta -bi litãþii ºi de avertizare în caz decoliziune, ajutãm deja ºoferii sã evi -te situaþiile riscante cauzate decon diþiile de trafic dificile. Frâ naantiforfecare este un alt impor tantpas în angajamentul nostru pe ter -men lung de a creºte sigu ran þa întrafic ºi de a micºora nu mã rul deac cidente în care sunt im plicate au -

to camioanele”, a de cla rat CarlJohan Almqvist, Direc tor Trafic ºiSiguranþa Produselor în cadrulVolvo Trucks.

ESP pentru vitezemici

Frâna antiforfecare vine încom pletarea programului electro -nic de stabilitate (ESP), un alt sis -tem pe care Volvo Trucks l-a in -tro dus în premierã mondialã înin dustria de camioane. În timp cesistemul ESP oferã maximum deeficienþã la viteze ridicate, frânaantiforfecare acþioneazã doar laviteze de sub 40 km/h. Ambelesis teme contribuie la îmbu nã tã þi -rea stabilitãþii ºi a direcþiei.

„Am putea considera frânaanti forfecare un fel de ESP pentruviteze mici. Atunci când auto ve -hi culul se apropie de o pantã, ºo -ferul activeazã manual sistemul.La ridicarea piciorului de pe ac ce -le raþie, frânele de pe remorcã ac -þio neazã automat, într-un modpulsat, pânã la baza pantei, cândviteza poate fi crescutã din nou”,a adãugat Mats Sabelström.

Frâna antiforfecare a fost in -trodusã în 2012 pe rigidele Volvo

FH cu remorcã, iar în 2013 perigidul Volvo FM cu remorcã. În2014 aceasta va fi disponibilã ºipentru tractoarele Volvo FH ºi FMpentru semiremorcã.

„ªoferii care au testat frânaanti forfecare au fost foarte impre -sio naþi. Având în vedere cã vomin troduce acest sistem ºi pe trac -toa rele cu semiremorcã, tot maimulþi ºoferi vor putea negocia co -bo rârile dificile mai simplu ºi, înacelaºi timp, mai sigur”, a adãugatCarl Johan Almqvist.

Conform datelor furnizate deechipa de cercetare a accidentelorVolvo Trucks, specializatã în stu -diul siguranþei în trafic, aproxi ma -tiv 60 dintre accidentele de anultrecut din Suedia în care au fostimplicate autocamioane ar fi pututfi evitate cu ajutorul frânei anti -for fecare. Aceste informaþii suntfur nizate de STRADA 2012, unsistem informatic din Suedia decolectare a datelor referitoare larãniri ºi accidente din întregul sis -tem de transport rutier. STRADAse bazeazã pe date provenind atâtde la poliþie, cât ºi de la spitale.

Raluca MIHĂ[email protected]

Frânaantiforfecare

- Creºte siguranþa pe drumurileîn pantã, în special pe celealunecoase sau cele în curbã.

- Activeazã frânarea remorcii înmod pulsat.

- Þine remorca în linie cutractorul; manevrareadirecþiei devine mai uºoarã,se reduce riscul forfecãriicombinaþiei.

- Acþioneazã la viteze sub 40km/h.

- A fost introdusã în 2012 peautocamioanele Volvo FH, iarîn 2013 pe Volvo FM. În 2014ea va fi disponibilã ºi pentrumodeleletractor/semiremorcã.

VVoollvvoo TTrruucckkss

SSiigguurraannţţăă ppee ttiimmpp ddee iiaarrnnăă

Drumurile de iarnă şi coborârea pantelor sunt oprovocare pentru autocamioanele cu remorcă, chiar şi încazul celor mai buni şoferi. Există întotdeauna riscul depierdere a stabilităţii şi, în cel mai rău scenariu, dederapaj al remorcii. Volvo Trucks a dezvoltat o soluţiecare măreşte semnificativ siguranţa. Este vorba desprefrâna antiforfecare.

Page 17: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ianuarie 2014 ......................................................................................................................

FO

CU

S

33.................................................................................................................... ianuarie 2014

FO

CU

S

32

OO definiþie larg acceptatãa strategiei competitiveeste: „un set integratde acþiuni, ce produceun avantaj de duratã în

faþa competitorilor” (Coyne,2000). Aharoni (1993) considerãcã „strategia este o urmare a unorîncercãri ale firmei de a obþine ºisusþine un avantaj competitiv înfaþa altor firme.” Unul dintre piloniifundamentali ai succesului pe ter -men lung al unei companii estere prezentat de cãtre crearea ºimen þinerea unui avantaj com pe -titiv durabil.

Dar ce reprezintã avantajulcom petitiv durabil? Cum poate fiavan tajul competitiv obþinut ºi maiales pãstrat, durabilitatea sa fiindameninþatã de factori multipli, pre -cum schimbãrile rapide din eco -nomie sau accesul facil la in for -maþie? Ce trebuie sã facã ocom panie pentru a-ºi maximizaºansele de succes, atât în prezentcât ºi în viitor? Care este setul decondiþii necesar a fi realizate pen -tru a atinge avantajul competitivdurabil? Acest capitol va încercasã ofere unele rãspunsuri acestorîntrebãri esenþiale pentru acti vi -ta tea firmei.

Deºi schimbãrile la nivel ma -cro economic, societal ºi insti tu -þi on al, precum ºi la nivel microe -co nomic sunt din ce în ce mairapide ºi profunde, iar una dintreconsecinþe este dificultatea pre -dic tibilitãþii poziþiei competitiveviitoare a firmei, consider cã, încon tinuare, existã modalitãþi deatin gere a avantajului competitivdu rabil. Aceasta presupune oabor dare integratã de mana ge -

ment strategic, în care sunt consi -derate ºi potenþate resursele,capabilitãþile ºi competenþele dis -tinctive ale firmei, pentru atinge -rea scopurilor strategice definite,în contextul dinamic al evoluþieimediului extern firmei (clienþi,com petitori, noi modele de busi -ness, acþionari, „stakeholders” ºialþii).

Dacã privim acest proces alcre ãrii avantajului competitiv dura -bil în cadrul unei economii în tran -ziþie, precum cea a României, s-arputea spune uºor cã ºansele dereuºitã sunt ºi mai mici decât celeale unei firme ce activeazã într-oeconomie maturã, cu „reguli alejocului” mult mai bine definite ºimai predictibile. Totuºi, þinând contde predominanþa unui mana ge -ment empiric în multe dintre fir -mele din România în ultimii 20 deani, mai ales în cadrul firmelor lo -cale, consider cã abordarea a ces -tui subiect are o relevanþã par ti -cularã, explicând de ce trecereala un sistem de management stra -te gic este necesarã; astfel, su biec - tul poate depãºi stadiul de te orieºi poate avea valenþe prac ti ce, uti -le pentru dezvoltarea pe ter menlung a unei firme româneºti.

În realizarea analizei proce su -lui creãrii avantajului competitivdu rabil la nivelul firmei am com -bi nat latura teoreticã (studii propriiacademice, cercetare ºtiinþificãexis tentã) cu cea practicã, a activi -tã þii mele din ultimii 9 ani, de con -sul tant de management în do -meniul strategiei firmei, precum ºide manager ce creeazã ºi imple -men teazã strategia de dezvoltarea firmei.

Un prim pas pe drumul creãriiavantajului competitiv durabil îlreprezintã analiza situaþiei actualea firmei în contextul mediului eco -no mic, politic ºi social existent,pre cum ºi definirea strategiei salede dezvoltare.

Un al doilea pas îl reprezintãimplementarea strategiei ºi ali -nierea organizaþionalã ºi a pro ce -selor, pentru atingerea avantajuluicompetitiv.

A treia etapã este, de fapt, unpro ces continuu de adaptare ºi a -jus tare a rezultatelor obþinute în ur -ma parcurgerii primelor 2 etape, devalorificare a competenþelor ºi ca -pabilitãþilor unice ale firmei în ve -derea creãrii de valoare adãu ga tãpentru client în principal, ºi pen tru„stakeholders” în secun dar; ast fel,se pot crea premisele ca avan tajulcompetitiv obþinut sã fie ºi durabil.

Pe parcursul acestui articol voianaliza în detaliu cele trei eta pe aleprocesului creãrii avanta ju luicompetitiv durabil la nivelul firmei.

Analiza situaţieiactuale a firmei

Constituie punctul obligatoriude plecare pentru definirea ulte -rioarã a strategiei de dezvoltare.Cunoscutã sub diverse denumiriîn literatura de specialitate (ana -liza „As Is”, „Due Diligence” etc),este în mod frecvent rezultatulunui proiect de consultanþã (ex -ter nã sau internã a firmei), avânddrept finalitate stabilirea strategieide dezvoltare a firmei.

În cadrul analizei situaþiei exis -tente, într-o prima etapã se culegdate despre toate elementele im -portante, atât din universul interiorcât ºi din cel extern firmei, pre cum:

• Sistemul de managementexe cutiv al firmei;

• Activele, tangibile ºi intan gi -bile;

• Structura sa organizaþionalã,in teracþiunea dintre depar ta -mente;

• Fluxurile informaþionale dincadrul firmei;

• Procesele operaþionale;• Datele financiare;• Sistemele ºi serviciile suport

(Financiar, I.T., H.R.);• Alinierea scopurilor ºi obiec -

ti velor generale ale firmei cucele particulare ale depar ta -men telor; alinierea scopurilorºi obiectivelor cu motivaþiilein dividuale ale factorilor dedecizie ºi ale salariaþilor înge neral;

• Influenþa acþionariatului fir -mei asupra deciziilor saleope raþionale ºi strategice;

• O radiografie completã a lan -þului valoric („Value ChainAna lysis”) în care este angre -na tã firma: interacþiuni cu fur -nizori, clienþi, alþi terþi;

• Sectorul de activitate eco -no micã ºi piaþa relevantã, înevo luþia lor dinamicã (com -pe titori direcþi ºi indirecþi, au -to ritãþi publice ºi de regle -men tare, legislaþie specificã);

• Cadrul de reglementare alpie þei ºi influenþa pe care sta -tul o poate exercita asupraac tivitãþilor firmei;

• Impactul activitãþii firmei asu -pra mediului înconjurãtor;

• Modalitãþile de luare a de ci -ziilor, atât în ceea ce priveºtede ciziile operaþionale, câtmai ales deciziile strategice,pe termen mediu-lung.

Rezultatele obþinute pot ficon vertite într-un model de ana -liza „As Is”, precum modelulSWOT („Strenghts-Weaknesses-Opportunities-Threats”), care sãcon stituie baza viitoarei con struc -þii a strategiei de dezvoltare a fir -mei.

Un punct critic îl constituieiden t ificarea resurselor, a com -pe tenþelor ºi capabilitãþilor strate -gi ce ºi unice pentru firmã; acesteavor constitui baza avantajuluicom petitiv durabil.

Pentru identificarea resurselorstrategice ale firmei, diverºi autoriau propus o serie de „teste” (veziBar ney, 1991; Prahalad and Ha -mel, 1994; Amit ºi Shoemaker,1995), cele mai relevante fiind:

- Testul superioritãþii compe -ti tive, care evalueazã dacã ºi înce mãsurã respectiva resursã con -tribuie la diferenþierea firmei faþãde competitorii sãi;

- Testul imitabilitãþii, care ana -li zeazã dificultatea competitoriloractuali ºi potenþiali de a i mi ta/co -pia acea resursã;

- Testul substituibilitãþii, carees timeazã cât de dificil este pen -tru competitori sã înlocuiascã res -pectiva resursã cu o alternativãce oferã aceleaºi avantaje;

- Testul însuºirii beneficiilor,care estimeazã dacã firma ce de -þi ne resursa va reuºi sã îºi însu -ºeas cã o parte din valoarea adãu -gatã oferitã în piaþã;

- Testul timpului, care mãsoarãdacã beneficiile aduse de cãtrere sursã este probabil sã fie gene -ra te pentru o perioadã îndelun -ga tã.

Resursele strategice pot fi: ac -tive tangibile sau intangibile(brand, reputaþie, know-how), fi -nan ciare, de personal, organiz a -þio nale.

Competenþele ºi capabilitãþilestrategice pot fi, la rândul lor, îm -pãr þite în patru categorii:

- Capacitatea de inovare - iden -ti ficarea noilor tendinþe în ceea cepriveºte cererea ºi dez vol tarea denoi produse, servicii ºi procese ceadaugã plus valoare pentru clienþi,îm bunãtãþirea con ti nuã a perfor man -þelor manage ria le ºi operaþionale;

- Capabilitatea operaþionalã -abilitatea de a produce ºi livra înmod eficient produse cãtre client,asigurând permanent o listã depri oritãþi competitive, precum: ca -

li tate, flexibilitate, timp redus deli vrare, eficienþã, cost scãzut, fia -bilitate;

- Capabilitatea de marketingºi vânzãri - abilitatea de a promovaºi vinde produsele în mod eficientºi profitabil;

- Capabilitatea de prognozã aevo luþiilor viitoare ale mediuluien dogen ºi exogen firmei.

În urma identificãrii resurselor,com petenþelor ºi capabilitãþilorstrategice ale firmei, se vor definiactivitãþile strategice (ce vor fimã surate prin indicatori specifici:„KPI - Key Performance Indica -tors”) ºi ulterior strategia de dez -voltare a firmei, pentru atingereaavantajului competitiv durabil.

Definireastrategieide dezvoltarea firmei

Strategia de dezvoltare a fir -mei nu reprezintã o simplã sumãa activitãþilor strategice ale firmei;pentru a ajunge la definirea stra -te giei, este necesarã definirea o -biec tivelor strategice pe care fir -ma doreºte sã le atingã.

O modalitate de proiectare înviitor a activitãþilor strategice ac -tua le, prin intermediul definiriiobiectivelor pe termen lung, este„harta strategicã”, care þine contde multiple perspective ºi poateîn globa astfel în strategia adop -tatã toate perspectivele esenþialeale firmei.

Este important a se face dis -tinc þie între strategie ºi eficacitateope raþionalã, prin prisma avan ta -jului competitiv. Dacã eficacitateaoperaþionalã este un lucru ne ce -sar, aceasta nu este ºi suficientãpentru pãstrarea avantajului com -pe titiv, deoarece poate fi replicatãmai devreme sau mai târziu decãtre competitori.

În definiþia lui Michael Porter,strategia constã în crearea unei po -ziþii unice, valoroase, care im pli cãun ansamblu distinct de ac ti vitãþi.Esenþa poziþionãrii str a tegi ceconstã în alegerea unor activitãþidiferite de ale com pe ti to rilor, care,în urma creãrii de va loa re adãugatã,oferã avantaj com pe titiv.

Gabriel [email protected]

Avantajul competitiv durabil, un mirajsau un obiectiv posibil a fi atins?

Tripticul creăriiavantajului competitivdurabil la nivelul firmei În continuarea articolului anterior, publicat în număruldin decembrie 2013 al revistei Ziua Cargo, în care amintrodus conceptul de avantaj competitiv durabil,descriind evoluţia acestuia în timp şi principaleleparadigme ce s-au construit în jurul acestui concept, încadrul prezentului articol voi analiza procesul creăriiavantajului competitiv la nivelul firmei, precum şicondiţiile necesare pentru ca acesta să devină durabil.

GabrielAndronescu

În numărul următor:- Implementarea strategiei ºi alinierea organizaþionalã ºi operaþionalã

la strategia adoptatã

Page 18: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ianuarie 2014 ...................................................................................................................... 35.................................................................................................................... ianuarie 201434

{TIR

I

Made in simplicityTransport � Distribuție � Depozitare

Servicii cuvaloare adăugată

Adresa: Şoseaua Berceni, nr. 110Telefon/Fax: +4 021 352 23 44; 0740 148 255

E-mail: [email protected] LOGISTIC

UTILIZEAZĂ SOLUŢIIINOVATOARE DE LABALÉA

Încã din 2009, în Rusia, FMLogistic ºi clientul L’Oréal auîncercat sã reducã toate costurilecu procesul de verificare acomenzilor, menþinând totodatãnivelul de calitate. FM Logistic ºiL'Oréal au ales sã colaboreze cuBalea pentru soluþia optimã depregãtire a comenzilor princontrolul greutãþii. Aceastãsoluþie permite un controlcalitativ în timp real, implicând oserie de soluþii inovatoare.FANGO este un cãrucior utilizatla pregãtirea comenzilor formatedintr-o unitate de produs; poatepregãti pânã la patru comenzi ºieste direct conectat cu WMS-ul.PICKER-ul are 2 lamele carecântãresc baxurile, fiind utilizatpentru pregãtirea comenzilor labax. PICKER MIXED este ocombinaþie între cele douãsisteme menþionate anterior,putând realiza simultan comenziformate dintr-o singurã unitatede produs, precum ºi comenzilela bax. Soluþia Solea este facil deimplementat, necesitând doar unsimplu training al angajaþilorpentru a o putea utiliza înactivitatea curentã, în toate þãrileunde FM Logistic este prezentã.

Prin scanare, se verificãacurateþea iar cântãrireacomenzii se realizeazã de fiecaredatã când un articol este aºezatpe suport, putând astfel detectacu o mare precizie prezenþa saulipsa unui produs. FM Logistic arealizat un plan ambiþios deimplementare a soluþiei Solea:„Am identificat 30 de cazuriprioritare pentru acest proiect,care, în urma implementãrii, vagenera valoare adãugatã ºi acãrui aplicare în 2014 ºi 2015necesitã o investiþie de 1,5milioane de euro”, a declaratJean-Marc TOLINI - ManagerProcese FM Logistic -Îmbunãtãþire Continuã.

PIC ORADEA,CUMPĂRAT DEWESTERN LOGISTICS

PricewaterhouseCoopersBusiness Recovery Services,lichidatorul Pic S.A., a finalizatvânzarea Hipermaketului PICOradea cãtre Western LogisticsSRL, firmã afiliatã grupului Alf.Mizzi & Sons Ltd, unul dintrecele mai prestigioase din Malta,ce acoperã o gamã largã desegmente de afaceri, incluzânddezvoltãri imobiliare, distribuþie,retail, publicitate, turism,producþie ºi mass media.„Tranzacþia s-a realizat în

contextul unei pieþe imobiliarecu o lichiditate scãzutã,îndeosebi pentru activele acãror valoare se ridicã la câtevamilioane de euro. Cumpãrãtorula fost gãsit prin intermediulreþelei globale a PwC”, adeclarat Cristian Rãvãºilã,Senior Manager, Liderul Echipeide Servicii de Restructurare aAfacerii, PwC România. În scurttimp, Hipermarketul Oradea vafi reconvertit într-un spaþiulogistic. În acest sens, noulproprietar a început dejademersurile decompartimentare ºi închiriere, înîntregime sau parþial, pentrucompanii interesate deproducþie industrialã, stocare ºidistribuþie, logisticã, dar ºipentru spaþii de birouri. Pic SA aintrat în procedura de falimentîn anul 2012 ºi mai deþine încãpatru hipermarketuri, la Piteºti,Brãila, Cãlãraºi ºi Craiova, aflateîn diverse stadii procedurale devalorificare.

DSV A CÂŞTIGAT UNCONTRACT CU AUDI

Compania logisticã DSVcontinuã sã-ºi extindãcolaborarea cu Audi în Germania.Începând din luna martie aacestui an, compania va preluamanagementul supply-chain-uluipentru fabricantul german deautomobile în cadrul fabricii salede la Neckarsulm, Germania. Din cadrul unei facilitãþi de38.000 mp, aproximativ 150angajaþi vor fi responsabili pentrulivrãrile cãtre fabrica Audi.Lucrând în trei schimburi,personalul va procesaaproximativ 180 FTL de intrare cucirca de 5.700 paleþi pe zi, livrândpiese, la cerere, direct cãtre liniilede asamblare ale modelelorseriilor A4, A5, A6, A7, A8 ºi R8. Sunt deja 40 de angajaþi carelucreazã pentru Audi în cadrulunei facilitãþi cu o suprafaþã de17.700 mp. Bunurile suntconsolidate conform locului delivrare, în cadrul centrului deconsolidare de la Heilbronn, carefuncþioneazã, de asemenea, ºi cadepozit extern.

Companiile logistice röhlig şigebrüder Weiss au rearanjatstructura acţionariatului încadrul joint-venture-urilor lor.rohlig a preluat pe cele dinsingapore, Hong Kong,tailanda şi India. în acelaşitimp, gW şi-a crescut la 100%cota de acţiuni în China,taiwan, japonia, Vietnam,Canada şi Emiratele ArabeUnite. Weiss-rohlig sUA varămâne proprietate comună încadrul căreia fiecare partedeţine 50% din acţiuni.Indiferent de schimbareaproprietăţii, toate joint-venture-urile vor continua săopereze sub numele Weiss-röhlig. Conform celordeclarate de reprezentanţiicompaniilor, fiecare partener

are acum control completasupra subsidiarelor şi, carezultat, organizaţiacorespunde necesităţilorpieţei şi cerinţelor individualeale partenerilor. Cooperareadintre röhlig şi gebrüderWeiss există din 1999.împreună, cei doi partenerisunt activi în special pe pieţeleasiatice şi nord-americane.

ALIANŢA RÖHLIG - GEBRÜDER WEISS,RESTRUCTURATĂ

© Gebrüder Weiss

PLATFORMAEUROPHARMDISTRIBUŢIE DINCHITILA, AUTORIZATĂ

Centrul Logistic Chitila, nouaplatformã logisticã integratã aEuropharm Distribuþie, parte agrupului GSK Romania, a primit,recent, autorizaþia de funcþionaredin partea autoritãþilor locale dereglementare. Ca urmare aacestei certificãri, EuropharmDistribuþie face un pas importantîn direcþia sa strategicã dedezvoltare ca furnizor de serviciilogistice pe piaþa localã.Deschiderea Centrului LogisticChitila marcheazã finalizareaproiectului de reorganizare ainfrastructurii logistice dinEuropharm Distribuþie, carevizeazã eficientizarea ºi creºtereacompetitivitãþii pe termen lung aserviciilor logistice ale companiei.Platforma a fost dezvoltatãstrategic, prin extindereadepozitului existent din Chitila, ºiva integra activitãþile din DepozitulCentral Braºov ºi din DepozitulBucureºti.Centrul Logistic Chitila acoperã osuprafaþã de aproximativ 6.400

mp ºi are o capacitate dedepozitare de peste 10.000 paleþide marfã. Centrul este dotat cusoluþii eficiente de depozitare,camere de frig pe o suprafaþãtotalã de aproximativ 320 mp,sisteme performante declimatizare ºi monitorizare atemperaturii ºi umiditãþii, sistemede securitate, precum ºi sistemesustenabile de întreþinere, de tip„green energy”.

FEDERAL-MOGULACHIZIŢIONEAZĂ OPARTE DINHONEYWELL FRICTION

Federal-Mogul Corporationanunþã cã subsidiarele europeneale companiei au începutprocedurile pentru semnareaunui acord definitiv deachiziþionare a unor activeHoneywell Friction Material -divizia auto de componente defrânare, cu sediul în Germania ºipeste 2.000 de angajaþi înîntreaga lume. Tranzacþia includeºi douã unitãþi de producþierecent înfiinþate în România ºiChina. Pãrþile urmeazãprocedurile standard de obþinere

a aprobãrilor din parteaautoritãþilor ºi, dupã caz, apartenerilor cheie. Cele douãcompanii estimeazã cã tranzacþiase va încheia în al doileasemestru al 2014. AchiziþiaHoneywell va întãri poziþiaFederal-Mogul în ceea cepriveºte tehnologiile de fabricaþieºi inginerie în domeniul frânãrii,sporind capacitatea ºicapabilitatea producþiei. Clienþiiglobali, atât de echipamenteoriginale, cât ºi aftermarket, vorputea astfel beneficia, la costuricompetitive, de cele maiinovatoare soluþii.În prezent, Federal-Mogul oferão gamã extinsã de echipamenteoriginale pentru autovehicule ºiutilaje, precum ºi componentede frânare aftermarket. Pe piaþaglobalã de piese aftermarket,compania comercializeazã liniilede produse de frânare Wagner®,Ferodo® ºi Necto®. Federal-Mogul este dintre primelecompanii care a oferit clienþilorde echipamente originaleproduse de frânare fãrã (sau cuconþinut redus de) cupru. Decurând, compania a lansat ºi pepiaþa aftermarket plãcuþele defrânã cu conþinut redus de cupru.

Page 19: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ianuarie 2014 .......................................................................................................................................................................................................................................... ianuarie 2014

„„PP roiectul pe carel-am realizat îm -pre unã cu Pirellieste unul de im -ple mentare a

unei soluþii IT, care a permis in -te grarea depozitului existent înfa brica Pirelli din Slatina cu de po -zitul CEVA din Bucureºti, precumºi interfaþarea sistemelor acestoracu ERP-ul partenerului nostru“, aexplicat Cristian Ofiþeru, CountryManager CEVA Logistics. El a pre -cizat cã, în momentul demarãriipro iectului, fiecare depozit aveaun WMS propriu, vizibilitatea întrecele douã site-uri nefiind una foar -te bunã. De asemenea, cele douãWMS-uri nu erau interfaþate întotalitate cu ERP-ul Pirelli.

În contextul în care se ma ni -fes ta o nevoie suplimentarã despa þiu de depozitare, care s-a aco -perit prin intermediul depozituluidin Bucureºti, s-a impus creºtereavizibilitãþii în condiþiile urmãririianvelopelor din momentul ieºiriide pe linia de producþie pânã laclientul final.

Concret, dezvoltarea opera -þiu nilor Pirelli în cadrul proiectuluide expansiune ºi tracking din Sla -tina necesita o soluþie de depozi -tare capabilã sã facã faþã 24/7 ladouã fluxuri diferite de producþie,patru fluxuri de ieºire diferite ºicon ducerea de la distanþã a de -po zitelor externe. Toate proceselesunt susþinute prin intermediulunor soluþii IT, integrate în parte -ne riat de echipele CEVA ºi Pirelli.

Soluţia WMS

Sistemul WMS este proiectatcu un înalt potenþial de integrare,care permite fiecãrei secþiuni asoftware-ului sã fie utilizatã ca

pro dus de sine stãtãtor, sã fieope ratã în conjuncþie cu alte sis -te me sau sã fie integratã în plat -forme IT existente ale altor pro -du cãtori. Datoritã arhitecturiimo derne ºi gamei largi de inter -fe þe standardizate, existã un nu -mãr mare de posibilitãþi de inte -grare a software-ului specializatal companiei ºi a aplicaþiilor logis -tice într-un mediu SAP ERP fãrãnicio discontinuitate.

Un management eficient al de -po zitului presupune mai mult de -cât un simplu management alstocu ri lor. Acesta implicã, de ase -me nea, flexibilitatea proceselor,picking, acces rapid, timp scurt delivrare, dis ponibilitate, procu ra re ºidistri bu þie (globalã), mana ge menteficient al resurselor, logisticã

„verde” ºi multe altele. În luminaacestor elemente, pro vi derul a dez -voltat un sistem de ma na ge mental depozitului (WMS) mo dular, unsoftware stan dard cu ca rac terulunui sistem individualizat.

Sistemul de management aldepozitului are ºapte module de

bazã cu funcþiuni deja testate ºiorientate cãtre practicã, dispu -nând de un nivel maxim de capa -ci tate de integrare (inclusiv cume diul SAP) ºi un nivel înalt deoptimizare - toate pentru a susþinecontrolul, coordonarea ºi pro ce -sa rea fluxurilor materiale ºi infor -ma þionale. Este vorba despre ostructurã care conferã utilizatorilornivelul necesar de flexibilitatepen tru a profita la maximum depo tenþialul de economisire ºi op -timizare, chiar ºi în cadrul unorprocese în schimbare.

Pentru monitorizarea miºcã -ri lor stocurilor, WMS dispune, deasemenea, de funcþiuni de înre gis -trare ºi stocare a datelor, careoferã informaþii precise în ceeace priveºte perioadele de timp ºireperele în cazul cãrora au apãrutdeviaþii de stoc. În plus, software-ul dispune de o serie de funcþiunide arhivare. Datele mai puþin rele -vante care nu sunt necesare întimpul operaþiunilor zilnice sunttransmise automat cãtre o arhivãde bazã de date, unde sunt sto -ca te. Opþiunile de cãutare ºi sor -tare structurate logic permit unacces complet la informaþia res -pec tivã, cu timpul cel mai scurtde rãspuns. Nu în ultimul rând,WMS poate fi folosit pentru maimulte amplasamente. Cu alte cu -vinte, acest software poate admi -nistra ºi programa stocul ºi miºcã -rile în multiple amplasamente, cuo gamã largã de efecte de siner -gie. În acest mod, monitorizareaºi controlarea proceselor cu WMSºi posibilitatea accesãrii bunurilorstocate într-un alt amplasamentpermite o automatizare extinsã ºio simplificare a proceselor opera -

CEVA Logistics şi Pirelli

Un parteneriat carea făcut diferenţaUn parteneriat premiat de către Asociaţia Română deLogistică (ARILOG) pentru modul în care a evoluat, dar şipentru rezultate. Aşa cum menţionam în numereletrecute, revenim asupra premiilor acordate la sfârşitulanului 2013 de către ARILOG, prezentând de această datăproiectul CEVA Logistics - Pirelli, considerat un exemplude colaborare, motiv pentru care a şi fost răsplătit cutrofeul „Win-Win Collaboration Award“.

FO

CU

S

36 37

FO

CU

S

Cristian Ofiţeru, Country Manager CEVA Logistics:

În momentul de faþã, 95% din producþiaexecutatã ºi livratã la client poate fi

identificatã la nivel de bucatã, reper. Practic, dacãaveþi pe maºinã o anvelopã din ultimul an, eabeneficiazã de un cod care ne permite nouã ºicolegilor de la Pirelli sã identificãm lotul, datafabricaþiei, controalele realizate, materialul din care a

fost fãcutã, data livrãrii, camionul care a preluat-o din depozit ºidistribuitorul care a livrat-o clientului final.“

Am atins prinintermediul proiectului

inclusiv obiective de calitate.Am ajuns la un nivel deaproximativ 2% de erori înlivrare datoritã sistemului descanare serialã a produselorla livrare. Este vorba în modcategoric despre un proiectWin-Win.“

Page 20: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

CDB, pentru schimbul de dateprivind numerele de serie ºi up -da te-uri privind recepþia ºi dis tri -buþia de anvelope

- Dezvoltarea abilitãþii de acaptura numerele de serie pentrutoate tipurile de anvelope

- Dezvoltarea unor reguli dedis tribuþie care sã reflecte cerin -þe le pieþei de export

Soluţia proiectului

Pirelli a creat o bazã de datecentralã (CDB) pentru central i za -rea datelor relevante privind ciclulde viaþã al anvelopelor.

Pirelli a solicitat companieiCEVA sã „citeascã” (manual sauauto mat) toate codurile de bareale anvelopelor la intrarea ºi ieºi -rea din depozit, pentru a asiguratrasabilitatea anvelopei la nivelulcodului unic de serie. CEVA tre -bu ie sã transmitã date cãtre Pirellila recepþia bunurilor, dispece ri za -rea lor ºi schimbãri de cod IP. Ba -za de date centralã operatã dePirelli va recolta datele cheieasigurate de CEVA.

Soluþia a fost iniþial imple men -tatã în Slatina, pentru ca apoi sãfie extinsã ºi în cadrul depozituluidin Bucureºti. Ulterior, au fost rea -li zate verificãri sãptãmânale alecantitãþii ºi calitãþii scan-urilor,pen tru a corecta eventualele eroriºi pentru a îmbunãtãþi proceseleîn vederea atingerii nivelului sta -bi lit. Dupã ºase luni, rezultatul con -solidat mãsurat de Pirelli din CDB:rata de scanare - 95% ºi re zultatecalitative foarte bune - 94%.

Concluzii

1. A fost realizat un parteneriatde succes între echipele IT ºi celeoperaþionale ale ambelor com pa -nii, precum ºi o cooperare eficien -

tã în dezvoltarea acþiunilor corec -ti ve pentru eliminarea erorilor ºide viaþiilor. Proiectul a fost imple -men tat cu participarea activã aPirelli ºi CEVA. Îndeplinirea obiec -ti velor proiectului nu ar fi putut fipo sibilã fãrã o colaborare strânsãa echipei comune de conducereºi a sponsorilor proiectului.

2. Implementarea proiectuluia sporit acurateþea stocului, a eli -mi nat erorile calitative ºi a îm bu -nã tãþit KPI operaþionali.

3. Sistemul existent de rapor -tare a activitãþilor nu acoperã toa -te zonele ºi rapoartele nu suntsu ficient de detaliate pentru aaco peri toate necesitãþile opera -þio nale. În acest sens, este reco -mandabilã dezvoltarea unor noiforme de rapoarte la nivelul sto -curilor ºi acurateþei livrãrilor.

Meda [email protected]

þio nale. Acest lucru genereazã omai mare flexibilitate, un nivel ma -xim de eficienþã a costurilor ºi detransparenþã ºi, astfel, se traduceîntr-o inves tiþie sigurã pentru unproces efi cient al afacerii.

Pentru implementarea acestuiproiect, CEVA a utilizat tehnicilede project management susþinutede metodologia „Zero DefectStart-Up“ (ZDS), care asigurãadmi nistrarea fiecãrui nou proiectîntr-un mod profesional ºi structu -rat, asigurând concentrarea tutu -ror eforturilor în sensul îndepliniriiobiectivelor comune de asigurarea serviciilor în buget ºi la timp, alîndeplinirii KPI ºi limitãrii riscurilor.

Descriereaproiectului

Pirelli produce în prezent an -velope cu numere de serie unice(numãrul de serie este reprezen -tat printr-un cod de bare, iar eti -che ta cu acest cod este localizatã

la nivelul marginii anvelopei carese fixeazã pe roatã). Pentru a facefaþã creºterii continue a cereriidin partea clienþilor, Pirelli a intro -dus în producþie un proces deiden tificare a fiecãrei anvelopeprin intermediul unui numãr deserie. Astfel, trasabilitatea poatefi menþinutã de la linia de pro -ducþie pânã la clientul final,oferind vizibilitate tuturor celorimpli caþi în proces privind mana -ge mentul ºi controlul, calitateaprodusului, miºcarea acestuia,poziþia ºi utilizarea sa. Noul sistemva maximiza acurateþea opera þiu -nilor de picking ºi încãrcare, con -solidând ºi standardizând pri n ci -piile FIFO.

Operaţiunileiniţiale

Operaþiunile de depozitaresunt realizate în cadrul a douã de -pozite situate în locuri diferite,unul în cadrul fabricii Pirelli, iar

cel de-al doilea în zona Bucureºti.Cele douã depozite erau operateseparat prin intermediul unor in -strumente diferite de manage -ment al inventarului ºi sistemeWMS separate.

Activitãþi:- Intrãri din cadrul sistemului

de producþie sau din exterior- Control de calitate ºi soft- Depozitare ºi stocare- Ieºiri- Verificãri manuale DOT- Servicii cu valoare adãugatã- Managementul inventarului

Cerinţe

Pentru a avea un sistem inte -grat ºi operaþional, este nevoie de:

- Instalarea de hardware ºisoft ware relevante pentru sca na -rea codurilor de bare cu numerede serie

- Dezvoltarea unor interfeþede schimb de date în timp realîntre sistemul WMS CEVA ºi Pirelli

ianuarie 2014 ...................................................................................................................... 39.................................................................................................................... ianuarie 201438

FO

CU

SFO

CU

S

Elemente cheie luate în considerareîn cadrul proiectului:

- Conþinut - suficiente detalii pentru a-l face utilizabil ºi relevant- Inteligibil - uºor de înþeles de cãtre toatã lumea, clar ºi neambiguu- Flexibilitate - uºor de schimbat, de updatat ºi revizuit- Utilizare - uºor de folosit pentru monitorizarea ºi comunicarea

progresului

CEVA Logistics a fost marelecâºtigãtor al premiilor ARILOG în2013, primind douã trofee: „BestLogistics & Operational ExcellenceAward” ºi „Win-Win CollaborationAward”.

Page 21: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

Ziua Cargo: Cum a fostanul 2013 pentru OTZ?Rãzvan Boºomoiu: A fost,

fãrã îndoialã, un an foarte bun.Suntem o firmã tânãrã ºi existãriscul sã nu te maturizezi, sã nuîþi maturizezi procesele care sus -þin creºterea. Cifrele din 2013sunt dovada cea mai bunã a fap -tu lui cã am reuºit sã ne stabilizãmºi sã trecem la urmãtoarea etapãde creºtere. Din pãcate, nu multefirme reuºesc sã depãºeascã a -cest punct. ªi nu numai în Româ -nia, ci ºi pe plan internaþional. Încazul nostru, chiar dacã majorareacifrei de afaceri nu a fost una foar -te mare, rata profitului a crescutsemnificativ, ca urmare a unei pe -rioade în care am ales o strategiede dezvoltare pe baze sãnãtoase.Am redus costurile prin eficien ti -zare, nu prin scãderea niveluluide servicii cãtre clienþii noºtri. Din2013 am structurat activitatea pepatru linii mari de business: depo -zi tare, transport, distribuþie ºi ex -pediþie. Procesele sunt în prezentmult mai bine definite, sunt siste -ma tizate, automatizate într-o ma -re mãsurã, ceea ce eliminã gre ºe -li le pe care le-ar putea generafac torul uman. Avem sistemeWMS ºi TMS moderne, pe carele vom interfaþa 100% în perioadaurmãtoare. De-a lungul timpului,ne-am numãrat printre firmele ro -mâ neºti inovatoare ºi consi derãmcã acest lucru are o direcþie strate -gicã pentru a putea rãspunde ce -

rin þelor clienþilor, cerinþe ce evo -lueazã într-un ritm accelerat.

Cum a evoluat activitateade expediþie ºi cea dedistribuþie?În ceea ce priveºte activitatea

de expediþie, trebuie urmãritã di -na mica pieþei, schimbãrile care auloc ºi care ne-au determinat sã neschimbãm perspectiva, de aceeaam lucrat la optimizarea ac tivitãţii

de expediţii internaţiona le. Estefoar te greu sã nu faci trans portinter naþional în condiþiile în careclienþii se consolideazã din ce înce mai mult regional. În pa ralel,grupajele îºi cresc pon de rea,ajungând în acest moment la unprocent de 43% din acti vi ta tea detransport (în creºtere cu 3% faþãde anul tre cut). Stocurile sunt dince în ce mai mici, iar mar fa trebuiesã se miºte din ce în ce mai repede.

Reorganizarea activitãþii ºiexpertiza adunatã de-a lungul tim -pu lui sunt factori ce au contribuitla creºterea cererilor pe parteade distribuþie. Sunt judeþe cu2.000 de adrese de livrare pen -tru care avem maºini de 3,5 ºi 7,5t dedicate.

Care au fost provocãrileanului trecut?Pot spune cã am transformat

o mare parte din provocãri înopor tunitãþi. Am crescut numãrulclien þi lor ºi am extins activitateacu clien þii pe care îi avem deja înpor tofoliu. Spre exemplu, sunt cli -enþi pentru care fãceam doardepo zitare, iar a cum am extinsdo meniul de acti vi tate ºi în zonatransporturilor; pentru alþii ne-am

extins teritorial - dacã înainte ope -ram pentru ei doar pe Bucureºti,acum lucrãm ºi pe zona Bacãu.Avem o relaþie foarte bunã inclusivcu clienþii din retail. Dacã este sãne referim la evoluþiile pe carele-am simþit pe pieþele unde acti -vea zã clienþii noºtri, în 2013 lu -cru rile s-au miºcat bine în dome -niul electronicelor, unde BlackFriday a generat un vârf semni fi -ca tiv. Au fost momente în caream apelat la inovaþie, la metodecare sã ne creascã foarte multpro ductivitatea ºi am reuºit. Amasigurat, pe lângã livrarea cãtrema gazine, ºi pregãtirea livrãrilorla domiciliu, ceea ce a reprezentatun adevãrat exerciþiu. Primeaminfor mãri în mijlocul nopþii privindsta diul în care se aflau ope raþiu -

nile de încãrcare a camioanelor,am lucrat 24/24, iar organizareaîn depozit s-a fãcut în funcþie despecificul activitãþilor promoþio -na le ale clientului. Sistemul gândita fost unul foarte complex.

În prezent, cea mai mare pro -vo care rãmâne dinamica pieþei,care este foarte impredictibilã.Sunt foarte mulþi factori care teîmpiedicã sã faci previziuni cât decât exacte ºi toate astea se simtîn stocurile din depozit, iar aicimingea intrã în terenul nostru. Amîncercat, în acest context, sã neva riabilizãm costurile ºi am alessã mergem pe depozite închiriate.Reþeta ar fi sã ai un spaþiu unde,pe baza estimãrilor, ajungi la ungrad de ocupare planificat, iar vâr -fu rile le acoperi cu module închi -ria te temporar. Avem câþiva clienþicu o sezonalitate accentuatã, iarac tivitatea noastrã trebuie sã seadap teze cerinþelor lor.

Ca noutãþi, avem depozitul dinBacãu de 4.500 mp, precum ºiplat formele din Timiºoara, Râm -nicu Vâlcea, Piteºti, Braºov (uneledintre ele destinate cross-dock -ing-ului). Pentru 2014 plãnuim sãdezvoltãm mai multe depozite, sãdepãºim nivelul de platformãcross-docking în mai multe oraºe.

Veþi creºte flota în 2014?Avem în plan o creºtere a flotei

de distribuþie pentru 2014. Vremsã integrãm, de asemenea, flotasub contractatã, sã construim oflo tã mare pe care sã ne bazãmac tiv itatea. Asta se va face pe ba -za unor parteneriate care sã fieactive pe tot timpul anului, ºi vara,când sezonalitatea genereazã ocerere mai mare, dar ºi iarna, cândcererea este mult diminuatã. Dinpunct de vedere al dezvoltãrii,vrem sã des chi dem mai mult de -cât platforme de cross-docking,pentru a avea o reþea care sã per -mitã clienþilor noºtri sã acopereeficient toatã þara. Vrem sã le pro -pu nem clienþilor „spargerea“ sto -cu rilor pe mai multe zone, astfelîncât marfa sã ajungã mai repedela clientul final. Lucrãm la moder -ni zarea WMS-ului în vederearedu cerii timpilor de pre gãtire aco menzilor, deja fiind în teste oversiune îmbunãtãþitã a acestuia.În paralel, TMS-ul va fi integrat cuWMS-ul.

Am încredere cã 2014 va adu -ce pentru OTZ noi provocãri, pecare le vom transforma în opor -tu nitãþi.

Meda [email protected]

ianuarie 2014 ......................................................................................................................

INTER

VIU

41.................................................................................................................... ianuarie 201440

INTER

VIU

Profit în creşterepentru OTZ„2013 a fost un an bun pentru OTZ, chiar foarte bun, înideea că am continuat să ne definim, ţinând cont defaptul că nu suntem o firmă foarte veche“, a afirmatRăzvan Boşomoiu, Commercial Director OTZ, cu care amdiscutat despre elementele ce definesc astăzi companiade logistică, ce pare să fi depăşit riscurile la care criza asupus afacerile aflate în dezvoltare.

Mihai Cruceru, Warehouse CountryManager OTZ:

DESPRE BLACK FRIDAY ÎN LOGISTICĂPentru a face faþã cerinþelor clienþilor în perioada reducerilorsemnificative generate de Black Friday, am dublat numãrul de

oameni prin angajare pe proiect, am asigurat program non-stop,inclusiv week-end-uri, pe toatã perioada proiectului, ºi amsupradimensionat flota de utilaje prin închiriere pe perioadãdeterminatã. În paralel, am extins spaþiul de depozitare pentru aputea prelua marfa de la furnizor ca sã putem asigura stoculnecesar livrãrilor ºi am supradimensionat zonele de picking. Toateacestea în condiþiile în care toatã activitatea din depozit eracoordonatã în strânsã legãturã cu clientul. Concret, preluareacomenzilor ºi pregãtirea lor se realiza din orã în orã.“

Pondereaactivităţilor în cifrade afaceri în 2013:

Transport - 55%Depozitare - 24%Distribuþie - 16%Spediþie - 5%

Cifrã de afaceri Profitabilitate Grupaj/FTLmil. euro creºtere cu x% (pondere din total transport)

2011 10,1 4,3 38% / 62%2012 11,2 8,5 40% / 60%2013 12 13,9 43% / 57%

RãzvanBoºomoiu

Page 22: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

PR

EZEN

TA

RE

PR

EZEN

TA

RE

4342 ianuarie 2014 .......................................................................................................................................................................................................................................... ianuarie 2014

AA stfel, profilul noilorechi pamente puterniceEK-X trece dincolo deoperaþiunile clasice depi cking vertical. Dato -

ri tã tehnologiei moderne bazatepe valve, aceste echipamente pre -ci se de picking comenzi reali zea -zã cu succes miºcãri sensibile ºipot funcþiona la viteze variabilede ridicare - ideal pentru mãrfuride licate ºi depozite complexe.

Scopul principal în dezvoltareaa ces tor echipamente a fost recon -

ci lierea factorilor hard, cum ar fi ocapacitate ridicatã de mani pu lareºi realizarea de economii, cu factoriisoft, cum ar fi conservarea resur -se lor ºi securitatea în muncã. Aºa -dar, gama EK-X beneficiazã nu nu -mai de programul de eco no mie aenergiei Blue-Q, care com bi nã ac -ti vitãþile de transport cu op timizareainteligentã a carac te risticilor, prinapãsarea unui bu ton, realizând oeconomie de 10%, ci ºi de rec u -pe rarea energiei în timpul frânãriiºi coborârii. În ge neral, acest lucrupermite uti li zarea echipamentelorpe o pe rioa dã mai îndelungatã, înschim buri, asigurând o duratã maimare de viaþã a bateriei.

De asemenea, utilizarea ma te -rialelor plastice ABS uºoare, re -zis tente la impact, spre e xem plupentru capacul bateriei, duce lascã derea greutãþii totale ºi, im -

pli cit, la redu ce rea con su -mu lui de energie.

Sistemul inte li -gent OPTISPEEDasi gurã un e chi libru

între vitezã, capacitate ridicatãde manipulare ºi siguranþã în mun -cã, prin controlul vitezei de ex -ploa tare în funcþie de situaþie, înspe cial de înãlþimea de ri dicare

ºi de în cãr cãturã. Acest lucruper mite operatoruluisã atingã viteze maimari, în condiþii op ti -me de siguranþã înmun cã. Astfel, EK-Xîºi poate pune în va -loar e avantajele maiales în spaþiile cu cu -loare înguste, atin -gând o vitezã ma xi -

mã de 13 km/h, în condiþiile uneicapacitãþi de manipulare re mar -cabile. Printre beneficii se nu mã -rã ºi o vizibilitate foarte bunã prinstâlpul de ridicare ºi un nivel scã -zut de zgomot al motorului laridicare ºi în deplasare.

Ergonomie şisiguranţă

Dezvoltatorii au avut în vedereviitorul ºi în momentul proiectãriica binei operatorului: ergonomia lo -cului de muncã trebuie îmbu nã tã -þitã pentru a þine cont de mo di -ficãrile demografice din þãrilein dus trializate - mai ales în ceea cepriveºte vehiculele industriale. Deaceea, conceptul revoluþionar al ca -binei EK-X pune accentul pe spa -þiu ºi pe reducerea vibraþiilor careafecteazã coloana vertebralã. Înacelaºi timp, conceptul unic de con -trol bazat pe tehnologie mo dernãcu senzori asigurã exploa ta rea fãrãca operatorul sã obo seas cã. În plus,exis tã diverse op þiuni de echi pa -mente, cum ar fi suporþi, diverserafturi, STILL Sa fety Light, care utili -zeazã un con de luminã albastrãpro iectatã în culoarul de deplasarepen tru a aver tiza apropierea vehi -cu lului, în vederea evitãrii coliziu -ni lor cu pie toni sau cu alte vehicule,faruri cu LED sau sistem de ven ti -laþie. In strumentele din cabina o -pera to ru lui pot fi instalate în anu -mi te po ziþii ºi asigurã un designper so nalizat al locului de muncã,con comitent cu o libertate maimare de miºcare datoritã spaþiuluiinterior generos.

Dimensiunile exterioare aleve hiculului sunt foarte mici, în ciu -da spaþiului larg al cabinei. EK-Xpoate fi utilizat chiar ºi în depoziteînguste, unde se comportã foarte

bine datoritã designului sãu com -pact, care permite o razã minimãde întoarcere de 1.732 mm. Ser -vice-ul simplificat, cu diagnozã labord, asigurã un nivel scãzut alcos turilor de exploatare, întrucâttoate componentele sunt uºoraccesibile ºi amplasate în modclar.

Soluţiipersonalizate

Reamintim cã STILL furnizeazãsoluþii de intralogisticã perso na -li zate în toatã lumea ºi imple men -teazã gestionarea inteligentã amo tostivuitoarelor, programelorinfor matice ºi serviciilor aferente.

Compania, fondatã în anul1920 de cãtre Hans Still cu crea -ti vitate, spirit antreprenorial ºidorinþã de a furniza servicii decalitate, s-a dezvoltat rapid, ajun -gând o marcã puternicã ºi presti -gioa sã la nivel mondial. Astãzi,peste 7.000 de angajaþi calificaþiîn departamentele de cercetareºi dezvoltare, producþie, vânzãriºi servicii sunt implicaþi în satis -fa cerea cerinþelor clienþilor Stilldin toatã lumea. Cheia succesuluicom paniei este gama sa de pro -duse performante, de la gamelecomplete dedicate anumitor sec -toare industriale pentru companiimari ºi mici, la programe logisticecomputerizate pentru eficien ti za -rea activitãþii de depozitare ºi ges -tionarea manipulãrii materialelor.

Raluca MIHĂILESCU [email protected]

STILL EK-X

O nouă dimensiuneîn picking comenziPrecizie, siguranţă, caracter compact, ergonomie şiresponsabilitate faţă de mediu, capacitate bună demanipulare a mărfurilor - reprezintă factorii esenţiali desucces ai centrelor logistice şi ai depozitelor viitorului.Astfel, este de la sine înţeles că STILL GmbH, cu sediul înHamburg, furnizor de top la nivel mondial de serviciiintralogistice personalizate, s-a aliniat la aceste condiţiicadru, în sensul dezvoltării unei generaţii vizionare deechipamente pentru picking comenzi.

Page 23: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ianuarie 2014 ......................................................................................................................

STU

DIU

DE C

AZ

4544

STU

DIU

DE C

AZ

.................................................................................................................... ianuarie 2014

PP roiectul „Racheta” (nu -mit dupã primul motorcu aburi de înaltã vite -zã) include un tren cuaproximativ 50 de va -

goa ne, încãrcat cu aproximativ2.300 laptopuri cu o valoare me -die de 1,5 milioane USD per va -gon, într-un parcurs de trei sãptã -mâni, de-a lungul a ºase þãri. Cusiguranþã, un scenariu de naturãsã dea insomnii oricãrui specialistdin domeniul securitãþii.

Cu trenul prin China, Kazakh -stan, Rusia, Belarus, Polonia ºiGermania, în condiþii dificile, sepoate întâmpla orice. Global Lo -gis tics ºi partenerii sãi au trebuit

sã facã faþã unor importante pro -bleme. În primul rând, a fost vorbadespre condiþiile meteo. În uneleþãri, temperatura poate ajunge la+40 grade C, dar ºi la -40 grade,fapt care ar putea pune în pericolprodusele transportate. Au fosttestate tot felul de soluþii, de lapãturi la aeroterme, fiind im ple -men tate cele care s-au dovedit afi cele mai eficiente. Alte proble -me în tranzit sunt legate de forma -li tãþile care trebuie luate în con -side rare, cum ar fi operaþiunileva male sau cele din terminaleleferoviare.

HP Security nu era foarte fa -mi liarizat cu transportul feroviar,

în special de o asemenea am ploa -re. Compania a trebuit sã înveþerapid, colaborând strâns cu GlobalLogistics ºi partenerul responsabildirect cu transportul. Proiectul areprezentat o noutate pentru toþicei implicaþi ºi, pentru fiecare so -luþie, o nouã problemã pãrea aapã rea din neant. Au fost aplicatemulte mãsuri de securitate pentruprotecþia transportului ºi pentruaducerea produselor în siguranþãla destinaþie.

Un aspect interesant al acestuiproces pentru managerii de secu -ri tate implicaþi a fost faptul cã auînvãþat din mers ºi au devenit in -stan taneu experþi în securitatea

pe calea feratã. Compania a ex -plo rat toate opþiunile ºi a reuºitsã implementeze un sistem princare sã monitorizeze de la dis -tan þã trenul în orice moment,inclusiv temperaturile, miºcarea,ilu minarea etc. Uneori, mãsurileefi ciente de securitate pot fi foar -te simple ºi nu implicã o tehno -lo gie de nivel înalt. HP Securitya observat cã pentru anumite în -cãrcãturi în China se folosesc va -goane cu plafon deschis, iar partea soluþiei de securitate adoptates-a bazat tocmai pe faptul cã, defapt, acest tip de vagoane se po -tri veºte ca o mãnuºã contai ne re -lor cu produse. Aceasta este ceamai bunã soluþie de protecþie aîn cãrcãturii, pentru cã, o datã pla -sa te în aceste vagoane „opentop”, containerele nu pot fi des -chise decât dacã sunt ridicate dinvagon prin intermediul unei ma -ca rale.

HP a fost un adevãrat pioniercu acest proiect ºi nu este de mi -rare cã a atras atenþia presei. CNNºi New York Times au realizat ma -te riale despre acest tren pe ve -chiul „Drum al Mãtãsii”. (Sursa:Vigilant)

O legendămodernă

Concret, este vorba despre undrum de peste 11.000 km, aco -pe rind douã continente ºi ºaseþãri, pe parcursul a trei sãptãmâni,de la Chongqing (China) la dis tri -buitorii ºi clienþii din Duisburg(Germania). Din cauza diferenþelorde ecartament, în þãrile ex-sovie -ti ce acesta fiind mai lat decât înChina ºi Europa, containerele cuîncãrcãturã trebuie transbordatepe alte tipuri de vagoane de douãori, o datã la graniþa dintre Chinaºi Kazakstan ºi a doua oarã la ceadintre Belarus ºi Polonia.

HP Next, interfaþa online deco municare a Hewlett-Packard,pre cizeazã cã în 2010 HP a dez -vol tat infrastructuri de producþieîn Vestul Chinei, pentru a profitade avantajele ºi stimulentele eco -no mice oferite de guvernul chinez.Aceste fabrici din interiorul þãriiacceseazã mai greu rutele ocea -nice HP, astfel încât producãtorula trebuit sã asigure o altã variantãmai economicã de transport ºi li -vrare a produselor sale. Specia -liº tii din domeniul logisticii spuncã, în ciuda distanþei, cãlãtoriaeste mai eficientã din punct devedere al costurilor ºi al protecþieimediului decât transportul aerianºi mai rapidã decât cel oceanic,

acesta din urmã durând pânã la 35zile. Soluþia feroviarã HP costã otreime din preþul transportului ae -rian ºi dureazã 3 sãptãmâni. Dinpunctul de vedere al mediului,trans portul feroviar rezultã într-ocotã de 1/30 din amprenta de car -bon a transportului aerian.

Timp de un an, HP a studiatce rinþele guvernamentale ºi deimport-export pe calea feratã dincele ºase þãri care urmau a fi tran -zitate ºi au fost organizate tre -nuri pilot în martie 2011, iar înmar tie 2012, HP a lansat linia fe -ro viarã care este utilizatã în pre -zent.

Nu în ultimul rând, implemen -ta rea unei astfel de soluþii a ge -nerat ºi o serie de inovaþii impor -tante. Aºa cum am menþionat,uneori încãrcãturile trebuie sã tra -verseze zone în care, toamna-iarna, temperaturile scad pânã la-20 sau chiar -40 grade C. Pentruprotejarea produselor, organizaþiaHP a dezvoltat o soluþie inovativãde împachetare, care regleazãtem peratura fãrã a fi nevoie de osursã externã de energie. Deasemenea, HP a implementat ºiun sistem simplificat de docu -men taþie, care permite reducereatimpului de tranzit prin structurilevamale la fiecare graniþã tra ver -satã. (Sursa: HP Next)

Înapoi lasecuritate...

În timp ce proiectul se de rulaºi se maturiza, oportunitãþile dedezvoltare au devenit evidente,compania adoptând decizia de arula ºi expediþii directe feroviareîntre China ºi Alma-Ata. MarcelSaarloos, Regional InvestigationsManager pentru HP în EMEA ºi

semnatarul studiului Vigilant maisus amintit, a realizat o cãlãtorie,în februarie 2013, pe o tempe ra -turã de -23 grade, pentru a aflatoate detaliile necesare în legãturãcu toate rutinele ºi procedurile depe parcurs, în special cu condiþiiledificile din Kazakhstan. Cãlãtoriacu trenul de la Alma-Ata la Dostik,la graniþa cu China, a durat apro -xi mativ o zi ºi jumãtate, într-unpei saj dezolant de tundrã înzã pe -zitã.

Înaintea realizãrii transpor tu -rilor finale, au fost planificate ºirealizate câteva curse-pilot... ºitoa te încãrcãturile au fost supusefurturilor. O lecþie dificilã învãþatãatunci a fost cã, în ciuda faptuluicã te gândeºti cã ai implementattoate mãsurile necesare, soluþiilepar a avea întotdeauna gãuri. Înin vestigarea pierderilor din cadrulcurselor pilot, compania a fost ca -pa bilã sã stabileascã exact loculîn care s-au produs evenimenteleºi, deºi nu se poate dezvãlui preamultã informaþie despre acesteaspecte, reprezentanþii companieispun cã incidentele au apãrut deunde se aºteptau cel mai puþin.Angajaþi din cadrul structuriloroficiale din Kazakhstan au crezutcã au o oportunitate de a profitade transportul produselor HP prinþara lor ºi de faptul cã trec princon troalele lor. Prin intermediuleforturilor HP Security ºi cu su -por tul Guvernului ºi poliþiei dinKa zakhstan, infracþiunile au fostrezolvate ºi stopate. Lecþia a fostînvãþatã ºi au fost adoptate mãsuricorective de succes, care au pre -ve nit orice pierdere ulterioarã.

Traducerea şi adaptarea:Raluca MIHĂILESCU

[email protected]

Modelul HP de inovaţie în logistică

50 de vagoane delaptopuri pe „DrumulMătăsii“În 2010, grupul HP Global Security a fost întrebat dacăeste posibilă aducerea unui tren cu 50 de vagoane culaptopuri din China în Germania. Un fapt care areprezentat o adevărată provocare nu numai pentru HPGlobal Logistics, ci mai ales pentru HP Security, care aupus bazele uneia dintre cele mai eficiente rute feroviarede transport din Orient către Vestul Europei. TAPA EMEA arealizat un studiu de caz în acest sens, publicat în ediţiadin luna decembrie a publicaţiei organizaţiei, Vigilant.

Surse:- Vigilant, publicaþia informativã a TAPA EMEA - Marcel Saarloos,

Regional Investigations Manager pentru HP în EMEA ºi membru înconsiliul director al TAPA EMEA.

- HP Next, interfaþa informativã a Hewlett-Packard.

Page 24: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

Întrebările lunii IANUARIE (etapa 50)

Întrebările lunii DECEMBRIE (etapa 49) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. De ce este important pentru unmanager să facă schimb deinformaţii cu membrii echipeidespre KPI, programe şiobiective?

a. pentru ca fiecare membru alechipei să poată spună dacă estede acord sau nu cu planul stabilit

b. pentru ca managerul să poatăvorbi dintr-o poziţie cu autoritate,cu toţi acţionarii organizaţiei

c. pentru ca membrii echipei săpoată discuta despre schimbărilece sunt necesare planului iniţial

d. pentru ca acţionarii organizaţiei

să înţeleagă ce este solicitat şide ce este solicitat - CorECt

2. La ce este folosită o analizăSWOT personală?

a. pentru a analiza punctele tari,etica de lucru, oportunităţile şiameninţările unui angajat

b. pentru a analiza punctele tari,punctele slabe, oportunităţile şiameninţările unui angajat -CorECt

c. pentru a analiza punctele tari,punctele slabe, oportunităţile şiseriozitatea unui angajat

d. pentru a analiza statutul, punctele

slabe, oportunităţile şiameninţările unui angajat

3. În plus faţă de discutareaprogreselor atinse, o evaluareanuală a personalului trebuiefolosită de manager şi angajatpentru:

a. a decide ce progrese se pot faceîn viitor

b. monitorizarea şi revizuirea relaţieilor profesionale - CorECt

c. evaluarea răspunderii pentrueventualele deficienţe

d. calcularea potenţialei măriri desalariu ce poate fi oferită

1. Performanţa Supply Chain semăsoară prin:

a. indicatori privind stocurile, indicatoriprivind procesele

b. indicatori privind producţia şi livrareac. viteza de livrared. valoarea încasată şi termenul de

încasare2. Care dintre următorii indicatori

financiari nu are legătură cu felul încare este condus Supply Chain?

a. roAb. Working capitalc. Cash Flowd. datorii către furnizori scadente

3. Conceptul de Supply Chain se referă la:a. reţeaua de servicii, materiale şi fluxuri

informaţionale care leagă proceselefirmei de relaţii cu clienţii, relaţii cufurnizorii, realizarea comenzii, deprocesele furnizorilor şi clienţilorcompaniei

b. reţeaua de servicii, materiale şi fluxuriinformaţionale, care leagă proceselefirmei de cele ale furnizorilor săi

c. reţeaua de servicii, materiale şi fluxuriinformaţionale, care leagă proceselefirmei de cele ale clienţilor săi

d. reţeaua de servicii, materiale şi fluxuriinformaţionale şi procese din interiorulorganizaţiei

HENKEL

CO

NCU

RS

Elena Sima, AnamariaCojocariu şi Marcian Mezei

Ei au fost cei 3 de concurenţicare au răspuns corect laîntrebările lunii decembrie, ceade a 49-a etapă a concursuluide logistică.

Concursul de cunoştinţe generale în domeniullogisticii lansat de ZIUA CARGO şi compania

de consultanţă şi training în logistică SupplyChain Management Center continuă cu etapa a

50-a. În fiecare lună, publicăm 3 întrebări tipgrilă, pentru ca, în luna următoare, să dămpublicităţii variantele corecte de răspuns.

Câştigătorii sunt stabiliţi prin tragere la sorţidintre persoanele care răspund corect.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (50)

Fiecare întrebare areun singur răspuns corect.

Puteţi răspundepână pe 7 februarie, prin

e-mail la [email protected],

menţionând variantele derăspuns şi datele de

contact (nume, telefon,e-mail) sau direct pe

site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe

pagina dedicatăconcursului.

Câştigătorii ediţiei dinianuarie şi variantele

corecte de răspunsvor fi publicate în

numărul din februarieal revistei ZIUA CArgo.

47

ȘA

NTIE

R

CCeennttrruullOOlliimmppiiccddee llaa SSoocciiianuarie 2014 ......................................................................................................................

Câştigătorii luniiDECEMBRIE

Page 25: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

.................................................................................................................... ianuarie 201448

ȘTIR

I

ÎNCĂ 5 KM DINCENTURA BRAŞOV

Dupã inaugurarea la începutullunii decembrie a 6,3 km dinCentura Braºov, CNADNR vreasã achiziþioneze lucrãri deproiectare ºi construire a încã4,9 kilometri, aferenþitronsonului II, DN 11 - DN 13.Proiectul are o valoareestimatã între 118,2 milioanelei (26,5 milioane euro) ºi128,8 milioane lei (28,9milioane euro), fãrã TVA, iarsuma de 10,55 milioane leieste prevãzutã pentru achiziþiaulterioarã de servicii ºi lucrãrisimilare, se aratã în anunþul departicipare al CNADNR.Contractul va fi finanþat dinfonduri europenenerambursabile (85%) ºi banide la buget, iar termenulpentru finalizare este de 39 deluni de la data atribuirii.Proiectul va fi atribuit prinlicitaþie deschisã, pentru preþulcel mai scãzut. Termenul limitãpentru primirea ofertelor sau acererilor de participare este 5februarie.

„SF. FILOFTEIA” ATERMINAT UN TUNELPE UN FIR

Cel de-al doilea echipamentTunnelling Boring Machine(TBM) a terminat execuþiatunelului de metrou dintrestaþiile Academia Militarãºi Orizont, pe firul doi, în

lungime de 533 de metri.Lucrãrile fac parte dinMagistrala 5 de metrouDrumul Taberei - Pantelimon,iar utilajul, denumit Sf. Filofteia,a început sã foreze în21 noiembrie 2013. Înperioada urmãtoare va fitransferat în capãtul opus alstaþiei, pentru a-ºi continuatraseul. Primul echipamentTBM, Sf. Varvara, va începesãpãturile cãtre urmãtoareastaþie, Favorit, în douãsãptãmâni. Tunelul pe care-l varealiza va avea o lungime de342 de metri.Graficul de lucrãri prevedeca structura staþiilor ºi atunelelor sã fie gata înprima jumãtate a anului 2015,dupã care vor fi realizatelucrãrile de montare a cãii derulare, cele de automatizãri ºifinisajele. Termenul preconizatpentru darea în folosinþã atronsonului Râul Doamnei -Eroilor 2 este al doileasemestru al anului 2016, dupãce termenul a fost decalat cu 1an, numai în 2013 lucrãrilefiind întârziate cu circa 8 luni.Lucrãrile au început înnoiembrie 2011 ºi ar fi trebuitdate gata la finele lui 2015.Directorul general al Metrorex,Aurel Radu, avanseazã însã untermen ºi mai realist:„Tronsonul Drumul Taberei -Universitate, de pe Magistrala5, are perioada de realizareîntre 2011 - 2017”. Lungimeatraseului este de 9,035 km ºiva avea 13 staþii. Pânã înprezent, s-a realizat

aproximativ 40% din valoareacontractualã a lucrãrilor, aprecizat el. Perioada derealizare a tronsonuluiUniversitate - Pantelimon este2013 - 2021. În lungime de8,074 km, tronsonul va avea 9staþii.

IPOTECĂ MOBILIARĂASUPRA CREANŢELORCNADNR CĂTRECONSTRUCTORI

Contractele pentru construireasau modernizarea drumurilorvor include datele deidentificare alesubantreprenorilor,subcontractorilor saufurnizorilor de materiale, iarplãþile cãtre aceºtia vor figarantate cu drept de ipotecãmobiliarã asupra creanþelorCNADNR cãtre antreprenorulgeneral, prevede un proiect delege aprobat în ianuarie deGuvern ºi trimis Parlamentuluipentru a fi dezbãtut înprocedurã de urgenþã.Proiectul, iniþiat deDepartamentul pentru Proiectede Infrastructurã ºi InvestiþiiStrãine (DPIIS), modificã ºicompleteazã OUG nr. 84/2003pentru înfiinþarea CNADNR.Actul normativ introduce oserie de dispoziþii prin care secreeazã un mecanism eficientde informare a beneficiaruluilucrãrilor de execuþie în ceeace priveºte identitatea ºinivelul de implicare aleeventualilor subcontractori,furnizori ºi prestatori aiantreprenorului general,precizeazã Executivul.Totodatã, este vizatãintroducerea unui mecanismde garantare a plãþilor datoratede antreprenorul generalsubcontractorilor, furnizorilorsau prestatorilor.Proiectul mai prevedeconstituirea unui fond dedezvoltare a drumurilor, anexãla bugetul CNADNR, pentrufinanþarea anumitor proiectede infrastructurã rutierã.Veniturile fondului vor ficonstituite din amenzile pentruneplata tarifului de utilizare ºide trecere pe reþeaua dedrumuri naþionale din România,precum ºi din 5% din încasãrileaferente tarifului de utilizare adrumurilor publice aflate înadministrarea CNADNR.

În ultima ºedinþã din 2013 aGuvernului, proiectulautostrãzii Câmpia Turzii -Târgu Mureº - Iaºi a fosttransferat de la MinisterulTransporturilor la DPIIS. Unstudiu de fezabilitate fãcutîn 2012, în timpul ministruluiOvidiu Silaghi, va fi aruncatla gunoi, urmând ca ministruldelegat Dan ªova sã vinã cual lui. Potrivit DPIIS, autostradaeste calculatã la o lungimetotalã de 365 km, ºi va facelegãtura între Ungheni ºiCluj. „În perioada imediaturmãtoare vor începe

demersurile în vederearealizãrii a 154 km, respectiv:sectorul Iaºi - Ungheni, de23 km, ºi sectorul Iaºi – Tg.Neamþ, de 78 km, ambeleurmând a fi finanþate dinFonduri de Coeziune înalocarea financiarã 2014 -2020”. Sectorul CâmpiaTurzii - Târgu Mureº, de 53km, va fi finanþat din Fonduride Coeziune în alocareafinanciarã 2007 - 2013 ºi afost împãrþit ºi el în douãsecþiuni: Câmpia Turzii -Ogra, de 35 km, ºi secþiuneaOgra - Târgu Mureº, de18 km.

AUTOSTRADA CÂMPIA TURZII-TG.MUREŞ-IAŞI, LA DPIIS

Page 26: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ianuarie 2014 .......................................................................................................................................................................................................................................... ianuarie 201450

PR

OIE

CTE

Contracte semnatepentru autostrăzileComarnic-Braşov,Sebeş-Turda şi unlot din Nădlac-Arad

51

Anul 2013 s-a încheiat cu semnarea contractelor pentruconstruirea a două autostrăzi importante: Comarnic-Braşov(3 loturi) şi Sebeş-Turda (4 loturi), prima în parteneriatpublic-privat iar a doua, din fonduri europene (85%). Laacestea se adaugă contractul pentru lotul 1 al autostrăziiNădlac-Arad, dar şi cele pentru execuţia loturilor 2, 3 şi 4din Lugoj-Deva şi a lotului 2 din Timişoara-Lugoj, semnateîn octombrie-noiembrie anul trecut, plus cel pentru untronson din Autostrada Transilvania, parafat în aprilie, daramânat de la lucru până 2014, din lipsă de fonduri. Astfel,ministrul delegat Dan Şova se poate lăuda şi el că începe,în sfârşit, o autostradă, după ce i-a trebuit un an sătermine loturile iniţiate de fosta guvernare. Rămâne însărestant cu anunţarea câştigătorilor licitaţiei pentruCentura de Sud Bucureşti (în regim de autostradă) şipentru Autostrada Craiova-Piteşti.

PR

OIE

CTE

iecte de Infrastructurã ºi InvestiþiiStrã ine (DPIIS) susþine cã deru -la rea licitaþiei s-a realizat „într-untimp record, unic în istoriaCNADNR SA, respectiv 50 de zileca lendaristice”. Evident cã mi nis -trul delegat Dan ªova a luat încon siderare numai termenul scursdin 29 octombrie, data încheieriiperioadei de depunere a ofertelor,ºi pânã în 24 decembrie, când aanunþat câºtigãtorii.

Au fost depuse 43 de oferte,iar câºtigãtorii sunt:

* Asocierea Impregilo SpA/Sa -li ni SpA - pentru construirea Lo -t u lui I, cuprins între km 0 - km 17;

* Asocierea RCM ConstruzioniSRL/Imob Lux Construct SRL/Con -sinit SRL/Societatea de ConstrucþiiNapoca SA/ Impresa Fer rara S.N.CDi Angela & Ros se lla Ferrara/SC TDancor RomCon struct SRL/SCShelter Con struct SRL/Associa zio -ne Coo perativa Muratori & AffiniRa ven na S.C.P.A./Schiavo &C.SpA/Eu rocerad International SRLpen tru construirea Lotului II, cuprinsîntre km 17 - km 41+250;

* Asocierea Tirrena Scavi S.p.ASo cieta Italiana per Condotted’Acqua S.p.A - pentru construireaLotului III, cuprins între km41+250 - km 53+700;

* SC PORR ConstructSRL/PORR Bau GmbH - pentrucon struirea Lotului IV, cuprins în -tre km 53+700 - km 70.

Valoarea unui kilometru de au -to stradã este stabilitã la 6 mi li -oane de euro.

Vinci, Aktor şiStrabag vorconstrui tronsonulComarnic-Braşov

Companiile Vinci (Franþa) ºiAktor (Grecia), care au câºtigatºi în 2010 contractul pentru con -stru irea autostrãzii Comarnic-Braºov, dar au renunþat ulterior lael - invocând cã nu le sunt ac cep -ta te anumite clauze ºi, din aceastãcau zã, nu îºi pot asigura finan þa -rea - au fost desemnate în 19 de -cembrie 2013 sã realizeze acestproiect, dupã ce s-au asociat ºicu Strabag (Austria). Ofertele pen -t ru licitaþie au fost depuse în 27februarie, iar consorþiul câºtigãtora concurat împotriva altor douãaso cieri de constructori ºi a com -pa niei China CommunicationsCon struction, care s-a retras însãrapid, încã dinaintea preselecþieipen tru dialogul competitiv.

Dan ªova s-a ºi grãbit atuncisã anunþe cã în octombrie 2013va da ordinul de începere a lu crã -

rilor, pe care le ºi vedea gata îna -in te de finele lui 2016 „de-ar fi sãmã mut cu cortul pe ºantier”. Nus-a întâmplat aºa, iar abia la înce -pu tul lui decembrie au fost de pu -se ofertele finale, în competiþiacu consorþiul câºtigãtor înscriin -du-se numai asocierea Impregiloºi Salini (Italia). A treia asocierece se înscrisese în cursã în fe -brua rie era compusã din firmeleSpedition UMB ºi Tehnostrade,dar nu a mai depus oferta finalã.

Dacã nu vor fi depuse con tes -taþii, ºantierul va debuta cel maidevreme în primãvarã, lucru re cu -nos cut ºi de premierul Victor Pon -ta, el fiind ºi cel care a anunþatcâ ºtigãtorul licitaþiei. „Deci avemo ofertã serioasã ºi, practic, anulviitor (în 2014, n.r.) putem sã înce -pem faimosul Comarnic-Braºov”,a spus prim-ministrul. Con tractulprevede 24 de luni pentru finali -zarea autostrãzii.

În acest fel, tronsonul de 58de km de autostradã nu are nicioºansã de finalizare în toamna lui2016, înainte de viitoarele alegeriparlamentare. ReprezentanþiiCNADNR au refuzat sã precizezela cât se cifreazã oferta c⺠ti gã -toa re.

Tronsonul de autostradã Co -ma r nic-Braºov era proiectat în2010 la 55 de km ºi avea ca ter -men de finalizare anul 2014, iarstatul român ar fi plãtit pe par cur -sul a 26 de ani 4,8 miliarde euro.Acum, proiectul a fost schimbat- cu costurile aferente -, iar au to -stra da va fi cu 3 km mai lungã,va loarea estimatã de CNADNRpen tru aceastã investiþie fiind de5,32 miliarde de lei (1,2 miliarde

de euro), fãrã TVA. Adicã 21 demi lioane de euro pentru fiecareki lometru construit.

Astaldi şi MaxBoegl au câştigatlotul 1 Nădlac-Arad

CNADNR a atribuit con sor -þiului de firme Astaldi (Italia) - MaxBoegl (Germania) contractul pen -tru finalizarea lotului 1 al auto -strã zii Nãdlac - Arad, în valoarede 308 milioane de lei (69 mi li -oa ne de euro), cu TVA. Lucrãrileau fost începute de Romstrade,al cãrei patron, Nelu Iordache, seaflã în arest din 2 decembrie 2012ºi a fost trimis în judecatã în 30aprilie 2013 pentru 7 capete deacuzare, printre care deturnare defonduri ºi spãlare de bani.

Contractul de proiectare ºiexecuþie al autostrãzii Nãdlac -Arad ºi drum de legãturã, Lot 1 -km 0+000 - km 22+218, a fostatribuit la 19 decembrie, în urmaunei licitaþii deschise, pentrupreþul cel mai scãzut. CNADNR apri mit 7 oferte pentru acest pro -iect, potrivit anunþului de atribuire.

Autostrada Nãdlac-Arad vaavea 39 km, cu tot cu lotul 2, caretrebuie licitat, dupã ce Alpine Baua intrat în insolvenþã anul trecut.Conform contractului de 124,45milioane euro atribuit în 2011,constructorul austriac ar fi trebuitsã finalizeze lucrarea în vara tre -cu tã, dar mai avea de realizat 20%din ea când CNADNR a reziliatcon tractul.

Magda [email protected]

LL icitaþia pentru proiectareaºi execuþia loturilor 1, 2,3 ºi 4 ale autostrãzii Se -beº-Turda a fost lansatãîn 22 iulie, cu un cost es -

ti mat de 2,48 miliarde lei, iar ter -menul de depunere a ofertelorera 12 septembrie 2013. Însã, în

11 octombrie, CNADNR a anunþato amânare pânã la 28 octombrie,motivând cu „managementul de -fec tuos din cadrul unor compar -ti mente”. Directorul general Nar -cis Neaga chiar promitea sancþiunipentru cei vinovaþi, dar acest lucrunu s-a mai întâmplat. Câteva zile

mai târziu a fost elucidat ºi mis -te rul: Guvernul a modificat indica -torii tehnico-economici ai investi -þiei, dublându-i costul, astfel încâta ajuns sã valoreze 4,64 mi liardelei.

În ciuda acestor întârzieri de3 luni, Departamentul pentru Pro -

Page 27: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

INFR

ASTR

UCTU

Trei loturi dinautostrada Orăştie-Sibiuşi unul din Lugoj-Deva,în circulaţie Înainte de Crăciun, trei loturi din autostrada Orăştie-Sibiuşi unul din autostrada Lugoj-Deva, ce însumează88 de kilometri, au fost date circulaţiei, cu opt luniîntârziere. Nu sunt finalizate în totalitate: toaletelesunt funcţionale, dar nu au fost încă racordate la energiaelectrică, telefoanele de urgenţă lipsesc, dar au instalatecabinele, iar semnalul pentru telefonia mobilă esteinexistent pe mai multe zone. CNADNR promite însă că varezolva „în cel mai scurt timp” aceste probleme.Inaugurarea autostrăzii Orăştie-Sibiu a fost cu ghinion:din cauza ceţii, premierul Victor Ponta şi ministruldelegat Dan Şova au participat doar la deschidereaprimului lot, de 16,6 km, iar două zile mai târziu,acelaşi fenomen meteorologic, dar însoţit şi de polei,a dus la producerea unui carambol în care au fostimplicate 31 de maşini.

52

AA utostrada Orãºtie-Si -biu porneºte din ju de -þul Hunedoara, iar du -pã 44 de km (câtîn sumeazã loturile 1 ºi

2), se întrerupe la Cunþa, în judeþulAlba, pe o porþiune de 22 de km,cât se întinde Lotul 3, care va figata abia în septembrie 2014, du -pã ce au apãrut alunecãri de terenpe 6 km, în zona localitãþii Aciliu.Se continuã apoi cu Lotul 4, întreSãliºte ºi Sibiu. Lucrãrile au fostfi nanþate 85% din fonduri euro pe -ne ºi 15% de la buget.

La final, lungimea totalã a tron -so nului de autostradã va fi de82,07 km, fiind parte a CoridoruluiIV Paneuropean. Valoarea totalãa lucrãrilor este de 716 milioanede euro, iar realizarea acestei in -vestiþii va rezolva problemele detrafic din Sebeº, localitate situatãla intersecþia a douã drumuri euro -pe ne, tranzitat zilnic de zeci demii de vehicule.

Contractele de execuþie aufost semnate în lunile mai ºi iunie2011, iar debutul lucrãrilor la lotu -rile 1 ºi 2 a avut loc în 15 noiem -brie 2011, ambele având ca ter -men iniþial de finalizare luna aprilie2013.

Lotul 1, de peste 24 km, de laOrãºtie la Vinþu de Jos, a fost con -struit de SC Strabag SRL, valoarea

investiþiei fiind de peste 166milioane de euro. Au fost realizate27 de poduri ºi pasaje, din care3 peste cursuri de apã ºi 11 asi -gu rând continuitatea celorlalte cãide comunicaþie terestre (cale fe -ra tã, drumuri naþionale, judeþeneºi comunale). Au fost realizate,de asemenea, douã noduri rutiere,inclusiv bretele de acces - NodulRutier Orãºtie km 1+400 ºi NodulRutier Sebeº Vest km 24+065.

Lotul 2, de 19,7 km (de la km24,1 la km 43,8), se întinde de laVinþu de Jos la Miercurea Sibiului,cuprinzând ºi Centura Sebeºului,de 8 kilometri. Investiþia se ridicãla peste 114 milioane de euro, iarlucrãrile au fost executate de Aso -cierea Straco Grup SRL-StudioCorona SRL Civil Engineering. Aufost executate 9 poduri ºi pasaje,36 de poduri casetate ºi podeþeºi trei noduri rutiere inclusiv bre -te le de acces - Nod rutier Lancrãmkm 27+075, Nod rutier Sebeº Estkm 32+650 ºi Nod rutier Cunþakm 43+855.

„Au terminat treaba la timp.Mã bucur foarte mult. Cred cã seva schimba foarte mult tot ceeace înseamnã traficul de la Ti mi -ºoa ra încoace ºi de anul viitor con -tinuãm lucrãrile. Avem multe altelucrãri pe care le începem anulviitor. Pentru Sibiu cred cã e un

lucru important, dupã centurã, ºi,sigur, dacã mai terminam ºi ultimultronson era perfect. Fãrã acela, eaproape perfect”, a declarat VictorPonta în 19 decembrie, la inau gu -ra rea porþiunii dintre Sãliºte ºiSibiu.

Premierul ºi ministrul delegatnu au rãmas la petrecerea cu arti -fi cii ºi concerte organizatã de pri -ma rul de la Sebeº, dar au parti -ci pat edilii tuturor localitãþilor dinzona lotului 4 al autostrãzii. Ceaþai-a determinat pe cei doi demnitarisã se grãbeascã spre Bucureºti,întrucât exista riscul ca aeronavasã nu mai poatã ateriza.

În 22 decembrie, pe lotul 2 alautostrãzii, chiar înainte de Cunþa,unde se opreºte autostrada, s-autamponat 31 de maºini. Din cauzapo leiului care s-a format pe caro -sa bil, acestea au derapat ºi au in -trat în tamponare faþã-spate. Sen -sul de mers Sebeº-Sibiu a fostblo cat, iar poliþiºtii au deviat circu -la þia pe DN 1. Patru persoane aufost rãnite, dintre care una grav. Cir -culaþia a fost reluatã dupã cinci ore.

Inaugurarepe fugă

În 22 decembrie a fost des -chis circulaþiei ºi primul lot al Au -to strãzii Lugoj - Deva, în lungime

de 27,6 km, care ar fi trebuit sãfie dat gata în 10 aprilie, de con -sor þiul Tirrena Scavi-Societa Italia -na per Condotte d’Acqua-CossiCon struzioni. Chiar ºi acum lucrã -ri le sunt nefinalizate: nu sunt mon -taþi parapeþi ºi amenajate spaþiipentru servicii, ce urmeazã a figata pânã în anul 2015.

„Toaletele din spaþiile de ser -vicii sunt finalizate ºi funcþionale,antreprenorul luându-ºi angaja -men tul ca pânã la finalizarea bran -ºa mentului Spaþiului de Serviciila reþeaua de distribuþie electricã,sã asigure furnizarea de energieelec tricã prin intermediul gene -ra toarelor de curent electric. Înlegãturã cu telefonia mobilã, toþioperatorii de telefonie mobilã aufost înºtiinþaþi despre inaugurareasectoarelor de autostradã Oraºtie-Sibiu loturile 1, 2 ºi 4 ºi Lugoj-Deva lotul 1, în vederea asigurãriiunui semnal GSM corespunzãtorpentru toþi participanþii la trafic”,a anunþat CNADNR.

Cât priveºte Sistemul ITS alacestui lot de autostradã, Com -pa nia de Autostrãzi precizeazã cã„trebuie conectat la Centrul deÎn treþinere ºi Comandã (CIC) dela Pecica, acesta nefiind finalizatîntrucât acest CIC face parte dinContractul „Proiectare ºi execuþieNãdlac - Arad Lot 2” reziliat, înur ma intrãrii în faliment a antr e -pre norului. Sistemul ITS este par -þial finalizat (sunt instalate panou -rile VMS pentru mesaje variabile,camerele de luat vederi) ºi se areîn vedere racordarea acestor si s -teme la Centru de Întreþinere al

autostrãzii Lugoj-Deva lotul 1,pânã la finalizarea sectorului deautostradã Nãdlac-Arad (ºi implicita CIC-ului de la Pecica)”. SistemulITS va putea fi funcþional integralpe autostrada Sibiu-Nãdlac dupãfinalizarea tuturor tronsoanelor ºidupã integrarea completã a sis te -mului.

„În legãturã cu telefoanele deur genþã, precizãm cã sunt in st a -late cabinele telefonice pe întregsectorul de autostradã, urmândca în scurt timp sã fie instalate ºiaparatele telefonice. Acestea facparte din Sistemul ITS ºi se vaîncerca racordarea lor tot în Cen -tru de Întreþinere ºi Co man dã alautostrãzii Lugoj-Deva Lotul 1”,justificã CNADNR.

10 poduri şi18 pasaje

Acest prim lot al autostrãzii acostat peste 681 milioane lei, fãrãTVA. Are câte douã benzi de cir -cu laþie pe sens, 10 poduri ºi 18pasaje. Accesul pe autostradã seface direct de pe DJ 609 A, îndrep tul localitãþilor ªanoviþa ºiChi zãtãu, judeþul Timiº. Dupãprimii zece kilometri este am pla -sat primul nod rutier, în dreptullocalitãþii Balinþ, care face legãturacu centura ocolitoare a muni ci -piu lui Lugoj. Ieºirea de pe auto -stradã se face pe DN 68 A, careleagã oraºul Fãget din judeþulTimiº ºi municipiul Deva din ju -de þul Hunedoara.

În proiect nu era prevãzut unnod rutier la ªanoviþa, deoarece

acest tronson de autostradã urmasã fie unit cu lotul al doilea alAutostrãzii Timiºoara - Lugoj.

Celelalte douã loturi abia aufost adjudecate de constructori,în 18, respectiv 21 octombrie2013, Astfel, lotul 2, de 28,6 km,va fi construit de asocierea ita -lianã Salini - Secol. Proiectul afost estimat la 1,081 miliarde lei,dar lucrãrile au fost adjudecatepentru 562,7 milioane lei. Lotul3 a fost atribuit în 21 octombrieconsorþiului Teloxim Con (Ro mâ -nia) - Comsa (Spania) - AldesaCon strucciones (Spania) - ArcadisEurometudes (Olanda) pentru579,9 milioane lei, proiectul fiindevaluat iniþial la 1,008 miliardelei.

Pentru Lotul 4, de 22,1 km,situat între Deva ºi Ilia, CNADNRa semnat în august 2013, cu aso -cierea Tehnostrade - SpeditionUMB, un contract de 419,4 mili -oa ne lei (95,3 milioane euro, adi -cã 4,3 milioane euro/km), fãrãTVA.

La final, autostrada va aveacirca 100 de km. Tronsonul faceparte din Coridorul IV Paneu ro -pean, iar lucrãrile sunt finanþate85% din fonduri europene.

Premierul Victor Ponta a anun -þat cã lucrarea a primit ºi aviz demediu, iar subtraversãrile pentruurºi vor costa circa 30-32 de mi -li oane de euro. În lipsa lor, nu arfi putut fi semnatã contractareaba nilor europeni.

Magda [email protected]

53

INFR

ASTR

UCTU

ianuarie 2014 .......................................................................................................................................................................................................................................... ianuarie 2014

Page 28: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ÎÎ n total se vor desfãºura 98 deprobe în cadrul a 15 spor turide iarnã. Atât Jo cu rile Olim pi -ce cât ºi cele Pa ra limpice 2014sunt organi zate de cã tre Sochi

Organizing Commitee (SOC). Aceas -tã ediþie este prima ca re seorganizeazã în Federaþia Rusã de ladestrã ma rea Uniunii Sovietice.

Probele olimpice vor avea locîn douã „clustere” de clãdiri ºi

ame najãri noi. În primul rând, estevor ba despre un Parc Olimpic con -struit în Valea Imeretin, pe coastaMãrii Negre, care include Stadio -nul Olimpic Fiºt ºi facilitãþile pen -tru probele de interior. Eveni men -tele de exterior, de zãpadã, se vordesfãºura la Krasnaia Poliana.Pregãtirile pentru jocuri au im pli -cat, de asemenea, modernizareasistemelor de telecomunicaþii, de

alimentare cu energie electricã ºia infrastructurii de transport dinregiune. Iniþial calculat la 12 mi -li arde USD, bugetul JocurilorOlimpice de Iarnã 2014 a crescutla 51 miliarde, fiind vorba desprecea mai scumpã ediþie din istoriaolimpicã. Dintre acestea, 9,9 mi -liarde USD sunt asigurate de cãtrestructurile guvernamentale dinRusia, restul fiind acoperit din sur -

54

INED

IT

se nebugetare, inclusiv fonduriprivate de investiþii.

În cele ce urmeazã, vã aducemîn atenþie câteva detalii despre prin -cipalele structuri unde se vor des -fãºura diferitele probe din ca drulJocurilor Olimpice de Iarnã 2014,aºa cum au fost ele pre zen tate decãtre Olympstroy - Cor po raþia deStat pentru Construcþia Fa cilitãþilorOlimpice ºi Dezvol ta rea Soci.

Centrul de schi şibiatlon «Laura»

Finalizat în 2012 sub „ba -gheta” Gazprom, centrul de schiºi biatlon este localizat în ParculNaþional Soci, în districtul Krasno -po liansky. Complexul include unstadion, piste de curse în con -formitate cu cerinþele FederaþieiInternaþionale de Schi ºi o gamã

completã de zone funcþionale desu port. Standurile permanentesunt proiectate cu o capacitatede 4.600 spectatori, iar cele tem -po rare - 11.400 persoane. Clã -dirile principale includ vestiarepentru sportivi, spaþii pentru co -mentatori ºi un centru de presã.

Centrul Alpin RosaKhutor

Terminat tot în 2012, CentrulAlpin, localizat în districtul sus-menþionat, are o capacitate de18.000 locuri (8.000 scaune,10.000 locuri în picioare), pisteomo logate, zonã de start ºi definiº cu rânduri de scaune, sistemede producþie zãpadã artificialã,sisteme de teleschi etc. Lungimeatotalã a pistelor omologate estede 20,5 km. Aici se vor desfãºuracompetiþii pentru 10 discipline:schi coborâre bãrbaþi (lungimepis tã 3.599 m), coborâre com bi -na tã bãrbaþi (2.885 m), coborâresuper-gigant bãrbaþi (2.275 m),slalom uriaº bãrbaþi (1.508 m),slalom bãrbaþi (558 m), coborârefemei (2.895 m), coborâre combi -na tã femei (2.832 m), coborâresu per-gigant femei (2.183 m), sla -lom uriaº femei (1.363 m), slalomfemei (475 m).

Centrul de Sărituri«RusSki Gorki»

Centrul de sãrituri are o ca pa -citate de 15.000 locuri, dispunândde 5 piste de sãrituri cu schiurile(-125, �-95 - pentru competiþii ºi-20, �-40, �-60 - pentru an tre na -men te).

Arena «Shayba»

Destinatã meciurilor de ho -chei, arena a fost finalizatã în2012, este localizatã în Soci ºiare o capacitate de 7.000 locuri.În concepþia proiectanþilor, aspec -tul arenei sugereazã un vârtej dezãpadã. Dupã olimpiadã, esteposibil ca facilitãþile sã fie mutate

55

INED

IT

ianuarie 2014 .......................................................................................................................................................................................................................................... ianuarie 2014

Centrul Olimpicde la SociCea de-a 22-a ediţie a Jocurilor Olimpice de Iarnă se vadesfăşura în perioada 6-23 februarie 2014 la Soci, Rusia.Deoarece nu mai este mult până la începerea Jocurilor,vă prezentăm în cele ce urmează câteva detalii despreprincipalele arene şi facilităţi construite special pentruacest eveniment.

Parcul Olimpic Soci- Stadionul Olimpic Fiºt - ceremoniile de deschidere/închidere,

40.000 spectatori- Bolshoy Ice Dome - finala hochei pe gheaþã, 12.000 spectatori - Arena Shayba - hochei, 70.000 spectatori- Centrul de Patinaj Adler Arena - patinaj vitezã, 8.000 spectatori- Palatul de Patinaj Iceberg - patinaj artistic, patinaj vitezã parcurs

scurt, 12.000 spectatori- Ice Cube Curling Center - curling, 3.000 spectatori- Sat Olimpic- Centru de presã internaþional ºi de transmisii în direct

Page 29: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

.................................................................................................................... ianuarie 2014

INED

IT

56

ZZoonnaa MMeettrrooppoolliittaannăă BBuuccuurreeşşttii

AAttrriibbuuiirreeaa aa iinnttrraatt îînn lliinniiee ddrreeaappttăă

57

PA

SA

GER

I

în altã parte. Suprafaþa construitãeste de 9.710 mp, dintr-o supra -fa þã totalã de 22.870 mp.

Palatul de patinaj«Iceberg» şi DomulBalşoi

Situat în Soci, palatul Icebergdispune de 12.000 locuri ºi depatinoare pentru patinaj artisticºi patinaj-vitezã pe distanþã scurtãcu dimensiuni de 60x30 m. Su -pra faþa construitã este de 20.670mp, suprafaþa totalã de 67.830mp ºi volumul total de lucrãri de535.496 mc.

Bolshoy Ice Dome are o su pra -fa þã construitã de 18.534 mp, o ca -

pa citate de 12.000 spectatori ºieste proiectat în forma unei pi cãturiîngheþate. Pe timp de noap te, cupolava fi transparentã, iar pe timp de ziva reflecta lumina. Dupã olimpiadã,clãdirea va fi fo lositã ca ºi centrumultifuncþional sportiv, salã deconcerte ºi centru de divertisment.

Stadionul Olimpic„Fişt”

Finalizat în 2013, stadionul dis -pune de 40.000 locuri ºi va adã -posti ceremoniile de deschi de re ºiînchidere ale Jocurilor Olimpice ºiParalimpice de Iarnã 2014. Estedenumit dupã Muntele Fiºt ºi estelo calizat la distanþã micã de Satul

Olimpic. Stadionul este proiectatîn formã de coajã de ou, pentru area minti de gloria artei Faberge.Pereþii ºi acoperiºul stadionuluiconstituie o suprafaþã continuã desticlã, proiectatã pen tru a reflectalumina soarelui. „Bolul” se des chi -de în partea de Nord, pentru a per -mi te o vedere directã asupra mun -þi lor Krasnaia Poliana, iar parteasuperioarã e deschisã spre sud, cuvedere la Marea Neagrã. Con struc -þia totalã a costat 603,5 milioaneUSD ºi, dupã Jocurile Olimpice, sta -dionul va servi ca teren de an tre -na ment ºi de meciuri pentru Na þio -nala de Fotbal a Rusiei.

Raluca MIHĂ[email protected]

ianuarie 2014 ......................................................................................................................

Staţiunea de schiKrasnaia Poliana

- Complexul de Biatlon ºi SchiLaura - biatlon, schi fond

- Rosa Khutor Extreme Park -schi freestyle ºisnowboarding

- Rosa Khutor Alpine Resort -schi alpin

- Sliding Centrer Sanki - sanie,bob

- RusSki Gorki JumpingCenter - sãrituri cu schiurileºi Combinata Nordicã(sãrituri plus schi fond 2 kmîn jurul arenei)

- Sat Olimpic

Page 30: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

5958

(INSEAD). ªi-a început activitateala Renault în 2000 ca directorCumpãrãri piese ºi accesorii,devenind apoi director PlanCalitate ºi director general alSociété de TransmissionsAutomatiques. Între septembrie2006 ºi august 2008, NicolasMaure este directorul UzineiMecanica Dacia. Dupã perioadapetrecutã în România, devinevicepreºedinte pentru Mecanicãal Renault-Nissan PurchasingOrganization ºi DirectorPerformanþã Fabricaþie Renault.

PIAŢA AUTO DE MAŞININOI, LA 20% DINNIVELUL ANULUI 2008

Bucureºti, 10 ianuarie 2014 -Piaþa auto de maºini noi dinRomânia a ajuns în decursulanului 2013 la doar 20% dinnivelul înregistrat în anul 2008,conform analizei Auto.ro.Înmatriculãrile de maºini noi dinRomânia au înregistrat la finalulanului 2013 doar 57.700 deunitãþi, reprezentând 20% dinnivelul anului 2008, când s-auînregistrat 285.500 de unitãþi.Începând cu anul 2008,

înmatriculãrile de maºini noi auavut o evoluþie drasticã, atingândîn 2013 cel mai scãzut nivel.Puterea redusã de cumpãrare apopulaþiei, revizuirea repetatã ataxei auto de poluare, precum ºiaccesul restricþionat la finanþaresunt cauzele acestui declin. Cutoate acestea, cererea totalã demaºini, respectiv maºini noi plusmaºini second hand provenite dinimport, este în continuã creºtereîn ultimii 3 ani, de la 176.200 deunitãþi înregistrate în anul 2011, la279.560 de unitãþi în 2013.Evoluþia este spectaculoasã încazul importurilor de autoturismerulate. În decursul anului 2013 aufost înscrise în circulaþie 221.850de unitãþi, comparativ cu cele94.490 de maºini intrate în þarã în2011. Practic, vorbim de orevenire la nivelul anului 2008.„Pentru 2014, estimãm cã piaþaauto de autoturisme noi dinRomânia va creºte cu 10%,creºtere datoratã în primul rândlansãrii de modele noi Dacia. Înacelaºi timp, estimãm cã piaþa deautoturisme second handimportate în România vaînregistra o stagnare”, a declaratSergiu Gamureac, DirectorExecutiv Auto.ro.

ORARUL DE VARĂWIZZ AIR

Wizz Air a lansat orarul de varãpentru anul 2014, când cele maipopulare rute vor beneficia defrecvenþe crescute iar unelezboruri de la Londra Luton vor fioperate de patru ori, zilnic, spreEuropa Centralã ºi de Est.Compania are disponibile 280 derute în 35 de þãri ºi a anunþatrecent 14 noi rute ºi o nouã bazãîn Lviv, Ucraina, oferind, astfel,zboruri de la 18 baze. Totodatã,Wizz Air va aloca 8 noi aeronavela bazele Vilnius, Skopje, Lviv,Sofia, Varºovia, Katowice,Budapesta ºi Bucureºti (din datade 2 iulie), aici numãrul navelorajungând la 7. Din 2 iulie 2014,frecvenþa zborurilor efectuate deWizz Air între Bucureºti ºi LondraLuton creºte la 3 zboruri/zi.Totodatã, Wizz Air va opera dinacest an, de pe AeroportulInternaþional „Traian Vuia” dinTimiºoara, 6 curse suplimentarespre destinaþii europene. Astfel,spre Londra vor fi în plus 2zboruri iar spre Dortmund,Milano, Valencia ºi Paris, câteunul.

ȘTIR

I

RYANAIR ÎNTREDUBLIN-BUCUREŞTI

Compania aerianã irlandezãRyanair, cel mai mare operatoraerian low-cost din Europa, vainaugura zborurile pe rutaDublin-Bucureºti începând dinaprilie 2014, dupã ce în aprilie2013 a lansat cursele peAeroportul „Transilvania” dinTârgu Mureº spre douã destinaþiieuropene, respectiv Bruxelles(Aeroportul Charleroi) ºi Pisa(Italia, Aeroportul Galileo Galilei),cu 4 zboruri pe sãptãmânã.Reprezentanþii companieiestimau atunci cã operatorulaerian va transporta peste30.000 de pasageri anual. Zborulspre Bucureºti face parte dincele 9 rute pe care Ryanair le vainaugura în luna aprilie 2014,alãturi de cele spre Almeria, Bari,Basel, Chania, Comiso, Lisabona,Marrakesch ºi Praga. Aceste noicurse vor aduce 700.000 depasageri pe an ºi vor duce înmod indirect la crearea a 700 de

noi locuri de muncã la Aeroportuldin Dublin.

TREI NOI DESTINAŢIIAIR FRANCE ŞI KLM

Air France KLM ºi-a întãrit dintoamna trecutã poziþia sastrategicã pe zona Americii deNord ºi de Sud prin noi zboruriintroduse spre Panama ºi SanFrancisco, dar ºi pe zona Europeide Nord, prin noi zboruri zilnicespre Stavanger, Norvegia.Începând cu noiembrie 2013, AirFrance opereazã 3 zborurisãptãmânale (luni, joi ºisâmbãtã) cãtre destinaþiaPanama, cu o aeronavã Boeing777-200, ce dispune de 309locuri. Air France ºi-a lãrgit, astfel,reþeaua din zona AmericiiCentrale, de Sud ºi a Caraibelor,menþinându-ºi poziþia de lidereuropean în aceastã regiune.Începând cu 31 martie, AirFrance va opera douã zborurizilnice cãtre Stavanger

(Norvegia) cu plecare de peCharles de Gaulle. Astfel, AirFrance va deservi o a douadestinaþie din Norvegia, dupãOslo (trei zboruri zilnice) ºi vacompleta oferta KLM care punela dispoziþia clienþilor 5 zborurisãptãmânale, cu plecare de peSchiphol. Din 30 martie, AirFrance va introduce o nouãdestinaþie, San Francisco,zborurile fiind operate cu A380,cea mai mare aeronavã depasageri. Air France KLM, alãturide partenerii lor, deservesc peste260 de zboruri zilnicetransatlantice. Aceastãcolaborare are drept rezultat oreþea vastã, cu tarife variate ºi cuposibilitãþi favorabile deconexiuni. în 2014, Air France vaoferi pasagerilor sãi posibilitateade a zbura cãtre 11 destinaþii dinStatele Unite (cu plecare de peCDG): Atlanta, Boston, Chicago,Detroit, Houston, Los Angeles,Miami, Minneapolis, New York,San Francisco ºi Washington.

7 MILIOANE DEPASAGERI LA OTOPENIŞI BĂNEASA

În perioada ianuarie - noiembrie2013, cele douã aeroporturi dinBucureºti (Henri CoandãBucureºti ºi Bãneasa AurelVlaicu) au înregistrat un trafictotal de 7,081 milioane depasageri, cu 7,2% mai maredecât în aceeaºi perioadã aanului trecut, ºi 88.805 demiºcãri ale aeronavelorcomerciale (aterizãri ºi decolãri).Profitul brut s-a ridicat la 90milioane de lei. Veniturile au fostestimate pentru anul 2013 la650 de milioane de lei.

NOU DIRECTORGENERAL LA DACIA ŞIRENAULT ROMÂNIA

De la 1 ianuarie, Nicolas Maureeste noul director general alDacia ºi Renault România,înlocuindu-l pe Jérôme Olive,care a devenit director industrialal Renault pentru RegiuneaEuropa. Maure a preluat ºi postuldirector industrial al Renaultpentru regiunea Euromed-Africa.Nãscut pe 22 aprilie 1960,Nicolas Maure este inginer,absolvent al Ecole Centrale deParis (ECP) ºi titular al unui MBAla Institut Européend’Administration des Affaires

Clasicul van pentru transportpersoane de la VolkswagenAutovehicule Comercialeexistă acum şi în versiuneaEdition. după succesulacestor modele Editionpentru Multivan, California,transporter, şi Caravelle sebucură acum de o variantămarcantă din punct devedere optic. Astfel, seriamodelelor Edition este acumcompletă. Pachetul specialeste adresat celor care cautăun plus de design şi confort.noul model special Editioneste construit pe maşina debază Caravelle Comfortlineampatament scurt, cu toatemotorizările şi cutiile deviteze, începând cu 75 kW.Modelul iese în evidenţă prinroţile pe 17“ din aliaj uşor, de

un negru strălucitor, acoperişvopsit negru mat, autocolantcu inscripţionarea Edition peHayon şi pe pereţii laterali înpartea inferioară,proiectoarele de ceaţăvopsite negru mat, stopurifumurii. numeroase dotărifuncţionale specificemodelului aduc un plus desiguranţă şi confort: alarmăantiefracţie cusupravegherea spaţiuluiinterior, servotronic, oglinziexterioare rabatabile electric,faruri de ceaţă cu lumini deviraj. Pachetul este disponibilpentru o gamă largă devopseluri, printre care Alb-Candy, roşu-salsa,Argintiu-reflex metalizat,Albastru-night metalizat şiMaro-toffee metalizat.

NOUL CARAVELLE EDITION

ianuarie 2014 .......................................................................................................................................................................................................................................... ianuarie 2014

Page 31: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

ianuarie 2014 ......................................................................................................................60

ACTU

ALIT

ATE

Transportul judeţean

Putere şi legeAtribuirea traseelor judeţene a avut loc în ultimele zileale anului trecut şi, aşa cum era de aşteptat, nu a fostlipsită de probleme. Există judeţe în care licenţele detraseu nu au putut fi eliberate până la 31 decembrie,însă, mult mai grav, există consilii judeţene care au emishotărâri ce au modificat rezultatele atribuirii electroniceşi întregul sens al procesului de atribuire, aşa cum a fostgândit de către MT şi MDRAP.

AA tunci când o for ma -þiune politicã obþine laalegeri un scor depeste 70% poate teo -re tic sã facã tot ceea

ce îºi doreºte. Deþine incontes ta -bil puterea ºi poate schimba legileaºa cum considerã cã este maibine. Este nevoie de proceduri bi -ne puse la punct în interiorul res -pectivului partid sau partide ºi,mai ales, de o bunã funcþionalitatea instituþiilor statului pentru cademocraþia sã poatã exista în con -tinuare într-o asemenea situaþie.Aparent, lumea politicã româ neas -cã nu dispune de maturitateanecesarã, iar situaþia transportuluijudeþean reprezintã doar o micãdemonstraþie a acestui lucru.

Practic, în multe cazuri, consi -liile judeþene îºi exercitã putereaîntr-un mod evident, fãrã a reuºi sãse pãstreze însã în cadrul legis lativ.

Trebuie sã observãm cã neaflãm într-o situaþie destul decom plicatã. Pe de o parte, consi -li ile judeþene coordoneazã trans -por tul judeþean regulat de cãlãtori,însã, în cazul atribuirii traseelor,re gulile stabilite de cãtre Minis -te rul Transporturilor ºi MinisterulDezvoltãrii Regionale ºi Ad mi nis -traþiei Publice lasã doar un rol deobservator pentru consiliile jude -þene. Cu siguranþã, ºi acesta esteunul dintre motivele pentru careau existat atât de multe problemela atribuirea „judeþenelor“.

80% din rezultatulatribuiriielectronice a fostmodificat laGiurgiu

La Giurgiu se înregistreazã unadintre cele mai încurcate situaþii.Atribuirea electronicã a decursnor mal, rezultatele au fost emise,existând mai multe trasee câºti -

ga te la egalitate de puncte de cã -tre mai mulþi operatori.

În data de 24 decembrie, Con -si liul Judeþean a decis sã desca -li fice toþi operatorii care nu au se -diul sau punct de lucru în judeþulGiurgiu ºi au participat la atribuire.Acest lucru s-a realizat printr-ohotãrâre de consiliu. Hotãrâreade consiliu 199 din 24 decembrie,care stabileºte câºtigãtorii, se ba -zea zã pe o altã hotãrâre de con -si liu cu nr. 177, emisã pe 13 de -cembrie.

Aceasta prevede cã:„Dacã dupã aplicarea atribuirii,

conform alineatelor (1) ºi (2), semenþine egalitatea, se va face odepartajare conform urmãtoarelorcriterii suplimentare:

a) operatorul sã aibã mijloa ce -le de transport, respectiv autobu -ze le sau microbuzele cu care acâºtigat acel traseu la egalitate,în proprietate sau în baza unuicontract de leasing, înmatriculatesau înregistrate, dupã caz, în ju -de þul Giurgiu;

b) luarea în calcul a vechimiiope ratorilor de transport pe trase -e le judeþene, întreruptã sau neîn -tre ruptã, din Programul judeþeande transport persoane prin curseregulate 2008-2013, calculatãpânã la ultima zi de execuþie, res -pec tiv 31 decembrie 2013.“

În aceste condiþii, se modificãprac tic Ordinul 3.310, emis în 31octom brie 2013 de cãtre MDRAPºi MT, pentru modificarea Ordinu -lui 240/1.614/2012 privind apro -ba rea criteriilor de evaluare, apunc tajelor ºi a metodologiei depunc tare privind criteriile de eva -lua re ale operatorului de trans -port, în vederea atribuirii traseelorpentru transportul rutier public depersoane prin servicii regulate întrafic judeþean.

Pe scurt, Consiliul JudeþeanGiur giu a decis sã modificeatât cri teriile de evaluare câtºi modul de calcul alvechimii pe traseu, aºa cumau fost acestea stabilite decãtre MDRAP ºi MT învederea atribuirii traseelorjudeþene.

Nu ne pronunþãm asupra lega -li tãþii unui asemenea demers - oho tãrâre de consiliu judeþean caremo dificã un ordin emis de douãminis tere - însã, nu putem sã nure mar cãm faptul cã aceastã mo -di ficare survine în data de 13 de -cem brie, atunci când jocurile eraudeja fãcute, operatorii încheiaserãdepunerea opþiunilor ºi, evident,nici CNMSI nu mai putea operamo dificãri ale softului utilizat pen -tru atribuire. Astfel, discutãm deinvestiþii pierdute ale transpor ta -torilor, care au putut licita pe res -pec tivele trasee, însã au fost des -ca lificaþi ulterior pe baza unorcri terii inexistente la momentulde punerii ofertelor.

S-a mers chiar mai departe, ºinoile criterii, în loc sã fie utilizatedoar în caz de egalitate, aºa cumprevede Hotãrârea de consiliu177, au devenit eliminatorii ºi apli -ca te înaintea celor prevãzute înOrdinul comun al MDRAP ºi MT.

S-a ajuns la modificãri majoreale rezultatelor finale de apro xi -mativ 80% faþã de rezultateleatribuirii electronice.

Situaþia este încã departe dea fi clarificatã, mai ales cã, pânãla jumãtatea lunii ianuarie, li cen -þe le de traseu nu au fost eliberatede cãtre Autoritatea Rutierã ºi, îna ceste condiþii, niciun trans por -ta tor nu poate opera pe traseeledin Judeþul Giurgiu.

De altfel, ARR - Agenþia Giur -giu a trimis cãtre ARR - SediulCen tral o adresã pentru stabilireale galitãþii Hotãrârii Consiliului Ju -deþean nr. 199 din 24 decembrie2013, însã niciun rãspuns nu afost trimis ºi se pare cã nici în vi -itor nu va fi trimis vreunul. De alt -fel, ARR se aflã într-o poziþiefoarte delicatã, indiferent de de -ci zia luatã. Dacã nu elibereazã li -cen þele, nu îºi îndeplineºte atri -bu þiile instituþionale. Pe de altãparte, eliberarea licenþelor, indi -fe rent cãtre cine (câºtigãtorii con -form atribuirii electronice sau ceidesemnaþi de cãtre CJ Giurgiu)poa te pune ARR în situaþia de afi acuzatã de eliberare fãrã drepta licenþelor ºi, astfel, se poateajun ge la dosare penale.

Lucrurile nu se opresc aici. Îndata de 6 ianuarie, CJ Giurgiu emi -te o nouã Hotãrâre, prin caredesem neazã câºtigãtor un singuroperator pe traseele unde rãmã -seserã mai mulþi câºtigãtori dupãaplicarea criteriilor suplimentare.

Aceastã decizie are la bazã unreferat trimis de Instituþia Pre fec -tului - Judeþul Giurgiu cãtre CJGiur giu, care ia în calcul chiar Ho -tã rârea de consiliu 177 din 13 de -cem brie 2013.

La aceastã orã, toþioperatorii implicaþi sepregãtesc sã dea înjudecatã instituþiile statuluiºi, in di ferent cine va câºtiga,putem deja afirma cucertitudine cine este marelepierzãtor. Este vorba desprefiecare dintre noi,contribuabilii care vom fi dinnou puºi în situaþia de aacoperi despã gu bi rile, dealtfel legitime, solicitate înjustiþie de cãtretransportatorii pãgubiþi.

În plus, este cel puþin îngri jo -rã tor faptul cã o instituþie a sta -tului ajunge în situaþia de a nu îºiîndeplini atribuþiile, aceasta fiindcea mai bunã variantã pe care oare la dispoziþie.

Alte judeţe,problemeasemănătoare

ªi în alte judeþe s-au înregis -trat probleme, pe care, pentrumoment, le vom prezenta pescurt. Ca ºi la Giurgiu, discutãmde spre cazuri care nu au fost pre -vã zute în legislaþia legatã de atri -bu ire ºi care vor duce probabil laprocese.

Astfel, în Iaºi, Prefectura a ata -cat hotãrârea Consiliului Jude þeanprin care erau desemnaþi câºti gã -to rii atribuirii, pentru un singurtra seu. ARR însã apucase sã eli -be re ze licenþele de traseu ºi,astfel, CJ Iaºi a solicitat ARR retra -ge rea licenþei.

Autoritatea Rutierã a trimis, larândul ei, o adresã cãtre ISCTRpen tru a ridica licenþa pe respec -ti vul traseu.

La Cluj, existã douã trasee cuo situaþie incertã. La ºedinþa deatribuire, a licitat o singurã firmãpen tru ele ºi, bineînþeles, a fostdesemnatã câºtigãtoare. Licenþeleau fost emise ºi respectivul trans -por tator a început sã opereze petra see. Totuºi, deºi fãrã licenþe,pe respectivele trasee opereazãîn paralel ºi RATUC, regia de trans -port a oraºului Cluj. Repre zen tan -þii CJ Cluj au solicitat operatoruluide transport câºtigãtor sã renunþela licenþe, deºi iniþial au aprobatrezultatele atribuirii electronice.

La Mehedinþi, Consiliul Jude -þean refuzã acceptarea rezul ta te -lor atribuirii electronice în cazulunui transportator, deoarece a -ces ta nu este din judeþ.

La Vâlcea, în data de 24 de -cem brie, CJ Vâlcea a respins apro -ba rea propunerii de hotãrâreprivind rezultatele atribuirii elec -tro nice. Ulterior, în data de 30 de -cembrie, hotãrârea a fost apro -batã. Din fericire, în acest caz,lucrurile au rãmas în sfera legalã,licenþele fiind eliberate pe 30 ºi31 decembrie.

Bistriþa este singurul judeþîn care atribuirea nu a avutloc de oa rece consiliuljudeþean nu a trimisprogramul de transport laCNMSI. Practic, în acestmoment, întregul transportjudeþean de cãlãtori sedesfãºoarã fãrã o bazãlegalã.

La Alba, programul de trans -port a fost suspendat în instanþãºi, astfel, atribuirea a fost blocatã.CJ Alba a emis o hotãrâre deprelungire a vechiului program ºi,implicit, a licenþelor de traseu peo perioadã de trei luni.

Acestea sunt doar o partedintre problemele atribuirii tra se -elor judeþene. Aºa cum era deanticipat, ºi aceastã ºedinþã deatri buire va fi probabil ur matã deun val de procese.

Radu [email protected]

.................................................................................................................... ianuarie 2014 61

ACTU

ALIT

ATE

Page 32: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

mã suri neconcurenþiale, chiardacã au rolul de a proteja inves -ti þiile.

În schimb, am modificat dina -mi ca punctajelor la preþ, acest cri -teriu asigurând puncte multe. Amcreat aceste plaje de preþuri, cuniºte diferenþe mari de punctareºi, astfel, vechimea pe traseu numai poate oferi o siguranþã totalã.Asta înseamnã cã operatorii vorfi obligaþi sã facã performanþã, cumijloace de transport cât mai mo -der ne ºi în parametri financiariavan tajoºi pentru cetãþeni.

Nu existã riscul catoþi operatorii sã bifeze celmai mic preþ ºi apoi sãmeargã pe un alt preþ, maimare?Acest preþ nu poate fi schim -

bat decât o datã pe an ºi dupã ofoarte bunã argumentare. Trans -por tatorii îºi aleg preþul în mo men -tul atribuirii, dar apoi acesta nupoate fi schimbat fãrã avizul nos -tru. Contractul care se va în che iaîntre AMTB ºi operatori pre vede cãpre þul nu va fi schimbat decât înanu mite condiþii (de exem plu, creº -teri ale preþului car bu rantului), iarcei care nu respec tã aceastã preve -dere pot ajunge la pierderea licenþeide traseu. În plus, „în laboratoarelenoastre“ se pregãteºte activitateade con trol, care va începe foartecurând. Inspectorii AMTB vor aplicasanc þiuni ºi vor putea ridica licenþe.Realizarea programului de trans -port ºi atribuirea reprezintã primiipaºi. În paralel, lucrãm la proiectulunei ordonanþe de urgenþã, pentrua fluidiza activitatea AMTB. Dejapregãtim toate procedurile de con -trol, care sper cã va fi demarat încel mai scurt timp.

Împreunã cu Poliþia Rutierã ºiISCTR, care au drept de oprire întrafic, vom face controale la totceea ce înseamnã transport decã lãtori în Zona Metropolitanã.

Riscul ca un operator sã per -cea pã un alt tarif decât acela cucare a licitat va fi combãtut princon trol în trafic - inspectorii AMTBîm preunã cu instituþiile abilitate.Vã garantez, aºa cum v-am garan -tat cã programul va fi publicat în30 decembrie, cã îi vom controlaexact când nu se vor aºtepta.

În plus, tariful este afiºat pen -tru fiecare linie, iar plângerile vorfi soluþionate. Aºa cum am men -þio nat, putem merge pânã la ridi -ca rea licenþei.

Care este utilitateacererilor suplimentareprivind dotareaautovehiculelor, precumsistemul de poziþionareprin satelit sau transferulde date?Aducerea de autobuze urbane

noi este doar un prim pas din stra -te gia pe care am propus-o. Dorimca în aceºti 6 ani sã implementãmtichetul unic de cãlãtorie pe toatãZona Metropolitanã, iar acestecon diþii tehnice ne sunt necesarepen tru realizarea acestui scop.Prac tic, ne propunem ca acest lu -cru sã se întâmple în urmãtorii 2ani. Totodatã, dotarea maºinilorcu sistem de poziþionare prin sa -te lit ºi cu sistem de transfer datevor face posibilã informarea maibu nã a cãlãtorilor. Vor ºti câte mi -nu te mai sunt pânã la venirea au -to buzului, câte pânã la o anumitãstaþie, ce legãturi existã cu altemij loace de transport... Dorim sãfacem un transport performant.

Sunt operatori care ausolicitat un termen mailung pentru achiziþionareaautobuzelor.Timpul este foarte comprimat

pentru noi. Procedurile legate deatribuire, pe care le vor realiza an -ga jaþii AMTB, au fost gândite lali mitã, fãrã a se þine seama nicimãcar de sãrbãtorile legale. Lanoi se va lucra în permanenþã, fãrãzi liberã, fãrã sâmbãtã ºi duminicã,ca sã le putem asigura cât maimult timp operatorilor pentru a-ºiaduce autobuze. Avem niºte paºiprevãzuþi în lege, pe care tre buiesã-i atingem. Amãnuntele le regã -siþi în calendarul atribuirii - veþive dea cã nu avem nici mãcar o zipauzã.

Toate maºinile vor fi ins pec -ta te de cãtre AMTB pentru a seve rifica acele dotãri suplimentare,so licitate pentru aceastã atribuire.

Este vorba despre sistemul depo ziþionare prin satelit, sistemulde afiºare pentru cãlãtori în salo -nul autobuzului, casã de marcatfis calã. Noi le vom constata in -clu siv funcþionalitatea.

Toate procedurile sunt ela bo -rate, ºi vã pot asigura cã întreagaflotã va fi verificatã dacã esteconformã ºi le vom certifica dacãpot participa sau nu la atribuire.

Va fi o atribuire ca la carte, încare nu mai lãsãm loc pentru „ar -ti ficii“ - camere de vederi oarbe,pa nouri false de informare a cãlã -torilor achiziþionate cu 2 euro...

Oricum, operatorii îºi asumãîn contractul cu AMTB cã neres -pec tarea oricãrui element carestã la baza obþinerii licenþei detra seu duce la pierderea acesteia.

Vã aºteptaþi la oconcurenþã puternicã întretransportatori?Va exista, cu siguranþã, pentru

cã este o oportunitate unicã pen -tru unii de a-ºi extinde activitatea.Iar aparenta securizare a traseuluiprin criteriul vechime poate ficom bãtutã de preþ. Totuºi, modulîn care am gândit dinamica acesteiatribuiri permite operatorilor sãlupte prin preþ doar în momentulîn care asigurã condiþiile care neintereseazã pentru cetãþeni. Cualte cuvinte, a apus vremea în careputeau recâºtiga licenþele de tra -seu protejaþi de un punctaj marela vechimea pe traseu ºi oferindcon diþii precare de transport -maºini vechi, incomode, nesigure.

Radu [email protected]

ianuarie 2014 ......................................................................................................................62

INTER

VIU

Zona Metropolitană Bucureşti

Atribuirea a intratîn linie dreaptăProgramul şi criteriile de punctare au fost deja afişate decătre Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti(AMTB), care pregăteşte o atribuire cu multe elemente denoutate. Am discutat despre intenţiile legate detransportul în Zona Metropolitană cu Flaviu Hoţopan,director general AMTB.

Ziua Cargo: Forma finalã aprogramului de transport ºia criteriilor diferã faþã deceea ce anunþaþi cu douãluni în urmã. De ce acesteschimbãri?Flaviu Hoþopan: Ne-am dorit

sã implementãm elemente noi înprocedura de atribuire, în criterii,dar acest lucru nu s-a putut realizaîn totalitate.

Am intenþionat sã aducemgân diri noi, practici noi, am fi vrutsã creem un mediu concurenþialco rect, care sã fie ulterior per fec -tat, sã tindã cât mai mult spre ostare normalã. Dar, de o parte amesei au stat peste 40 de primari,re prezentanþi ai CJ, ai PrimãrieiGenerale Bucureºti, cel puþin 40de operatori de transport, iar decea laltã parte a mesei - AMTB ºicon ducerea MT. Este firesc sã gã -seºti, în asemenea situaþii, soluþiide echilibru, sã faci anumite com -promisuri, care sã mulþumeascãpãrþile implicate.

Pentru noi, cea mai mare rea -li zare este cã am reușit în acestedouã luni sã terminãm programulde transport ºi normele de atri -buire.

Puþini au fost cei care au cre -zut cã vom respecta termenul limi -tã fixat - finalul anului trecut.

Cel mai important lucru estecã, începând din acest an, cetã -þe nii din Ilfov vor cãlãtori în con -di þii de siguranþã ºi confort ºi nuli se vor mai pune vieþile în pericolîn mijloace de transport cu carecirculã în prezent.

Vã pot garanta cã AMTB esteim plicat 100% ºi vom duce pro -gra mul pânã la sfârºit. Faptul cãau apãrut anumite contestaþii re -pre zintã un lucru firesc - oricumsunt mult mai puþine decât mã aº -teptam. Sunt contestaþii subiec -ti ve ºi suntem înarmaþi cu toate

elementele legale pentru a câºtigaeventualele procese în instanþã.

Numãrul grupelor detrasee a crescut faþã depropunerea iniþialã.A avut loc o renegociere a gru -

pelor, o reîmpãrþire a lor, în urmaprocesului de consultare cu re -pre zentanþii autoritãþilor admi nis -trativ-teritoriale ºi societateacivilã.

Aceste grupe de traseu modi -fi cate au fost propuse de ope ra -tori ºi de reprezentanþii primãriilor.

Iniþial, noi am propus acele 19gru pe, însã am dorit sã gãsim so -luþii astfel încât sã împãcãm petoatã lumea ºi sã nu avem o ºe -din þã de atribuire tensionatã.

Aþi vrut sã eliminaþicriteriul vechime pe traseu,însã, pânã la urmã, acestaa rãmas.Punctarea vechimii pe traseu

este contrarã principiilor AMTB,pre cum ºi a altor instituþii, însãacest element face parte din cate -go ria compromis. Eu le consider

63

INTER

VIU

Atribuirea programului de transport pe 6 ani nu va blocaevoluþia transportului în Zona Metropolitanã. Avem în plan

inclusiv tichetul unic de cãlãtorie, iar contravaloarea va fi încasatãde cãtre AMTB. Operatorii vor fi plãtiþi conform unor formule decalcul, la care se lucreazã în prezent.“

.................................................................................................................... ianuarie 2014

Calendar atribuire14.04.2014-18.04.2014 - perioada de depunere a dosarului (de cãtreoperatorii de transport rutier), în vederea participãrii la atribuire(ambele sesiuni de atribuire), la sediul AMTB;19.04.2014-29.04.2014 - perioada de verificare, de cãtre AMTB, adosarelor depuse de operatorii de transport rutier.Prima sesiune de atribuire30.04.2014 - data afiºãrii programului de transport în sistemulCNMSI;01.05.2014 - 11.05.2014 - perioada de corectare a eventualelor eroridin programul de transport;12.05.2014 - 18.05.2014 - perioada de depunere a solicitãrilor (decãtre operatorii de transport rutier), în format electronic, în sistemulCNMSI; 19.05.2014 - 25.05.2014 - perioada de evaluare a solicitãrilordepuse;26.05.2014 - data primei ºedinþe de atribuire;27.05.2014-01.06.2014 - perioada de depunere a cererilor deeliberare a licenþelor de traseu (de cãtre operatorii de transportrutier declaraþi câºtigãtori) ºi de prezentare a documentului de platãal tarifului aferent, la sediul AMTB.

Page 33: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

CO

NCU

RS

TT ransportul rutier de cã -lã tori are nevoie deexem ple ºi de certi fi -carea bunelor practici înacest domeniu, iar sco -

pul RPTCY este acela de a premiacompaniile al cãror management,profesionalism ºi imagine re pre -zintã un exemplu pentru lumeatrans porturilor rutiere de cãlãtoridin România.

Desemnarea câºtigãtorului a -ces tei competiþii are la bazã, pede o parte, votul cititorilor ZiuaCar go, cu o pondere de 50%, ºi,pe de altã parte, votul juriului, ceva analiza companiile participantepe baza unui dosar pe care fiecarefinalist va trebui sã îl completeze.Votul juriului are, de asemenea,o pondere de 50%.

Astfel, începând cu luna fe -bruarie, cititorii Ziua Cargo îºi vorputea exprima votul pe site-ulwww.ziuacargo.ro.

Juriul concursului este alcãtuitdin reprezentanþi ai autoritãþilor,spe cialiºti ºi asociaþii patronale:Mi nisterul Transporturilor, Auto -ri tatea Rutierã Românã, Inspec -to ratul de Stat pentru Controlulîn Transportul Rutier, Poliþia Rutie -rã, PwC Romania, Institutul deFor mare Profesionalã în Trans -por tul Rutier - IFPTR, Marsh,Autogari.ro, COTAR, FORT,UNTRR, URTP, ANAT, Ziua Cargo.

Criteriile ce vor fi luate în con -siderare de cãtre juriu sunt: ima -ginea globalã a companiei; cali -tatea dosarului ºi a documentelorde sprijin; viziunea de viitor a com -paniei ºi a directorului; mana ge -mentul de resurse umane; ma -nage mentul flotei; implicareacom paniei în apãrarea intereselorbreslei.

Mai multe detalii puteþi gãsipe www.ziuacargo.ro.

Campania pentruun transportcivilizat

Concursul RPTCY va avea locîn cadrul conferinþei anuale dedi -ca te transportului rutier de cã lã -tori, ce va avea loc la Poiana Bra -ºov, la finalul lunii martie.

Este o perioadã de aºezarepentru transportul regulat de cã -lã tori, dupã ce anul trecut au avutloc ºedinþele de atribuire pentrupro gramul de transport inter ju -deþean ºi cele judeþene. Astfel,este cel mai potrivit moment pen -tru transportatori sã îºi conso li de -ze activitatea, sã lucreze la îmbu -nãtãþirea rentabilitãþii.

Acesta este ºi motivul pentrucare tema principalã a conferinþeiva fi oferirea de soluþii pentrucreº terea competitivitãþii. Con fe -rin þa va deveni astfel un adevãrat

„Ghid inteligent de reducere acos turilor”.

Bineînþeles, nu vor lipsi dis cu -þiile pe teme legislative ºi cele le -gate de control. De altfel, anul 2014se anunþã unul foarte aglo meratdin acest punct de vedere, iar laeveniment vor fi prezente au toritãþila cel mai înalt nivel. Amin tim faptulcã autoritãþile au un dublu rol laPo iana Braºov, pe lângã parti ci -parea la conferinþã îndeplinind ºirolul de membri în juriul RPTCY.

Ajunsã la cea de-a ºasea edi -þie, conferinþa anualã dedicatãtrans portului de cãlãtori bene fi -cia zã în acest an de un nou im -puls, prin organizarea în premierãa competiþiei RPTCY, prin dezba -teri mai dinamice alãturi de toateau toritãþile cu atribuþii în trans -por turi, prin oferirea de soluþiimoderne pentru creºterea efi cien -þei afacerilor de transport.

Radu [email protected]

64

Un segment economic dinamic şi complex are nevoie deun concurs dedicat, care să scoată în evidenţăperformanţele celor mai de succes operatori. Astfel,revista Ziua Cargo a decis să organizeze în acest an, înpremieră pentru România, concursul „RomanianPassenger Transport Company of the Year“ (RPTCY).

RomanianPassenger

Transport Companyof the Year

RomanianPASSENGERTransport Company of the Year 2014

Transport Company of the Year 2014

.................................................................................................................... ianuarie 2014

Page 34: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

66

BERBEC (21 martie

- 20 aprilie)

Acordaţi o atenţie maimare comunicării, pentru

a vă face bine înţeles de toţipartenerii de discuţie şi pentru aobţine rezultate cât mai bune înnegocieri. În plan financiar, este„tăcere” deocamdată, dar seîntrevede o dezvoltare acceleratăa activităţilor profesionale,urmată de sporirea veniturilor.Călătoriţi moderat. Conduceţi cuprudenţă.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Încercaţi săacumulaţi cât mai multe

informaţii, dar folosiţi-le doar înscop profesional. Atenţie însă lamodul în care comunicaţi. Aveţitendinţa să intraţi în conflicte cusuperiorii. Călătoriţi mult iaroboseala vă predispune laindisciplină în trafic. Circulaţi cuprudenţă: excesul de viteză şineatenţia la volan vă pot aduceprobleme.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Apar dificultăţi în planpersonal, care necesită

acţiuni speciale, răbdare şiatenţie. În schimb, în planprofesional, se întrevăd activităţideschizătoare de noi drumuri şirezolvări profitabile ale unorsituaţii de criză. Călătoriţi mult, pedistanţe scurte în general. Purtaţiîntotdeauna centura de siguranţăşi nu apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie!

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Perioada estemarcată de

contradicţii: şi realizări, şidificultăţi. În plan profesional,se întrevăd atât câştiguri, câtşi pierderi de imagine legatede obiective neîndeplinite,colaborări eşuate. În planpersonal, pe de o parte, suntfavorizate relaţiile noi, iar pe dealtă parte partenerul oficial pierdeteren. Călătoriţi mult. Conduceţicu prudenţă.

LEU (23 iulie

- 22 august)

În această perioadă, petoate planurile se

întrevăd situaţii tensionate. Înplan personal, se poate aprindescânteia pasiunii, dar, în acelaşitimp, pot apărea blocaje sauincidente. În plan profesional,reuşitele sunt direct proporţionalecu eforturile pe care le depuneţi.Călătoriţi foarte mult, în special îninteres de serviciu. Aveţi grijă întrafic.

FECIOAR~ (23 august

- 22 septembrie)

Succesul în afaceriîncepe să îşi facă simţită

prezenţa datorită relaţiilor,farmecului personal şi talentuluibine exploatat. Şi în plan financiarse vor vedea rezultate pe măsură.Călătoriţi mai mult decât deobicei, atât pe distanţe scurte, darşi pe distanţe lungi. Evitaţiconflictele cu partenerii de traficşi respectaţi semnificaţiaindicatoarelor rutiere.

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

În plan profesional, înparteneriate, apar

neplăceri legate de administrareaunor fonduri în comun. În planpersonal, la nivel relaţional, sedeschid discuţii sensibile, învederea asumării unorresponsabilităţi. Perioada estemarcată de dificultăţi decomunicare, minciuni şi manipulări.Călătoriţi puţin. Aveţi grijă în trafic:conduceţi cu prudenţă.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Depuneţi eforturimari, dar banii îşi fac

apariţia. Atenţie la modul cumîi gestionaţi. Starea desănătate devine un subiectsensibil de discuţie în aceastăperioadă. Nu este cazul să văîngrijoraţi: păstraţi-văoptimismul şi trataţi corectorice afecţiune care îşi facesimţită prezenţa. Călătoriţi mult.Nu apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie!

S~GET~TOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Perioada estefavorabilă pentru

negocieri, dar nu şi pentrufinalizarea tranzacţiilor. Pe fondulunor preocupări intense de naturăintelectuală, susţinute şi de ocomunicare eficientă, succesulprofesional îşi face apariţia. Dinpăcate, însă, în plan financiar,lucrurile nu stau la fel de bine.Călătoriţi mai mult decât deobicei. Conduceţi cu prudenţă.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Atât în planprofesional, cât şi

personal, lucrurile merg foartebine în această perioadă. Întrucâtdispuneţi de mari rezerveenergetice, veţi reuşi să bifaţimulte dintre problemele de pelistă. În plus, veţi lansa şi dezvoltanoi activităţi. Călătoriţi mult, înspecial pe distanţe lungi.Conduceţi cu prudenţă şirespectaţi regulile de circulaţie.

V~RS~TOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

Activitateaprofesională va înregistra

creşteri de volum şi calitate înaceastă perioadă. Concomitent, şiîn plan financiar se vor vedearezultate bune. Realizarea departeneriate favorizeazădesfăşurarea armonioasă aproiectelor. Călătoriţi moderat. Nuuitaţi să purtaţi centura desiguranţă şi respectaţisemnificaţia indicatoarelor rutiere.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Exersaţi gândireade tip pozitiv: veţi

vedea că lucrurile se rezolvăde la sine în anumite situaţii.Atenţia, responsabilitatea şitruda se concentrează pentruobţinerea succesuluiprofesional. Şi în planfinanciar apar rezultatenotabile. Călătoriţi mult, ladistanţe lungi. Conduceţipreventiv şi purtaţi întotdeaunacentura de siguranţă.

15 ianuarie - 15 februarie 2014

HO

RO

SCO

P D

E C

ĂLĂ

TO

RIE

.................................................................................................................... ianuarie 2014

Page 35: Ziua Cargo - numarul 60, ianuarie 2014

Recommended