Ziua Cargo - numarul 71, decembrie 2014

decembrie 2014 ............................................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor GeneralMeda [email protected]

Director Publicitate Violeta [email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor ȘefRadu [email protected]în Juriul Internațional

Corespondent internaționalRaluca Mihă[email protected]

RedactoriMagda [email protected] [email protected]

Secretar Generalde RedacțieCristina [email protected]

FOTO-VIDEO:Jean-Mihai Pâlșu

DTP și PRE-PRESSTop O’Rush Graphic Design

Art DirectorAdrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revistă editată deZC Trans Logistics Media

Adresa redacției:Bdul Timișoara nr. 92, Sector 6, BucureștiTel.: 021.444.00.96Fax: 031.814.63.86www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

A nul se încheie și este din nouun bun prilej de analiză. 2014,la fel ca anii precedenți, a

conso lidat cunoștințele transportato ri -lor în ceea ce privește controlul cos -turilor. Con sumul mediu de carburanta scă zut mult, pe măsură ce noile teh -nologii performante au fost lansate deconstructorii de vehicule comerciale,iar transportatorii au început să utilize -ze soluții moderne pentru a-și moni -toriza afa cerea. Termeni precum TCO,EBITDA, cost pe km și-au transformatsta tutul, din aspecte abstracte în ele -mente esențiale ce stau la baza luăriide ciziilor. Iar la acest capitol „invazia“pro duselor IT a reprezentat, în mareama joritate a cazurilor, un real ajutorpentru activitatea transportatorilor...

S-au rezolvat toate problemele?Nici vorbă! Segmentul transporturilorrutiere rămâne unul foarte expus, pede o parte din cauza concurenței acer -be, iar pe de altă parte, din cauzaschim bărilor rapide și cu impact pu -ternic asupra activității din acest sector.Amintim acciza suplimentară la car -bu rant (iar cei patru eurocenți de re -cuperat rămân, deocamdată, doar opromisiune) și migrația șoferilor.

În aceste condiții, lupta pentru scă -derea costurilor continuă. Însă...

Multe firme nu mai au un potențialridicat la capitolul „scăderea costurilor“și este momentul să schimbe zona deconcentrare a energiilor. În caz contrar,riscă să rămână „corigente“ deși și-aufăcut toate temele.

Este momentul creativității, al fle -xi bilității, al imaginației care, transpuseîn activitatea firmei, să asigure căniciun moment prielnic nu va trece fărăa fi fructificat.

Vă invit să vă așezați în cel maicon fortabil fotoliu pe care îl aveți. Tur -nați într-un pahar un strop de cognac,unul de calitate. Aroma puternică șiplă cută vă gâdilă nările... parteneriatenoi, servicii inovatoare, dezvoltarea îndirecții neaccesate până în prezent,carburanți alternativi...

Lăsați-vă mintea să zboare - oriceeste posibil.

Începe anul 2015 și acesta va ficel mai bun an pe care l-ați trăit pânăacum.

Radu [email protected]

Împreună mișcăm lucrurile!

Cel mai bun an

Aho, aho, voi cu volanulCe îmblânziți caii putere,Mai e puțin și trece anul.Priviți în urmă cu plăcere

La parcul de mașini mai mareȘi la distanțele parcursePrin țară sau peste hotare,La ore și la zile scurse

Cu gândul de-a sosi cu binePentru livrare sau acasă.Iar pentru anul care vineNoi vă dorim belșug pe masă,

Comenzi și curse doar la plinȘi fără furturi din mașină,Un zâmbet și un gând senin, Un preț mai mic la motorină,

Mai multă marfă, mai mulți bani,La anul și la mulți, mulți ani!

............................................................................................................................................ decembrie 20144

SU

MA

R

ȘTIRI 6, 8

ÎNTREBAREA LUNIIDespre asigurări 7

ACTUALITATE� RAR eliberează certificate

de agreare ATP 10� Protest ASSAI împotriva ASF

şi RCA 12-13

EVENIMENT� Secretul dezvoltării 14-15� După 20 de ani... povestea

continuă 16-17

� Volvo FH și Koenigsegg One:1Duelul campionilor 22-23

CONCURSOPTIFUEL CHALLENGE 2014Francezii „conduc” clasamentul 20-21

ZONA ITVizibilitate și productivitate 24-25

PREZENTARETruck Freight Servicelansează Cargosoft 26

PASTILA DESIGURANȚĂManagementul siguranţeiîn muncă - analize şi previziuni 28

VIAȚA VĂZUTĂPRIN PARBRIZCele rele să se spele,cele bune să se-adune 30

GHID INTELIGENT DEREDUCERE ACOSTURILOR� ANCHETĂ

Mai poate fi susținutăpresiunea pe tarife? 32-36

� OPINII DIN PIAŢĂReducerea costurilor,până unde? 37

� Echipamentul Anuluiîn România – prima ediție 38

� Sistemele Kardex-RemstarCosturi reduse cudepozitarea mărfurilor 40-41

� „Am câştigat!“ 42-43� POINT LOGISTIX

Suport pentru o afacere careurmăreşte profitul 44-45

� Costurile ascunse dinSupply Chain 48-49

� AHEAD LOGISTICS„Suntem pregătiți să oferim oricesoluţie“ 50-51

� CEVA LOGISTICSUn model nou de businessdin 2015 52

� FM Logistic și DMP Chemins duSoinParteneriat pentru cosmetice 54-55

� GEBRÜDER WEISSPerformanţi până la ultimuldetaliu 56-57

� GTI LOGISTICSpecializaţi pentru dezvoltare 58-59

� Lagermax AEDServicii pe măsuraprovocărilor 60-62

� PRACTICOMPremieră în certificare 64-65

EVENIMENT� KLG Europe Logistics Romania

Extindere cu succes 53� Pall-Ex Romania

Chain of Success 63

CONCURSMăsoară-ţi cunoştinţelede logistică! (61) 66

ȘTIRI 68

EVENIMENT� Premieră mondială:

Mercedes-Benz CapaCity LMărimea contează 70-72

� Flote mai „curate” 78

INTERVIUAn bun pentru Solaris 74-75Dan Ciolan, director general IACManagement

EVENIMENTKarsan a ajuns în România 76-77

INEDITO, brad frumos! 80-81

HOROSCOP DECĂLĂTORIE15 decembrie 2014 - 15 ianuarie 2015 82

În urma întrebării de luna trecută„Ce efecte va avea reclasificarea diur -ne lor pentru şoferi ca venituri salarialeşi taxarea lor în consecinţă“, răs pun -su rile primite au fost foarte clare. 79%dintre cei ce au răspuns la sondajulZiua Cargo sunt de părere că recla si -fi carea diurnelor pentru şoferi va aveaefecte devastatoare pentru piaţa detransport, urmând să genereze un nu -măr mare de falimente şi creştereasem nificativă a pieţei negre. Un pro centmai mic, 14%, cred că efectele vor finegative, dar companiile de trans portvor putea trece peste aceas tă problemăprin modificarea modului de organizare,iar 7% spun că decizia fi s cului va afectapia ţa, dar într-o mică măsură.

decembrie 2014 ............................................................................................................................................

ÎNT

RE

BA

RE

A LU

NII

7............................................................................................................................................ decembrie 20146

ȘT

IRI

Din prima zi a anului viitor,companiile de transportromâneşti ale căror curse aulegătură cu Germania vor trebuisă respecte o serie dereglementări noi, ca urmare aintrării în vigoare a unui actnormativ privind salariul minimpe economie. Legea se aplicătuturor companiilor străine,impunând un minim de 8,5 europe oră, pe care companiatrebuie să facă dovada că l-aachitat şoferului pentruperioada în care vehiculul seaflă pe teritoriul statuluigerman. Clienţii germani auînceput deja să transmităangajamente pe care parteneriidin România trebuie să lesemneze şi să şi le asume.Potrivit informaţiilor primite laredacţie, actele se referă înexclusivitate la noilereglementări privind salariulminim pe economie,solicitându-se furnizorilor detransport să aplice legea.Acestea includ potrivitangajamentului: plata şoferuluiîn timp util şi în cuantumul

minim prevăzut de legeagermană; punerea la dispoziţiapartenerului neamţ a tuturordocumentelor solicitate privindraportarea, dar şi a altordocumente precum ştate desalariu, pontaje, copii dupădeclaraţii vamale (CMR-uri) etc.Toate acestea în vedereaasigurării partenerului germancă prestatorul de servicii detransport îşi îndeplineşte corectobligaţiile. De menţionat că,potrivit angajamentului,nerespectarea acestor clauzeduce la plata de despăgubiristabilite exclusiv de către client. În plus, partenerul romântrebuie să transmită clientuluigerman toate datelecolaboratorilor/distribuitorilorsăi şi să se asigure că aceştiarespectă legea germană.Eventualele despăgubiri

generate de nerespectareanoilor reglementări vor fisusţinute tot de către titularulcontractului, în condiţiile încare, pentru încălcarea legii,societatea germană va aveadreptul să se adreseze instanţeidin Germania. De menţionat căangajamentul transmis de cătreclientul german prevede căîncălcarea reglementărilorprivind salariul minim peeconomie poate atrage dupăsine rezilierea contractului fărăintervenţia instanţelor dejudecată şi oprirea prestăriiserviciilor.Vă vom ţine la curent cu privirela noile reglementări care intră,de la 1 ianuarie 2015, în vigoareîn Germania, precum şi cuprivire la impactul lor pe site-ulZiua Cargo şi în numărulurmător al revistei.

GERMANIA IMPUNESALARIU MINIMCĂRĂUŞILOR ROMÂNI

Spune-ți părerea!

Despre asigurăriCredeţi că majorarea tarifelor pentru RCA estejustificată?

Puteţi transmitecomentariile

dumneavoastră direct pesite-ul www.ziuacargo.ro

la secţiunea„Întrebarea lunii“.

1. Da. Rezultatele financiare înregistrate de societățile de asigurare necesită o creșterea tarifelor.

2. Nu. Societățile de asigurare doresc să își majoreze nejustificat profitul sau să acopereneregulile financiare.

3. Nu. Normele ASF și atitudinea nepotrivită a acestei autorități reprezintă principalelecauze ale majorării tarifelor la RCA.

Efectelereclasificăriidiurnelor

PU

BLIC

ITATE

CUGETARE„Adevărata călătorie acunoașterii nu constă încăutarea de noi ținuturi,ci în a avea ochii noi”(Marcel Proust)

TÂRGUL DE VEHICULECOMTRANS 2015

Târgul internațional de vehiculecomerciale COMTRANS 2015 vaavea loc între 8 și 12 septembrie2015, la Crocus Expo Center dinMoscova, mulți expozanțianunțându-și deja participarea.Destinată piețelor din EuropaCentrală și de Est, dar nu numai,expoziția se desfășoară în anii încare nu are loc IAA Hanovra și s-aafirmat deja pe plan european cafiind cel mai important evenimentde acest gen după binecunoscutultârg german.

Alături de toți marii producători decamioane, vanuri și trailere dinEuropa și Rusia, vor fi prezențifabricanți din Asia și SUA, care-șivor prezenta inovațiile și cea mairecentă gamă de produse. În plus,se vor alinia la „paradă”nenumărați fabricanți decomponente, sisteme și accesoriidin întreaga lume.

ANALIZĂ FORT PRIVINDCARBURANȚII

Alimentarea cu carburanţi înUngaria a devenit cea maiatractivă pentru transportatoriiromâni care tranzitează Europa,în contextul în care GuvernulRomâniei se comportă ca unduşman al propriului buget (dositîn sertare) şi trimite transportatoriiromâni să alimenteze în afaragraniţelor, pierzând astfel acciza,

TVA-ul şi impozitele aferentevânzărilor de carburanţi, se aratăîntr-un comunicat FORT, remisredacției.„În Ungaria, prețul mediu (..) estede 1,33 euro/litru, echivalentul a5,9 lei/litru. Și Ungaria returneazăcotă parte din acciză, în total 17HUF/litru = circa 5 eurocenți (dacăscădem comisioanele derecuperare și spezele), TVA estede 27%. În țara vecină Ungaria,motorina se cumpără fără TVA șicu acciza returnată inclusiv pentrutransportatorii români la valoareade 4,35 lei/litru, în timp ce înRomânia, un litru de motorină secumpără în medie cu 5,9 lei,prețul fără TVA fiind de 4,76lei/litru. Chiar dacă recuperareade acciză ar funcționa, înRomânia prețul ar ajunge la minim4,58 lei/litru fără TVA, fiind astfelcel mai ridicat din zonă”, se aratăîn documentul citat.

............................................................................................................................................ decembrie 20148

ȘT

IRI

DACIA LA PARADAMILITARĂ DE 1DECEMBRIE

Cu ocazia paradei militareorganizate de Ziua Naţională aRomâniei, publicul a putut urmăridefilarea unei formaţii de vehiculeDacia aflate în dotarea forţelorMinisterului Apărării Naţionale(MApN) şi ale celor aleMinisterului Afacerilor Interne(MAI). Din formaţiile motorizateale MApN au făcut parte 12vehicule Dacia Duster, printrecare trei vehicule amenajate caautolaboratoare metrologice şi 7vehicule aflate în dotareaComandamentului Logistic Întrunitşi al Statului Major al ForţelorNavale. Vedetele paradei au fostînsă cele două vehicule DusterArmy şi Pick-Up Army, gândite şiadaptate de ingineria GrupuluiRenault din România încolaborare cu parteneri români

pentru a răspunde nevoilorArmatei Române.

FORD CONCEDIAZĂ 20%DIN ANGAJAŢI

Ford Craiova concediază până lasfârşitul anului 680 de angajaţi dintotalul de 3.200, adică aproape20%. Conducerea uzinei a lansat unprogram de încetare voluntară acontractelor individuale de muncă,cu acordarea a până la 24 de salariicompensatorii - care, la un salariumediu de 1.750 de lei/lună,înseamnă circa 40.000 de lei. Dacănu vor fi înscrieri suficiente, va fioperată disponibilizarea colectivă.Ford a venit la Craiova în urmă cu 6ani şi a investit de atunci 1 miliardde euro în retehnologizarea uzinei.Numai că între timp a venit crizaeconomică mondială iar producţiade maşini Ford a debutat abia înurmă cu 3 ani, pe fondul unei cereride automobile în scădere constantă.Conducerea uzinei a apelat încă dela jumătatea anului trecut la măsuraşomajului tehnic - ce a afectat cam10 zile pe lună compania, deoareceoamenilor trimişi acasă li s-a dat80% din salariu. Anul acesta însă,salariaţii au fost trimişi în şomaj

tehnic aproape o lună întreagă, între18 iulie-25 august, iar pentru anulviitor tactica se schimbă.

LIDL A ALES IVECO LNG

Iveco a ales să colaboreze cu LC3pentru a oferi lanțului desupermarketuri Lidl o flotă de 15Iveco Stralis Natural Poweralimentate cu gaz natural lichefiat(LNG), cu motorizări produse deFPT Industrial. Începând din 2015,Lidl Italia va opera cea mai mareflotă pe gaz natural din Italia, prinintermediul rețelei sale de 570puncte de vânzare din aceastățară. Cele 15 Stralis sunt echipatecu motoare Cursor 8 CNG EUROVI, implementarea flotei fiindrealizată de către compania LC3,un specialist din domeniultransportului sub temperaturăcontrolată. Cele 15 vehiculedestinate activității pentru Lidl Italiasunt parte ale unei comenzi de 50de vehicule Stralis LNG pe careIveco le va livra companiei LC3.

AL ȘASELEA „TESTGRATUIT DE LUMINI” MB

Între 1 şi 30 noiembrie 2014,Mercedes-Benz România a derulat,pentru a şasea oară consecutiv,programul gratuit de verificare şireglare a luminilor exterioare. ÎnCentrele Autorizate de ServiceMercedes-Benz din România,autoturismele şi autovehiculelecomerciale Mercedes-Benz au pututbeneficia în mod gratuit de acesteservicii. Cu scopul de a contribui lascăderea numărului de accidente petimpul iernii, „Testul gratuit de lumini”este un proiect derulat pe plan localde către Mercedes-Benz, primacompanie auto din România care aorganizat o campanie de acest fel lanivel naţional. Această acţiune seadresează tuturor posesorilor deautoturisme şi autovehiculecomerciale uşoare Mercedes-Benz,pentru a le asigura o vizibilitate maibună în trafic în sezonul rece.Mercedes-Benz România continuădin 2009 această campanie naţio -nală, dorind să ofere participanţilor latrafic un mediu sigur. Testul gratuit delumini se desfăşoară în Germaniaîncă din anii ’50.

Mercedes-Benz România estepartenerul Organizației SalvaţiCopiii, susţinȃnd noua ediţiea Festivalului Brazilor deCrăciun. Până la Gala de pe 4decembrie, Mercedes-BenzRomânia a oferitorganizatorilor suport logistic,cu ajutorul modeluluiSprinter. Mercedes-BenzSprinter a stat la dispozițiaorganizatorilor, pentru caaceștia să beneficieze deflexibilitate și confort înfiecare moment şi să poatătransporta în siguranță brazii

creaţi de cei mai popularidesigneri români. SalvaţiCopiii România organizează,pentru al paisprezecelea anconsecutiv, Festivalul Brazilorde Crăciun, eveniment destrângere de fonduri învederea facilitării accesului laeducaţie al copiilor dinmediile sociale defavorizate.Gala a avut loc în data de 4decembrie, la Stejarii CountryClub, și a avut în centrulatenției o licitaț̦ie a celor maioriginali brazi, creați derenumiți designeri români.

FESTIVALUL BRAZILOR DE CRĂCIUN

............................................................................................................................................ decembrie 201410

AC

TU

AL

ITA

TE

R omânia a aderat în 1998 la A -cordul privind transportul măr -furilor perisabile (ATP), prin

intermediul Ordonanței 75/1998, pentruca în 2000, prin RNTR 5, să fie in tro -duse în legislaţie prevederile pri vindeli berarea certificatului atât la in ter na -ţional cât şi la intern pentru ve hi culelede peste 7,5 tone. În acest con text, laacel moment, au fost pre gă tite toatecon diţiile pentru efectuarea acestei ac -tivităţi, inclusiv prin reali za rea unui pro -gram informatic pentru eliberarea docu -men tului. Până în luna septembrie aacestui an, nu a existat însă nicio solici -tare pentru eliberarea unui astfel decertificat. „Pentru a adap ta programulinformatic la ne ce sităţile actuale amfăcut o serie de mo dificări, în specialde ordin grafic“, a arătat ing. MariusPeti, şeful Com par timentului Proceduri,Norme şi Reglementări Specifice dincadrul RAR, menţionând că, în prezent,RAR eliberează certificatul de auto ri -zare ATP pe baza buletinelor de în -

cercări fur nizate de laboratoareleagreate la nivel european. „În Românianu există încă un asemenea laborator,astfel că încercările pentru acestevehicule nu se pot efectua decât în alteţări, până la apariţia în țara noastră aunei entităţi interesate în construireaşi acreditarea unui laborator de acestfel. De exem plu, cel care ne-a solicitatcertificatul ATP a realizat probele laBudapesta“, a mai arătat el.

Autorizarea ATP pentru primii 6ani din momentul fabricării supra struc -turii nu se poate obţine decât cu spri -ji nul producătorului suprastructurii,întrucât implică prezentarea la la bo -ra torul care efectuează încercările aunei documentaţii complete privindso luţiile tehnice utilizate şi caracte ris -ti cile materialelor utilizate. Ulterior,aceasta poate fi prelungită de cătredeţinătorul vehiculului pentru perioadede 3 ani numai în baza buletinelor deverificare care se eliberează de ace -leaşi laboratoare, dar fără prezentarea

unei documentaţii suplimentare. Lani vel european, se acceptă de cătrecei care realizează aceste autorizăridouă astfel de perioade de prelungirea câte 3 ani şi, în cazuri excepţionale,o a treia, considerându-se că, dupătre cerea acestei perioade, materialelefolosite îşi pierd calităţile. Orice vehiculagreat dispune de un Certificat ATPşi de o placă aplicată pe vehicul.

Reamintim, aproape jumătate dinse miremorcile grele frigorifice aflate înevi denţa RAR datează din 2002 saudin perioada anterioară, ceea ce în -seam nă că au depăşit sau vor de păşiîn curând termenul de 12 ani, du păcare nu ar mai trebui folosite, în modnor mal, pentru transportul de măr furipe risabile. Circa 30% din auto ve hi cu -lele frigorifice de până la 3,5 tone seaflă în aceeaşi situaţie, lucru va labil şipentru cele cuprinse între 3,5 şi 12 t.

Meda [email protected]

RAR elibereazăcertificate deagreare ATP

Registrul Auto Român (RAR) a eliberat în luna septembrie primulcertificat de agreare pentru transport de mărfuri perisabile.

„A SF, nu uita, RCA e șpagata!“, „Jos Mafia din asi gu -rări!“, „Jos ASF!“ și „Des -

ființați cloaca ASF!“ (aluzie la apelulfăcut de preşedintele Traian Bă sescuîn 19 februarie, când ASF era condusăde Dan Radu Ruşanu, ares tat preventivla cererea DNA şi înlocuit la 1 aprilie deMişu Negriţoiu) sunt numai câteva dintrescandările pro testatarilor - inscripţionate,de altfel, şi pe bannerele pe care le-auetalat, fluierând din vuvuzele.

„I-am invitat la meeting pe toți șo -fe rii nemulțumiți de creșterea nejus ti -fi cată a prețului RCA, pe toți cei careau avut sau au probleme în obținereadespăgubirilor din partea asig u ră to ri -lor, pe toti cei nemulțumiți de modulîn care ASF a înțeles să le rezolvepe tițiile, pe transportatorii români și, îngeneral, pe toți cei care doresc oschim bare fundamentală a pieței dea sigurări din România“, a declaratCristian Muntean, președinte ASSAI.

„Oamenii au venit cu autocareledin toată țara pentru a manifesta fațăde comportamentul protecționist peca re Autoritatea de Supraveghere Fi -nan ciară îl practică față de companiilede asigurări“, a adăugat el.

„Noi cerem Parlamentului Româ -niei să demită de urgență întreaga con -

du cere a ASF, în frunte cu domnul MișuNegrițoiu, desființarea ASF și înființareaunei noi instituții cu adevărat profe sio -niste, care să-şi respecte pro pri ile nor -me şi în cadrul căreia anga jă rile să sefacă pe criterii obiective. Nu în ultimulrând, solicităm adoptarea de urgență aLegii 400/2014, privind con stituirea Cor -pului Experților și Eva lua torilor TehniciAuto din România, proiect de lege carese află în prezent în dezbatere par la -men tară”, a adăugat Muntean.

Revendicările ASSAI1. Stoparea creșterii nejustificate și

necontrolate a prețului RCA, așa cums-a întâmplat pe parcursul ulti mu lui an.

2. Interzicerea de urgență a ori că -ror declarații, măsuri și activități aleASF de natură să stimuleze societățilede asigurări să-și continue politica dema jorare a tarifelor RCA și pe par cur -sul anului 2015.

3. Abrogarea de urgență a NormeiRCA 23/2014 recent adoptate de cătreASF, dat fiind că:

- prin prevederile stipulate, normaper mite firmelor de asigurări să sube -va lueze cu până la 30% plata des pă -gu birii acordate păgubitului RCA încaz de daună totală;

- limitează libera concurență întreser vice-urile auto;

- scade protecția păgubitului RCA.Des păgubirea trebuie să fie justă,legală și să acopere întregul prejudiciuprodus.

4. Adoptarea unor norme RCAcare să crească gradul de protecție șires pect față de păgubiții RCA - ma te -rial transmis de către ASSAI în datade 8 septembrie 2014, măsuri ignoratede ASF.

5. Abrogarea de urgență a Normei24/2014 privind reclamațiile depusede către petenți.

6. Eliminarea despăgubirilor sube -va luate plătite păgubiților de către Asi -gurători. În 85% din cazuri, firmele deasigurări achită plăți parțiale (sube va -luate) ale despăgubirii.

7. Respectarea termenului legalde despăgubire la nivel național decătre firmele de asigurări. În peste83% din cazuri, firmele de asigurări a -chi tă plata despăgubirii după expirareatermenului legal.

8. Retragerea licențelor de func -țio nare pentru zona RCA a societățilorde asigurări care nu mai îndeplinesccri teriile de solvabilitate minimă sta bi -lită prin lege și care funcționează ilegalde peste 6 luni pe piața din România.

Concret, este vorba despre Astra Asi -gu rări și Carpatica Asig, societăți deasi gurări aflate în etapa pre mer gă -toare falimentului.

9. Eliminarea clauzelor abuzivedin contractele de asigurare CASCOve rificate și girate de către ASF.

10. Retragerea dreptului de con sta -tare și evaluare inspectorilor de da u neauto plătiți de firmele de asigurări carenu au studiile, experiența și neu tra litateaobligatorii instrumentării unui do sar dedaună în mod competent și im parțial.

„Actualii angajați ai firmelor de asi -gurări au ca obiectiv tergiversarea șiîn g reunarea instrumentării dosaruluide daune, fiind bonusați la salariu pro -por țional cu valoarea sumelor «salvatede la plată». Prin urmare, ASSAI soli -ci tă înlocuirea de urgență a acestor in -spectori de daună plătiți de societățilede asigurări cu experți independențiCEETAR“, reclamă Cristian Muntean.

Replica ASFÎn replică, ASF susţine că cele

4.112 petiţii depuse de asigu raţi/pă gu -biţi în primele 6 luni ale acestui an înprivinţa despăgubirilor RCA reprezintădoar 3% din numărul de dosare dedaune şi 0,1% din contractele RCAîn cheiate în această perioadă, ceea

ce „arată fără urmă de îndoială că pro -centele avansate de ASSAI (peste80% dintre dosare s-ar finaliza prinplăţi mai mici sau plăţi cu întârziere)sunt nerealiste, în condiţiile în caredoar ASF are capacitatea de a cen -tra liza aceste date“.

ASF insistă că nu intervine asupranivelului primelor de asigurare pe seg -mentul RCA, acestea fiind liber stabi -li te de către fiecare societate de asigu -rare: „Tarifele de primă sunt notificatecătre ASF, dar nu sunt supuse apro -bării. Calculele actuariale care stau labaza stabilirii tarifelor de primă suntrea lizate utilizând date statistice acu -mu late de asigurători în anii anteriorişi au în vedere despăgubirile datorateîn baza poliţelor RCA, precum şi dife -rite criterii de risc“.

De asemenea, conducerea ASFspune că asigurătorii au obligaţia dea-şi stabili tarifele de primă astfel încâtsă garanteze permanent îndeplinireatuturor obligaţiilor ce decurg din în -che ierea de asigurare RCA, iar insti -tuţia „urmăreşte modul în care asigu -ră torii îşi achită obligaţiile asumate înbaza poliţelor şi prin măsurile adop -ta te, inclusiv recent (3 norme ce vorintra în vigoare de la 1 ianuarie 2015- n.r.), vizează îmbunătăţirea activităţiipe acest segment“.

„La nivelul celor 11 societăţi care audreptul să emită poliţe RCA, rata com - binată a daunei (un indicator care are învedere nivelul despăgubirilor plă tite, alrezervelor de daună con stituite şi nivelulveniturilor încasate) este de 117%.Corectarea acestui deze chilibru tre buiefăcută, dar nu pre su pune auto mat omajorare a preţu rilor, ci poate să însemneşi reducere de costuri. ASF trans miteasigurătorilor că recentele mo dificări alenormei RCA nu trebuie să reprezintepretexte pentru ca aceştia să îşi acoperepier deri anterioare prin in termediul poliţeiRCA“, mai precizează ASF.

Potrivit centralizării Autorităţii, în pri -ma jumătate a anului, numărul do sa relorde daună avizate în baza unei po li ţeRCA a fost de 135.962 (-14% faţă de 30iunie 2013), iar cel al dosa relor de daunăplătite, de 146.197 (-9% faţă de S1 din2013). Totodată, des păgu bi ri le plătitepentru segmentul RCA au fost, în primele6 luni, de 1,03 miliarde lei. De asemenea,la data de 30 iunie, asi gurătorii RCAaveau con sti tuite re zer ve de daună(avizate) în valoare 1,44 miliarde de lei(+15% fa ţă de 30 iu nie 2013), iar rezervapentru daune nea vizate s-a majorat cu19% faţă de 30 iunie 2013, până la902,09 milioane de lei.

Magda [email protected]

Protest ASSAIîmpotriva ASF şi RCA

............................................................................................................................................ decembrie 201412

AC

TU

AL

ITA

TE

Circa 550 de angajați ai service-urilor auto membri ai ASSAI,susţinuţi de COTAR, au protestat în fața Palatului Parlamentului şila sediul ASF împotriva „favorizării companiilor de asigurări careau majorat în mod nejustificat preţul RCA”.

PUBLICITATE

AC

TU

AL

ITAT

E

decembrie 2014 ............................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

15............................................................................................................................................ decembrie 201414

EV

EN

IME

NT I nternațional Lazăr Company (ILC)

a sărbătorit cei 20 de ani de exis -ten ță printr-un eveniment care s-a

bucurat de prezența a sute de invitați.Așa cum era de așteptat, a fost un mo -ment al amintirilor, dar și unul de bilanț.

Ion Lazăr, omul care a înființat com -pania în urmă cu două decenii, estepri mul care afirmă că nu a existat o re -ţetă a succesului, ci doar muncă multăși poate ceva șansă.

„Am avut şi noroc. Dar, în primulrând, simţul afacerii şi al oamenilor cucare am realizat aceste afaceri ne-auadus aici. Conexiunea dintre oamenieste foarte importantă. Am moştenit a -ceste lucruri de la tatăl meu - mer geamşi vindeam cu el mere, pere, pru ne şive deam banul. Am mers și la cules defruc te de pădure... Mun cesc de la 12ani. Băieţii mei nu au trăit asta, dar auîn ceput să înţeleagă. Contează mult şista bilitatea în familie. Dacă nu ai mintealim pede când ai ple cat de acasă... De -geaba ai realizat ceva în viaţă, dacă nuai copiii în re gu lă“, a comentat Ion Lazăr.

InterconectareLa prima vedere, este dificil să

înțelegi logica din spatele dezvoltăriiILC - atâtea segmente de activitate,atât de mulți angajați: Lazăr Logistics,Me canpetrol Găești, BAT Bascov, Agro -mec Topoloveni, Hoedlmayr-La zăr Ro -mâ nia, Lazăr Natural Fruits. Pare ame -ți tor și aproape imposibil de gestionatpentru o companie care nu și-a alteratca racterul de familie. Și totuși, acestefir me se interconectează prin activitățiledesfășurate sau prin cli enții deserviți,se ajută unele pe al te le creând sinergiibe nefice și, toto da tă, se protejează în

fața fluctuațiilor eco nomiei. Și foarte im -portant, toate fac parte din viziuneaunitară a fon da torului ILC.

„Lucrurile se leagă acum. De e xem -plu, halele sunt construite în regie pro -prie în proporție de 50-60%. Con fec -țiile metalice sunt realizate de una dintrefirmele grupului, avem utilaje decontrucții proprii... Partea de me ca nizareo facem 100%, ba mai şi în chi riem. PrinLazăr Natural Fruits ex ploa tăm păduri,iar lemnul este paletat și vândut în țarăși străinătate. Aducem valoare adăugatăși prin transportul realizat cu propriile ca -mioane, am cre at și locuri noi demuncă...“, a ex pli cat Ion Lazăr.

Funcționalitatea este principiul deba ză care guvernează modul de or ga -nizare al ILC. Și poate cel mai bine a -cest lucru este ilustrat chiar la sediulcen tral: atunci când îl vizitezi pentru pri -ma dată, numărul mare de angajați șiim plicit de birouri te face să ai un fi rescsen timent de dezorientare. Dacă aișansa să urmărești activitatea, însă,totul devine clar. Fiecare departamentși birou sunt plasate în mod logic, ast -

fel încât să comunice cât mai eficientsau, după caz, să nu îi fie perturbatăac ti vitatea. Experiența și structura or -ga nizatorică clară par să fi jucat un rolimportant inclusiv atunci când au fostproiectate birourile.

Un exemplu elocvent este plasa -rea alăturată a departamentelor co mer -cial și de transport (pilonii activității detransport) - separate doar printr-un pe -rete incomplet, astfel încât co mu ni careaîntre angajații celor două de par tamentesă se poată realiza direct.

Instrumente pentruoameni de acțiuneFoarte interesantă este cultura

dez voltată în interiorul ILC, în privințapoliticii investiționale. S-a mers în ge -ne ral pe produse premium, care asi -gură un înalt grad de fiabilitate, iarcon ducerea ILC nu a ezitat, în unelecazuri, să fie des chi zător de drumuripen tru produse care abia intrau pepia ța românească.

Astfel se pot explica inclusiv in ves -tițiile importante în infrastructura IT acom paniei. Discutăm de produse con -sa crate la nivel european pe par tea deTMS, FMS, aparatură de comu ni careși control la bordul autove hi cu le lor șiunul dintre cele mai dezvoltate depar -ta mente IT în cadrul unei firme detransport românești.

Dar toate acestea nu reprezintă de -cât instrumente - ca o mașină de cursecare asigură toate premisele vic toriei,în cazul în care este mane vra tă așacum trebuie.

Iar echipa ILC este focusată pe ac -țiune, pe a pune lucrurile în mișcare. Nueste o stare de spirit legată de aparițiaunui contract nou sau a unui clientmare. Practic, așa funcționează lucrurileîn fiecare zi - ca o continuă cursă. Va -loa rea managerilor care con duc dife ri -tele departamente (cei mai mulți avândve chime în echipa ILC) și respectul pen -tru timp creează un nivel foarte ridicatal productivității muncii.

„Am mers pe principiul «eşti om cumine, sunt om cu tine». Sunt an ga jațicu care am plecat de la început, pe par -curs s-au alăturat și alții. Oa me nii evo -luează în interiorul com paniei și ne asi -gurăm că nu pleacă la luptă fără arme“,a arătat Ion Lazăr.

Cum poate fi menținut acest nivelde productivitate pe perioade lungi detimp? Acesta este fără îndoială prin -cipalul secret al succesului ILC. Putemdoar să bănuim că este legat de ex pe -riența importantă acumulată de echipaILC și în special de manageri, de în cu -rajarea deciziilor și concen tra rea pe

rezultate, de o foarte bună comunicareîn interiorul companiei... sau poate deexem plul personal oferit permanent dedirectorul general, aflat întotdeauna încentrul acțiunii.

Visul merge maideparteILC este o companie care își face

te mele din timp. Inclusiv schimbul dege nerații are loc conform unei strategiibine puse la punct, iar scopul estecon turat cu precizie. ILC este și va ră -mâne o afacere de familie.

„Cât au fost mici, am încercat să-miţin băieții departe de stresul meu şi amurmărit să se dezvolte fizic bine: «mintesănătoasă în corp sănătos» - au făcutsport (fotbal), au avut timpul ocupat cuînvăţatul şi au ajuns la 19 ani fără săştie ce este discoteca sau clubul“, aarătat Ion Lazăr. Iar fiul său, CătălinLazăr, reprezentant comercial ILC,confirmă acest lucru: „Am trecut prinmai multe de partamente: la trans portintern, ex tern, am văzut ce în seam năcamionul, service-ul... Pe şoferi îi simt- îmi dau sea ma imediat dacă încearcăsă mă mintă. Fac şi an gajări, conducşi ca mi o nul și ştiu consumul la fiecarema şi nă în parte. Iar de doi ani m-ammu tat la departamentul comercial“

În ceea ce privește planurile deviitor...

ILC a dezvoltat parteneriate solideși de lungă durată cu mulți dintre cli -enții săi. Iar aceste parteneriate oferăimaginea dezvoltării viitoare a com -pa niei.

Dacă vă mai întrebați cum a reușitILC să crească atât de mult în 20 deani și să păstreze ritmul dezvoltării...Unii vor spune că a fost doar noroc,însă cei care cunosc compania știumai bine. Este vorba de o energie u -ma nă concentrată pe dezvoltarea uneiviziuni unitare - capacitatea inegalabilăa echipei ILC de a pune lucrurile înmiș care, în combinație cu un apetitridicat pentru asumarea riscurilor. Pescurt - eficacitate la cel mai înalt nivel.


Secretul dezvoltării

Ion Lazăr, director generalInternațional Lazăr

Company:„Am fost curtaţi în 2005-2006 de mai multefirme care doreau să ne achiziţionezepachetul majoritar, dar n-am intrat în joculacesta. Este o firmă de familie și nedescurcăm singuri. Iar acum estemomentul consolidării. Ne propunem să numai accesăm credite în următorii doi ani, să dăm banii înapoi bancherilor.Cele mai multe credite au fost accesate pentru clădiri. Avem 46.200 mp dehale. Astăzi, perspectiva este mai bună. Avem flotă, avem contracte bune, darasta nu înseamnă că va fi lapte şi miere pe viitor.“

„Am început să-mi dau seama cumgândeşte tata: ai impresia că nuvede unele lucruri, dar el lestochează în minte și n-ai cu cesă-l prinzi. În plus, esteîntotdeauna dornic săexperimenteze lucruri noi. Dacămergem la un restaurant, el alegetot ce n-a mai mâncat vreodată.Astăzi, ILC reprezintă concepţialui. Viziunea lui este clară, dar astanu înseamnă că nu preia și ideilecelorlalți.“ (Cătălin Lazăr)

„Renault Nissan organizează înfiecare an la Paris un eveniment încare se acordă diverse distincţii. Înmai mulți ani, am fost nominalizaţila categoria servicii de înaltăcalitate oferite. Îmi amintesc primaediție la care am participat. Erauacolo companii cu vapoare,avioane, iar noi aveam 300 decamioane şi când ne-am auzitnumele la microfon, atunci amînţeles într-adevăr cine este tata.“(Cătălin Lazăr)

Cătălin Lazăr, reprezentant comercialInternațional Lazăr Company:

„Am ales cu mintea şi nu cu sufletul. Am renunțat la fotbal la 25 de anipentru a intra în firmă și a învăța afacerea. Sportul e sănătate curată, îţi dăspirit de învingător și putere de muncă. Mi-a prins bine. În activitatea noastră,dacă nu reușești să ţii permanent presiunea la un anumit nivel, încet, încet,apar greșelile.“

Peste 1.000 de angajați, aproximativ 500 de camioane, transport,logistică, industrie, construcții și o cifră de afaceri ce a depășit 94 demilioane de euro în 2013 - așa arată, pe scurt, Internațional LazărCompany după 20 de ani. Dar care a fost secretul acestui succes?

Pregătiți pentruschimbul degenerații: Cătălin(stânga) și IonuțLazăr

decembrie 2014 ............................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

17............................................................................................................................................ decembrie 201416

EV

EN

IME

NT

C ompania s-a dezvoltat conti -nuu în cei 20 de ani de acti -vitate și pare să fi accelerat

acest proces în ultima perioadă.Aparent, este momentul unei noi

etape pentru CDA - creșterea flotei(ajunsă astăzi la 290 de camioane)începe să fie legată de dezvoltareaunei rețele de service-uri proprii.

„Pentru noi, viitorul înseamnă dez -vol tare. Facem bine ceea ce înseam -nă partea de service și mententanță,suntem un jucător important pe aceas -tă piață și vrem să ne dezvoltăm încontinuare. Service-ul pe care l-amdes chis la Râmnicu Vâlcea este unpas și vor mai urma și alții, în zonade Sud a țării, probabil Craiova și petraseul către Vest, la Timișoara. Poatevom dezvolta și ceva internațional, dece nu... Realizăm aceste investiții înideea de a ne optimiza în permanențăacti vitatea și de a «atrage» clienți noi.

Putem spune că ne gândim la o rețeamare de service-uri Com Divers“, aarătat Alexandru Popa, director detrans port Com Divers Auto Ro.

Bineînțeles, partea de transport acres cut într-un mod constant, atât înceea ce privește numărul camioanelor,cât și tehnologia.

„Am reînnoit parcul, am respectatultimele standarde, avem deja 25 deca mioane EURO 6 și plănuim să con -ti nuăm procesul de înlocuire a tuturorca mioanelor vechi“, a precizat Ale -xandru Popa.

În ceea ce privește transportul,CDA a devenit un specialist pe relațiaTurcia și țările din Sud-Est-ul Europei.

„Țintim să devenim un jucător totmai important pentru Sud-Est-ul Euro -pei, însă bineînțeles, acest lucrudepin de foarte mult de contractele pecare le vom încheia. Nu excludem nicicolaborările pe orizontală. De exem -

plu, în Turcia, am încheiat parteneriatecu firme similare cu a noastră, cu oa -meni cu idei comune, principii sănă -toa se și cu care avem chiar relații deprie tenie“, a completat AlexandruPopa.

Punctul forte:organizareaManagementul CDA a înțeles că

prin cipala resursă a unei firme detrans port o reprezintă șoferii și, astfel,aceștia beneficiază de o atenție spe -cia lă. În primul rând, discutăm de unsis tem de educare continuă, care în -ce pe o dată cu angajarea și nu se o -preș te niciodată. Compania se asigurăîn acest fel că oricare dintre condu -că torii auto posedă abilitățile necesareși cunoștințele pentru a-și duce laîndeplinire misiunea. Modul în care afost organizat acest sistem de pregă -tire reprezintă unul dintre principalelemotive ale succesului. Efortul de amenține pregătirea șoferilor la un nivelînalt este costisitor nu numai datorităprogramului pus la punct în acestsens, dar și pentru că, nu de puțineori, conducătorii auto CDA devin țintaaltor firme de transport.

Iar soluția pentru această pro -blemă depășește puterile unei singurecompanii, chiar și una de talia CDA.

Ar fi necesar ca tot mai multe firmede transport să își creeze propriile sis -teme de educare pentru șoferi. Crizașoferilor bine pregătiți s-ar amelioraastfel.

„Dacă mai mulți colegi de breaslăar gândi în aceeași direcție ca noi,cred că multe s-ar schimba. Din pă -ca te, doar noi nu suntem de ajunspen tru a putea schimba ceva în piață.În sensul acesta, suntem deschiși săluăm parte la înființarea unui grup detransportatori care să lucreze împr e -ună pentru îmbunătățirea situației pepiața muncii, pe segmentul șoferilorde camion“, a declarat AlexandruPopa.

Notabil este, de asemenea, res -pec tul pe care conducerea CDA îl ara -tă șoferilor. Chiar și în cadrul eve ni -men tului de aniversare, au fost pre miațicei mai buni șoferi ai companiei.

FlexibilitateantrenatăTransporturile înseamnă flexibi li -

tate, iar CDA stimulează acest lucruîn interiorul companiei, atât în ceea

ce privește șoferii, trimiși pe diferite zo -ne pentru a se familiariza cu toaterute le operate de companie, cât șipen tru cei care lucrează la birouri.

„Există foarte multe discuții întrenoi, prietenești, nu neapărat oficiale,în care se dezvoltă și flexibilitatea.Ori care din angajați poate prelua lane voie un alt post, lucru pe care îlprac ti căm. În cadrul acestor discuții,încercăm să găsim soluții, să inovăm,pentru dezvoltarea afacerii“, a explicatAlexandru Popa.

Flexibilitatea este căutată și înrelația cu furnizorii, care trebuie să seadapteze viziunii CDA.

„În ceea ce privește furnizorii, ana -lizăm nivelul serviciilor și produselor.Privim în primul rând prin prisma pre -țu lui corect, apoi termen de plată, timpde reacție, relații anterioare de cola -bo rare și, astfel, la fiecare nivel, avemun portofoliu de minim trei potențialifur nizori. Implementăm atât soluțiivechi, consacrate, cât și noi. Achi zi -țio narea de camioane EURO 6, pre -cum și colaborarea cu WindSoft re -prezintă investiții importante realizateîn ultima vreme, în soluții deja con sa -crate pe piață. În același timp, lucrămși la soluții noi și putem aminti cola -

bo rarea cu Guv Electronics pe parteade GPS, cu care avem niște proiectefrumoase și sper ca la începutul anului2015 să avem și rezultate“, a arătatdirectorul de transport CDA.

Pregătirea și organizarea suntpunctele forte ale CDA, însă la dez -vol tarea continuă a companiei a con -tribuit semnificativ politica de investiții,care are întotdeauna în spate argu -men te și calcule bine elaborate, iarutili zarea resurselor financiare propriireprezintă prima opțiune.

„Am încercat să creștem mai multpe forțe proprii. Pentru Vâlcea, linia decredit era pregătită, dar nu am folo -sit-o. Este o investiție pe care sperămsă ne-o recuperăm total în 4-5 ani, lu -cru destul de probabil, dat fiind faptulcă service-ul lucrează la capacitatede 100% încă din toamnă. Am făcutun studiu înainte și am tras concluziacă era nevoie în zonă de un service.Acolo există multe camioane, flote im -portante, care au nevoie de un servicemai specializat față de ce era dis po -ni bil până acum în zonă“, a spus Ale -xandru Popa.


După 20 de ani...povestea continuă

Com Divers Auto Ro (CDA) a marcat cei 20 de ani de la înființareprintr-un eveniment organizat la Râmnicu Vâlcea, în incinta nouluiservice. A fost prilejul unei triple aniversări: două decenii deexistență, inaugurarea noii investiții din Vâlcea și câștigarea în acestan a titlului Romanian Transport Company of the Year, pentru a douaoară (CDA a câștigat concursul RTCY în 2009 și 2014).

Alexandru Popa, directorde transport Com Divers

Auto Ro:„Rămânem un transportator deinternațional, cu perspectiva de a încercași piața din Rusia, ca obiectiv pe termenlung. Ca activitate adiacentătransportului, am vrea să dezvoltămpartea de depozitare și logistică. Avemfinanțarea, avem terenul deja cumpărat,avem și proiectul, dar încă nu am găsitun partener. Nu se poate demara unastfel de proiect fără a avea din start 50-60% din volum acoperit.“

Dan Lazăr, patron Com Divers Auto Ro: CDA peste 10 ani

„În acest moment, avem două puncte de lucru și ne mai gândim la încă 2-3minim în următorii 10 ani, cu flotă dedicată pe fiecare punct de lucru. Acestmodel ne ajută pentru a aduce forță de muncă din zonele respective,contracte zonale etc. De asemenea, în 10 ani, vom avea o flotă mai mare,probabil undeva între 400 și 500, acum având aproape 300 de camioane. Nutrebuie să ne extindem prea mult cu flota pentru că am resimțit și reversulmedaliei, și nu trebuie să uităm de activitatea de casă de expediții, rețeaua desubcontractanți, care trebuie să se dezvolte, de asemenea, în acest timp.“

După două decenii de dezvoltarecontinuă a activității, pentru DanLazăr, patronul Com Divers AutoRO, viitorul înseamnă tot...dezvoltare.

............................................................................................................................................ decembrie 201418

PR

EZ

EN

TAR

E

D eoarece transportatorul spe -cia lizat în transporturi euro -pe ne utilizează interfața TC

Connect de la TimoCom, acesta a pu -tut efectua o conexiune între progra -mul de spediție TMS I-Teq și bursade transport TC Truck&Cargo®. Cuaju torul interfeței de programareTimoCom, ofertele de transport și mar -fă sunt transferate automat din pro -gramul de expediție pe bursa de trans -port, economisind, astfel, timp și banipentru compania de transport.

Interfața simplificămunca zilnică adispecerilorCombinex B.V. este unul dintre cei

mai importanți expeditori din Olandași organizează transporturi în toatăEuropa - indiferent dacă este transportrutier, aerian sau maritim. De la co -man da prin scrisoare de trăsură CMRpână la asigurare și prelucrarea vama -lă - Combinex se ocupă de toate veri -gi le lanțului de aprovizionare, atâtpentru încărcare parțială, cât și pentru

încărcare completă. Cei 40 de angajațioferă zilnic, în mai multe limbi, serviciioptime de transport, dezvoltând con -stant rețeaua internațională. Prin coo -pe rarea cu TimoCom și prin integrareaTC Connect, compania de transporta putut accesa mai rapid ofertele detransport ale expeditorilor. Cu ajutorulinterfeței, dispecerii trebuie să intro -du că doar o singură dată ofertele demarfă în programul interior - reintro -du cerea datelor pe bursa de transport,pre cum suprastructura, nu este nece -sară. „De obicei, angajații reacțio nea -ză rapid, făcând astfel munca maiușoară și derularea transportului mairapidă“, apreciază Hans de Visser,Ma nager operații la Combinex B.V.Compania are interfața conectată cubursa de transport din august 2014 șiapre ciază această formă de opti mi -zare a procesului. „Am dorit să reacțio -năm rapid pe piață și să profităm defiecare oportunitate, pentru a ușuramun ca zilnică a dispecerilor noștri“,pre cizează Visser.

Automatizareamărește șansele pepiață Ca și unul dintre cei mai mari ofer -

tanți de marfă pe TimoCom și unul

dintre cei mai importanți expeditori nunumai din Țările de Jos, cât și din Eu -ropa, Combinex a avut de mult do rin -ța de automatizare în prim-plan. „Neocupăm de mai multe sute de comenzipe zi, aceasta fiind o preocupare deîn țeles“, susține Marcel Frings, șefrepre zentativ TimoCom. „Suntemmulțu miți că oferta utilizării a fost ime -diat convingătoare“, mai precizeazăFrings.

Combinex B.V. și-a afirmat dejadin 2006 încrederea sa în bursa detrans port TimoCom. „Am găsit înTimoCom un partener de lungă duratăși de încredere, care oferă flexibilitatesuficientă prin diversitatea ofertelor,chiar și pentru ofertele pe termenscurt“, apreciază de Visser. Adițional,cli e nții TimoCom au acces la peste33.000 furnizori de transport inte r na -ționali „Încrederea este pe primul locpentru noi, astfel lucrăm împreună cupeste 150 de companii de transport șisuntem în permanentă căutare de par -teneri atractivi de afaceri“, mențio nea -ză de Visser. TimoCom iese în eviden -ță prin standardul său înalt de calitate.Marcel Frings dorește o colaborarecontinuă apropiată și de succes. Eleste convins că „... și alte companii potprofita de soluțiile noastre de busi -ness.“

O legătură puternicădatorită TC ConnectPentru branșa de transport și logistică, cifrele sunt în creștere.Cei care doresc să se implice cu succes în comerțul internaționalglobalizat au nevoie de un concept inteligent și durabil. Prinurmare, mulți întreprinzători se bazează pe flexibilitate, eficiențăși rapiditate. La fel și compania olandeză Combinex B.V., care areușit să opereze flota internațională la capacitate maximă.

PU

BLIC

ITATE

încântat. Sunt foarte mulțumit de per -for manța mea; am utilizat Opti roll înpro porție de 50% și simt că a cest nivelde optimizare a Optiroll a fă cut dife -ren ța”. Șoferul a fost susținut de cătreGilles Wachalski, responsabil cu trai -nin g ul șoferilor la compania Stef. „Acestloc secund este o recunoaștere a ca -li tății șoferilor, care parcurg o se siu nede pregătire la fiecare trei ani. Trai nin -

gul este o parte integrantă a o biec ti -ve lor și culturii companiei Stef.” Riouxa câștigat un card-cadou în va loa re de2.000 euro, dispozitivul Nav'Truck Eu -rope device și un mini iPad, com pa niasa primind un card-ca dou Re naultTrucks în valoare de 3.000 euro.

Șoferul maghiar de 26 de ani DanielNagy, de la Kata-Kamion, ocu pan tullocului trei, a declarat că firma pe careo reprezintă este afacerea fa miliei sale,astfel fiind foarte important să facă totposibilul pentru a reduce consumul decom bustibil. Directorul ge neral al com -pa niei, Istvan Nagy, con firmă faptul căfir ma acordă o atenție considerabilăcon sumului șoferilor, care este moni to -rizat în mod regulat. Cei mai buni șoferipri mesc un bonus și li se oferă po si -bilitatea de a-și alege vehiculul și chiarși traseele. „Sunt e mo ționat că unuldintre șoferii noștri a urcat pe po diumși sunt încă și mai mândru știind căacesta este fiul meu!”, a declarat maivârstnicul Nagy. Premiul pentru șofer -un card-cadou în valoare de 1.000 euro,Nav'Truck Eu rope și mini iPad, iar celpentru fir mă - card-cadou RenaultTrucks în va loare de 2.000 euro.

CompetițiaRunda finală a ediției de anul aces -

ta a International Optifuel Challenge areunit cei mai buni 28 de șoferi se lec -tați din rândul a peste 6000 de compe -titori înscriși în fazele naționale alecom petiției, desfășurate în 15 țări și la

care au participat în total peste 1.200com pa nii de transport. Finaliștii au con -curat la volanul unor vehicule Re naultTrucks T, model care a câștigat titlulde In ter na tional Truck of the Year 2015.

Competiția s-a desfășurat în douăetape. În cadrul celei dintâi, partici -panții au trebuit să răspundă unuiches tionar destinat testării cunoștin -țelor despre principiile de bază alecon ducerii raționale și ale optimizăriiconsu mului de combustibil. Apoi, con -cu renții, alături de un demo-driver, auparcurs un traseu pe șosea, la volanulunui Renault Trucks T 460 Optifuel,echipat cu un motor DTI 11.

Pentru a se asigura că toți concu -renții au șanse egale, ordinea intrăriiîn concurs a fost aleatorie și fiecarecom binație de cap tractor-semire mor -că a fost calibrată, presiunea în pneuriverificată etc. Șoferii au fost con dușide-a lungul traseului într-un vehiculseparat, pen tru a lua act de oriceelement de mediu eventual perturbatorși pentru a mi ni miza orice potențialimpact al traficului.

La terminarea traseului, perfor -man ța în conducere (număr de acțio -nări ale pedalei de frână, timp petrecutfără a apăsa nicio pedală, procentajcon sum în zona verde), viteza și con -su mul de combustibil au fost com pa -rate prin intermediul Optifuel Infomaxși al unor softuri de analiză.

Raluca MIHĂ[email protected]

decembrie 2014 ............................................................................................................................................

CO

NC

UR

S

21............................................................................................................................................ decembrie 201420

CO

NC

UR

S

L a start s-au aliniat 28 de con -cu renți din 15 țări. Campionulde anul acesta este francezul

Stéphane Saves, șofer al companieiSemezies, urmat de un alt francez,Jean-Philippe Rioux de la companiaStef, și, pe locul al treilea, de un șoferma ghiar de 26 de ani, Dániel Nagy,re pre zentantul companiei Káta-Ka -mion.

Cel mai economicșoferCâștigătorul titlului de „Cel mai

eco nomic șofer” din acest an, Stépha -ne Saves, are șase ani de experiențăîn transportul internațional. „Am simțitcă am o șansă decentă. Am primit opregătire bună din partea RenaultTrucks în privința tehnicilor de condu -ce re economică, acestea îmbună tă -țindu-mi eficiența din punctul de ve -dere al consumului de combustibil cu

șase litri la fiecare sută de kilometri șisunt foarte dedicat programului Opti -fuel. Utilizez sistemul Infomax în activi -ta tea de zi cu zi pentru a-mi îmbunătățiconsumul și stilul de conducere. Dar,chiar și așa, am trecut linia de sosireîntr-un stres teribil. Presiunea a fostenormă...”, a declarat el, adăugândcă este foarte mulțumit că a câștigatcom petiția și că speră să-şi apere titlulîn cadrul competiției de anul viitor.

Corinne Semezies, care conducecompania și care a fost prezentă laevenimentul de la Nisa pentru a-șisusține șoferul, se bucură, la rândulsău, de victorie. „Acest premiu este ore cunoaștere a implicării personale alui Stephane, cât și a întregii echipede șoferi de la Semezies, în specialîn ceea ce privește reducerea consu -mu lui de combustibil.” Compania, cu12 șoferi în posturi permanente, estefoarte implicată în acest efort. Datorităpoliticii de training al șoferilor, eco no -

mi sește 25.000 l de combustibil anualși își reduce costurile de mentenanțăale flotei, în special printr-o utilizareopti mizată a frânării.

Stéphane Saves a primit ca pre -miu un card-cadou în valoare de 8.000euro, care poate fi folosit în orice ma -ga zin, plus un mini iPad și aplicațiaNav'Truck Europe GPS pentru ca mi -oane. Compania Semezies a primitdreptul de a utiliza timp de un an unRenault T 460 Optifuel full-service.

Celelalte două locuripe podiumUn alt concurent din Franța, Jean-

Philippe Rioux, reprezentant al com -pa niei Stef, și-a asigurat locul doi. Cunu mai puțin de 30 de ani de expe rien -ță, Jean-Philippe este preocupat în per -manență de bunele practici în con du -cere. „Obiectivul meu a fost de a măclasa între primii trei, deci sunt foarte

OPTIFUEL CHALLENGE 2014

Francezii „conduc”clasamentulUltima rundă a ediției din acest an a Optifuel Challenge,competiție internațională de condus economic organizată de către Renault Trucks, s-a desfășurat în Nisa, Franța, pe data de 29 octombrie.

StéphaneSaves, „Celmai economicșofer” în cadrulcompetițieiRenault Trucks2014.

decembrie 2014 ............................................................................................................................................ 23............................................................................................................................................ decembrie 201422

EV

EN

IME

NT

EV

EN

IME

NT

N oua cutie unică de vitezeI-Shift Dual Clutch produsă deVolvo Trucks este testată în

noul film „Volvo Trucks vs. Koenig segg”.În clipul video, autocamionul Volvo FHcon curează împotriva unui KoenigseggOne:1 de 1.360 CP şi cu un raport pu -tere/greutate de 1 la 1, fapt care îl trans -formă în prima „me ga maşină” din lume.Pentru a egaliza şansele, autocamionulVolvo FH par curge o tură de circuit, întimp ce Koenig segg parcurge două.Obiectivul cursei este de a supune cutiade viteze I-Shift Dual Clutch produsă deVolvo la testul extrem.

„I-Shift Dual Clutch este o cutieautomatizată cu dublu ambreiaj, unicăpe piaţa vehiculelor de mare tonaj. Cutoate acestea, o tehnologie similarăexistă deja la maşinile sport. Aşadar,aceasta a fost provocarea perfectă”,a declarat Jeff Bird, director de testepen tru presă în cadrul Volvo Trucks.

Dinamică excelentă Similarităţile dintre autocamionul

Volvo FH cu I-Shift Dual Clutch şi ma -

şi na sport includ şi dinamica foartebună, asigurată de schimbarea insesi -za bilă a vitezelor. Demonstraţia are

loc pe circuitul de curse Knutstorp dinsudul Suediei, cunoscut pentru terenulsău deluros şi curbele dificile.

„Poate părea un mediu neobişnuitpentru un autocamion de tonaj mare,dar adevărul este că, datorită ambre -ia jului său dublu, I-Shift Dual Clutcheste deosebit de utilă în condiţii carene cesită schimbarea frecventă a vi -te zelor. Schimbările line ale cutiei devite ze îi îmbunătăţesc semnificativ di -namica", afirmă Jeff Bird.

La volanul autocamionului VolvoFH se află experimentatul Tiff Needell,un pilot cunoscut de curse de auto -mo bile. Fără a dezvălui rezultatele,Tiff - care nu a participat niciodată laconcursuri cu un autocamion - admitecă a fost impresionat de performanţeleacestuia.

„I-Shift Dual Clutch este absolutin credibilă. Iar aceasta se vede maiales în rampe - autocamionul nu ezită,schimbarea de viteze fiind insesi za -bilă. Când frânezi, schimbă către trep -tele inferioare foarte lin şi confortabil.Autocamionul are, cu siguranţă, inimaunei maşini sport”, afirmă Tiff Needell.

I-Shift Dual ClutchCutia de viteze I-Shift Dual Clutch

poate fi descrisă, în linii mari, ca unan samblu a două cutii de viteze co -nec tate în paralel. În timp ce treaptauneia dintre cutiile de viteze este ac -ti vă, următoarea treaptă este deja se -lec tată în cealaltă cutie de viteze.Când se schim bă treptele, numai unuldintre am bre iaje trebuie eliberat, si -

mul tan cu activarea celuilalt ambreiaj.Astfel, puterea nu este întreruptă deschim ba rea vitezelor.

I-Shift Dual Clutch se bazează petransmisia I-Shift. În ciuda numeroa -se lor componente noi, noua cutie deviteze este cu doar 12 cm mai lungădecât o unitate I-Shift obişnuită. I-ShiftDual Clutch schimbă vitezele cândeste necesar, fără nicio întrerupere.Când se conduce în condiţii în careeste optim să se sară câteva treptede viteză, transmisia se comportăexact ca o unitate I-Shift obişnuită.Poa te realiza schimbarea fără între -ru peri pentru orice treaptă de viteză,

cu excepţia schimbării intervalelor deviteze, care se efectuează la trecereadin viteza a 6-a în viteza a 7-a.

I-Shift Dual Clutch este disponibilăpe noul Volvo FH ca o completare acutiilor de viteze I-Shift şi manuale.

Noua cutie de viteze cu dubluambreiaj produsă de Volvo Trucks afost lansată în Europa în luna iunie aacestui an şi este disponibilă pe toatepieţele în care se comercializează au -to camionul Volvo FH cu motoareEURO 6 D13 de 460, 500 şi 540 CP.


Volvo FH și Koenigsegg One:1

Duelul campionilorUn Volvo FH de 8 tone împotriva uneia dintre cele mai rapidemaşini sport din lume, un Koenigsegg One:1. Acesta este scenariulnoului film Volvo, denumit „Volvo Trucks vs. Koenigsegg”.Obiectivul este supunerea noii cutii de viteze I-Shift Dual Clutch,bazată pe o tehnică utilizată la maşinile sport, la testul extrem.

Camionul Volvo FHparticipant la cursă

Autocamionul, condus fărăsemiremorcă, cântăreşte 8 tone,dezvoltă o putere maximă de 540CP şi este prevăzut cu o cutie deviteze I-Shift Dual Clutch. Înaintede cursă, limitatorul de viteze afost decuplat, ceea ce a permisautocamionului să atingă viteza deaproximativ 130 km/h pe pistă.

Koenigsegg One:1

Koenigsegg One:1 este prima „megamaşină” produsă în serie şi, totodată,primul autoturism din lume cu 1 CP per kilogram. Acesta este echivalentul a1.360 CP la 1.360 kg, o combinaţie pe care nu a mai atins-o niciun producătorde maşini sport. Motorul dezvoltă un cuplu de peste 1.000 Nm între 3.000 -7.500 rpm, mașina putând ajunge de la 0 - 400 km/h în mai puţin de 20 desecunde.

Tiff Needell

Tiff Needell este prezentatorulemisiunii britanice „Fifth Gear".Acesta a avut o carieră lungă încalitate de şofer de curse şi acondus aproape toate tipurile deautovehicule, în aproape toatetipurile de concursuri - totul de laFormula Unu până la cursa LeMans de 24 de ore.

decembrie 2014 ............................................................................................................................................

ZO

NA

IT

25............................................................................................................................................ decembrie 201424

ZO

NA

IT

S istemul software integrat(ERP) oferă managementuluicompaniei de transport sau

logistică vizibilitate asupra a tot ceeace înseamnă activitate în cadrul com -pa niei - toate operaţiunile care se des -fă şoară sunt monitorizate fără efort șiacest aspect asigură un control perfectasupra costurilor.

„La ora actuală, rentabilitatea uneifirme de transport este foarte mică -dis cutăm de marje de 2-3%. Con tro -lând mai bine costurile și optimizândfluxurile operaţionale, putem observarapid o creștere a ratei profitului“, aarătat Ștefan Nedeluș, director generalWindSoft.

Odată intrată în funcțiune, soluțiasoftware (ERP) oferă managerului uninstrument unic, ce acoperă toate flu -xu rile operaţionale, în toate departa -men tele.

ERP-ul oferă numeroase moduleprin care pot fi monitorizate și evaluateprocesele și personalul. Printre aces -tea, o poziție importantă o ocupă mo -du lul de transport management (TMS)și cel de management al flotei (FMS).

„Modulul de transport mana ge -ment optimizează fluxurile din depar -ta mentul operaţional. Faptul că pro ce -sele de business sunt desfăşurate cuajutorul unei soluţii integrate ajută oa -menii angrenaţi în desfăşurarea ac ti -vităţii să câştige timp pentru a producemai mult. Performanțele angajațilorsunt îmbunătățite, realizându-se vo lu -me mai mari cu acelaşi număr de oa -meni“, a explicat Ștefan Nedeluș.

TMS - legătura dintremarfă și camionPentru a fi complet, modulul de

trans port management trebuie să aibăîn componenţă un sistem de plani fi -ca re (Planificator). Acesta faciliteazăco municarea dintre beneficiar, dis pe -cer şi şofer, având ca scop eficien ti -zarea transportului, transabilitatea co -menzilor şi, totodată, creşterea calităţiiserviciilor.

Interfațarea dintre echipamenteleexistente la bordul camionului și celepre zente la dispecerat (Planificatorul

din TMS) duce la accesarea unor in -for mații foarte utile în optimizareacurselor.

„De exemplu, poate fi estimat tim -pul de execuţie al unei curse. Bene -fi ciarul cursei poate fi anunțat dacămarfa se află în parametrii estimaţi delivrare sau are întârzieri ori motivelepentru care se întârzie la descărcare,la încărcare, dacă se află în livrare...Toate aceste aspecte aduc un pluspen tru departamentul operaţional. In -for maţia vine în timp real, fără ca dis -pecerul să facă efortul de a o obţine.Beneficiarul mărfii este, la rândul său,informat cu o foarte mare acurateţeasu pra timpului de livrare şi de exe -cuţie a transportului. Practic, creştesa tisfacţia beneficiarului şi, implicit,calitatea serviciului pe care îl prestezi“,a precizat directorul general WindSoft.

Cu ajutorul Planificatorului, mo du -lul TMS, folosind informaţia care seobține în timp real de la sistemul GPSinstalat pe camion, analizează infor -ma ții precum programul de lucru alșoferului, distanța până la destinație,ruta aleasă de către dispecer, vitezamedie de execuţie estimată din isto -ri cul acelui camion și, implicit, duratade execuţie estimate a acelei curse.Totodată, orice abatere de la pla ni -ficare (traseu, timp) este semnalată.

Iar asta nu este tot! „Companiile care au volume mari

cu anumiți parteneri nu mai trebuie săin troducă manual comenzile în sistem,ci pot opta pentru importul automat alco menzilor din sistemul clientului directîn Modulul TMS prin intermediul Ele c -tro nic Data Interchange (EDI). Marilemultinaționale lucrează de mult timp cusisteme software și solicită interfaţareaîntre sistemele lor şi cele ale trans por -ta torilor astfel că informaţia se transferădirect, eliminându-se pe lângă operareamanuală și riscul de a apărea erori“, acompletat Ștefan Nedeluș.

Modulul TMS, prin Planificator, areinclusiv posibilitatea de a recomandacamionul optim pentru o anumită mar -fă, printre avantaje numărându-se mi -nimizarea kilometrilor parcurși pe golși utilizarea mai eficientă a capacitățiide transport.

FMS - fără costuri„surpriză“Modulul Fleet Management Sys -

tem (FMS) este responsabil cu zonade costuri. Datele sunt alocate pe vehi -cul automat, dacă discutăm de operațiirealizate în interiorul companiei (deexemplu, reparații realizate în atelierulpropriu), sau trebuie introduse de cătredepartamentul tehnic.

„Este nevoie de un departamenttehnic care ştie să analizeze toate fac -turile şi să le repartizeze conform uneiproceduri interne stabilite la imple -men tare - precum costuri cu anvelope,reparaţii mai mari pe camion, costuricu reviziile, cu schimburile de consu -ma bile - sunt cheltuieli înregistrate pecosturi în respectiva lună sau, dupăcaz, sunt repartizate pe o anumită pe -rioadă. Pentru orice deviere față depa rametrii setați, sunt necesare ex -pli cații“, a arătat Ștefan Nedeluș.

Bineînțeles, consumului de car bu -rant i se acordă o atenție deosebită.Foaia de parcurs, consumul normat șiinformațiile din sistemele existente pecamion sunt surse de date pe care

ERP-ul le prelucrează pentru a oferiimaginea reală și continuă a perfor man -țelor flotei de camioane și a șoferilor.

Într-un sistem integrat (ERP) de -di cat verticalei de transport și logistică,pe lângă modulele TMS și FMS esteimportant să luăm în calcul și alte mo -dule precum gestiune, daune, serviceauto, managementul anvelopelor, fi -nan ciar-contabil, managementul docu -men telor, CMR și, nu în ultimul rând,mo dulul ce implică analiza de busi -ness...

Control total„Discutăm de un flux operaţional

com plet, în care managerul primeștetoate informațiile într-o formă cât maiutilă. Unul dintre cele mai importantera poarte necesare lui este raportulEBITDA, raport care arată contribuțiafie cărui centru de cost (vehicul, flotăetc în funcție de modul în care firmade finește acești centri) la profita bi li ta -tea companiei. Din punctul meu deve dere, cel mai important este să mo -ni to rizezi la nivel de camion. Poţi săvizualizezi în raportul respectiv atâtve niturile pe care le aduce acel ca -mion, cât şi structura de cost repar ti -zată pe camion“, a precizat ȘtefanNedeluș.

Valoarea sistemului software inte -grat este adusă de acurateţea cu caregenerează structura de cost. Pot fivizualizate cheltuielile repartizate lanivel de cursă - directe, cât şi indirecte.De exemplu, pot fi repartizate facturilede telefon, salariile personalului TESA,chiriile sau orice alte cheltuieli în struc -tura de cost a unui camion la nivel decursă.

„La nivel de camion, ai absoluttoate veniturile şi costurile. Poți vedea,de exemplu, cât la sută reprezintăcombustibilul din total cheltuieli saucât la sută cheltuiala cu salariile saucu diurna. Putem face numeroaseana lize în interiorul companiei, caresă ne ajute să realizăm și apoi să neîncadrăm în bugetele stabilite pentru

următorii ani“, a declarat directorulgeneral WindSoft.

Instrument ușor deutilizat pentrumanagerSoluția ERP oferă conducerii com -

pa niei o multitudine de informații, prindiferite rapoarte. Astfel, apare între -ba rea firească legată de cât de ușorpot fi aceste rapoarte accesate și inter -pretate.

„O dată cu soluția ERP, managerulachiziționează și o privire holisticăasupra companiei sale, ceea ce acor -dă un mare plus deciziilor valoroase.Managerul companiei va beneficia deun panou special cu rapoarte dedicatelui. Acestea pot fi împărțite în rapoartefinanciare (cash-flow, facturi încasate-neîncasate, profit and loss etc) și pen -tru monitorizarea profitabilității (renta -bi litate la nivel de cursă, de camion,pentru întreaga activitate, pe fiecarede partament etc)“, a arătat ȘtefanNedeluș.

Problemele sunt astfel depistatecu ușurință, iar după depistare se poa -te intra în detalii. De exemplu, pot fiaflate cu precizie cauzele pentru careunele curse nu au fost rentabile, șiasta din fața calculatorului, în doarcâte va secunde. Sau putem analizaper formanțele fiecărui șofer pentru oeventuală premiere a celor mai buni.

„Instrumentul software permitefiecărui utilizator să-şi facă treaba pen -tru care a fost angajat: să caute curse,să caute clienţi, să monitorizeze cos -turi, să facă analize de business, nici -decum să facă activităţi de introducerede date sau de calculare a unor situaţiiîn vederea obţinerii unor rezultate.Avem, astfel, un instrument care seocupă de partea brută, iar manageriise concentrează doar pe partea deci -zională“, a completat directorul generalWindSoft.


Vizibilitate șiproductivitateAcestea sunt principalele avantaje ale unei soluții softwareintegrate. Apar, astfel, premisele creșterii profitabilității, păstrândacelași număr de angajați.

„La ora actuală, gradul deprofitabilitate diferă în funcţie de câtde bine controlezi costurile -reparaţii, consum carburant, carduri,anvelope etc - este nevoie deinstrumente puternice care să-ţiofere control total asupra tuturorelementelor de cost.“

„Valoarea cea mai mare a unorastfel de instrumente estereprezentată de creșterea calitățiiserviciilor prestate și, implicit, decreșterea satisfacției partenerilor.“

„Pentru manager, soluția software integrată aduce vizibilitate în toatedepartamentele, transparenţă, automatizarea completă a tuturor fluxuriloroperaţionale, controlul eficient al costurilor şi, foarte important, îmbunătăţireaperformanţelor angajaţilor. Practic, după fiecare implementare, se obținecreşterea volumelor activității, cu acelaşi număr de oameni.“

Ștefan Nedeluș

............................................................................................................................................ decembrie 201426

PR

EZ

EN

TAR

E

P rin intermediul acestui produs,compania își propune să vinăîn sprijinul transportatorilor și

al caselor de expediție, oferindu-le unca dru centralizat pentru înregistrareași organizarea activităților zilnice.

Noutatea acestei platforme constăîn faptul că oferă numeroase resursecare facilitează înregistrarea do cu -men telor contabile (de exemplu: fac -turi emise și primite, CMR-uri, rapoartede sold), optimizând timpul pe carecli enții îl dedică activităților de tip bi -ro cratic. Cargosoft este un produsinovator care își propune să simplificevertiginos modul în care transportatoriiîși desfășoară managementul acti vi -tă ților.

Avantaje pentrutransportatori...Sistemul oferă o serie de avantaje

im portante transportatorilor. În primulrând, atunci când este vorba desprefac turare, se elimină eroarea umană(gre șeli de scriere cont sau alte date,calcul sume, curs valutar sau TVA), iarfacturile pot fi șterse/anulate/stornatesau se poate aplica discount. Sistemulemite avertizări scadențe facturi emiseși primite și oferă posibilitatea de aver -ti zare prin e-mail a clienților asuprasca denței facturilor emise. Admi nis -tra rea flotei auto este mai simplă, cuavertizări asupra expirării polițelor, aCMR, a ITP, a rovinietei sau asuprasca dențelor leasingului/ratelor. Existăposi bilitatea creării și emiterii de CMR,a deschiderii de dosare pe baza fac -turilor emise pentru salvarea (uploada -rea) documentelor anexe transportului,

a creării de conturi pentru dispeceri,precum și posibilitatea de raportarepe fiecare dispecer asupra per fo r -manței acestuia (număr comenzi efec -tuate, valoare comenzi, profit în re -gistrat). De asemenea, sistemul oferăposibilitatea de a contabiliza cheltui -le lile și de a realiza rapoarte de cheltu -ieli/TVA/profit/cash-flow, precum și aînregistrării și administrării instru men -telor de plată (bilet la ordin/filă cec)emise și primite cu avertizări descadențe.

...și pentru casele deexpedițiiCargosoft oferă expeditorilor ușu -

rință în utilizare, cu un singur clickpentru confirmare comandă client, co -man dă transportator și facturare, oda -tă creată cursa cu datele aferente (da -tă/tip transport/auto/adrese încăr careși descărcare/marfă/preț client și trans -por tator/modalități și termene de plată)și gestionare la fel de facilă a înca -sărilor/plăților. Prin intermediul acesteiplatforme, aceștia pot factura mai mul -te curse pe o singură factură, pe bazacăreia se deschide un dosar cu maimulte comenzi unde se pot adăuga(up loada) documentele anexe trans -por turilor. Expeditorii pot face un calculal scadențelor facturilor emise și pri -mite în funcție de selecția dorită, nu -

măr de X zile de la: emitere factură,încărcare, descărcare, primire do cu -mente cu avertizări de scadențe și tri -mitere automată de e-mailuri.

În sistem, se pot crea conturi pen -tru expeditori, existând posibilitateade raportare pe fiecare expeditor asu -pra performanței acestuia (număr co -menzi efectuate, valoare comenzi,profit înregistrat). Nu în ultimul rând,ca și pentru transportatori, Cargosoftoferă posibilitatea de a contabilizachel tuilelile și realiza rapoarte de chel -tuieli, de a înregistra și administra in -stru mente de plată, de a administraflota și de a crea CMR.

„Cargosoft aduce un suflu nou înceea ce privește organizarea trans -por turilor în România. Prin intermediula ces tei aplicații, ne propunem să revo -lu ționăm piața autohtonă a transpor -tu rilor, contribuind activ la optimizareaîn tregului proces. De asemenea, Car -gosoft va seta un nou standard înmana gementul acestor activități, întru -cât reprezintă cea mai bună soluție,judecând după raportul dintre calitateși preț. Ne propunem ca această apli -cație să devină alegerea numărul unua transportatorilor din România”, de -clară Sebastian Harapu, General Ma -na ger Truck Freight Service.


Truck FreightService lanseazăCargosoft

Truck Freight Service, jucător activ pe piața de transporturi șilogistică din România, lansează Cargosoft, o nouă platformă onlinededicată gestionării transporturilor rutiere.


PAS

TIL

A D

E S

IGU

RA

NŢ

ĂP

RE

ZE

NTA

RE

Continental la IAA Hanovra

A treia generațieContinental a continuat să-și dezvolte gama de anvelope decamion și autobuz, lansată pentru prima oară la mijlocul anului2013. După consacrarea noii game de anvelope pentru transportulcomercial de pasageri, Continental a trecut la prezentarea noiigenerații de anvelope pentru segmentul de autocamioane.

PU

BLIC

ITATE

L a târgul internațional IAA Ha no -vra, furnizorul german de pro -duse pentru automobile și-a

pre zentat a treia generație de anve -lope pen tru roți motoare, roți de direc -ție și re morci pentru segmentul demărfuri. Noile anvelope Conti pentrutransportul de mărfuri sunt optimizatepentru a oferi avantaje maxime clien -ților și costuri mi nime cu parcurile auto.

Inginerii au optimizat designul șicom pușii de cauciuc ai căilor de rulare,ai benzilor de ranforsare, corpului șita loanelor tuturor anvelopelor de atreia ge nerație. În acest fel, s-a ajunsla o re zistență de rulare de sub 4kg/tonă pentru anumite tipuri de an -ve lope, ca de exemplu gama ContiEcoPlus, câști gând astfel clasa A deeficiență ener ge tică potrivit clasificăriieuropene a anvelopelor.

Cele 3 noi game de anvelope dea treia generație pentru transportul demăr furi se numesc „Conti Hybrid”,„Conti EcoPlus” și „Conti Scan di na -via”.

Conti Hybrid -rezistență la uzurăLa IAA, Continental a prezentat an -

ve lopa de uz mixt de 22,5 inci, con ce -pu tă special pentru autoutilitare. Dease menea, s-au lansat recent pe piațăan velopele Conti Hybrid HS3 pentruroțile motoare - iar anvelopele ContiHybrid HD3 pentru roți de direcție șiConti Hybrid HT3 pentru remorci șisemi remorci urmează să fie lansate pepiață în 2015.

Anvelopele Conti Hybrid HS3 șiConti Hybrid HD3 de 19,5 inci sunt potri -vite pentru segmentul de peste 12 tone.An velopele Conti Hybrid HT3 sunt dis -po nibile la aceleaşi dimensiuni și sunt

concepute special pentru re morci șitrans porturi regionale.

Anvelopele Conti Hybrid LS3 pen -tru roți motoare și anvelopele ContiHybrid LD3 pentru roți de direcție suntfolosite pentru autoutilitare ușoare, cuo greutate totală de până la 12 tone șiun diametru de anvelopă de 17,5 inci.Pot fi folosite la camioane clasice dedistribuție, servicii municipale și trans -porturi pe distanțe lungi și auto străzi.Anvelopele Conti Hybrid fac do vadarecomandărilor primite ca anve lo peuniversale din segmentul pre mium ladimensiuni de 17,5", 19,5" și 22,5". An -velopele de roți motoare din noua gamăConti Hybrid au eti cheta M+S, în timpce anvelopele de roți de direcție aueticheta M+S și sim bolul „Trei culmi șiun fulg de nea” (3PMSF).

Conti EcoPlus -generația high-tech Noua generație de anvelope high-

tech Conti EcoPlus este concepută înprincipal pentru autostrăzi și drumuriinternaționale. Aceste anvelope suntca rac te rizate printr-o rezistență scă zu -

tă la rulare, fără compromisuri pri vinddu rata de viață. Anvelopele sunt potri -vi te pentru toate roțile de ca mi oane șire morci, cu axe motoare HS3, axe dedirecție HD3 și axe de remorcă HT3.Anvelopele respective se pot lăuda cuo scădere a consumului de carburantde până la 1,9 litri la 100 km prin com -pa rație cu generațiile ante rioare, la unkilo metraj egal. Printre fac torii cheie laob ținerea acestei scă deri se numărănoii compuși de cau ciuc polimericpentru căile de rulare și pereți, precumși conceptul de dublă stratificare și mo -delul specific al căii de rulare.

Conti Scandinavia -aderență optimă Când se lasă frigul, Continental re -

co mandă folosirea unor anvelope deiarnă speciale. Continental bene fi ciazăde un concept de anvelope bine pus lapunct pentru roțile de față, spate și re -mor că, special pentru con di țiile de iarnă- gama Conti Scandi na via. Aceste an -velope sunt carac te ri zate de cerințe pri -vind axul, ca de exem plu capacitateop timă de condu ce re și ghidare lateralăpentru axul din față, tracțiune maximăși forță de frânare pentru axul de direc -ție, și ade rență semnificativ mai marela frânare și întoarcere pentru axul re -mor cii. Ga ma Conti Scandinavia depă -șeș te cu mult cerințele legale pentrueti cheta M+S și simbolul „Fulgului denea pe munte”. Este disponibil un noupor to foliu de anvelope de iarnă pentruanve lopele de dimensiunile 17,5 și 19,5inci.

ContiRe - reșapare premiumOferta premium de anvelope reșapate de la fabrica ContiLifeCycle din Stöcken,Germania, ajută la păstrarea resurselor și optimizarea costurilor totale deexploatare. Procesele moderne de reșapare la cald pregătesc carcasele de bunăcalitate pentru o a doua viață utilă, la camioane. Clienții pot alege întreanvelopele reșapate la cald de la ContiRe - care include acum și primeleanvelope de a treia generație - și o gamă complexă de modele ContiTread pentrureșapare la rece. Carcasa îmbunătățită, cu o serie de benzi rigide, amelioreazădurabilitatea noilor anvelope și, în același timp, le face mai ușor de reșapat.

C ompaniile care au avut în a -cest an vehicule implicate înac cidente ştiu cât de mari

sunt pierderile, cât de dificil de anti ci -pat, câte alte costuri indirecte vorurma. Firmele de transport se află laacest sfârşit de an în plin proces deevaluare a performanţelor comerciale.Se fac analize complexe de costuricu licenţierea, combustibilul, anve lo -pele, forţa de muncă, mentenanţa.Sunt însă şi alte analize ce trebuie fă -cute şi alte costuri ce trebuie luate înconsiderare şi care, în mod sigur, auinfluenţat productivitatea companiilor.Este vorba de costurile generate deac cidentele din timpul anului şi de cos -turile şi eficienţa măsurilor ce au fostluate pentru prevenirea accidentelor.Cu siguranţă toate companiile şi-aupro pus la începutul anului 0 (zero)AC CIDENTE ca obiectiv pentru sigu -ran ţa în muncă a angajaţilor. Sfârşitulanului este un moment bun pentru aanaliza drumul parcurs către obiectivulpropus şi cât de aproape sunt de a -cesta şi de a stabili ce vom face în a -nul următor pentru a îmbunătăţi re -zul tatele.

Sistemul demanagement alriscurilor deaccidentareProgresul tehnologic şi presiunea

intensă a competiţiei aduc schimbărirapide în condiţiile de lucru, în pro ce -sele de muncă şi în organizare sub as -pectul securităţii si sănătăţii în muncă.Organizaţiile trebuie să fie capabilesă facă faţă în mod continuu provo -

că rilor şi să răspundă prin strategiidinamice de management. Tendinţeleactuale manifestate în domeniul eco -no mic atât la nivel european cât şiinternaţional, arată în mod clar, pe deo parte necesitatea stabilirii de cătrefie care organizaţie (companie) a unorobiective concrete privind siguranţa şisănătatea în muncă (SSM), iar pe dealtă parte necesitatea plasării acestorobiective pe aceeași treaptă de im -por tanţă cu obiectivele privind pro duc -ti vitatea şi calitatea serviciilor. De ase -menea, este deja recunoscut faptulcă între componentele de mana ge -ment al firmei există o relaţie directă,succesele/deficienţele înregistrate încadrul unui segment având efecte şiasupra celorlalte segmente. Abor da -rea sistematică a elementelor mana -ge mentului general impune realizareaunor modele pe baza cărora să sefacă planificarea, implementarea,men ţinerea si verificarea sistemelor

de management. Astfel de modele auapărut pentru prima dată în domeniulcalităţii și al protecţiei mediului, con -cep tul fiind extins ulterior și pentru do -meniul securităţii şi sănătăţii în muncă.Relaţiile directe existente între acestecomponente la nivelul manage men -tu lui general al unei firme au impussta bilirea unor corelaţii şi la nivelulmo delelor aferente.

Etapa Planificării În cadrul acestei etape, angajatorul

trebuie să stabilească politica firmeiprivind securitatea în muncă a pro pri -ilor angajaţi şi a contractorilor cu careaceştia intră în contact şi să conturezecadrul general pentru identificareapericolelor, evaluarea riscurilor și pu -ne rea în practică a măsurilor de con -trol necesare. Trebuie avute în vederetoate pericolele atât pentru activitateacurentă (transport) cât şi pentru ac ti -vi tăţile conexe: parcare şi staţionarepentru odihnă, încărcare, descărcare,cu răţarea vehiculului şi remorcii (maiales dacă aceasta este cisternă sauare altă suprastructură specială). Pro -ce sul de planificare continuă cu eva -lua rea riscurilor şi clasificarea lor gra -dual în funcţie de probabilitatea caa ces tea să producă un eveniment ne -dorit şi de gravitatea consecinţelor încazul producerii. Tot în această etapă,se decid şi se planifică acţiunile cevor fi întreprinse, termenele de reali -za re a acţiunilor şi persoanele respon -sa bile cu ducerea lor la îndeplinire.De asemenea, trebuie stabilite respon -sa bilităţile şi nivelul de implicare şiparticipare a managerilor la imple men -tarea măsurilor, ținând cont de faptulcă aceştia vor avea de jucat un roldeo sebit de important în asigurareafunc ţionării eficiente a viitorului sistemde management. Măsurile de prev e -nire trebuie luate pornind de la convin -ge rea că Siguranţa în muncă nu tre -buie să fie negociabilă.

Material realizat cu sprijinul Transport

Health&Safety - Lafarge [email protected]

Managementulsiguranţei în muncă -analize şi previziuni

Sistemul eficient de management al siguranţei în muncă poateconduce la obiectivul comun pentru anul 2015: 0 (zero) ACCIDENTE.

Etape ale procesului de managemental siguranței în muncă

Începând din acest număr al revistei, intrăm în detaliile procesului demanagement al siguranţei în muncă.Pentru realizarea unui sistem de management eficient al siguranţei în muncăeste necesară parcurgerea mai multor etape înlănţuite într-un proces dinamic. Aceste etape sunt: - Planificarea- Implementarea măsurilor de prevenire- Monitorizarea şi Verificarea- Îmbunătăţirea continuă.

decembrie 2014 ............................................................................................................................................ 31

VIA

ȚA

VĂ

ZU

TĂ

PR

IN P

AR

BR

IZG

HID

DE

RE

DU

CE

RE

A C

OS

TU

RILO

R

Echipamentulanului înRomânia –prima ediție

Î n siguranța rutieră, clasamentelesfâr șitului de an sunt înlocuite desta tistici și, din păcate, aceste

sta tistici nu laudă, ci arată învinșii. Șianul acesta a fost un an cu mult preamul te accidente. Încă se moare preamult pe șoselele din România...

Știu că sunteți în febra pregătirilor.Mai aveți încă de făcut cumpărături,mai aveți de pus la punct ultimele de -ta lii, că așa suntem noi, românii, lăsămtotul pe ultima sută de metri. Unii poa -te încă nu s-au hotărât ce vor face deCrăciun, unde vor petrece revelionul,alții sunt poate pe drum, spre casă.Dar, în curând, totul va fi gata și fiecaredintre noi vom aștepta noul an cusperanțe mărturisite sau nu.

Nu uitați că anul nou trebuie să văgă sească bine dispuși și, mai ales,teferi. Așa că vă doresc un Crăciun șiun revelion de milioane, să petrecețicât se poate de bine și să uitați de re -le le anului ce trece. Iar pe cel nou să-lrugăm să ne aducă printre daruri șimai multă siguranță în trafic și mai

mul tă înțelepciune atunci când suntemla volan. Și fiindcă 2015 bate la ușă,dați-mi voie, conform tradiției, să văspun LA MULȚI ANI și să vă sor co -vesc de pe acum:

Sorcova, vesela,Să trăiţi, să-mbătrâniţi,Da' nu la coadă la Nădlac,Îmbrăcați în parpalac!Sorcova, vesela,Ca un păr, ca un măr,În care să nu intrați Când pe șosea derapați!Sorcova, vesela,Ca un fir de trandafirTare ca piatra,Iute ca săgeata,Dar nu când vă deplasați... Că un radar încasați!Sorcova, vesela,Tare ca fierul,Iute ca oţelul.Dar vă rog să nu uitațiCă voi nu sunteți așa, Accident de veți avea!

Sorcova, vesela,Pe șosea să fiți prudențiȘi mereu, mereu atenți,Tahograful nu-l uitați, În parcare așteptațiȘi odihna-efectuați!Sorcova, vesela,Iară voi, transportatorii,S-aveți numai bucurii,Să-nvârtiți roata din plin,Curse multe și bănoase. Câte cuie sunt pe casăAtâtea Autorizații pe masă,Să n-aveți nicio belea.Statul, acciza-napoi s-o dea.Iar în anul care vine S-auzim mai mult de bine,S-aveți numai șoferi buni.Cum e vorba din bătrâni:LA MULȚI ANIȘI DRUMUL BUN!

Psiholog pr. Cristian SANDUCabinet de psihologie autorizat

E-mail: [email protected]: 0744 657 898

Cele rele să se spele,cele bune să se-aduneSfârșitul de an este prilej de bilanț. În toate domeniile vieții sociale, sealeg învingătorii. Deși avem învingători - Romanian Transport Companyof the Year 2014 stă mărturie - în transporturile rutiere nu cred călucrurile au mers așa cum ar fi trebuit. Dumneavoastră știți mai bine camine. Să sperăm că anul ce vine va fi mai bun... dar oare speranța astanu o avem la fiecare sfârșit de an!?

PUBLICITATE

ce mai ridicate de performanţă ope -ra ţională şi calitate.

Pentru moment şi datorită schim -bă rilor în legislaţia muncii din ţărileeu ropene, consider că presiunea asu -pra tarifelor va veni din ambele părţi,

atât din partea clienţilor cât şi din par -tea legislativului şi a condiţiilor pieţelor.

În general, pentru atingerea ţintelorde reducere a costurilor, în prima in -stan ţă furnizorii se vor îndrepta spreariile cu contribuţia cea mai ridicată învo lumul total al costurilor. Acestea suntfor ţa de muncă şi activele necesaredes făşurării activităţii respective. Re -du cerea costurilor trebuie să fie un re -zul tat al acţiunilor de îmbunătăţire şieficientizare. Acestea pot fi realizateprintr-o cooperare şi participare strân -să, de tipul parteneriatului, între furni -zori şi clienţi.

Soluţiile găsite de furnizori vin caacţiuni de răspuns la cerinţele şi trans -pa renţa clienţilor. Comunicarea şitransparenţa în identificarea soluţiilorde îmbunătăţire şi eficientizare suntcei doi factori care contribuie în mod

esen ţial la identificarea şi imple -men ta rea acestora. Una dinmăsu rile cele mai eficiente îniden ti ficarea de noi idei este cu - noscută sub denumirea de «brainstorming», furtuna cre ie re lor, încare orice idee, venită de la ori -cine, care participă la acest exer -ciţiu, este considerată ca fiind oidee care poate aduce beneficiisau îmbunătăţiri.

Cred că piaţa va evolua în direcţiecres cătoare, datorită modificărilor le -gis lative şi datorită evoluţiei indiceluipre ţului de consum şi a salariuluimediu.

Dorinţa de a avea cât mai multecomenzi sau de a avea de lucru, fărăînsă a genera profit, este cauza celormai multe falimente. În sectorul logis -tic, în ultimii ani, piaţa s-a mai aşezatşi nu cred că vom avea foarte multesituaţii de genul falimentelor. Mai mult,aş considera ca măsuri de protecţiediversificarea portofoliului de clienţi şireducerea expunerii pe key account.”


GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

Mircea Mănescu,Managing DirectorAhead Logistics„Este importantă obună comunicare”„Presiunea pe tarife este perma -

nen tă, deşi clienţii au văzut că în ultimiiani preţul combustibilului a crescut ex -po nenţial. Piaţa este încă perturbată deofertele unor transportatori care nu res -pectă regulile jocului (plătesc an ga jaţiila negru, cumpără motorină de fu rat,trans portă marfa fără facturi etc) iar a -ces te oferte, din păcate, lovesc în trans -portatorii care nu fac evaziune fis cală.Este important pentru trans por tatori săofere tarife care să acopere costurile şisă poată avea un procent al profituluicare să permită în viitor să facă şi even -tuale investiţii în ca mi oa ne noi. Pen trutransportul intern, flota de ca mi oa neeste foarte veche şi trans por tatorii auresurse limitate pen tru noi in vestiţiitocmai din cauza tarifelor mult prea mici.

Singurul risc al clientului este cares pectivii transportatori pe care i-ausu grumat prin tarife mici să sucombe,iar contractele de transport să rămânăliteră moartă. În general, clientul ştiecă respectivele tarife sunt nesus te na -bile, dar reducerea tarifelor este unmotiv de laudă în faţa top manage -

men tului şi profitul este considerat omare victorie în negocieri.

Se pot găsi împreună cu clientulsoluţii de optimizare care să generezeo reducere a costurilor. Este impor -tan tă o bună comunicare pe baza unuipar teneriat. Dialogul este foarte im -por tant într-un parteneriat şi con si -derăm că este posibil să se găseascăpermanent soluţii inovative.

Pentru următorul an, sperăm într-ocreştere a tarifelor, dar totul depindede atitudinea transportatorilor. Anulacesta, acciza ne-a afectat pentru căguvernanţii au promis returnarea celor4 cenţi, iar noi am plătit cei 7 eurocenţisuplimentari şi nu am primit nimic, nicide la autorităţi şi nici de la clienţi.

Oricând este posibil să aparăfalimente, întrucât există multe firmemari de transport care deja sunt în in -sol venţă.”

Cristian Ofiţeru,director generalCEVA LogisticsRomania„Presiunea va venidin două părţi”„Ca în fiecare an, există o presiune

pe costuri. Aceasta vine în special dinpar tea clienţilor care au ţinte de re du -

cere a costurilor. Aş zice că nivelulac tual al tarifelor reflectă costurile rea -le din transporturi şi logistică, daroricum sunt mult mai mici decât încelelalte ţări din Europa, ceea ce neface mai atractivi, dar, în acelaşi timp,şi mai vulnerabili la cerinţele din ce în

ANCHETĂMai poate fi susținutăpresiunea pe tarife?Piaţa continuă să pună presiune pe tarifele din transporturi şilogistică, chiar dacă sunt periculos de apropiate de nivelulcosturilor. Şi aceasta în cele mai bune cazuri. Mai este loc descădere? De unde mai putem câştiga eficienţă? Sunt semne deîntrebare la care am încercat să aflăm răspunsul de la unii dintrecei mai importanţi operatori din domeniu, care au participat la oscurtă anchetă realizată de Ziua Cargo.

- Presiunea pe tarife a continuat să crească în cursulacestui an?

- În ce măsură tarifele practicate pe piaţă reflectă costurilereale de transport sau logistică?

- Consideraţi că presiunea aplicată pe tarifele de transportoferă încă posibilitatea unei soluţii sustenabile în timp?

- Care sunt riscurile pe care şi le asumă clienţii care punaccent numai pe reducerea tarifelor?

- În ce măsură pot fi identificate într-o relaţie reală departeneriat (client/furnizor de servicii de logistică şi

transport) soluţii de reducere a costurilor?- Consideraţi că pot fi identificate măsuri reale de

reducere a costurilor şi, implicit, a tarifelor printr-ocomunicare mai bună, prin aplicarea de soluţii deîmbunătăţire continuă şi prin soluţii inovative?

- Cum vedeţi evoluţia pieţelor de logistică şi transport dinpunctul de vedere al tarifelor în următorul an?

- Credeţi că vom asista în următoarea perioadă lafalimente în sectoarele de transport şi logistică dincauza unei proaste gestiuni a tarifelor?

Întrebările la care am rugat companii de logistică şi transport să răspundăîncearcă să contureze o imagine reală asupra pieţei:

decembrie 2014 ............................................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

35............................................................................................................................................ decembrie 201434

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

Într-o relaţie de parteneriat, pot fidescoperite soluţii de reducere a cos -tu rilor în eficientizarea volumului delucru şi a sinergiei privind ambele părţi.În mod cert, măsurile de reducere acos turilor pot fi identificate printr-un gradmai bun de comunicare, prin îm bu -nătăţire continuă şi prin soluţii inovative.

Pentru anul viitor, sperăm într-ouşoa ră creştere a tarifelor de pe pieţe -le de logistică şi transporturi, dar cusigu ranţă că vom asista la falimenteatâta vreme cât încă se practică dum -ping-ul.”

Rareş Măcinică,Managing DirectorLagermax AEDRomania„Cea mai eficientăsoluţie este cea deopen book”„Preţul rămâne, în majoritatea ca -

zu rilor, principalul criteriu de selecţie,însă elementele de calitate au revenitîn discuţie din ce în ce mai vizibil. Re -du cerea stocurilor a continuat şi anulacesta, astfel că presiunea pe timpulde livrare şi pregătire a mărfurilor afost imensă. Acesta a fost principalulmotiv pentru care s-au reintrodus KPIsîn măsurarea performanţei. Din ce înce mai mulţi clienţi au conştientizatlimi ta inferioară în presiunea de redu -ce re a tarifelor 3PL-ului şi au realizatcă, sub această limită, operatorul vaîntâmpina dificultăţi în meţinerea aces -tor KPIs. Clienţii încep să realizezecă pierderile cauzate de o livrare gre -şită, pot «costa» mult mai mult decâtsaving-ul realizat prin reducerea tari -fe relor cu service provider-ul. Suntcon vins că trendul acesta va continua;acest aspect este unul extrem de im -portant şi trebuie să vină din parteacli enţilor, este important pentru căefec tul principal constă în educareaşi creşterea competitivităţii în aceastăpiaţă.

Relaţia dintre preţ şi calitate pri -mea ză în orice evaluare. De exemplu,în piaţa de logistică, firmele de consul -tanţă în domeniul real estate industrialpublică regulat rapoarte de piaţă, in -di când costul mediu de chirie. Astfel,poţi estima un cost minim mediu subcare un logistician are dificultăţi în amenţine o anumită calitate. Sigur, suntcom panii care au pierdut clienţi delogis tică şi au spaţii «goale», iar dis -pe rarea în reducerea pierderilor ducela oferte «promoţionale», strategiafiind că orice client cu orice marfă, laorice cost, este binevenit, doar-doarmai reducem din pierdere. Acestecom panii ar trebui sancţionate legalpen tru practicarea de preţuri de dum -ping şi lipsa de etică, făcând enorm

de mult rău pieţei şi celorlalţi com pe -titori.

Business-ul unui client are maimulte verigi în lanţul de aprovizionare.Una dintre cele mai importante estetransportul/ logistica, interfaţa «mo bi -lă» dintre furnizori şi cumpărători. Fărăaceastă verigă, nimeni nu poate facebusiness. De aceea, importanţa ei înan samblul Supply Chain-ului este vita -lă. Asemenea trebuie să fie şi statutuldat de clienţi service providerilor, adicănu simpli furnizori de servicii, ci parte -neri în afacerea lor. Clienţii au nevoiesă conştientizeze aceste riscuri înprimul rând. Şi să le evalueze. Putemsă ne dorim să cumpărăm un Volvonou sau o maşină second hand. Cuam bele maşini putem circula şi ajungela destinaţie. Doar că, în anumite con -diţii, anumite detalii pot face diferenţa.Cum ar fi elemente legate de sigu ran -ţă, de rapiditate, de added value. Oriceopţiune se poate lua în considerare,dar ne asumăm nişte riscuri. Aşa cumam spus mai sus, o livrare întârziatăpentru 3PL poate să nu aibă conse -cinţe (atunci când se încadrează înKPI), dar pentru client poate duce lapierderi, uneori, imense.

Atâta timp cât este o comunicaredeschisă şi sinceră, se pot găsi soluţiide reducere a costurilor în colaborare.

Cea mai eficentă soluţie în opinia meaeste cea de open book. Să fim trans -pa renţi cu costurile şi să agreăm omar jă de profit. Astfel, clientul poateveni cu idei, din experienţa lui, princare să mă ajute să optimizez costurile(exemplu: pot să achiziţionez foliepen tru depozit printr-un furizor al clien -tului, acesta având o putere de cum -pă rare mai mare şi, implicit, un dis -count mai bun). Este o soluţie extremde convenabilă pentru ambele părţi.

Soluţiile inovative şi CIP (Con ti -nuous Improvement Process) suntesenţiale în orice proiect important,mai ales de logistică, şi pentru anumitedomenii (de exemplu Automotive) elesunt obligatorii. Nu este neapărat ne -voie ca pe primul loc să se afle argu -mentul financiar, acela de reducere acosturilor. Pe primul loc trebuie să fiecreşterea eficienţei şi productivităţii,acest lucru ducând sau nu la redu ce -rea costurilor. Dar trebuie să «ieşim»din acest concept de «reducere cos -turi» utilizat de la începutul crizei şisă trecem la nivelul următor, acela de«creştere a investiţiilor». Fără investiţiinoi nu există inovaţie şi îmbunătăţirecontinuă. Iar într-un parteneriat acesteinvestiţii trebuie să fie comune, pentruo mai bună optimizare a lichidităţilor3PL-ului.

Viorel Leca, directorgeneral GebrüderWeiss Romania„Pot fi identificatesoluţii de reducere acosturilor”„Fie că vorbim de solicitări spot,

clienţi cu contract sau licitaţii la caream luat parte, am resimţit şi anulacesta o presiune crescută pe tarife.Tot mai multe companii ce activeazăpe această piaţă tind să reducă tarifelecu riscul de a nu-şi putea acoperi cos -tu rile, sperând să-şi mărească porto -fo liul de clienţi. Atât furnizorii de serviciilogistice, cât şi companiile ce solicităaceste servicii trebuie să înțeleagă că,pe de o parte, reducerea tarifelor impli -că şi un nivel scăzut de calitate, iarpe de altă parte această practică nueste sustenabilă pe termen lung. Înacest sens, putem observa numeroa -se exemple de companii intrate în in -solvenţă. Sunt însă pe piaţă şi com -panii, precum Gebrüder Weiss, carese adaptează la nevoile şi cerinţelepartenerilor, fără a face însă rabat lacali tatea serviciilor prestate, asigurân -du-se, totodată, că activitatea pe ter -men lung a organizaţiei nu va fi afec -tată negativ.

Într-o oarecare măsură, este nor -mal să existe o presiune pe tarife. Şinoi, companiile de transport şi logisti -că, solicităm discounturi şi reducerifurnizorilor noştri, în funcţie de diferitecriterii (volum, frecvenţă, vechime aco laborării etc). Dacă această presiu -ne este sustenabilă sau nu, depindede nivelul până la care suntem dispuşisă coborâm tarifele. O politică de preţce nu permite acoperirea costurilor vaconduce pe termen lung la restructu -rări ale companiei, chiar şi la imposibi -li tatea desfăşurării activităţii.

Riscurile pe care şi le asumă cli -enţii pentru care tariful primează suntnu meroase; amintesc doar scădereani velului calitativ al prestării serviciilor,în târzierea la livrare, lipsa camioanelorpentru transportul bunurilor şi, în timp,pierderea furnizorului de servicii detransport şi logistică, deoarece acestanu va putea susţine permanent tarifelela nivelul solicitat de client.

Pot fi identificate o serie de soluţiide reducere a costurilor, astfel încâtsă existe o relaţie de tip win-win întrepar teneri. Pentru aceasta, este foarteim portant ca furnizorul de servicii detransport şi logistică să înțeleagă per -fect nevoia clientului şi să vină în în -tâmpinarea acestuia cu cea mai avan -tajoasă ofertă. Bineînțeles, pot fiidentificate măsuri de reducere a cos -turilor. O comunicare eficientă întreparteneri este primul pas spre oferireaunor servicii care să se plieze perfect

pe nevoia acestora. Ulterior, este im -por tant să se seteze o serie de indi -catori de performanţă, care să permităîmbunătăţirea continuă a serviciilorprestate.

Există premisele ca presiunea petarife să crească, având în vedere, pede o parte, scăderea preţului la barilulde petrol şi, pe de altă parte, faptul căeconomiile europene şi, implicit, trans -portul de mărfuri, se confruntă cu ocreştere mai degrabă modestă, accen -tuând competiţia între furnizori şi luptapentru cota de piaţă. Sunt convins că,în ciuda celor câțiva ani trecuţi de lacriza economică, sunt multe companiicare nu s-au redresat din punct devedere economic. Putem spune căaceste companii se confruntă cu risculin trării în insolvenţă şi gestiuneaproas tă a tarifelor este doar unul dintrefac torii care contribuie la această starede fapt, nefiind singurul aspect.”

Daniela Midvichi,Purchasing ManagerGefco„O perioadă relativstabilă”„Considerăm că suntem într-o pe -

ri oadă relativ stabilă din punctul devedere al tarifelor. O serie importantăde furnizori de servicii în acest dome -niu susţin tarife încadrabile în aceeaşi«gamă», ceea ce înseamnă că piaţa areglat preţul într-o zonă superioară cos -tului. Sustenabilitatea tarifelor în trans -portul rutier presupune absorbţia mo -di ficărilor de costuri care apar des tulde des (carburant, taxe de drum), a se -zo nalităţii inerente în multe dome nii deactivitate, precum şi a dinamicii din zonaschimburilor economice inter na ţio nale.Cel mai mic preţ nu poate su por taaceste variaţii. Clienţii care pun ac centnumai pe preţ nu bene fi ciază de tarifesustenabile şi pot avea, pe par curs,probleme operaţionale şi de calitate.

O deschidere reală spre optimi -zare a ambelor părţi, transparența înnegociere şi o dorinţă comună desecurizare a activităţii desfăşurate defiecare dintre entităţile economiceimplicate sunt premisele pentru unparteneriat solid.

Cu siguranţă, fiecare companiepoate să-şi îmbunătăţească modul deoperare, achiziţiile, vânzările. Pe opiaţă încă nu destul de matură, ca anoas tră, e destul de lucru. Un ase me -nea exemplu este reorientarea achizi -ţiilor de carburant realizate detranspor tatori către ţările vecine, încontextul în care scăderea preţuluipetrolului nu s-a reflectat în costurilefurnizorilor de carburant din România.

La anul, tarifele vor creşte uşor,din cauza majorării taxelor de drum

anun ţate de câteva ţări europene.Creş terea economică prognozată aRomâ niei, dacă se va concretiza, vaaduce evoluţii ale tarifelor şi în sectorulde logistică. Din punctul de vedere alfalimentelor, există un segment redusde piaţă care se împrospătează perio -dic: unele companii dispar sau se reor -ganizează, în timp ce apar altele noi.Probabil este un fenomen firesc, încondiţiile de competitivitate sporită încare activăm.”

Mihai Iancu, directorgeneral GTI Logistic„Presiunea pe tarifenu oferăsustenabilitate”„Presiunea pe tarife a crescut şi,

după părerea mea, va mai creşte în ur -mătorii ani. Cred că tarifele reflectă si -tua ţia din piaţa de logistică şi trans portdin România. Este clar că presiu neape tarife nu oferă sustenabilitate în timpşi, ca exemplificare, uitaţi-vă ce se în -tâmplă cu parcul auto din Ro mânia.

Cei care au în vedere doar redu -ce rea preţurilor vor trebui să se mul -ţu mească și cu servicii din ce în ce maislabe calitativ şi cu furnizori de serviciimai instabili.

Sunt foarte rare cazurile în carefur nizorul se întâlneşte cu clientul şiîm preună încearcă să optimizezeactivi tatea.

Consider că, în următorul an, tari -fe le vor scădea sau vor rămâne la ace -laşi nivel, indiferent de preţul car bu -rantului, al mâinii de lucru etc, şi atuncipre siunea va fi în continuare pe opera -tor pentru a găsi soluţii de optimizare.

Cred că falimente există şi acumşi vor exista şi în viitor. Au fost fa li -mente răsunătoare în piaţă şi nu s-aîntâmplat nimic, nu au crescut tarifele,nu s-a simţit o lipsă acută de soluţii şiceilalţi care au rămas au absorbit şibunele, şi relele.”

Cătălin Lazăr,reprezentantcomercialInternational Lazăr„Tarifele sunt lalimita costurilor”„Da, presiunea pe tarife a conti -

nuat să crească, tarifele practicate înacest moment pe piaţă fiind la limitacos turilor. Presiunea aplicată pe tari -fe le de transport oferă încă posibili ta -tea unei soluţii sustenabile în timpdoar dacă există o structură şi o si -tuaţie financiară solidă în cadrul firmei.Clienţii care pun accent numai peredu cerea tarifelor riscă, fără îndoială,scăderea calităţii serviciilor de carebeneficiază.

PU

BLIC

ITATE

............................................................................................................................................ decembrie 201436

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

decembrie 2014 ............................................................................................................................................ 37

OP

INII D

IN P

IAŢ

Ă

Reducerea costurilor,până unde?În curând, vom intra în noul an, în care ne vom confrunta cucerinţele consumatorilor şi clienţilor de a livra mai repede şi de areduce costurile. Clientul întotdeauna îşi va orienta decizia decumpărare către cea mai accesibilă soluţie din punct de vedere alcostului, iar în cazul contractelor în derulare va solicita un plan deîmbunătăţire care să genereze reduceri de costuri.

S ă luăm, de exemplu, cazul so -cie tăţii ABC, care este deţi nă -toarea unei flote de camioane

pe care le subcontractează către re -tai ler. După negocieri îndelungate,ABC a reuşit să obţină un tarif suficientsă-şi acopere costurile şi un profit de5%. La începutul anului, este contactatde către retailer, care îi comunică oţintă de reducere a costurilor cu 10%.Pentru un transportator care îşi con -trolează structura costurilor, factoriicei mai importanţi care pot contribuila atingerea ţintei de reducere suntsa lariile (28%), combustibilul (27%) şichel tuielile de întreţinere şi reparaţii(15%).

Cele mai rapide şi la îndemânăso luţii sunt cele de schimbare a struc -turii de personal cu una cu un costmai scăzut, dar automat mai lipsităde experienţă, utilizarea pentru repa -ra ţii a unor staţii service neautorizateşi, în cele mai nefericite cazuri, folo -si rea de combustibil din surse neau -to rizate.

Dacă, la prima vedere, aceste mă -suri par să ajute la atingerea ţintei pro -puse, în realitate costurile înregistratevor fi mult mai mari. Astfel, lipsa deex perienţă a conducătorilor auto areun impact direct asupra consumuluide combustibil. Creşterea cu 8 km/ha vitezei de deplasare, peste 90 km/hduce la o majorare a consumului decom bustibil cu 7%. De asemenea,poa te influenţa şi uzura prematură acau ciucurilor sau a altor piese (am -bre iaj, plăcuţe frână etc).

Putem continua enumerând efec -te le acestor măsuri, dar vom constatacă vor contribui, în cel mai fericit caz,la menţinerea nivelului costurilor. Înge neral, însă, astfel de măsuri duc lască derea performanţei şi a calităţiiser viciului oferit, care generează pena -lităţi şi chiar terminarea contractului.

Şoferii fac diferenţaO reducere sănătoasă a costurilor

se poate obţine printr-o creştere a pro -duc tivităţii operaţiunilor şi prin abor -da rea unei structuri de costuri care să

co respundă unui model sănătos deafa cere. Astfel, deciziile de investiţiiorien tate spre eficientizarea para me -tri lor transportului pot aduce beneficiineaş teptate. Spre exemplu, achizi ţio -na rea unui sistem de optimizare arute lor poate contribui la creştereapro duc tivităţii măsurate (kg trans por -tat/km parcurs), prin alegerea rutelorop time. De asemenea, automatizareaşi utilizarea tehnologiei GPS sau sub -contractarea acestui serviciu ajută lareducerea costurilor administrative cumanagementul rutelor şi al planificării.Îm bunăţirea acestui indicator va aveaun efect pozitiv şi asupra clientului,care va aloca şi mai multe transporturi,în condiţiile creşterii capacităţii, la ace -laşi nivel al serviciilor.

Experienţa şi angajamentul şofe -ri lor poate face diferenţa între douăcompanii care au aceeaşi structură acosturilor, doar prin simplul fapt că an -gajaţii cărora le pasă de compania încare lucrează vor avea o conduităpreventivă atât în stilul de condus, câtşi în respectarea parametrilor de con -dus eficient. Ceea ce se va reflecta

în scăderea costurilor cu combustibilulşi cu reparaţiile. Instruirea şoferiloreste una din acţiunile necostisitoarecare pot avea efecte semnificative înîmbunătăţirea rezultatelor companiei,dar şi în creşterea productivităţii. Totla categoria costuri de personal, intrăşi activităţile neproductive direct, celecare nu fac parte din lanţul de valoarea modelului de afacere. Acestea potfi subcontractate către firme speciali -za te pentru un cost total al serviciuluimai mic decât cel înregistrat în com -panie.

Cunoaşterea specificului produse -lor transportate şi amplasarea optimăa acestora pe platforma de transportpoate duce în plus la creşterea volu -mu lui de marfă transportată, precumşi la o distribuţie uniformă a greutăţii,acţiune ce se va regăsi în creştereapro ductivităţii şi în scăderea ratei deproduse deteriorate pe durata trans -por tului.

Soluţia corectăAnaliza proceselor şi utilizarea de

tehnici şi metode noi de managementoperaţional - LEAN, TPM, KAIZEN potduce la eliminarea paşilor care gene -rea ză pierderi şi reducerea timpilor depro ces, în condiţiile creşterii eficienţeioperaţiunilor. Utilizarea unor astfel detehnici atrage după sine scăderea cos -turilor de întreținere şi reparaţii, posibi -li tatea comparării eficienţei fiecărui ac -tiv şi utilizarea bunelor practici ale celuimai eficient.

Toate aceste măsuri aplicate peter men lung duc la o îmbunătăţire aper formanţei organizaţiei, pregătind-opentru trecerea la un nivel superiorde afacere, prin creşterea portofoliuluide clienţi, de servicii şi a calităţii ser -viciilor. Iar noua organizaţie este pre -gătită să continue îmbunătăţirile carevor duce la creşterea productivităţii şia eficienţei, ceea ce înseamnă, în final,costuri mai mici, construite pe o bazăsănătoasă.

Cristian OFIŢERUCountry Manager CEVA Logistics

CristianOfițeru

Cred că evoluţia tarifelor va fi sta -bilă şi predictibilă, acestea fiind celemai importante elemente când vinevorba de investiţii.”

Daniel Duca, SalesManager, NDLogistics Romania,Groupe NorbertDentressangle„Nu putem depăşibariera bunului simţtarifar”„Presiunea pe tarife a continuat să

crească şi în cursul acestui an. Tarifelepracticate reflectă costurile în proporţiede 70-80%. Restul e risc, pierdere sauino vaţie cu rezultate bune în optimi -za rea costurilor. Presiunea pe tarifelede transport nu mai oferă posibilitateaunei soluţii sustenabile. Măsura încare presiunea pe tarife nu e acoperităde inovaţie nu-şi are sensul.

În logistică, se poate vorbi de opre siune continuă, dat fiind faptul că,în acest sector, într-adevăr, inovaţia şinoile tehnologii fac diferenţa în tarife.Nici aici, însă, nu putem depăşi barierabu nului simţ tarifar. Cei care pun ac -cent numai pe preţ îşi asumă risculunei calităţi scăzute, al inconsistenţeişi al abandonului prematur.

Majoritatea soluţiilor «de bun simţ»ar trebui comunicate de specialist cli -en tului. Într-o piaţă matură, parte ne -ria tele de acest gen se bazează pepla nuri de «continous improvement»,dar şi pe o relaţie deschisă între par -te neri. Soluţiile de reducere a costu -ri lor trebuie analizate împreună, pentrua determina logica, aplicabilitatea şirezultatul unui astfel de demers.

Consider că în următorul an piaţade logistică va creşte, pe fondul out -sour cing-ului. Transportul va creşte şiel. Din punct de vedere al tarifelor, logis -tica poate fi influenţată printr-o dimi nua -re a tarifelor, dat fiind faptul că marii ju -cători au amortizat de-a lun gul ulti mi lorani investițiile majore (IT şi supra feţe)şi pot lansa în piaţă tarife mult maicompetitive. În ceea ce priveşte trans -portul, tarifele vor ră mâ ne constante.

Din cauza unei proaste gestiuni atarifelor, se vor produce, posibil, pier -deri sau renunţări anticipate la con trac -te. Nu cred că putem vorbi despre fali -mente propriu-zise.”

Răzvan Boșomoiu,director comercialOTZ Logistics„Raportul variazăîntre 103 şi 105%”„Da, presiunea pe tarife a conti -

nuat să crească în cursul acestui an.În acest moment, raportul dintre tarife

şi costuri variază între 103% şi 105%,pre siunea oferind încă posibilitateaunei soluţii numai pe termen scurt.

Prin accentul exclusiv pe tarife,clienţii riscă scăderea calităţii serviciilorcontractate, un număr suplimentar defurnizori (care pot accepta termenede plată mai lungi sau tarife mai mici),lipsa de siguranţă a mărfurilor trans -por tate, paradoxal chiar şi creştereacheltuielilor pentru servicii conexe.

În măsura în care există trans pa -renţă în ambele sensuri (client-fur nizor),pot fi identificate şi implemen tate mă -suri de reducere a costurilor. Cu sigu -ranţă pot fi identificate mă suri reale dereducere a costurilor şi, implicit, atarifelor printr-o comunicare mai bună,prin aplicarea de soluţii de îmbunătăţirecontinuă şi prin soluţii inovative.

În următorul an, consider că tari felese vor menţine pe acelaşi nivel cu celac tual, în cel mai bun caz, şi că vomasis ta, cu siguranţă, şi la fali men te însec toarele de transport şi logis tică dincauza proastei gestiuni a ta rifelor.”

Ionel Cipere, directorPracticom„Nu prea se poatediscuta de o evoluţie”„Nu am simţit o creştere de pre -

siune. Este greu de spus dacă tarifelepracticate acum reflectă costurilereale. Totul depinde de cum definimpia ţa şi de costurile implicate. Certeste că presiunea pe tarife nu maioferă sustenabilitate în timp.

Clienţii care pun accent numai pere ducerea tarifelor riscă obţinerea unorservicii de slabă calitate şi chiar lipsaacestor servicii.

Dar consider că în situaţia unuipar teneriat real, cu siguranţă se potgăsi soluţii de reducere a costurilor,cate goric printr-o mai bună comu ni -care, prin soluţii de îmbunătăţirecontinuă şi prin soluţii inovative.

Din punctul de vedere al evoluţieipie ţelor pe partea de tarife, aceastade pinde de cerere şi ofertă... Dacăţinem cont de istoric, nu prea se poatediscuta de o evoluţie... mai degrabăvom discuta despre stagnare sau chiarinvoluţie. Iar proasta gestiune a tari fe -lor poate conduce chiar şi la fali mente.”

Luminiţa Dobrinoiu,Sales and MarketingManager WhitelandLogistics„Stagnare saucreştere uşoară în2015”„Da, cu siguranţă, presiunea pe ta -

ri fe a continuat să crească şi în 2014.Tarifele actuale de pe piaţă nu re flec -

tă costurile reale din transport saulogistică; firmele care le promo vea zănu evaluează corect costurile afe renteacestei activităţi, cu tot ce im plică a -ceas ta, sau gândesc pe ter men scurt.

Presiunea pe tarifele de transporteste bună, dacă nu este singurul factorîn luarea unei decizii legate de eva -luarea unei oferte logistice; pe lângătarife, dacă se ţine cont şi de indicatoriide calitate a serviciilor, presiunea petarife îi obligă pe logisticieni să îşieficientizeze permanent operaţiunileşi să investească în activităţi care săle permită o dezvoltare sustenabilă,atât în timp cât şi în spaţiu.

Principalul risc pe care şi-l asumăclienţii este să îşi nemulţumească, la unmoment dat, propriii lor clienți (prin livrărineefectuate/întârziate, marfă de te rio -ra tă/lipsă, nerespectarea regi mu lui detem peratură controlată agreată etc),pro bleme care duc atât la afec tareavân zărilor acelui client în sens ne gativ,cât şi a imaginii firmei, pe ter men lung.Riscul final este ca, la un mo ment dat,lo gisticianul să nu mai poa tă realizaser viciile la care s-a obligat.

Într-o relaţie de parteneriat, cusigu ranţă pot fi identificate permanentsoluţii de reducere a costurilor. Acestesoluţii pot fi identificate prin intermediulunor analize şi discuţii în comun, peteme de eficientizare a operaţiunilor,atât în ceea ce priveşte producţia/a -pro vizionarea/importurile clienţilor, câtşi partea de logistică (reducerea sto -cu rilor pe cât posibil, un managementmai bun al acestora, reducerea frec -venţei livrărilor la anumiţi clienţi pentrucreşterea volumului per livrare, utili za -rea în comun a anumitor rute, modi -ficarea graficului de transport etc).

Măsuri reale de reducere a cos tu -rilor pot fi şi sunt identificate de câţivaani încoace; acestea se reflectă în re -du cerea costurilor clienţilor cu par teade logistică. Totuşi, trebuie păs trat unechilibru între reducerea cos tu rilor lalogistician şi educarea clienţilor finaliai clientului de servicii lo gistice, în sen -sul optimizărilor. Aceş tia trebuie, la rân -dul lor, să înțeleagă toate costurile dinlanţul de apro vi zionare şi să fie inte re -sați să colabo reze cu clienţii lor furnizoripen tru im plementarea măsurilor; demul te ori, clienţii finali nu sunt deschişisă modi fice anumite aspecte legate departea logistică, doar pentru că unii cli -enţi/fur ni zori ai săi încearcă să facă oeficien ti zare a costurilor.

Whiteland Logistics consideră cătarifele vor avea o stagnare sau ocreş tere uşoară în 2015. Credem căvom asista la falimente, în principaldin proasta gestiune a tarifelor, com -bi nată cu o gestionare defectuoasă apărţii operaţionale.”


............................................................................................................................................ decembrie 201438

CO

NC

UR

S

Echipamentul Anului înRomânia - prima ediţie

U n juriu format din reprezen -tanţi ai unor companii de lo -gis tică şi de pro duc ţie de prim

rang pe piaţa româ neas că vor rea lizateste în depozitele proprii şi vor nota,pe baza unei gri le bine puse la punct,fie care echipament, iar cele mai bunesoluţii vor fi pre miate în ca drul GaleiZiua Cargo din toamna anu lui vi i tor.Con cur sul va fi de marat, însă, din pri -mă vara anu lui 2015, astfel încât tes -tele să poată fi realizate timp de câ -teva luni. Prima edi ţie a con cur suluiva adu ce în aten ţia ju riu lui 3 ca te go -rii de echi pa mente:

• sti vu itor e lec tric până la 2 t, in -clu siv

• stivuitor electric cu catarg retrac -ta bil (reach truck)

• transpaletă electrică.În evaluare vor fi avute în vedere

două criterii principale: 1. Productivitatea/Plus valoarea

pe care echipamentul o aduce com -pa niei

2. Total Cost of Ownership.

Pentru primul criteriu, vor exista oserie de subcriterii care vor sta la bazastabilirii punctajului pe care echipa -men tul îl va primi pentru plusul de va -loa re pe care îl aduce companiei:

- Eficienţă energetică- Viteză şi caracte ris tici privind ac -

celerația- Caracteristici de frânare- Siguranţă- Intrarea şi ie şi rea în/din echi pa -

ment- Ergo no mie- Ele men te hi dra ulice şi de ab sorb -

ție a șocurilor- Ușurinţă în conducere- Vizibilitate- Versatilitate- Calitatea execuţiei echi pa men -

tu lui (materiale, finisaje)- Sustenabilitate- Un criteriu subiectiv - opțiunea sti -

vu itoristului privind echipamentul carei-a plăcut cel mai mult.

În acelaşi timp, pentru calcululTCO, reprezentanţii juriului vor solicita

furnizorilor de echipamente, care sevor înscrie în concurs, o ofertă de în -chi riere pe termen lung, care să in -clu dă full service.

Competiţia „Echipamentul Anuluiîn România“ are ca partener AsociaţiaRo mână de Logistică (ARILOG), careva fi reprezentată în juriul din care facparte com panii ai căror reprezentanţibene fi ciază de un know-how indis cu -tabil: Antalis, CEVA Logistics, CocaCola, Dacia Grup Renault România,FM Logis tic, Gebrüder Weiss, GTI Lo -gistic, H. Essers, KLG, Kuehne +Nagel, Lager max AED, ND LogisticsRomânia, OTZ, Pirelli, SchenkerRomtrans şi ARILOG.

Ziua Cargo propune concursul„Echipamentul Anului în România“ caun creator de tendinţe pe piaţa deprofil şi un important furnizor de know-how şi bune practici pentru piață...Totul prin Transparenţă, Obiectivitate,Se riozitate şi Profesionalism.


Vă invităm ca, peparcursul anului viitor,să fiţi alături de noiîntr-o incursiune încare vom descoperi ceînseamnă bunelepractici şi cum seconstruiesc ele,aflându-ne tot timpulîntr-un dialog deschiscu profesioniştii.

Transparenţă, Obiectivitate, Seriozitate, Profesionalism - suntvalorile care stau la baza concursului „Echipamentul Anului înRomânia“, a cărei primă ediție va avea loc în 2015. Competiţiaorganizată de revista Ziua Cargo îşi propune să devină o puntesolidă de comunicare între furnizorii de echipamente şi clienţii lor.

decembrie 2014 ............................................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

41............................................................................................................................................ decembrie 201440

D epozitarea eficientă, pick -ing-ul și distribuția de bunuridin cadrul companiei sunt fac -

tori cruciali pentru o afacere de suc -ces. Pentru a realiza toate acestea,există provocări privind introducereaau tomatizării prin modernizarea depo -zi tului, optimizarea spațiului disponibilși a capacității acestuia, dar și accesulrapid la bunuri pentru îmbunătățireaper formanțelor în procesul de picking.

Soluții inteligenteProdusele Kardex - Remstar sunt

so luții inteligente de depozitare a măr -fu rilor, care ajută la creșterea pro duc -ti vității, la optimizarea spațiului de de -pozitare și la îmbunătățirea practicilorcu privire la desfășurarea activității îndepozite. Aceste sisteme de depo zi -tare sunt gândite atât pentru birouri,cât și pentru depozite industriale sauaplicații tip retail.

Caruselele verticale sunt reco man -date pentru clienții care doresc săoptimizeze spațiile și capacitățile dede pozitare, atingând astfel un potențialneu tilizat anterior. Aceste caruseleope rează conform principiului „bunurila om”, folosesc spațiul de depozitarela maximum și au amprentă mică lasol. Aceste beneficii pot reduce cupână la 80% spațiul necesar într-undepozit în care sunt montate sistemede rafturi convenționale.

Avantaje competitiveCaruselele verticale Kardex sunt

cea mai bună alegere atunci cândaveți nevoie de tăvi late de 4 m pentrude pozitarea bunurilor (maximum 800kg/tavă).

Sistemul asigură un grad înalt deflexibilitate, putând fi configurat cu tăvide capacități diferite în funcție de pro -du sele clientului. Din punctul de ve -

de re al economiei și eficienței, caru -se lele pot fi echipate cu o gamă largăde sisteme de ghidaj luminos pentruo acuratețe și o performanță cât maibună în preluarea comenzii.

De asemenea, acestea oferă sta -bi litate și modularitate. Înălțimea ma -ximă de 20.050 mm în trepte de 100mm permite sistemului să se înca dre -ze perfect în depozitele foarte înalte,oferind o capacitate mai mare dedepozitare. Designul structural oferăo sarcină maximă de încărcare de 67tone pe unitate sau 120 tone (opțiune).

Nu în ultimul rând, din punctul devedere al siguranței, opțional se potmonta fotocelule verticale pentru aasi gura stocarea corectă a tăvilor șia elimina riscul accidentărilor în situa -ția poziționării în mod greșit a uneităvi.


HID

DE

RE

DU

CE

RE

A C

OS

TU

RIL

OR

Sistemele Kardex-Remstar

Costuri redusecu depozitareamărfurilor

CARACTERISTICI AVANTAJE BENEFICIIUnități compacte, ce pot reduce Spațiu maxim de depozitare cu amprentă Reduce costurile de închiriere a unor spațiul de depozitare între 40% - 85% minimă la sol pentru aplicații intensive depozite spațioaseSistem de acționare de înaltă Acces rapid la bunurile depozitate ce Productivitate mărită și costuri reduseperformanță permite optimizarea proceselor de order printr-o gestionare mai bună a timpilor

picking cu până la 50%. Bunurile sunt de lucru și livrare și prin evitarea erorilor la accesate cu o acuratețe de 90% picking și eliminarea comenzilor îndeplinite

incorectUnitate modulară cu o gamă vastă Permite schimbarea unității în timp Flexibilitatea modificării unității scade de accesorii și protejează investiția costurile aferente unei noi achiziții prin

completarea sistemului doar cu accesoriile necesare

Caracteristici excelente de siguranță Protecția optimă a bunurilor depozitate Productivitate mărită prin reducerea și design ergonomic și a operatorului minimizează timpul măsurilor de protecție și reducerea

pierdut cu nefuncționarea sau vătămările costurilor cu reparațiile și personalulcorporale

Tăvi speciale pentru depozitarea Spațiu de depozitare de mare capacitate Reduce costurile de depozitare pentru paleților cu amprentă mică la sol. Stacker-ele pentru paleți și de achiziționare sau închiriere a

picking la înălțime nu mai sunt necesare. echipamentelor pentru stacking la înălțimi foarte mari

Tendințele actuale alepieței reprezintăprovocărisemnificative pentrucompanii: sistemele de

producție șilogistica îndepozitarenecesităoptimizare înscopul de areduce costurile,de a creșteproductivitatea șide a sporiflexibilitatea. Înacest fel, companiileîși pot asigura și

crește cotele de piață,rămânând competitive.

decembrie 2014 ............................................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

43............................................................................................................................................ decembrie 201442

„Am câştigat!“

O afacere se construieşte îm -pre ună cu furnizorii ei, iarbene fi ciile pot fi semnificative

atunci când ambele părţi sunt des chi -se şi co mu nică în mod corect. Potrivitdirec to rului general STILL Romania,Cris tian Dolinski, pentru a aduce rezul -tate bune, orice colaborare trebuie săpor neas că de la o deschidere totalăîn prezentarea nevoilor actuale şi vii -toa re ale clientului. „Este posibil ca, demulte ori, clientul să ceară o confi gu -ra ţie care nu se potriveşte exact afa -cerii sale. Pentru a putea oferi perfor -manţă avem nevoie de o serie dedetalii pri vind activitatea desfăşurată,precum volume manipulate sau înăl -ţimi la care trebuie ridicată marfa.Există, în plus, o serie de detalii foarteimportante pre cum poziţionarea staţieide încăr care, pentru că aceasta trebu -ie să asigure încărcarea optimă a ma -te riei şi timpul de schimbare cel maimic posibil“, a explicat Cristian Do -linski, subliniind că rezultate foartebune au fost obţinute în momentul încare re pre zentanţii STILL au participatin clu siv la discuţiile care au vizat pro -iec ta rea depozitului. „Avem douăexem ple de parteneriat de referinţă

unde am început proiectul când cli -en tul avea doar terenul, fiind inclusivimplicaţi în partea de proiectare. Încadrul unuia dintre ele, timp de 2 ani,am fost impli caţi în 10-12 întâlniri şiam lucrat cot la cot cu proiectantulcare a construit par doseala, pereţiietc. Totul a fost extrem de transparent,iar rezultatele au fost foarte bune. Încel de-al doilea caz, realizat cu fondurieuropene, a tre buit să fim însă ino va -tivi pentru a atenua efectele negativeale unor decizii incorecte luate de be -neficiar. Din păcate, chiar dacă ştiamde la în ce put despre ce este vorba,în mo men tul în care ar fi trebuit săimple mentăm soluţia, managerul de

proiect a decis că nu se poate atuncipentru că afacerea se va dezvolta în2 ani, si tuaţie în care construcţia afost mo dificată în sensul restrângeriispaţiilor. Din acest motiv, timp de unan, au avut dificultăți şi costuri aproapeduble, toc mai pentru că nu au vrut săimple men teze soluţia de la început.“

Soluţiile pe termenlung aduc beneficiiDirectorul general STILL România

a subliniat că toate faţetele unui par -te neriat trebuie gândite pe termenlung. „Este vital să ştim încă de la în -ce put condiţiile de utilizare, orele defunc ţionare, putând gândi soluţii pentruutili zarea echipamentelor pentru 3, 5,7 ani, precum şi pentru înlocuirea lor.Noi gândim lucrurile pe un termenfoar te lung, iar pe parcursul parte ne -ria tului stabilim întâlniri la 3 - 6 luni,în care analizăm modul în care au fostpuse în practică promisiunile pe carele-am făcut“. Cristian Dolinski a pre -ci zat că există însă şi situaţii în carecli entul, un producător din industriaauto de exemplu, are nevoie de oabordare nouă din cauza unor schim -bări privind linia de producţie. „În astfelde momente, schimbăm echipamen -te le cu altele noi, furnizând soluţiiadap tate nevoilor beneficiarului. Sun -tem alături de partenerii noştri carese pot adapta cerinţelor pieţei împre -u n ă cu noi, iar contractele de închiriereper mit o mai mare flexibilitate în acestsens“.

Astfel, clientul se dezvoltă o datăcu furnizorul, iar parteneriatul repre -zin tă o simbioză, este în permanenţăwin-win. Dar ambele părţi trebuie săîşi dorească o astfel de colaborare.„Nu vă pot da exemplu în care noi amspus «Nu», în ultimii 6 ani, conteazăînsă ce îşi doreşte, de fapt, clientul.De exemplu, suntem de 2 ani implicaţiîntr-un proiect cu o companie cu ca -pital 100% românesc. În acest mo -ment, ar trebui înlocuit parcul de echi -pa mente (multibrand) pentru că suntvechi şi avariate; costurile de repararesunt imense iar reparaţia nu mai poatesusţine funcţionarea echipamentelordecât pentru perioade scurte. Ni s-aexplicat însă că este mai uşor să prin -dă în contabilitate un cost de reparaţie

de cât un cost de achiziţie pentru pro -duse noi“, a mai explicat CristianDolin ski, apreciind că este importantsă vezi omul care conduce echipa -mentul zâmbind, că nu este stresatcă îi curge uleiul sau că îl doare spa -tele.

Resursa umană -adevărata provocareSTILL Romania pune accentul pe

service ca pe un element esenţialîntr-o bună funcţionare a par ten e ria -tului cu clienţii. Cea mai mare pro vo -care pe acest segment o constituieînsă re sur sa umană şi mentalitatearomânului care se comportă în foartemulte cazuri după principiul „Mergeşi-aşa”. „Din păcate, astăzi, în Româ -nia ajun ge să te surprindă o situaţiede ca li tate, care ar trebui să fie nor -ma lă. Nu înţelegem că, de fapt, cali -ta tea nu costă nimic, costă însă apoisă repari ce nu ai oferit de la început.Contează foarte mult impresia pe careo laşi. Încă avem mici provocări înceea ce priveşte resursa umană. Esim plu să înveţi angajatul elementeteh nice sau să lucreze la calculator,atunci când există o bază, dar estefoarte greu să educi şi să te asigurică per soana respectivă a învăţat lu -cruri ce ţin de maniere şi atitudine.“Cris tian Do linski a menţionat că STILLco lec tea ză prin intermediul unei com -pa nii specializate feed-back-uri de laclienţi la nivel internaţional. „Am fostsur prinşi să vedem că noi, din Româ -

nia, sun tem cei mai buni în privinţaacestui feedback“, a continuat el.

Completarea unor echipamenteper formante, bine alese şi a unui ser -vice orientat către client cu un sistemfleet manager precum cel oferit deSTILL formează deja o reţetă pentrumenţinerea costurilor sub control.„Dacă în 2010, când am introdusSTILLReport, utilizatorii au privit scep -tic acest produs, astăzi nu mai văd obună gestiune a activităţii fără el,pentru că, prin intermediul lui, bene -fi ciază de vizibilitate şi transparenţătotală privind activitatea fiecărui echi -pament. Nu am întâlnit niciun caz încare clientul să ne spună «Nu îmi tre -buie!», după ce au testat sistemul“.Directorul general STILL România apre cizat că au existat inclusiv cazuriîn care beneficiarul şi-a redus flota cu30% după introducerea sistemului,pentru că şi-a putut da seama cănivelul ei nu corespundea necesităţilor.În plus, nivelul avariilor a scăzut cu92% pentru că stivuitoriştii s-au simţitdintr-o dată responsabili pentru ac ti -vi tatea lor. „Prin STILLReport, cei carelu crează bine vor fi motivaţi pentru căni velul calităţii pe care o furnizeazăva deveni vizibil. Nu mai există culpeco mune, pentru că atunci când an ga -ja tul preia echipamentul trebuie să-iconfirme integritatea, ca apoi totul sătreacă în responsabilitatea sa. Astăzi,un echipament de calitate trebuiedublat de sisteme de service şi deurmărire bine puse la punct, care săgenereze soluţii în timp real. Iar atuncicând vine vorba de crearea de noiproduse şi servicii, sursa de inspiraţiea specialiştilor STILL o reprezintă

clienţii. Printre soluţiile inovatoare senumără şi pachetul Blue Q sau FLEETDATA SERVICES, din care fac parteaplicaţiile: STILLReport, FLEET MA -NA GER şi STILLProActive.“

STILLReport este un produs pre -mium inovator, cu ajutorul căruia cl i -enţii pot afla cum sunt organizate flo -tele de echipamente, cum săana lizeze costurile pe categorii: între -ţi nere, reparare, piese de schimb, dau -ne şi, de asemenea, cum să optimi -ze ze administrarea flotelor de utilaje.Aplicaţia se bazează pe o interfaţăsim plu de utilizat cu ajutorul inter ne -tului şi oferă, pe baza unui nume deutili za tor şi a unei parole, informaţiidespre poziţia echipamentelor (dacăfirma res pectivă are mai multe locaţiiîn ţară), numărul orelor de funcţionare,de partamentele în care sunt alocate,ce operatori le folosesc, planurile deîntreţinere (când a fost făcută ultimaîntreţinere şi când trebuie să aibă locurmătoarea), ce reparaţii s-au făcut şide ce au fost provocate - dar şi analizede cost şi posibilităţi de a optimiza fo -lo sirea flotei în cazul în care, de exem -plu, este nevoie de supli men ta rea/re -du cerea flotei.

Cu STILL ProActive, STILL garan -tea ză clienților săi o disponibilitate șimai mare a utilajelor. Dacă un stivuitorse defectează, codurile de eroare ge -ne rate sunt trimise de la stivuitor directla STILL, pentru informare şi diagnoză.

Service-ul STILL este anunțat mairepede și tehnicianul este informat deposibilele probleme înainte de aajunge la client - putând astfel să adu -că piese de schimb de la prima savizită, dacă este cazul. Aceasta reducetimpul necesar găsirii defecţiunii, pre -cum și nevoia deplasării repetate laacelaşi client.


Este ceea ce trebuie să spună utilizatorul final atunci când tragelinia pentru a evalua un parteneriat transparent şi bine început.Concluzia trebuie să fie simplă: „Acest parteneriat mi-a adusvaloare şi am învăţat lucruri noi, astfel încât vom putea trece la oetapă nouă în colaborarea noastră“.

Cristian Dolinski,director generalSTILL Romania:

„Inovaţia şi flexibilitatea reprezintăpunctele noastre forte. Sunt clienţipentru care am produsechipamente cu variante unice deechipare pentru a răspunde corectnevoilor lor.“

„Un salariu poate să fie motivantsau nu, dar mândria că ai făcutceva bine e de nepreţuit. La noi înechipă acest lucru există.“

CristianDolinski

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

............................................................................................................................................ decembrie 201444

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

POINT LOGISTIXSuport pentru o afacerecare urmăreşte profitul

P rezentă pe piaţă din 2008, PointLogistix este dezvoltator şi in te -grator de soluţii WMS, care oferă

inclusiv aplicaţii custo mi zate, ce a coperătoate domeniile cone xe. Prin ci palul atual companiei con stă într-o e chipă puter -ni că specia li zată în optimi za rea pro ce -durilor din cadrul unui depozit.

„Dezvoltăm soluţii software în zonade logistică - mobilitate, warehouse ma -na gement, fleet management şi proofof delivery. Credem foarte mult în ideeade soluţii specializate ca in stru mentede lucru pentru probleme specializate“,a afirmat Andrei Chiteş, Managing Part -ner Point Logistix. El a precizat că por -to foliul de clienţi variat, ca industrii, aajutat echipa să dezvolte soluţii stabile,care să răspundă unui număr importantde funcţionalităţi. „Dis cutăm despre osin gură suită de so luţii, care deserveşteatât zona ope ra torilor logistici, cât şi aproducătorilor, dis tribuitorilor sau atransportatorilor. Printre soluţiile noastre,cele mai cus tomizabile oferă aproxi ma -tiv 750-1.000 de funcţionalităţi. În plus,soluţia este implementată în peste 60de de po zite la nivel naţional, ceea ceoferă posibilitatea ca implementările săpoată fi adaptate după nevoile fiecăruicli ent, păstrând însă această zonă decus tomizare sub 10% din dimensiuneaunui proiect. Este un element care asi -gură stabilitate şi un timp rapid de livrareşi de reacţie“, a mai adăugat AndreiChiteş.

Soluţii ţintite pepartea de post-implementareÎn opinia sa, foarte importantă este

zona de post-implementare, în carecli enţii Point Logistix pot primi suport24 de ore din 24, 7 zile din 7. Un ele -ment extrem de important îl constituie,în acest context, utilizarea unor soluţiiex trem de robuste de o calitate ridi -ca tă, care să nu creeze mari problemepe segmentul de suport. „Mergem pevarianta potrivit căreia persoanele carerăspund cererilor post-implementaresunt persoane din interiorul companiei,

care cunosc foarte bine proiectul. Ampreferat specializarea pe proiectareare surselor şi păstrarea unor relaţii du -pă finalizarea unei implementări iniţialeîntre persoanele cheie implicate înproiect de ambele părţi, ceea ce a asi -gu rat de-a lungul timpului inclusiv oînţelegere foarte rapidă a eventualelorîntrebări sau propuneri, precum şi oanaliză corectă a cerinţelor clientului“.

Amortizare în 1-2 aniUn parteneriat eficient din punctul

de vedere al soluţiilor software trebuieabor dat în mod corect din momentulpro iectării. „Un element asupra căruiase interesează toţi clienţii ţine de simi -li tudinea proiectelor anterioare. Esteînsă foarte important de înţeles ce în -seamnă aceasta diferenţă sau simi li -tudine de proiecte, pentru că se întâm -plă de foarte multe ori ca în companiidin aceeaşi industrie, folosind chiar so -luţii IT asemănătoare, să existe flu xuride business complet diferite. De mareajutor poate fi o analiză a unei companii

cu un număr similar de tran zacţii, iaraici mă refer la numărul de operaţiunicare se realizează zilnic şi pe care unsistem trebuie să le asigure cu un timpmi nim de răspuns. Foarte importanteste de ştiut, din punctul meu de ve -de re, inclusiv timpul de răs puns co la -bo rare - post-implementare, de evaluatzo na de valoare adăugată pe care ooferă astfel de soluţii în im ple mentare“,a apreciat Andrei Chiteş.

Odată implementată în mod corectsoluţia potrivită, avantajele încep săvină din mai multe direcţii. În primulrând, creşte semnificativ acurateţea înceea ce priveşte pregătirea co men zilor,iar timpul de realizare a ope ra ţiunilorse îmbunătăţeşte, în situaţia în care pe -ri oada de inventariere este mult redusă.„Am avut surpriza ca in vestiţia privindin troducerea sistemului WMS să fie a -mor tizată într-un an numai din costurilede inventariere“, a precizat Andrei Chi -teş, subliniind că avantajele cresc în

mo mentul în care sunt luate în calculinclusiv economii precum cele obţinuteprin reducerea volumului produselorexpirate la nivel de depozit, folosindu-sealerte asupra eventualelor promoţii pecare un de par tament de vânzări poa tesă le facă.

Timpul de recuperare a investiţieieste infim în raport cu impactul pe careun sistem software corect ales îl poa -te avea în companie. „În medie pu temvorbi despre o perioadă de amor tizarede 1-2 ani, foarte rezona bi lă ţinând contcă o astfel de aplicaţie este im ple men -tată pe termen lung. În plus, creştereaacu rateţei informaţiei pusă la dispoziţiama nagementului va scoate în evidenţăcosturi ascunse care anterior nu au fostluate în calcul. Iar surprizele pot fi foartemari pe acest segment“, a concluzionatManaging Partner-ul Point Logistix.


Soluţii specializate, stabilitate şi respect în relaţia cu clientul pe parcursulîntregii perioade de parteneriat, prin soluţii post-implementare profesioniste.Sunt elemente pe care se bazează strategia Point Logistix, o companieautohtonă, care demonstrează că românii pot oferi calitate pe segmentul desoluţii software de management al depozitelor.

PUBLICITATE

[email protected]

WAREHOUSE PRODUCTION

QUALITY ASSET PROOF

VAN

MANAGEMENTTRACEABILITYASSURANCEMANAGEMENTOF DELIVERYSALESAndrei Chiteş, Managing Partner Point Logistix:

„Crosspoint (WMS), produsul nostru de bază, este un sistem robust, completconfigurabil, care combină cele mai noi avantaje tehnologice cu metodologiile şiprocedurile cele mai complexe care pot fi întâlnite în depozite sau magazii de oricedimensiune.“

Soluțiile Point Logistix sunt completcompatibile cu toate sistemelecomplementare disponibile (ERP,CRM, sisteme de cântărire, VMS -Volume Management Systems etc).

„În livrarea de soluţii, focusul nostru este acela de a dezvolta, alături de clienţi,soluţii care să însemne mai mult decât un suport de utilizator basic. Soluţia trebuiesă ofere într-o cât mai mare măsură independenţă beneficiarului, în sensul în careacesta să o poată administra singur, cu un minim de resurse implicate, care să nuînsemne neapărat persoane dedicate şi să poată interveni, în măsura unor limiterezonabile, la nivel de creare de rapoarte sau modificări, fără a apela direct lafurnizor. Oferim soluţii care să permită realizarea de proiecte noi, iar acest statutcare oferă clientului independenţă îi permite libertate în dezvoltare.“

............................................................................................................................................ decembrie 201446

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

A parenta revigorare a econo -miei româneşti, în anul 2013,nu s-a resimţit pe măsura

aşteptărilor în activitatea operatorilordin domeniul transportului de mărfurişi cu atât mai puţin în dinamicaveniturilor şi a profitului.

O soluţie la îndemâna operatorilorro mâni din domeniul transporturilor demă rfuri o reprezintă parteneriatul cuTrans.eu. Nu întâmplător, firmele detran sport din întreaga Europă con sti -tu ie peste jumătate dintre clienţiiTrans.eu, serviciile oferite lor pornindde la găsirea încărcăturilor şi veri fi ca -rea partenerilor până la recuperareacre anţelor de la beneficiarii de trans -port.

Majoritatea celor care folosescacest sistem, respectiv 55%, sunttrans portatori, 30% sunt case de ex -pediții și intermediari, iar restul suntpro ducători și firme de comerț.

„Oferim clienților noștri soluții ino -va toare precum «Business Messen -ger-ul» prin intermediul căruia cliențiibeneficiază de numeroase avantaje,de exemplu păstrarea permanentă ais to ricului de conversații, funcția «Ex -presii traduse» ce oferă o economiede timp considerabilă și înlătură obarieră primordială de limbaj“, a expli -cat Ga briel Sîrbu, Director Regio nal deVân zări Europa de Est.

Totodată, „Business Messenger-ul“permite unica soluție existentă în acestmoment în rândul burselor detransport - confirmarea tran zacțiilor înSistem - atunci când două firme seînțeleg cu privire la o ofertă postatăpe bursă, ceea ce a tra ge o multitudinede beneficii și opor tu nități pentruambele părți.

Siguranță șitransparențăLa capitolul siguranță, Trans.eu

face verificări atât ale documentelor,cât şi ale identităţii persoanelor înscri -se, una dintre modalități fiind vizita lase diul firmelor, prin intermediul repre -

zen tanților de vânzări. Însă, firmelecare doresc să fie prezente aici trebuiesă îndeplinească o serie de condiţii,printre care vechimea de un an pepia ţă şi existenţa unei licenţe de trans -port. Profilul tuturor utilizatorilor estefă cut public împreună cu documentelepre zentate la înscriere. În plus, se ve -ri fică periodic situaţia financiară a fir -mei, a debitelor acesteia către institu -ţi ile statului şi sunt solicitate referinţedespre cum au decurs colaborările cuceilalţi parteneri. Pentru un plus desiguranţă, se păstrează şi istoricul detranzacţii din cadrul sistemului, careva rămâne înregistrat pe toată acti vi -ta tea firmei respective.

Mai mult, Trans.eu oferă și serviciide recuperări creanțe, pentru care sepercepe un comision procentual, nu -mai după ce suma integrală sau o par -te din aceasta este recuperată. Fir -me lor care nu își achită debitele înrân dul clienților bursei și depășesc o

pe rioadă de preaviz, li se blocheazăcon tul până la clarificarea situației. Înacest sens, Lista debitorilor este dis -po nibilă pentru toți clienții bursei.

Indexul „TransRisk“, pus la dispo -zi ție clienților Trans.eu, specifică nive -lul de credibilitate a firmei plătitoare.Acesta este calculat în baza infor ma -ți ilor obținute de la centrele pentru cer -cetări - Creditreform și Dun & Brad -street, precum și în urma verificărilorefectuate de analiștii Trans.eu cuprivire la: condiția financiară a so cie -tății, amânări ale plăților, activitatea înrolul de plătitor în sistemul Trans.eu,istoricul activității economice, opiniileși referințele contractanților.

Trans.eu oferă și un sistem dehărți dedicate transportului rutier demărfuri „TransMap“, ce permite vi zua -li zarea, crearea și modificarea trase -e lor, precum și calcularea costurilorde transport.

„În decursul anului 2014, ne-amconcentrat în a oferi încă un sprijintransportatorilor din România prin im -plementarea unui sistem de cer tificare:TCC (Trans.eu Certified Carrier).Acest sistem le conferă deținătorilorde certificate TCC încredere încă dela prima vedere“, a menționat GabrielSîrbu.

Certificatele TCC nu pot fi obținutecontra unor sume de bani, așa cumse obișnuiește în rândul altor domenii,singura modalitate de a le obține fiindîndeplinirea unui set de condiții ri gu -roa se, ce minimizează, practic, ris cu -rile colaborării.

Abonamentul lunar include un nu -măr nelimitat de angajați ce pot fiadău gați la profilul firmei, ce pot utilizasi s temul în mod independent, de pecal c ulatoare diferite. De asemenea,și numărul de tranzacții incluse în pa -chet este nelimitat.

2015 bate la uşă. E momentul unei decizii îndrăz ne ţe! Contactaţi-ne: [email protected]+4031 710 30 90.

Relansarea activitățiieconomice cu ajutorulbursei europene detransporturi Trans.euDe origine poloneză, Trans.eu a fost înființată în 2004, iar din 2006este prezentă şi în România. Sistemul este folosit în mod activ de26.000 de firme, iar aici sunt postate zilnic 150.000 de oferte dintoată Europa.

PU

BLIC

ITATE

GabrielSîrbu


GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

S istemul tradițional de schimbal paleților albi nu dispune deanumite procese standardizate

cu privire la mărime, specificații, tipulde material și calitate.

Companiile care ajung la concluziacă utilizarea paleților reprezintă o pro -ble mă operațională pot opta pentruex ternalizarea gestionării acestora.

Soluții de închiriereprin CHEPAici intervine CHEP, lider mondial

în furnizarea soluțiilor de închiriere șireutilizare în comun a paleților și con -tai nerelor, cu subsidiară și în România,ce foloseşte conceptul de „pooling”.Acesta reprezintă un serviciu nou șidiferit față de prestatorii de servicii dereciclare a paleţilor, fiind vorba desprere cuperarea paleților, controlul aces -to ra și diminuarea substanțială a pier -de rilor.

„Pe baza principiului de reutilizareprin închiriere a paleților, beneficiariidoar închiriază paleții necesari pentruperioada în care au nevoie de aceștia.Con versia la sistemul CHEP presu -pu ne, în primul rând, eliminarea nece -si tățiii colectării paleților, precum și ain spectării și reparării acestora, la carese adaugă implementarea unui stan -

dard fără refuzuri a mărfii la recepțieși fără penalități din partea retailerilor.În plus, paleții sunt disponibili în oricemo ment, evitându-se, astfel, suprasto -ca rea”, a declarat Gabriel Andronescu,Country Manager CHEP România.

În acest sens, potrivit unui studiual Institutului Fraunhofer din Germaniaprivind reducerea costurilor, s-a con -statat că o suprastocare a paleților poa -te reprezenta echivalentul a peste 400

de zile de producție și s-ar genera unexces de cash-flow cu un cost de peste200 de euro pe ziua de pro duc ție.

Pe de altă parte, procesul deschimb al paleților convenționali estecu mult mai scump decât se poate cre -de, și asta pentru că, pe lângă cos tu -rile pe care le presupune în primul rândachiziția paleților, cât și înlocuirea șire pararea lor, există și anumite cos turiascunse care intervin. Spre exem plu,

segmentul administrativ solicită costuride circa 20% pentru evidența contabilăa paleților, a comenzilor, pre cum și pen -tru organizarea și achizițio na rea aces -tora. Costurile cu manipu larea fizicăajung tot în jurul a 20% ceea ce presu -pu ne controlul și sor tarea lor, moda li -tatea de manipulare și, nu în ultimulrând, partea de docu mentație. Cumera de așteptat, cele mai multe costurile cere segmentul de înlocuire și re pa -rare a paleților - 50%, ceea ce presu -pu ne pierderi, de te riorări, reparări și,în final, afectarea structurii sistemului.Alte 8% se con su mă pe transportul su -pli mentar cu livrările de compensarecare apar în urma întârzierii mărfurilorla destinație, la care se adaugă cheltu -ie lile cu per so nalul sau cu reciclarea depaleți. Un procent mai mic, de 2%, eocupat de segmentul de gestionare acrean țe lor în sistem deschis cu stoculde pa leți disponibil, precum și achi zi -ționarea și depozitarea lor.

Raportare onlinea stocului Totodată, CHEP dispune și de un

serviciu tip instrument online de mana -ge ment al contului prin care datelene cesare pentru KPI (indicatori cheiede performanță) de raportare a sto cu -

lui și a mișcărilor de paleți sunt culeseinstant. Folosirea acestui tip de instru -ment este o bună modalitate de acompara totalul de cantitate livrată cucel facturat.

Un reprezentant CHEP colecteazăpaleții și îi returnează pentru inspecție.Acolo unde este cazul de reparații,CHEP dispune de un centru service, ur -mând ca ei să fie reintroduși în cir cuitpentru următoarea utilizare, ceea ce, încazul paleților albi, devine mai di ficil,deoarece calitatea, în general maiscăzută a acestora, și transformă pe oparte în deșeu de lemn. În siste mulCHEP sunt folosite materiale de ca li -tate pentru fabricarea paleților, ga ran -tând durabilitatea de-a lungul repe ta -telor cicluri de folosire. Beneficiile ofe ritede CHEP includ: standar di za rea, pa lețide calitate superioară, îm bu nătă ți rea șisiguranța proceselor de mani pu lare,diminuarea daunelor pro duselor și re -ducerea generală a cos tu rilor paleților.

Program de protejarea mediuluiînconjurătorPe lângă activitățile legate de în -

chirierea și folosirea în comun a pale -ților și a altor echipamente utilizate latransportul mărfurilor, CHEP abordea -

ză o politică de dezvoltare durabilă aunui întreg program de protecție amediului înconjurător - începând cupro ducătorii de paleți ce folosesc ex -clusiv lemn provenit din păduri ce suntreplantate și continuând cu activitățicare se adresează unor nevoi spe ci -fice ale comunităților locale.

În cazul piețelor unde CHEP areo activitate îndelungată, soluțiile oferiteau dus la o eficientizare a timpului delivrare. „În România, deși suntem rela -tiv la început, gradul de conștientizareși înțelegere a soluției pe care o oferimcrește de la zi la zi și, în consecință,portofoliul de clienți se mărește. Putemvorbi deja despre o tendință în mo -der nizarea eficienței operaționale pepiața românească. Se depun eforturipentru controlul costurilor astfel încâtmodernizarea fluxurilor, stan dar di za -rea și transparența procesului devinesențiale”, a mai subliniat Gabriel An -dronescu, Country Manager CHEPRo mânia, precizând că pentru apro -pie rea pieței paleților de parametriinor mali este necesară implicareatuturor celor prezenți în Supply Chain,precum și a autorităților.

Interes în creștere pe piațăCHEP nu se oprește aici și este

în continuu proces de inovare care săvină în sprijinul jucătorilor de pe piațade Supply Chain și Logistică.

„Tendința de creștere a interesuluiși a solicitărilor de externalizare a ges -tiunii Supply Chain este evidentă, odată cu conștientizarea avantajelor pecare aceasta le presupune. Noi serviciiși produse sunt introduse în piață,adre sându-se necesităților specificejucă torilor din industria de profil șiavând un efect pozitiv atât în ceea ceprivește nivelul costurilor logistice, câtși în ceea ce privește accelerarea vân -ză rilor - un exemplu în acest sens îlre prezintă jumătatea sau sfertul depalet”, a mai declarat Gabriel An dro -nes cu, Country Manager CHEP Ro -mâ nia.

Costurile ascunsedin Supply Chain

Planuri de viitorCu aproape 300 de milioane deechipamente utilizate în comun lanivel mondial, monitorizareacirculației acestor bunuri are oimportanță fundamentală pentruCHEP. În România, ca și în toatecelelalte țări în care CHEP operează,o echipă dedicată gestionăriibunurilor este susținută de otehnologie sofisticată pentruurmărirea paleților în cadrul lanțuluide distribuție.„Planurile de viitor pentru CHEPRomânia au la bază viziuneagrupului, pe care dorim ca piața să operceapă, și anume, cea de expert înmanagementul profesional și eficiental Supply Chain”, a concluzionatGabriel Andronescu, CountryManager CHEP România.

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

PU

BLIC

ITATE

În prezent, paleții aduc, poate, cea mai importantă contribuție laeficiența pe care segmentul Supply Chain și Logistică o cere curigurozitate, rezultând, astfel, o gestionare mai bună a spațiului dedepozitare și o manipulare mult mai facilă. Iar ineficiențasistemului de schimb al paleților albi încă reprezintă o provocarepentru producătorii și comercianții FMCG.

GabrielAndronescu

păt cu bine. La asemenea operațiuninu este loc pentru greșeli, penalităţilesunt foarte mari şi, în general, retaileriinu iartă“, a arătat Mircea Mănescu.

Poziționarea bună a depozitului,lângă Ploiești, acolo unde există de -po zitele unor retaileri, creează, dease menea, bune oportunități.

Sunt clienţi care ratează o des căr -care la un retailer și, decât să riște săblocheze camionul, lasă marfa la de -po zitul Ahead.

„Este mult mai simplu pentru noi,fiind în proximitatea depozitelor marilorretaleri, să livrăm marfa în fereastra in -di cată“, a completat Mircea Mă nes cu.

Depozitul Ahead Logistics oferă osupra față acoperită de 8.400 mp și oplatformă exterioară betonată de apro -xi mativ 10.000 mp. Iar posibilitățile deextindere sunt foarte mari. „Avem ca -mere video, pază non-stop, senzoride mişcare... N-am avut niciodată pro -ble me de furturi, de lipsă marfă. Dealtfel, depozitul este într-o zonă liniş -tită“, a precizat Mircea Mănescu.

La ora actuală, depozitul treceprin tr-o operaţiune de modernizare,in vestiția fiind de aproximativ 40.000de euro.

TransportintracomunitarFilosofia companiei este aceea de

a realiza in house cât mai multe ope -ra țiuni pentru clienți. Iar această flexi -b i litate a fost extinsă și către trans -por tul internațional și intracomunitar,acti vități lansate de Ahead Logistics înacest an.

„Pentru transportul internaţionalavem aceeaşi ofertă - pornim de lanivel de palet, de grupaje și ajungemla ca mi oane complete. Am introduscamioa nele noastre pe transport inter -na ţional anul acesta. În plus, patru ca -mioane realizează transport intraco -mu nitar. Dorim să diversificămac tivi tatea cât mai mult şi pe parteade transport“, a de clarat directorulgeneral Ahead Logistics.

Chiar dacă noul soft achiziționat dela WindSoft a crescut vizibilitateaasupra costurilor, inclusiv asupra con -sumului de carburant, pentru trans -portul intern a fost păstrată proceduraprin care este alocată cantitatea demotorină necesară, în funcție deconsumul estimat.

„Doar pe extern se merge de laplin la plin, însă acolo camioanele suntdotate cu sisteme astfel încât să neasi gurăm că toată motorina se con su -mă de către camion“, a spus directorulgeneral Ahead Logistics.

Menținerea costurilor la un nivelcât mai scăzut reprezintă o necesitate,însă într-o piață în care presiunea petarife a atins apogeul, oferirea unorser vicii de calitate este tot mai dificilă.

„Este greu să găseşti clienţi noi șieste greu să-i păstrezi, să te asigurică au un grad de satisfacţie mare,pen tru că majoritatea vor să aibă untarif cât mai mic la o calitate cât maimare a serviciilor. La un moment dat,acest lucru nu se mai poate. Dacă ta -ri fele de transport coboară foarte jos,nici transportatorii nu vor oferi ocalitate suficient de bună. Acest lucrunoi îl specificăm clienţilor - nu putemcoborî sub anumite limite“, a completatdirectorul general Ahead Logistics.


decembrie 2014 ............................................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

51............................................................................................................................................ decembrie 201450

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

D incolo de instrumentele pecare le are la dispoziție, însă,Ahead Logistics se bazează

în primul rând pe o echipă care apre -cia ză provocările.

Nu este de mirare în acest context„apetitul“ foarte dezvoltat al companieipentru investiții noi, menite să răs pun -dă nevoii de flexibilitate, să ajute lainterconectarea diferitelor activități.

Amintim creșterea activității pecasa de expediții, înnoirea și dez vol -ta rea în fiecare an a flotei de ca -mioane, precum și achiziționarea uneisoluții IT integrate (ERP).

Expedițiile - vârful de lance„Punem mare accent pe activitatea

casei de expediții şi de aceea ne-amcrescut echipa. Pe partea de vânzări

avem 10 persoane şi vrem să dez vol -tăm echipa în continuare. În plus, noulsoft achiziționat ne permite să fim maieficienţi, ne ajută să urmărim mai bineac tivitatea. Ne concentrăm pe creș -te rea portofoliului de clienţi“, a arătatMir cea Mănescu, director generalAhead Logistics.

Este de remarcat faptul că acti vi -ta tea de expediții a fost dezvoltată ul -terior transporturilor, însă la ora ac -tuală a devenit „vârful de lance alcompaniei“.

„Ca industrie lucrăm mult peFMCG, pe partea de retail. Ne ajutăfap tul că avem o experienţă mare peacest segment, din partea de trans -port. Pe partea industrială avem, deasemenea, clienţi mari cu care cola -bo răm. Practic, lucrăm şi pe camioanecomplete, şi pe încărcări parţiale lanivel de paleţi. Soluția se persona li -

zea ză pentru fiecare client în parte, dela palet sau chiar şi mai puţin - opera -țiuni de tip coletărie. Suntem pregătițisă oferim orice soluţie“, a precizatMircea Mănescu.

Depozit logisticși hubDeținerea propriului depozit lângă

Ploiești înseamnă un mare avantajpen tru Ahead Logistics și contribuiesem nificativ la ecuația „flexibilității“dez voltată de companie.

„Depozitul propriu ne ajută atuncicând avem clienţi care vor să livreze laun anumit retailer şi mai sunt nece sa -re anumite repaletizări sau marfa tre -buie distribuită în ţară, către des ti naţiidiferite. Folosim depozitul de la Dărmă -neşti tocmai în ideea de a oferi clienţilorcât mai multe variante, pentru ca aceștiasă nu fie obligați să apeleze și la alțifurnizori“, a explicat Mircea Mă nescu.

Deși, aparent, este un depozit de -di cat mai ales mărfurilor cu circulaţiemai lentă, mulți clienți au dorit să îlfolosească ca hub.

„Am avut deja mai mulţi clienţi pen -tru care am folosit depozitul ca un hub- am adus marfă din străinătate cumai multe camioane, după care amdistribuit marfa la nivel național cu altecamioane. Practic, s-a făcut un hub lanoi şi totul a funcționat bine. A fostvor ba de 35 de camioane cu care amadus marfa, apoi a urmat distribuţia înRo mânia către aproximativ 20 de des -ti naţii. Şi totul s-a făcut într-un timpscurt, fiind vorba despre produse caretre buiau să ajungă pe rafturi la un anu -mit termen. Din nou, flexibilitatea afost cuvântul de ordine. Ne-am orga -ni zat rapid și am dus contractul la ca -

AHEAD LOGISTICS

„Suntem pregătiți săoferim orice soluţie“

Mircea Mănescu, director general Ahead Logistics:

„Am achiziționat soluția ERP de la WindSoft, iar avantajele sunt vizibile. Înprimul rând, acurateţea a crescut semnificativ - fiecare îşi poate vedeacursele, partea de facturare merge mult mai repede, facturile ajung mairepede la clienţi, nu mai există blocaje - această soluție IT a uşurat fluxuldocumentelor şi partea de verificare, iar pe partea de transport ne permite săvedem imediat când sunt depăşiri de combustibil.“

„Avem o echipă cu experienţă carenu dă înapoi în fața provocărilor.Operațiunile dificile, care ies dinstandard, aduc o marjă mai mare aprofitului, dacă sunt finalizate cusucces și, totodată, cresc nivelulde satisfacție al clienților.“

„Pentru noi, casa de expediții estevârful de lance, apoi vine depozitulşi, bineînţeles, flota, pe care vremsă o rentabilizăm şi, mai mult, pringăsirea unor clienţi care oferăpreţuri rezonabile.“

„Activitățile pe care le-amdezvoltat se intersectează, flota,depozitul şi casa de expediţii suntlegate între ele.“

Ahead Logistics și-a dezvoltat activitatea pentru a putea răspundeoricărei solicitări - casă de expediții, flotă proprie, transport internși internațional, depozit, soluție ERP și un WMS - iar investițiile auurmat strategia companiei: accentul pe flexibilitate.

EV

EN

IME

NT

............................................................................................................................................ decembrie 201452

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

N oul model este, potrivit luiXavier Urbain, CEO al CEVA,unul mai degrabă local decât

re gional. „Acesta este un proces majorde transformare pentru CEVA. Noulmodel de operare contribuie la atin -ge rea obiectivului nostru de a fi ceamai profesionistă companie de logis -ti că, prin consolidarea capacităţii dea livra o execuţie impecabilă pentru cli -enţi. Ne aşteptăm ca acest model săne sporească viteza de acţiune, săcontribuie la îmbunătăţirea capacităţiide reacţie la solicitările clienţilor şi săac celereze procesul de luare a de ci -zi ilor, precum şi să genereze nume -roa se oportunităţi, astfel încât vitezasă fie avantajul nostru competitiv”, apre cizat el. Concret, noul model deope rare va duce la o creştere a efi -cien ţei şi productivităţii reţelei, prin eli -mi narea activităţilor şi funcţiilor re dun -dan te şi prin întărirea comunicării întrediferitele linii de activitate.

17 clustere de la 1 ianuarieCristian Ofiţeru, Coutry Manager

CEVA, a arătat în cadrul unei con fe -rin ţe de presă că noua structură orga -ni zaţională, care va fi lansată de la 1ianuarie 2015, este bazată pe 17 clus -te re geografice cu reguli de guver -nanţă şi de business stan dar dizate.Astfel, clusterele pot fi alcă tu ite dintr-osingură ţară mare, cum este cazulChinei, sau un grup de mai multe ţărivecine.

„În structura actuală, România faceparte din Europa Centrală, în care suntincluse șapte țări, Po lonia, Cehia, Slo -vacia, Ungaria, Austria și Elveția. Zo naeste acoperită de aproximativ 1.800 deangajați, 350.000 mp de de po zit şi 43de depozite în care ope răm“, a adă ugatel, subliniind că ţara noastră va rămâneîn cluster-ul Eu ro pa Centrală, care își vamenţine com po nenţa ac tua lă. CristianOfiţeru a ex pli cat că, în lu mina noiistrategii, com pania îşi pro pune săcrească pe seg mentele de con tractlogistics și freight mana ge ment. „Înprimul rând, vrem să creștem mai re -pede decât pia ța. În al doilea rând, vomavea ac tivități și operațiuni concen tratemai mult pe client. Vrem să mer gem îndirecția de a înțelege exact ce își do -reș te clientul și să îi oferim o solu ție. Un

alt aspect pe care îl avem în ve de re ţinede dezvoltarea angajaților şi de păstra -rea talentelor. CEVA chiar este opepinieră de talente. De ase me nea,implementăm programe care să ducăla atingerea perfecțiunii în ope rațiuni.De rulăm un program LEAN de excelen -ță operațională, care ne aju tă să gene -răm economii atât pentru noi, cât și pen -tru clienții noștri. Ne mân drim cu fap tulcă, an după an, în con dițiile în careprețurile cresc, reu șim să oferim soluțiide reducere a cos turilor pentru cliențiinoștri“, a mai spus Cristian Ofiţeru.

De menţionat că, în trimestrul 3 alanului, CEVA a implementat o serie deiniţiative de reducere a costurilor, careinclud, printre altele, restructurări într-oserie de ţări europene, inaugurareasis temului de licitaţii electronice pentrua genera economii în transporturi, con -ti nuarea eforturilor de reducere a cos -tu rilor generale şi administrative şicon solidarea locaţiilor.

Veniturile înregistrate de CEVA întri mestrul 3, în cuantum de 1,99 mi li -ar de de dolari, au reprezentat o creş -te re de 0,7% faţă de trimestrul 2 alanului şi o îmbunătăţire semnificativăcom parativ cu trimestrele recente, da -torită tendinţelor pozitive ale volumelorpe segmentul FM.


CEVA LOGISTICS

Un model noude business din 2015CEVA urmează să adopte un model nou de operare, care va generao creştere a vitezei de acţiune, un proces decizional mai rapidşi o mai mare capacitate de răspuns la nevoile clienţilor.

Xavier Urbain, CEO al CEVA:

„În 2014, priorităţile noastre au fostfoarte clare; astfel, ne-am reconfiguratechipa de management, cu lideriexecutivi care cunosc industria, ceeace a avut un impact imediat, şi ne-amorganizat planul de adresare a pieţeipe baza principalelor linii de activitate- Transport aerian (Airfreight),Transport maritim (Oceanfreight) şiLogistică pe bază de contract(Contract Logistics), pentru a sporivaloarea pentru client.“

A doua fază de dezvoltare a pro -iectului logistic al KLG EuropeLogistics Romania a necesitat

investiții de 5,6 milioane euro și a fostimplementată în termen de 7 luni. Înacest interval, au fost construite o plat -for mă de cross-docking de 5.000 mp,un depozit Clasa A cu o suprafață de5.000 mp, 1.200 mp de birouri și ca -me re VAS cu o suprafață de 1.000 mp.

Noul terminal cross-dock dispunede 15 uși de andocare integrate în sis -temul de distribuție și colectare KLG -hub&spoke. Infrastructura informa ti căși implementarea unui sistem de sca -nare complet automatizat au jucat unrol important în configurarea noului ter -minal și în respectarea de către KLGEu rope a promisiunii de a onora co -men zile, oriunde în România, în 24 deore de la primirea lor. Acest sistem adu -ce o creștere a productivității de livra -re de circa 30% față de o confi gu rațieobișnuită a unui astfel de ter minal.

„Finalizarea acestei investiții repre -zin tă pentru KLG atât extinderea plat -for mei logistice și evoluția servi ci ilorcom paniei, dar și următoarea treap tă îndez voltarea planificată pe plan local.Acest proiect încorporează cele mai noiteh nologii în materie de lo gistică, iarbe neficiile lor se vor trans fera rapid că -tre clienții și partenerii noștri”, a declaratDragoș Gelețu, ma n ag ing director KLGEurope Logistics Ro mânia.

Dotări inovativeCompania deține în localitatea

Bolintin Deal, la km 23 al autostrăzii

Bu curești - Pitești, un parc logistic de18,5 hectare, pentru care a fost pla -ni ficată construcția a aproximativ85.000 mp de spațiu logistic. Etapade extindere demarată în luna aprilie2014, și încheiată în luna noiembrie,a adus în portofoliul KLG o facilitatecu cele mai noi dotări disponibile înin dustrie.

„În urmă cu 8 ani, făceam primulpas în România cu un plan bine struc -tu rat pentru activitățile KLG. După odez voltare rapidă și consolidarea afa -ce rilor din ultimii ani, facem al doileapas hotărât în această direcție. Mulțu -mim partenerilor și angajaților noștripentru dedicarea de care dau dovadăși suntem mândri de aportul companieila transformarea acestei țări într-unuldintre cele mai importate noduri logis -ti ce ale Uniunii Europene”, a declaratKees Kuijken, CEO KLG Europe.

Pentru podeaua depozitului, unele ment foarte important pentru acest

tip de construcție, KLG Europe Logis -tic a alocat 500.000 de euro din totalulinvestiției. Aceasta a fost proiectatăfără rosturi de dilatație, ceea ce per -mi te operarea de stivuitoare dedicateculoarelor înguste dintre rafturi, pre -cum și reducerea costurilor de men -te nanță a utilajelor.

Pentru partenerii transportatori,KLG Europe Logistics Romania ainvestit într-o zonă special destinatășo ferilor de autocamioane, unde aceș -tia pot aștepta finalizarea operațiunilorde încărcare/descărcare.

Noua facilitate logistică este dejaîn exploatare, având încă de la lansareun grad de ocupare de 90%. Investițiaa presupus crearea a aproximativ 50de noi locuri de muncă și a adus o re -du cere a timpilor de operare pentruma nipularea mărfurilor.


KLG Europe Logistics RomaniaExtindere cu succes

KLG Europe Logistics Romania, una dintre cele mai stabile companiide logistică din Uniunea Europeană, a finalizat a doua etapă de dezvoltarea hub-ului central din apropierea Capitalei, platforma logistică ajungândla o suprafață totală construită de 35.000 mp.

KeesKuijken

DragoșGelețu

decembrie 2014 ............................................................................................................................................ 53

la detalii și un grad înalt de securitate.În cazul produselor cosmetice, vorbimde bunuri foarte mici și, în general, devaloare mare, ușor vandabile pe piațaneagră. În plus, comenzile sunt foartefrag mentate și, de aceea, pickingul seface de cele mai multe ori la nivel deunitate, cantități mici din fiecare articolpentru fiecare destinație.

„O altă caracteristică vine și dindiversitatea acestor produse; unuldintre clienții noștri avea la un momentdat 13.000 de referințe unice”, spune

Cătălin Olteanu, director general FMRo mania. „Trebuie implementate sis -te me foarte riguroase de control alsto cului, de securitate și de calitate,ast fel încât să ne asigurăm că fiecarecomandă este pregătită complet, cănu dispare marfă din stoc pentru aajunge pe canale paralele în piață. Înplus, sistemul de control trebuie săpoa tă produce dovezi ale faptului cămar fa a fost bine pregătită și că toatepro dusele au fost puse în cutie, iarcutia sigilată, astfel încât, la aparițiavreu nei reclamații, aceasta să poatăfi tratată cu maxim de seriozitate șirapiditate.”

Cătălin Olteanu subliniază faptulcă acest segment este unul strategicpentru FM Logistic. Know-how-ul, ino -va ția, îmbunătățirea continuă, adapta -bilitatea, sistemul de picking la unitatede produs, nivelul ridicat de calitate șisecuritate a serviciilor sunt parte dintreatuurile care au contribuit la creștereaunui portofoliu impresionant de refe -rin țe primite în urma implementării efi -ciente a soluțiilor logistice pentru cli -enții companiei. „Așa cum se știe, noiam investit mult în securitate și indi -ca torii de performanță în ceea ce pri -vește controlul stocului sunt, probabil,benchmark pe industrie. De aseme -nea, am investit în tehnologie și, prinsistemul de pregătire cu control în timpreal, ne asigurăm de eliminarea ero -ri lor - avem o rată de reclamații ce tin -de spre zero. Într-un cuvânt, le dămcon fort logistic clienților noștri.”

Tendință de creștereDirectorul general FM Logistic

Romania apreciază că piața româ -nească pe segmentul logisticii pentrucosmetice/produse de lux reprezintă ooportunitate de creștere pentru com pa -nia pe care o conduce, în ultimul ancrescându-și portofoliul de clienți pepartea de cosmetice. În zona de lux,vo lumele sunt încă mici, dar cifrele ara -tă o tendință de creștere, deci com pa -nia privește acest sector cu opti mism.

„În aceste sectoare, există solicităridin partea clienților, am încheiat con -trac te noi, dar, în ansamblu, atât nu mă - rul cli enților cât și volumele rămân con -stan te”, a apreciat Cătălin Olteanu,adă u gând faptul că există diferențe întreEst și Vest din punctul de vedere al pro -vocărilor logisticii pentru produse cos -me tice și de lux. Acestea provin în pri -mul rând din cauza capacității deab sorbție a pieței, a puterii de cum pă -rare a consumatorilor, care induc di -men siunea volumelor manipulate, dar șiîncadrarea unor produse la anu mitecategorii. Produse mediu-supe rioa re însta tele vestice sunt conside ra te pre -mium la noi. Din punct de ve dere al pre -gă tirii și securității, însă, provocările suntfoarte asemănătoare. „Am avut surprizaplăcută chiar să îi depășim pe colegiinoștri vestici în atingerea unor in dicatoride per fo r man ță superiori”, a con clu -zionat direc to rul general FM Romania.


P arteneriatul dintre FM Logisticși DMP Chemins du Soin înRo mânia include servicii de

ma nagement al platformei de depo zi -tare, servicii logistice de recepționare,depozitare, manipulare și pregătirepentru expediție la marile lanțuri deretail din România, precum și gestio -na rea informatică a fluxurilor de pro -duse.

Cine se aseamănă...Compania DMP Chemins du Soin

este o afacere de familie din Valen -so le, regiunea Provence, Franța - ozo nă mediteraneană cu parfum de la -van dă, cu plantații de măslini și mig -dali, care inspiră crearea celor maibune ingrediente pentru produsele defrumusețe.

Fără paraben și cu ingrediente ac -ti ve naturale, organice, produsele cos -m etice DMP Chemins du Soin suntdedicate frumuseții și îngrijirii pielii.Cre a te cu pasiune și distribuite dinEu ro pa până în Asia, produseleChem ins du Soin satisfac nevoile deîngrijire ale consumatorilor.

În septembrie 2014, DMP Che -mins du Soin a decis să intre pe piațaromânească, pentru a fi mai aproapede clienții săi, și avea nevoie de un

ju cător puternic pentru a sprijini stra -te gia de expansiune în România. Ast -fel, a început parteneriatul dintre DMPChemins du Soin și FM Logistic. Am -bele companii sunt afaceri de familiede origine franceză, nelistate la bursă,cu filosofie și model de business relativsimilare, iar dezvoltarea organică estepreferată.

Sectorul produselor cosmetice șide lux este un segment strategic pen -tru FM Logistic și face parte din planulde dezvoltare al companiei pentru 10ani, reprezentând o oportunitate decreștere.

Prin intermediul noului contract,FM Logistic își consolidează pozițiade logistician preferat în logistica pro -du selor cosmetice din România și îșiextinde operațiunile logistice oferite înprezent jucătorilor de top precumL'Oreal, Yves Rocher, Top Line și Ma -rionnaud. Dar ce caracteristici anumefac din acest domeniu o provocarelogistică specială?

Servicii specificePentru domeniul cosmeticelor,

este nevoie de specializare, atenție

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

............................................................................................................................................ decembrie 201454

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

FM Logistic și DMP Chemins du Soin

Parteneriat pentrucosmetice

Reprezentanții FM Logistic și DMP Chemins du Soin au anunțatoficial definitivarea tuturor procedurilor operaționale necesarefuncționării centrului de distribuție a produselor cosmeticecomercializate de către DMP Chemins du Soin în România.

11 ani de succesFM Logistic a decis să deschidă o filială în România în anul 2003, la începutîn Timișoara (zona Timiș), istoria FM Logistic în România începând cu primulclient - compania Nestle.Curând după aceea, afacerea FM Romania s-a extins, și-a dezvoltat gama deservicii și, prin urmare, portofoliul de clienți s-a mărit. În prezent, FM Logisticoferă clienților săi soluții logistice personalizate pentru optimizareaoperațiunilor din cadrul lanțului de aprovizionare, de la depozitare șidistribuție, până la servicii cu valoare adăugată (co-packing) și operează treiplatforme logistice în România - în Timiș, București și Dâmbovița. De la o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro după primul an de activitate,compania și-a mărit valoarea afacerii la peste 23 milioane de euro (la 31martie 2014), are 450 de angajați și 49.000 mp suprafață de stocare. Capondere în cifra de afaceri, activitatea de transport intern reprezintă 59%,depozitarea și activitatea de manipulare - 38% din veniturile obținute, iar ceade co-packing - 3%.

CătălinOlteanu

decembrie 2014 ............................................................................................................................................ 55


GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

S unt elemente pe care Gebrü -der Weiss România le are învedere în mod real prin imple -

men tarea unui sistem de managemental performanţei. „Chiar dacă mulţi din -tre cei de pe piaţă afirmă că îşi eva -luează angajaţii, un sistem care săurmărească performanţa în profun -zime până la nivelul fiecărui angajat,fără să se oprească la acei indicatorifinanciari care sunt analizaţi de regulăla nivelul departamentelor, reprezintăo noutate pentru România“, a afirmatViorel Leca, directorul general Gebrü -der Weiss România. El a explicat pro -vocarea pe care o implică sistemulbirocratic care trebuie să susţină oeva luare corectă până la nivel de uni -tate şi importanţa utilizării unui sistemIT de urmărire a activităţii la nivelulcom paniei. Concret, trebuie stabilităpen tru fiecare angajat o grilă de eva -lua re, întocmită o analiză a perfor -

man ţei sale la începutul anului şi apoirealizate evaluări intermediare face toface. „Aplicam acest proces la nivel demanagement, dar acum am început săîl urmărim în profunzime, inclusiv înpri vinţa competenţelor fiecărui angajatîn comparaţie cu fişa postului. Pe seg -mentul unde vorbim despre activităţimăsurabile, se acordă note pentrucom portament“, a arătat Viorel Leca,men ţionând că, la nivel declarativ, an -gajaţii Gebrüder Weiss Româniasusţin această iniţiativă.

Un sistem corectde recompensareConsumul de timp este însă unul

impor tant pentru că managerii trebuiesă aibă discuţii individuale cu subal -ternii pentru stabilirea notelor, caresunt acordate pe o scară de la 1 la 5,unde 3 reprezintă îndeplinirea obiecti -

velor în proporţie de 100%, 4 implicăobiective atinse 120% iar cinci cu maimult de 120%. „Mulţi nu înţeleg dinprima fază sistemul de notare şi aş -teaptă să primească 5 din start pentrucă şi-au îndeplinit atribuţiile. Trebuiesă le explicăm însă că acel 3 în seam -nă 10 în sistemul de notare utilizat laşcoală. În mod normal, angajaţii suntplasaţi în cel mai bun caz undeva între2 şi 3 pentru că întotdeauna obiec ti -vele sunt setate ambiţios.“ Directorulgeneral Gebrüder Weiss Romania a

explicat că la baza deciziei de im ple -mentare a unui sistem de manage -ment al performanţei a stat faptul cămultora dintre manageri le lipsea in -strumentul potrivit de motivare. „Deexemplu, nu mi se pare corect ca toatălumea să beneficieze, indiferent decom portamentul pe care l-a avut întimpul anului, de același nivel de bo -nusare. Este unul dintre motivele pen -tru care toată lumea a fost de acordcu introducerea unui sistem de evalua -re. Bonusurile trebuie acordate pentruperformanţă - pentru îndeplinirea obli -ga ţiilor prevăzute în fişa postului, an -ga jaţii primesc salariu. Mergem peideea că nu poţi controla ceea ce număsori“, a subliniat Viorel Leca.

În opinia sa, un astfel de sistemva îmbunătăţi calitatea serviciilor pres -tate de companie, ţinând cont că eva -luează indicatori care se regăsesc şiîn relaţia cu beneficiarii, cum ar fi, deexemplu, numărul de erori şi acura -te ţea inventarului. Un astfel de sistemgenerează, teoretic, o creştere a per -for manţei. „În fond, acesta este scopul

nostru, însă trebuie să vedem dacămanagementul performanţei se va pliaîn final pe cultura locală. Din păcate,noi nu avem cultura lucrului bine făcut.Avem seriozitatea de a ne prezentala job în fiecare zi, dar am văzut puţinioameni care au satisfacţia lucrului binefăcut."

Externalizarea,din ce în ce mai desîn discuţieViorel Leca a subliniat că este foar -

te importantă, astăzi, calitatea înlogistică, mai ales în situaţia în caredin ce în ce mai multe companii carerea lizează in-house transportul şi de -pozitarea au în vedere externalizarea.„Din păcate, mulţi dintre ei nu suntpregătiţi să ia în calcul toate costurilepe care le presupun aceste activităţi.Este foarte greu, de exemplu, să con -vingi un producător că nivelul costurilornu se reduce la salariul şoferului şi lacarburant, atunci când are maşinileamor tizate. În plus, indiferent dacă

este vorba despre transport sau depo -zi tare, nimeni nu vrea să ia în calculcosturile de regie. Sunt cazuri în carecompaniile deţin hub-uri regionaleunde plătesc angajaţi şi au camioaneproprii şi numai prin închiderea depo -zi telor ar putea obţine economii sem -ni ficative. În plus, există o serie decos turi ascunse, pe care potenţialiiclienţi nici măcar nu vor să le ia îndis cuţie. Dar faptul că am început mă -car să purtăm discuţii pe această temăeste foarte important.“ Directorul ge -neral Gebrüder Weiss România a ţinutsă sublinieze că piaţa se mişcă, şi nupentru că intră jucători noi pe piaţă,ci pentru că apar din ce în ce mai mulţiclienţi care discută despre exter na li -zare. „Piaţa se va extinde iar loculGebrüder Weiss este în zona undepu tem aduce plus valoare şi nu nea -pă rat cel mai bun preţ. Am stat de vor -bă cu oameni din multinaţionale, careapreciau că specificaţiile produsuluisunt foarte importante, însă noi, înRo mânia, cerem doar preţ“, a apreciatVio rel Leca, subliniind că la baza cola -borărilor dintre companii trebuie săexiste principii corecte. „Există, însă,parteneriate pe termen lung, careaduc beneficii pentru ambele părţi. Euvăd un feedback, în acest sens, dinpar tea clienţilor vechi, care continuăpar teneriatul cu noi pentru că suntîntr-o zonă de siguranţă“, a conc lu -zio nat directorul general GebrüderWeiss Romania.


Performanţi pânăla ultimul detaliuFiecare detaliu contează, fiecare angajat şi fiecare element careoferă productivitate. Sistemul de management trebuie să sebazeze pe informaţii reale până la nivel de unitate de cost, iarsistemul de motivare trebuie să răspundă cu adevărat realităţii.

Valorile GebrüderWeiss

Patru valori formează pilonii caresusţin structura concernului GW: - Independenţă - Sustenabilitate - Angajament- Excelenţă în Servicii

20 de ani de excelenţă pe plan localPrezentă în România încă din anul 1994 prin colaborarea cu compania localăCargolog, Gebrüder Weiss a sărbătorit anul acesta 20 de ani de Excelenţă înServicii, oferind soluţii integrate de logistică, precum şi o gamă completă deservicii de transport rutier (internaţional sau domestic în regim de grupaj,camioane complete sau parţiale), feroviar, aerian şi maritim.Cu aproximativ 470 de angajaţi, 31.200 mp capacitate de depozitare şi unportofoliu impresionant de referinţe primite în urma implementării eficiente aunor soluţii logistice inteligente pentru clienţii săi, Gebrüder Weiss SRLreprezintă cu succes în România compania sa mamă, Gebrüder Weiss GmbH,cel mai mare furnizor privat de servicii logistice şi de transport din Austria.

A nul 2014 a fost, potrivit lui Mi -hai Iancu, unul al provocărilorpentru companie în condiţiile

în care a fost demarat parteneriatulcu clienţi noi. „Piața de grupaje începesă își atingă maximul. Sunt deja toțiju cătorii pe piață și se vânează şi ulti -mul palet. În acest context, pentru ane putea dezvolta, am ales să abor -dăm o nișă a nișei“, a afirmat directorulgeneral GTI Logistic, menţionând că,în acest moment, compania realizeazăinclusiv distribuţie cu temperatură con -tro lată către magazinele de cartier. Înopinia sa, piaţa de grupaje s-a men -ţi nut în 2014 la un nivel similar celuidin 2013, comportamentul consuma -to rilor în perioada sărbătorilor schim -bân du-se.

Transfer către clienţimariPentru GTI Logistic, ultima pe ri -

oa dă a marcat trecerea de la clienţimici la clienţi mari, iar calitatea ser vi -ciilor a constituit un element importantîn atragerea acestora. „Cred că în mo -men tul de față contează, în mod spe -cial, seriozitatea, pentru că prețurilesunt aproape uniforme. Se înregis -trea ză doar mici variaţii, în condiţiileîn care toată lumea pune presiune pe

cost şi, în același timp, își dorește ca -li tate.“ Mihai Iancu a apreciat că înpe rioada următoare prețurile vor maiscă dea, ţinând cont de faptul că ope -ra torii continuă pe zi ce trece să îşi op -

ti mizeze activitatea, iar procesul încănu s-a încheiat, mai ales din punctulde vedere al resurselor umane.

Şoferii, o problemăcare se amplificăÎn condiţiile în care flota GTI Logis -

tic a ajuns la 40 de maşini, una dintrecele cele mai mari povocări o consti -t uie găsirea şoferilor potriviţi. „Numărulșoferilor pe care îi produce Româniaa fost depăşit de cerere, ca urmare aflu xului către străinătate. Este o pro -ble mă care se amplifică pe zi ce treceşi vizavi de care trebuie să luăm atitu -di ne. Ar trebui să nu-ți mai poți luacar netul de profesionist în trei luni.Este necesar să fie demarat un pro -gram de pregătire sistematică a şoferi -l or noi care vin în profesie, prin inter -mediul școlilor de formare. Considercă ar fi indicat să deschidem în paralelgranițele către șoferi din Moldova.

............................................................................................................................................ decembrie 201458

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

Este important ca şi statul să se im -plice în rezolvarea acestei probleme,pentru că astăzi este mai uşor să an -gajezi directori decât şoferi“, a maiarătat Mihai Iancu. De altfel, lipsa şo -ferilor a fost motivul care a stat la bazadeciziei GTI Logistic de a externalizadistribuţia capilară în zona Bacău.

Mihai Iancu a menţionat că pro -ble me mari privind angajarea şoferilorsunt înregistrate în special în Cluj, Ti -mișoara și Bacău. „Nu plătim nici mai

mult, nici mai puțin decât piața, şi oriceom serios are șansa să rămână înfirmă. De exemplu, sâmbăta, orele seplă tesc dublu. Din păcate, șoferii numai sunt respectați ca în anii 90. Me -se ria aceasta a căzut în derizoriu, iarşoferii sunt astăzi oamenii în care toa -tă lumea dă cu pietre..., la încărcat,la descărcat sau pe parcurs. Este foar -te important să schimbăm această si -tuaţie dacă dorim să obţinem perfor -manţă“, a subliniat Mihai Iancu.

În opinia sa, dezvoltarea compa -ni ilor de logistică ar trebui să se raliezeîn următoarea perioadă în special prinpreluarea de servicii realizate astăziin-house. „Există încă un procent foar -te mare de servicii in-house pe piață.În loc să ne disputăm cele 40 de pro -cen te externalizate, mai bine ne-amcon centra asupra celor 60% care re -pre zintă logistica realizată in-house.Acolo unde am convins potenţialii cli -enţi să aleagă varianta externalizării,am obţinut reduceri de costuri între30 și 50%“, a concluzionat directorulgeneral GTI Logistic.


Mihai Iancu, director general GTI Logistic:„Am ajuns la un parc propriu de 40 de vehicule şi vom continua dezvoltarea.“

Un partener corectpentru distribuţie

Misiunea declarată a companiei GTILogistic este de a livra orice produsîn orice cantitate, în cel mai scurttimp, în cele mai bune condiţii la unpreţ acceptabil.- Next day delivery: în Moldova,Ardeal, Muntenia, Banat.- Same day delivery: zona Bucureştişi judeţul Ilfov.- 24-72 ore în restul României.

Made in simplicityTransport � Distribuție � Depozitare

Servicii cuvaloare adăugată

Adresa: Şoseaua Berceni, nr. 110Telefon/Fax: +4 021 352 23 44; 0740 148 255

E-mail: [email protected]

PUBLICITATE

GTI LOGISTIC

Specializaţi pentrudezvoltarePentru GTI Logistic, găsirea unei nişe suficient de specializate pepiaţa de grupaj şi distribuţie la nivel naţional a reprezentat cheiacare a generat dezvoltarea. Despre provocările acestei perioade,am stat de vorbă cu Mihai Iancu, director general GTI Logistic.

............................................................................................................................................ decembrie 201460

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

„A radul, unde deținem de -po zitul principal, a evoluatsemnificativ în ultimul an,

iar compania noastră este pregătităsă facă în continuare faţă provocărilor,nu numai din Arad, ci din toată regiu -nea de Vest a ţării”, a afirmat FlorinaGanga, Business Development Di rec -tor Lagermax AED Romania. Acesteprovocări vin în ultima vreme în specialdin partea industriei automotive, maispecific, a importului și distribuţiei decomponente.

Potrivit reprezentantei companiei,există condiţii speciale care sunt ce -rute furnizorilor de transport din acestdomeniu, Lagermax AED reu şind săse adapteze cu succes acestor exi -genţe. „Avem în spate experienţa ani -lor trecuţi, în care am desfăşurat ac -tivitate de import piese auto dinUniu nea Europeană, precum şi dis -tribuţia acestora în ţară, trecând întâiprin depozitul de la Arad. Graţie flexibi -lităţii noastre şi a gamei de servicii,am fost mereu pregătiţi să îndeplinimKPI-urile solicitate, existând în specialcerinţe de livrare în regim expres înacest domeniu, mai ales în zona deVest”. Florina Ganga a apreciat că ni -velul cererilor de logistică pentru in -dus tria de automotive a crescut în ul -timul an, în partea de Vest, cu 15-20%faţă de anii anteriori. Producătorii dinaceastă zonă se dezvoltă, aducânddin străinătate echipamente şi linii deproducţie complete şi, în afară de maimult spaţiu, au nevoie să externalizezeo parte din activitatea de depozitarepe care o realizează in house înmomen tul de faţă. De aici și nevoiede ser vicii logistice mai complexe:

manipulări, cross docking, labelling,pick ing&pack ing, sisteme IT pentrugestiu nea acurată a stocurilor.

Gamă extinsăde serviciiLagermax AED Romania poate

asigura servicii alternative pentru cli -enţi, ce pot obţine o optimizare a cos -turilor inclusiv pentru marfa ce nu arenevoie de transport urgent, prin soluţiide grupaj de linie, în funcţie de ne ce -sităţi, de exemplu. Astfel, în colaborarecu celelalte birouri Lagermax din Euro -pa, pot fi asigurate livrări în maximum3-5 zile lucrătoare, din Germania, Aus -tria sau Ungaria, cu realizarea deopera ţiuni cross docking în cadrul plat -for mei din Arad, pentru ca apoi compo -nen tele să fie distribuite în ţară. În pa -ralel, compania oferă şi servicii desto care, solicitările pentru acest seg -ment fiind în creştere.

„Producătorii doresc să aibă spaţiude producţie dedicat activităţii lor prin -cipale, liber şi disponibil oricând, şiastfel apelează la integratori logistici,aşa cum este Lagermax AED”, subli -nia ză Florina Ganga, menţionând căîntre solicitările asupra cărora bene -ficiari din industria auto pun accent seaflă un nivel ridicat de acurateţe înges tiunea şi vizibilitatea stocurilor întimp real, lucru posibil cu ajutorul unuiEDI performant, ce poate fi customizatîn funcţie de necesităţi. Iar în acestcon text, Lagermax AED Romaniafunc ţio nează ca un integrator de ser -vicii logistice, care creează partene -riate de lungă durată cu clienţii, furni -zând soluţiile potrivite şi stabilitate.„Putem să oferim inclusiv soluţii pepar tea de transport maritim și aerian,cu susținerea noului departament dedezvoltare proaspăt inaugurat, în timpce partea de distribuţie naţională facefaţă cu succes livrărilor în 24-48h, cu

Lagermax AEDServicii pe măsuraprovocărilorCompania Lagermax AED Romania îşi dezvoltă operaţiunile, fiindîn permanenţă pregătită să răspundă necesităţilor unei pieţeaflate în continuă mişcare. Mai ales din partea industrieiautomotive, exigenţele cresc. Dar acolo unde există experienţă,există întotdeauna soluţii optime.

Lagermax AED Romania respectămentalitatea austriacă potrivit căreiatrebuie evitate cuvintele „vedem noice-o fi“. Totul este exact, activităţilesunt planificate riguros, iarrespectarea cuvântului datreprezintă o condiţie sine qua non.„Da“ este „da“ şi „nu“ este „nu“.

RAREȘ MĂCINICĂ Managing Director

Lagermax AED Romania“At Lagermax, when we speakabout transport and logistics, wespeak about competitiveadvantage, added value andfaith. Faith in solutions,innovation, inspiration, values,success, in being the best. Thebest, because our customerswant us to be the best.

At Lagermax, we grow leaders,because we represent leaders. AtLagermax, we have dreams. Wefollow our dreams. But we alsomake them come true. Becausewe know that dreams combinedwith hard work means success.And success comes fromsatisfied customers. And this isour passion.

The future belongs exclusively tothose companies which believein adaptability and guidethemselves exclusively by thecustomers’ needs. At Lagermax, we think about thatevery day."

Florina Ganga

EV

EN

IME

NT

............................................................................................................................................ decembrie 201462

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

por nire din hub-ul de la Arad“, a maiarătat Florina Ganga.

Parteneriatepe termen lungDirectorul de Dezvoltare Lager -

max AED Romania a subliniat că unadintre direcţiile prioritare în dezvoltareacom paniei ţine de menţinerea flexibi -li tăţii şi atenţiei acordate nevoilor spe -ci fice ale clienţilor, motiv pentru carea fost creat un departament de vânzăricare construieşte soluţiile logistice îm -preună cu clientul, menţinând un par -te neriat bazat pe încredere, care facedi ferenţa pe termen lung. În acelaşitimp, clienţii din segmentul de auto mo -tive, cunoscuţi ca fiind foarte exigenți,constituie o bază pentru dezvoltareacom paniei şi pe alte segmente, pre -cum produsele electronice sau distri -bu ţia alimentară.

Clienţii sunt din ce în ce mai intere -saţi să îşi găsească parteneri în zonaintegratorilor de servicii logistice, do -rind să obțină mai multe soluții detransport sau logistică prin intermediulunui singur furnizor de servicii. Într-un

asemenea context, beneficiarul poa -te obţine preţuri mai avantajoase,valabile o perioadă mai îndelungată,pre cum şi servicii cu valoare adău -gată, adică un real partener de încre -dere, în timp ce logisticianul benefi cia -ză de siguranţa unui business stabil.

O armonie perfectăÎn plus faţă de clientul direct,

Lager max AED România lucrează încadrul unor parteneriate cu alte com -panii şi case de expediţii, poate chiarconcurenţi pe anumite servicii, deser -vind partea de cross-docking şi distri -buţia în ţară.

Managementul companiei credecu tărie în parteneriatele dintre logis -ti cieni şi dintre logisticieni şi transpor -ta tori, inclusiv pe partea de depozitare.

De exemplu, în hub-ul LagermaxAED de la Arad pot fi oprite toate cami -oanele din traficul internaţional, pentruca distribuţia pentru Vestul ţării să fiefăcută din acel punct. În acest context,scad costurile şi timpii de livrare. Com -pa nia are parteneriate cu competitoridin Bucureşti, din Iaşi sau din alte

zone, care, anterior, doreau să contro -le ze tot lanţul de distribuţie şi aveaucamioane de linie din Italia, Benelux,Franţa sau Spania, pe care le adu -ceau direct în hub-ul propriu din Bucu -reşti, pentru ca apoi să distribuie marfaîn toată ţara. Problema principală apă -rea atunci când marfa trebuia distri -buită către Arad, Timişoara, Oradea,zonă care fusese traversată deja. Iarpe lângă partea de costuri, apare oproblemă de timp, pentru că se pierdecel puţin o zi retrimiţând marfa înapoi.În plus, apar manipulări suplimentare,care implică un risc mai mare de dete -riorare. O parte din aceste companiiau decis să oprească mărfurile carevizează Vestul ţării la hub-ul LagermaxAED de la Arad. Sunt mai multe va -rian te la care pot apela parteneriiLagermax AED, ce presupun inclusivutilizarea flotei de distribuţie sub con -tractată de companie, care beneficiazăde o experienţă de lucru construită înani, dar şi de vizibilitate în operare.Toată această colaborare se regleazăla nivel de încredere.

În paralel, compania oferă în Aradser vicii de antrepozitare vamală, pen -tru mărfuri venite, de exemplu, pe calemaritimă în cantităţi mari, având an -ga jaţi 16 declaranţi vamali, din care 13se află în Arad şi Timişoara.

„Acum suntem într-o etapă dedezvoltare prin extinderea echipeisales, dar și a celei de operațional,ast fel că, până la jumătatea anuluiviitor, vom lucra să ne îmbunătăţimacti vitatea departamentelor nou crea -te, căutând armonia perfectă întreaces tea şi cele existente deja, spreavan tajul și beneficiile partenerilornoștri”, a concluzionat Florina Ganga.


E venimentul a adus în prim planstudii de caz, prin care au fostscoase în evidenţă beneficiile

mo delului de distribuţie a mărfuriloruti lizat în cadrul reţelei Pall-Ex, prin so -luţii de reducere a costurilor şi de creş -te re a indicatorilor de profitabilitate.

Participanţii s-au putut bucura şi deprezenţa unui invitat special. MariusGhe nea, un nume model pentru lumeaafacerilor, extrem de activ pe scenaeducaţiei şi dezvoltării antreprenoriale,a împărtăşit invitaţilor câteva din pro -vo cările de care se lovesc întreprin -ză torii în activitatea de zi cu zi.

Nu în ultimul rând, evenimentul aconstituit un bun prilej pentru Pall-Exde a oferi câteva premii celor mai per -for manţi membri ai reţelei.

Livrare în 24 oreFondată în 1996, reţeaua Pall-Ex

a devenit unul dintre liderii europeniîn materie de servicii logistice. Pall-Exac tivează în România de trei ani, pro -

mo vând un model inovativ de afaceri,prin intermediul unei reţele de trans -por tatori şi distribuitori locali, ce oferăun serviciu de livrare în 24 de ore amăr furilor paletizate pe întreg teritoriulţării.

Distribuţia se realizează în maimulte faze. Prima se referă la colec -ta rea şi consolidarea mărfurilor de că -tre membri în depozitele proprii pre -zente în fiecare județ, care apoi sunttransportate la hub-ul central Pall-Exdin Sibiu. Acest lucru se întâmplă înfiecare zi, la o oră prestabilită. Odatăajun să în hub, marfa este sortată pen -tru a fi încărcată în vehiculele cores -pun zătoare ale membrilor, care se

întorc la sediul propriu şi livrează mar -fa către clienţii din zonă.

Fiecare partener operează depo -zitul lui local, unde colectează marfa,pe care o trimite, utilizând camioanemari, în hub-ul central. În depozituldin Sibiu, un camion este descărcatîn 16 minute, în condiţiile în care marfaeste scanată şi statusul ei introdus însistem. De altfel, marfa este scanatăîncă din momentul în care este pre -lua tă de parteneri în depozitele proprii,parcursul ei putând fi urmărit printr-unsistem track & trace de către clienţi.

La ora actuală, peste 1.500 declienţi stabili apelează lunar la ser vi ciilereţelei Pall-Ex, peste 4.100 tes tân du-lede-a lungul timpului, până în prezent.


Pall-Ex Romania

Chain of SuccessPall-Ex, compania care a reprezentat un exemplu de parteneriat şiinovaţie în ultimii trei ani pentru piaţa de logistică şi distribuţie dinRomânia, a organizat, pe data de 27 noiembrie, la Hotelul HowardJohnson Grand Plaza din Bucureşti, evenimentul „Chain of Success”,un adevărat cadru de dialog pentru profesioniştii din supply chain.

decembrie 2014 ............................................................................................................................................ 63

Premiile Pall-ExRomania 2014

- Best Initiatives - Bily Trans,Mureş

- Most Proactive Member - EasyTrans, Constanţa

- Best Services in a Difficult Area -Asico Trans, Suceava

- Best Trunk Activity - Bipmobile,Timişoara

- Most Dynamic Evolution -Amesis, Prahova

- Best Member - Euroccoper, Timiş

Strong PartnershipClient

- Saff Trading Craiova- RTC Proffice Experience -

Bucureşti- Dobrogea Grup Constanţa- Scandia Food Sibiu

O companie cu rădăcini solideLagermax AED Romania este una dintre cele 31 de filiale ale concernuluiLagermax Lagerhaus und Speditions AG, deschise în 11 ţări. Grupul, alecărui baze au fost puse în anul 1920 în localitatea austriacă Salzburg, este înprezent cea mai mare companie din Salzburg în domeniul transportului deautoturisme, transportului rutier şi operaţiunilor logistice. Pe lângă acesteservicii, Lagermax oferă şi pachete de servicii specializate, precum ExpresCurier (în parteneriat cu DPD Austria), distribuţie domestică prin subsidiareleAED (Alltime Express Distribution), logistică produse textile prin sistemulFASHIONET, activând şi în domeniul expediţiilor internaţionale aeriene,maritime sau legate de manifestările expoziţionale. Obiectul de activitate alLagermax AED Romania, cu sediul în Arad şi subsidiare în Bucureşti,Timişoara şi Iaşi, este furnizarea de servicii de transport intern, transportinternaţional, transport rutier, maritim, aerian, feroviar, în sistem door-to-door, grupaje sau full load, servicii de logistică, formalităţi vamale de import-export, inclusiv declaraţii Intrastat.

............................................................................................................................................ decembrie 201464

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

P racticom a pus accent în 2014pe training şi pe elemente de or -ganizare care pot face di fe renţa

în asigurarea calităţii. „Procedu rile le-amînceput în luna martie, prin interme diulunor cursuri de mana ge ment şi co mu -nicare destinate comite tu lui director. Înparalel, am demarat pre gătirea anga -ja ţilor, pentru ca, ulte rior, consultanţii săîşi intre în atribuţii pentru obţinerea cer -tificărilor“, a expli cat Ionel Cipere, sub -li niind că au fost realizate eforturi mariîn 2014, ţinând cont de faptul că activi -ta tea de certi fi care s-a suprapus pesteimplemen ta rea ERP-ului. Rezultatul are pre zentat însă un succes important,ţinând cont că au fost obţinute toatecele trei certificări.

Securitatea, urmăritămai ales în detalii„Am trecut prin toate etapele, am

analizat şi ne-am însuşit tot ceea cepresupune un sistem de managementin tegrat. Reprezentanţii Dekra ne-auexplicat că, în prezent, se manifestă otendinţă clară de a se pune accent pesecuritate. Iar pentru noi, secu ri ta tea afost o componentă importantă ve ri fi -cată în cadrul auditului la toate ni ve -lurile“. Di rectorul Practicom a ex pli catcă ana liza a urmărit o arie extinsă dein dicatori, plecând de la „expunere pe

client“ până la modul în care sunt păs -trate cheile de rezervă ale maşini lor.De exemplu, după prezentarea loculuispecial ame na jat unde se află cheilemaşinilor, a fost analizat nivelul de se -curitate al birourilor unde se află a ces -tea, evaluându-se cât de uşor le-ar pu -tea fi unor şoferi ne mul ţumiţi să intre,să ia o cheie şi să pună o ma şină înfunc ţiune. „Un ele ment de se cu ritate a -pre ciat de auditori a constat în faptul căîn tabloul cheilor nu sunt trecute nu -merele de înmatri cu lare ale maşinilor,ci seria de şasiu“, a mai ex pli cat IonelCipere, subliniind că ana liza a urmărittoată activitatea până la cele mai micidetalii, de la senzorii de pe uşi până lamodalitatea în care se verifică dacă şo -ferului i-a fost ridicat permisul. „Am im -plementat această mă sură, iar şoferiitrebuie acum să ne pre zinte permisulde conducere, fizic, completându-se untabel care include de taliile controlului -cine a verificat, la ce oră etc. Astfel, odată pe săptă mâ nă, se verifică vizualmaşina, actele de la bord, licenţa detransport şi, mai nou, per misul auto. Deasemenea, este foar te important săcunoaştem în ce situaţii asigurarea nudespă gu beş te, iar pentru a evita o astfelde situaţie, ma şi nile trebuie să fieparcate sub pază, con tra cost, e xis tândo pro ce dură prin care şoferul să nupoată să oprească în alte locuri. Un alt

as pect asupra că ruia s-a insistat a ţi -nut de securitatea rutei alese şi de pro -ce dura adoptată în cazul în care nueste semnal GSM. O sugestie din par -tea consultanţilor a fost ca atunci cândvine un nou angajat şi i se dă un tele -fon, să aibă memorate deja nume releesenţiale de telefon care se află în pro -

ceduri. Menţionez că pentru a res pec -ta norma ISO, avem obligaţia să luămle gătura cu clienţii şi să facem pro ce -duri comune, care sporesc nive lul desigu ranţă al mărfii“, a mai arătat direc -torul Practicom, su bli niind că, de pe ur -ma auditului, s-a câş tigat foarte multknow-how, mai ales în situaţia în carecon sultanţii au com ple tat auditul prinpre zentarea unor situaţii cu care s-aucon fruntat, repre zen tând exem ple dincare manage men tul a putut învăţa lu -cruri noi.

Distribuţie în UngariaFlota Practicom este formată în pre -

zent din 143 de vehicule, depă şin du-sepreviziunile pentru 2014, care vizau 120de maşini, după ce, la finalul lui 2013,în parcul companiei se aflau 79 de uni -tăţi. „Din punctul de vedere al număruluiangajaţilor, ne-am propus ca la finalulacestui an să fim 230, dar vom ajungela 287. Din punct de vede re financiar,țin ta noastră era să depă şim o cifră deafa ceri de 5 milioane euro, iar acumpre conizăm să închi dem anul la peste5,2 milioane. Pe partea de depozitare,am depăşit pra gul de 3.000 mp însu -maţi“, a arătat Ionel Cipere, menţionândcă Practi com operează un depozit multi-client la Bucureşti, în timp ce facilităţile

lo gis tice din Braşov, Bacău, Cluj şi Devasunt dedicate.

Practicom operează din octombrieun depozit inclusiv în Erd, lângă Buda -pesta, de unde realizează operaţiunide distribuţie pentru unul dintre clienţipe teritoriul Ungariei. „Noutatea abso -lută, în urma căreia am şi depăşit cifrade afaceri propusă, este câştigarea uneilicitaţii pentru distribuţie naţională înUngaria. Am demarat activitatea pe te -ri toriul Ungariei în 28 octombrie iar înpre zent avem 25 de angajaţi româniacolo“, a precizat Ionel Cipere, ex pli -când că Practicom a fost invitată săpar ticipe la un tender de distribuţie pen -tru subsidiara unui client pe care com -pa nia îl deserveşte în România. „Labaza deciziei lor, a stat istoricul nostruşi nivelul foarte bun al KPI. Pen tru acesttask am alocat un număr de 24 de ma -şini, sub 3,5 t, toate înma tri culate înRo mâ nia. Avem un dis pecer la Bucu -reşti care vorbeşte limba maghiară, darşi un country manager în Ungaria - otânără de 28 de ani care are în subor -di ne 24 de şoferi. Toţi angajaţii noştri

de acolo ştiu să citească, să scrie şi săvorbească ma ghiara, nouă dintre eiavând dublă cetăţenie.“ DirectorulPracti com a ară tat că, potrivit discuţiilorpurtate cu re pre zentanţii casei de avo -ca tură cu care compania are contractpeste gra niţă, nu există reglementărima ghiare care să împiedice realizareaserviciului de distribuţie cu maşini în ma -tri culate în România. „Suntem preo cu -paţi să sa tisfacem nevoile clientuluiactual, care nu sunt mici. Ne-au pre zen -tat busi ness-plan-ul lor până în 2017 şine-am dat seama că mai avem multde lucru acolo. Consider că suntempar tener în logistică în momentul în careintuim nevoile clientului şi ne pu tempregăti pentru cerințele lui viitoare deaşa manieră încât să nu ajungem să îispunem «nu», pentru ca el să se poatăconcentra pe core business-ul lui, ştiindcă partenerul său îl poate susţine peseg mentul de logistică“, a concluzionatdirectorul Practicom.


După ce a primit certificările ISO 9001 şi 14001 prin intermediulDekra, Practicom a fost auditată şi a obţinut certificatul pentrustandardul ISO 28000, care reglementează transporturile şidepozitarea, devenind, potrivit directorului firmei Ionel Cipere,prima companie autohtonă care deține acest tip de certificare.

PRACTICOMPremieră în certificare

PUBLICITATE

Ionel Cipere, directorgeneral Practicom:

„Consultanţii Dekra nu şi-auexprimat mirarea doar pentrufaptul că au primit o solicitare decertificare ISO 28000 din România,ci, în special, pentru faptul că nuam făcut-o la cererea unui client,ci din proprie iniţiativă.“

„Astăzi vorbim despre Practicom ca despre o companie mult mai bineorganizată, mai atentă la detalii, unde se pune accentul pe calitateaserviciului. Vrem să prezentăm clienţilor o companie sigură, de încredere,care prestează servicii la un nivel foarte ridicat.“

decembrie 2014 ............................................................................................................................................ 67

Întrebările lunii DECEMBRIE (etapa 61)

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. În procesul de externalizare aunei anumite activităţi, dacăsunt eliminate sarcinilerepetitive, sunt reduseinvestițiile pentru derularearespectivei activităţi şi segenerează mai mult numerar,organizaţia se poate concentrape:

a. Dezvoltarea resurselor umaneb. Reducerea numărului de clienţic. Competenţele strategiced. Creşterea numărului de clienţi

mari2. Adoptarea ........ ajută

organizaţiile să realizeze

procese rapide, economice,eficiente şi eficace.

a. JITb. Best-in-class practicesc. Material Requirement Planningd. TQM

3. Un centru de distribuţie modernse deosebeşte de un centru dedistribuţie tradiţional prinapariţia unor noi activităţiprecum:

a. Stocareb. Punere pe raftc. VASd. Livrare

HENKEL

Concursul de cunoştinţe generale îndomeniul logisticii lansat de ZIUA

CARGO şi compania de consultanţă şitraining în logistică Supply Chain

Management Center continuă cu etapa a61-a. În fiecare lună, publicăm 3

întrebări tip grilă, pentru ca, în lunaurmătoare, să dăm publicităţii variantele

corecte de răspuns. Câştigătorii suntstabiliţi prin tragere la sorţi dintre

persoanele care răspund corect.

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe7 ianuarie, prin e-mail

la [email protected],

menţionând variantele derăspuns şi datele de

contact (nume, telefon,e-mail) sau direct pe site-ul

nostru www.ziuacargo.ro,pe pagina dedicată

concursului.Câştigătorii ediţiei din

decembrie şi variantelecorecte de răspuns vor fipublicate în numărul din

ianuarie al revisteiZIUA CARGO.

CO

NC

UR

S

Întrebările lunii NOIEMBRIE (etapa 60) şi răspunsurile corecte:

1. Zona de stocare trebuie să fieconfigurată astfel încât săcorespundă mai degrabă vitezeide rotație și dimensiunilorfiecărei categorii principale deproduse, decât să se proiectezetoate locațiile de stocare,structura de rafturi și zonele destocare pe pardoseală dedimensiuni egale.

a. Fals

b. Numai în depozitele micic. Adevărat - CORECTd. Numai în depozitele mari

2. De cele mai multe ori, spațiulîn interior este mai scumpdecât cel exterior, deaceea cele mai popularerampe sunt:

a. Cele la 45 de gradeb. Rampele extinse

c. Cele la 90 de grade - CORECTd. Toate sunt folosite la fel de des

3. Stabilirea fluxului operațiunilorîn depozit și a personalului estevitală în proiectarea depozitelor.

a. Niciodatăb. Doar în depozitele maric. Adevărat - CORECTd. Câteodată.

PAS

AG

ER

I

Premieră mondială: Mercedes-Benz CapaCity L

Mărimeacontează

Câştigătorii lunii NOIEMBRIEAlexandru Popescu, Gabriela Stanciu şi Simona NeacşuEi au fost aleşi prin tragere la sorţi dintre concurenții careau răspuns corect la întrebările lunii noiembrie, cea de a60-a etapă a concursului de logistică.Lista concurenţilor care au răspuns corect:Romulus Cojocaru, Gabriela Stanciu, Adrian IonuţPopescu, Secheli Nicoleta, Simona Neacşu,Cornel Badea, Alexandru Popescu şiAlexandra Ștefănescu.

MĂSOARĂ-ȚIcunoștințele de logistică! (61)

............................................................................................................................................ decembrie 201468

ȘT

IRI

NOILE SMART, LANSATEÎN ROMÂNIA

Gama completă de noi modelesmart (fortwo şi fourfour) esteprezentată oficial în România îndata de 4 decembrie 2014 în şaseversiuni (3 versiuni de motorizarepentru fiecare model). Prinintermediul noilor motorizări de bazăde 45 kW pentru fortwo și forfour,dar și cu motorul de top de 66 kWdisponibil de acum și pentru forfour,gama de modele disponibile esteextinsă la un număr de șaseversiuni. Preţurile încep de la 8.700euro (fără TVA) pentru modelulfortwo şi de la 9.250 euro (fără TVA)pentru modelul forfour. Chiar și încazul celor mai accesibile versiunidisponibile, noile smart fortwo șiforfour sunt echipate standard cudotări importante de siguranță șiconfort. Echipările standard includlumini de rulare pe timp de zi cuLED, închidere centralizată cutelecomandă, confirmare vizuală aînchiderii mașinii și imobilizator,cruise control cu limitator de viteză(limitare variabilă a vitezei),termometru temperatură exterioară

cu indicator de îngheț, instrumentarde bord cu display LCD cu graficămonocromatică și computer debord, geamuri electrice față. Maimult, sistemul de direcție asistatăelectric Direct-Steer este și el oferitstandard. Toate versiunile noilormodele smart îndeplinesc dejanormele de poluare EURO 6.

PARCARE MAI SCUMPĂLA AEROPORTULTIMIŞOARA

Administraţia AeroportuluiInternaţional „Traian Vuia” Timişoaraa majorat de la 1 decembrie tarifeleîn cele două parcări din incintaaeroportului, precizând că acesteanu au mai fost modificate în ultimii 4ani. Dacă până acum primele 15minute erau gratuite, accesul şistaţionarea de până la 10 minutesunt taxate cu 1 leu. Preţurile aurămas diferenţiate, pentru parcareaParcarea 1 (P1, 285 locuri) -destinată staţionării de scurtă durată- tariful este de 2,5 lei/30 de minute,faţă de 2,1 lei anterior, iar înParcarea 2 (P2, 316 locuri) -

destinată staţionării de lungă durată– se plătesc 2 lei/30 de minute, faţăde 1,6 lei anterior. Informaţiisuplimentare despre grila detarifare, inclusiv la abonamente, pewww.aerotim.ro. „În cursul luniidecembrie vor începe lucrările deamenajare a unei parcări destinatestaţionării pe termen lung şi foartelung, la un preţ redus, dar şi încondiţii de confort mai reduse”,precizează conducerea aeroportului.

AGENŢIA CFR,REDESCHISĂ ÎNCARREFOUR COLENTINA

CFR Călători a redeschis Agenția devoiaj CFR amplasată în centrulcomercial Carrefour Colentina,programul de eliberare abiletelor/abonamentelor de tren fiindde luni până joi între orele 9:00 -22:00 și de vineri până duminică,între orele 8:00 - 22:00.Alte agenţii de voiaj CFR Călători înBucureşti:• Agenţia de Voiaj REGIE - SplaiulIndependenţei nr. 290, sect. 6, înincinta Oficiului Poştal nr. 16,Ghişeul nr. 2, din ComplexulStudenţesc Regie. Program: luni -vineri 10:30-17:30, bilete pentrudestinaţii interne. Tel. 0725.304.145.• Agenţia de Voiaj Unirea - B-dulNaţiunilor Unite nr. 3-5, bl B2, parter,în incinta Oficiului Poştal nr. 5.Program: luni - vineri 8:30-18:30,bilete pentru destinaţii interne şiinternaţionale. Tel. 0725.504.262.• Agenţia Griviţa - Calea Grivitei, nr.139, sector 1. Program luni-vineri8.00 – 18.00, bilete pentru destinaţiiinterne si externe. Tel.021/313.26.42.• Agenţia PALAT CFR - Bd. DinicuGolescu, nr. 38, Poarta C. Programluni - joi, 8.00 – 16.00, vineri 8:00 -13:30, bilete pentru destinaţiiinterne. Tel. 021/319.95.39 (CentralăCFR/int. 122.957)• Agenţia de Voiaj Militari - B-dul IuliuManiu nr. 88-92, în incinta OficiuluiPoştal nr. 16. Program de lucru: luni– vineri, 8:30-18:30, sâmbăta 9:30-12:30, bilete pentru destinaţiiinterne.Tel. 0725.504.263.• Agenţia de Voiaj Titan - Bd. N.Grigorescu nr. 29A, bl.N 22B.Program: luni - vineri 8:00 - 20:00,sâmbătă 9:00-13:30, bilete pentrudestinaţii interne. Tel.021/341.20.22.• Agenţia de Voiaj Berceni - B-dulObregia nr. 25 - 29, et. 1. Program:luni - vineri 8:00 - 20:00, sâmbăta9:00-13:30, bilete pentru destinaţiiinterne. Tel. 021/460.03.30.

Alstom, lider al consorțiuluicompus din Alcatel LucentRomânia și Pas 97 Impex, vafurniza companiei naționalede căi ferate din România(CFR SA) Atlas 200, soluțiasa ERTMS Nivelul 2 pentrusegmentul de cale ferată demare viteză Sighișoara-Coșlariu-Simeria. Partea decontract care îi revineAlstom are o valoare deaproximativ 100 milioane deeuro. Proiectul este finanțat85% din fonduri europene.„Acest proiect reprezintăpartea cea mai complexă alucrărilor de modernizare șireabilitare a tronsonului decale ferată de circa 170 kmlungime. Lucrările suntprevăzute a fi finalizate în 40de luni. Noul sistem desemnalizări va permitecreșterea vitezei de transportferoviar până la 160 km/h.

Pentru a testa si măsuraperformanța sistemelorfurnizate, Alstom va pune ladispoziția CFR un trenregional, Coradia Polyvalenthibrid (electric și diesel),complet echipat pentrutestare și măsurare.Cele mai importante proiectepe care compania lederulează în România suntlucrările de mentenanțăoferite companiei Metrorex,printr-un contract de 15 ani,precum și o serie de lucrăride modernizare și reabilitarepentru CFR.

CONTRACT ALSTOM DE 100 MILIOANE EURO

Autobuzele Solaris Urbino, cu podea coborâtă,

au un design elegant și soluții tehnice practice și fiabile;

Toate acestea pentru a asigura, în orice moment, siguranță

și confort sporit pentru pasageri. Descoperiți beneficiile

autobuzelor Solaris ecologice cu motoare Euro 6.

www.solarisbus.com

În România prin:IAC ManagementȘos Olteniței 219A 077160 Popești-Leordeni, Jud Ilfov,Tel. +40 21 361 1957Fax +40 37 289 9930e-mail: [email protected]

............................................................................................................................................ decembrie 201470

EV

EN

IME

NT

A cesta este cel mai lung auto -buz Mercedes-Benz, având ocapacitate standard de 191

de călători, un consum per pasager desub 0,5 l/100 km, emisii scăzute, iarîn ceea ce privește siguranța a fost in -tro dus un nou element, ATC-ul, cecon trolează partea de articulare.

PrincipalelecaracteristiciCu o lungime de 21 m, CapaCity

L este orice, numai „obișnuit“ nu, avândcam 3 m în plus față de arti cu la telecla sice. Cu ajutorul acestui nou modelde autobuz, operatorii vor reuși acumsă transporte un număr mai mare depasageri cu același număr de ve hicule.Cu toate că are o lungime im presio nan -tă, rămâne ușor de mane vrat și agil,fapt la care contribuie din plin cea dea patra axă care este vira toa re. Fiindcon struit pe sistemul mo du lar al luiCitaro G, CapaCity L are un cost perpa sager imbatabil în acest segment.

De altfel, caracteristicile dinamiceale autovehiculului precum și confortuloferit călătorilor le-am putut constataîn cadrul unui scurt drive-test realizatpe drumurile din proximitatea și dinin teriorul orașului Mannheim (Ger ma -nia). A fost vorba despre drumuri pu -bli ce, iar autobuzul s-a încadrat întrafic fără niciun fel de problemă, atât

din punct de vedere al manevrabilității,cât și al demarajului.

Adaptat la cerințeleoperatorilor detransportAvantajele oferite de noul autobuz

se resimt în primul rând prin reducereavolumului de trafic, fiind cel mai lungau tobuz cu o singură articulare, iar emi -siile (per pasager) sunt cele mai mici.Aceste avantaje au captat inte re sulregiilor de transport și astfel, Ham burgHochbahn va deveni primul ope ratorcare va testa CapaCity L în con diții realede trafic. În acest scop, linia deservităva fi cea mai aglomerată din Europade Vest, Metrobus 5, care leagă centrulorașului Hamburg de cam pusul uni ver -sitar din nord-vestul ora șului. „Faptulcă putem transporta mai mulți călătoricu același număr de ma șini, și fără amodifica intervalul de so sire în stații,ne-a făcut să luăm se rios în considerareaceastă variantă“, a spus Ulrike Riedel,membru al Co mi tetului Executiv respon -sa bil cu re sur sele umane și operațiunilepentru Hamburg Hochbahn. Autobuzelece se vor regăsi în acest proiect au fostconfigurate astfel încât să poată primi165 de călători, din care 43 pe scauneși 122 în picioare, mai mult cu 12 locurifață de modelul precedent și cu 39peste Citaro G.

Derivat din Citaro GDupă cum spuneam, CapaCity L

este la bază un Citaro G, dar, în ciudamodificărilor aduse, acesta nu și-apierdut din manevrabilitate, îndeplinindcu succes toate cerințele necesare pen -tru a fi condus conform legislației învigoare pe drumurile din Germania,având nevoie totuși de un certificat deexcepție, depășind lungimea ma xi măadmisă de 18,75 m. Pentru me ca niciicare vor urma să asigure men te nanțași reparațiile nu va fi nicio pro blemă deadaptare - aceștia cu nosc foarte binemodelul Citaro G, diferența fiind făcutăde adăugarea a două segmente noi,unul în față și unul în spate. Toate ele -men tele ce au ne voie de întreținereși-au păstrat am pla sarea, fapt care sim -plifică sarcinile mecanicilor și optimi -zea ză inventarul pieselor de schimb,lucruri care permit la reducerea costu -rilor. Seg mentul adă ugat în plus înpartea din spate în corporează și ceade a patra axă, una mai specială, capa -bilă să vireze, fiind controlată de siste -mul ASA (Ad di tional Steering Axle). Seob ți ne o rază de bracaj de 24,47 m,con tri buind astfel la manevra bili tatearidi cată și per mițând masei ma xime ad -mise să ajun gă la 32 t, cu 4 t mai multdecât Ci taro G. Această axă vi ratoareeste di ferită față de cea folosită la mo -delul an terior, fiind echi pa tă cu sus -

Premieră mondială: Mercedes-Benz CapaCity L

Mărimea conteazăMercedes-Benz a prezentat în premieră mondială autobuzularticulat de mare capacitate, conceput pentru a oferi o soluție peliniile de transport urban aglomerate.

............................................................................................................................................ decembrie 201472

EV

EN

IME

NT

pensie in dividuală pe fie ca re roată,întâlnită și la autocarele Tra vego M șiTravego L. La viteze mai mari de 40km/h, di rec ția acestei axe se „blo chea -ză“ pe po ziție centrală, spo rind stabi li -tatea și si gu ranța. O altă noutate esteATC, sis temul ce contro lea ză amorti za -rea hidraulică a plata nului de articu la -re. Este un sistem nou, dezvoltat deMer ce des-Benz, acesta optimizând ro -ti rea și, în cazul în care detectează pro -ble me de stabilitate pentru autobuz, ac - țio nează în con se cință, având un e fectsimilar ESP-ului. Astfel, nivelul de si -guranță al auto bu zelor articulate crește.

ValorificareainterioruluiDeși au apărut ceva modificări în

com partimentul șoferului și un nou sis -tem electronic al vehiculului, B2E, șo -ferul nu are nevoie de foarte mult timpde adaptare. Scaunul acestuia este am -plasat pe un mic piedestal, ast fel încâtsă poată conduce auto bu zul, dar să fie,în același timp, la ace lași nivel cupasagerii. Postul de con ducere esteergonomic iar designul acestuia permiteajustări atât ale plan șei de bord, cât șiale scaunului, pen tru ca șoferul să își

găsească poziția ideală. Cu o lungimesuplimentară de 2,9 m față de CitaroG și 1,5 m față de modelul anterior, in -ginerii ce au dezvoltat acest proiect audesenat in te riorul astfel încât acesta săfie flexibil, pentru a se mula pe nevoilefiecărui ope rator de transport, să ofereo capa ci tate mare de transport, dar șisă per mită un flux rapid al pasagerilor,dat fiind numărul mai mare al acestora.Da că până acum autobuzele CapaCityse puteau configura cu 3 sau 4 uși du -ble, iată că acum se va putea opta pen -tru cinci uși, două dintre ele fiind ampla -sate între primele două axe, obținândastfel un flux mai rapid de pasageri. Unelement extrem de im portant în cazulunui autobuz de ase menea dimensiunieste vizibi li ta tea, iar pentru asta au fostmontate ca mere pe ambele laturi alepărții din spate, dar și la interior. Pentrua putea gestiona deschiderea ușilor,acestea sunt operate automat, însășoferul poate interveni asupra lor încazul în care situația o cere.

Economie și eficiențăCapaCity L este echipat cu un mo -

tor cu 6 cilindri în linie de tip OM 470,cu o capacitate cilindrică de 10,7 l.

Acesta respectă normele de poluareEURO 6 și este disponibil în două ver -siuni de putere, de 360 și 394 CP, cuun cuplu maxim de 1.700 Nm, respec -tiv 1.900 Nm. La fel ca în cazul CitaroG, puterea este transmisă la roți grațieunei cutii de viteze automatică cu con -vertizor de cuplu, ZF Ecolife sau VoithDiwa, dar modul de schimbare a trep -te lor a fost reconceput pentru a seplia pe caracteristicile lui CapaCity L.Efi cien ța a fost una dintre prioritățilein gi nerilor Marcedes-Benz la proiec -ta rea acestui autobuz iar munca lor adat rezultate. Astfel, în situația în careCapaCity L, încărcat complet cu pasa -geri, operează un traseu urban obiș -nuit, consumul per pasager este maimic de 0,5 l/100 km. Cifra obținutăface din noul CapaCity L cel mai eco -nomic au tobuz diesel. Acest consumeste echi valent cu un nivel redus deemisii de CO2, de 13,3 g/kg per pasa -ger trans portat.

Alexandru [email protected]

Radu BORCESCUMannheim, Germania

[email protected]

FIȘĂ TEHNICĂMERCEDES-BENZ

CAPACITY LMotorizare: OM 470, 6 cilindri în linie,EURO VICapacitate cilindrică: 10,7 lPutere: 360/394 CPCuplu maxim: 1.700/1.900 NmTransmisie: automatică, ZFEcolife/Voith DiwaLungime: 21 mRază de bracaj: 24,47 mMasa maximă admisă: 32 tCapacitate călători: 191 (standard)

Axa viratoare a lui CapaCity L, preluată de pe Travego.

Una din camerele de exterior,amplasată în spatele autobuzului.

decembrie 2014 ............................................................................................................................................

INT

ER

VIU

75............................................................................................................................................ decembrie 201474

INT

ER

VIU

Ziua Cargo: Cumcaracterizați acest an?Dan Ciolan: 2014 a fost un an

plin. În prima parte am livrat cu succes600 de microbuze şcolare. Microbu -ze le au fost carosate în România, cuajutorul unui partener, autovehiculeleau fost livrate de un alt partener - afost o sinergie de forţe care a dus lafinalizarea contractului. În plus, a fostcea mai mare afacere Opel în Ro mâ -nia cu autovehicule comerciale. Aşsu blinia însă, în primul rând, impor tan -ța microbuzelor școlare pentru utili za -torul final - copiii care ajungeau cumare dificultate la școală. Fără a poli -tiza, trebuie să admitem că acţiuneaoficialităților a fost benefică pentrucopiii din ţara aceasta.

Discutăm de o maşină funcţională,care, inițial, a născut diverse contro -ver se până să începem să o livrăm -unii ne-au acuzat că suntem impostorişi nu vom putea să o producem atâtde ieftin. A fost un autovehicul multmai complet faţă de ce s-a livrat înanii trecuţi - cu finisaje interioare, cutapi ţerie pe pereţii laterali, cu aercondiţionat pentru partea din spate amaşinii, cu set de 5 anvelope de iarnăși 5 ani garanție...

După cele 600 demicrobuze a urmat o adoua licitație.Licitaţia a doua s-a desfăşurat mai

mult sau mai puţin în aceleaşi condiţii.Am decis să ofertăm marca Ford dea ceastă dată. Am simţit că aşa trebuiesă facem, chiar dacă Ford oferă o ma -și nă mai scumpă, cu roţi duble pe spa -te. Am pariat pe Ford şi am avut

dreptate, am câştigat Lotul 2, de 186de maşini, care sunt ca dotări pestecele de şcoală, în sensul că au spaţiupen tru bagaje, scaune reglabile, poli -cioa re de bagaje deasupra scau ne -lor... Aceste microbuze sunt pentruechi pe de sportivi. Lotul 1, unde erau300 de maşini şcolare, l-am pierdutstrict din cauza neatenției. Faptul căoferta cea mai bună s-a schimbat înult ima clipă a dus la prelungirea cu 5

mi nute a licitației electronice, iar noinu am luat în considerare această po -si bilitate. Ne-am crezut câștigători îna -inte de finalizarea efectivă a licitației.Se întâmplă și la case mai mari…

Oricum, am câștigat, pe lângă lotul2, loturile 3, 4 și 5. Este vorba despreau tovehicule de 28 de locuri (140 uni -tăți) și microbuze de 8+1 locuri (30uni tăți).

Pentru modelul de 28 de locurivom lucra cu același carosier româncu care am colaborat și la prima licita -ție. Autovehiculul va fi un Mercedes-Benz Sprinter cu două punți pe spate.

Autovehiculele de 8+1 locuri vor fimarca Ford.

La mijlocul lunii ianuarie, se va în -cepe producția acestor mașini.

Cele 186 de microbuze (lotul 2) levom carosa noi.

Urmează o nouă licitaţie pentru1.000 de microbuze școlare, acum îndecembrie. Cred că vor fi mulți ofer -tanți la această licitație, toți producă -torii de autovehicule venind cu mo to -rizarea EURO 6.

Oriunde în lume, 1.000 de auto -ve hicule reprezintă un număr impre -sio nant, cu atât mai mult pentru Ro -mâ nia. Astfel, ne aşteptăm să fiecon curenţă mare, iar mirajul acestor1.000 de unităţi va stârni pasiune.

Un an foarte bun și pentruautobuzele Solaris. Vețireuși să mențineți nivelulvânzărilor și pentru anulviitor?Cu Solaris am devenit lider de pia -

ţă în România pe segmentul auto bu -zelor urbane de peste 12 m. Autobu -zele Solaris sunt deja binecunoscuteși apreciate pe piața din România.Amintim licitațiile câștigate: Craiova(contract de 50 de autobuze, din carele-am livrat pe primele 17), Baia Mare(20 autobuze şi 8 troleibuze), Oradea(10 autobuze), Cluj (47 de autobuzearticulate).

Tocmai am fost anunțați câştigătorişi la Piteşti - 70 de autobuze, licitațiafiind finanțată de BERD. Astfel, anul2015 egalează deja acest an din punctde vedere al livrărilor.

În plus, această nouă licitație câș -ti gată ne deschide calea spre dez vol -tarea unui departament after sales.Vom face un depozit de piese în Bu -cu reşti și vom avea un atelier mobil.Pe viitor, în funcţie de evoluția pieței,vom crea 2 sau 3 centre regionale -depozite mai mici de piese.

V-ați așteptat la un an atâtde bun pentru Solaris?Promovăm de multă vreme aceste

pro duse și, în plus, ne bazăm pe cali -ta tea autobuzelor, acesta fiind, dealtfel, punctul forte al constructoruluipolonez.

Trebuie să recunoaștem că am avutși noroc, dar ne aşteptam să fa cem ofigură frumoasă. Ne bazam pe 30-40de autobuze anul acesta și nu 60.

Anul viitor ne aşteptăm să creascăpiaţa, pentru că nici anul acesta nus-a întâmplat nimic pe fonduri euro -pe ne. Bulgarii au cumpărat autobuzenu mai pe fonduri europene. Sigur, n-o să fie ca în Bulgaria, dar nu putemsă tot aş teptăm să se cumpere auto -bu zele exclusiv din fondurile primă -riilor.

Ne aşteptăm în 2015 la apro xi -mativ 200-300 de maşini în toată piaţa,achiziționate pe fonduri europene,dintre care Solaris să ia 20-30%. Ceeace s-a întâmplat anul acesta nu poatefi caracterizat ca normal - am obținut90% din piaţă. Este de așteptat ca șiceilalți jucători din piață să aibă uncuvânt de spus în 2015.

Credeți că legeaachizițiilor publice arputea fi îmbunătățită?Ar trebui să vină momentul în care

şi legea achiziţiilor publice să fie schim - bată. Acum, totul se joacă pe preţ.

Mai mult decât atât, avem o marepro blemă astăzi. Lupta împotrivacorup ției generează o teamă în a maidecide ceva. Din această cauză, totmai mult, caietele de sarcini sunt rea -lizate astfel încât prețul rămâne sin -gu rul criteriu care contează.

În aceste condiții, există un deza -van taj important pentru brandurile pre -mium.

În plus, consider că există risculca întregul sistem să intre într-un blo -caj, în condițiile în care teama de inter -pretări ulterioare face ca nimeni să nuîși mai asume responsabilitatea.

Decidenții de la nivelul autoritățilorcontractante trebuie să aibă posi bi li -tatea de a defini mai clar cerințele teh -ni ce și de altă natură decât cea legatăde preț și, în același timp, să se simtăprotejați de lege.

Contestarea rezultatului licitației adevenit, de asemenea, o problemă. Pe -nalitatea este atât de mare încât nimeninu mai face contestații, ceea ce nu estebine. Unele contestații erau legi time,dar acum nu se mai fac de teamă. Dacăai profit de 50.000 de euro, nu îţi vinesă rişti să plăteşti 100.000 de euro capenalitate la con testație.

Regula s-a generalizat din zonade autostrăzi şi drumuri, dar ne afec -tează pe toţi.

Credeți în comercializareaautobuzelor ce utilizeazăsoluții alternative depropulsie?Cred în soluțiile alternative, dar

pro babil că va trebui să mai treacă operioadă până să intre puternic pepiață. Mă refer în primul rând la auto -buzul electric și este vorba în specialde baterii. Capacitatea acestora de ase încărca rapid este esențială.

La ora actuală, ori pui o bateriefoar te mare, care oferă o autonomieri dica tă, de peste 200 km, dar capaci -ta tea de transport scade spre 70 depasageri, ori folosești baterii mai mici,însă pierzi la capitolul autonomie.Dacă ar exista o baterie de doar câte -va sute de kg și care să ofere auto -no mie mare, trans por tul cu autobuzeelectrice ar exploda.

Probabil că vor mai trece 3-4-5 anipână când bateriile vor ajunge la per -for manţele dorite.

Oricum, Solaris este la a 2-a ge -ne raţie de autobuze hibrid și intențiacon structorului polonez este de a dez -volta segmentul electric.


An bun pentru Solaris

Dan Ciolan

Cu aproximativ 60 de autobuze urbane (peste 12 m lungime) livrate anulacesta, Solaris este lider de piață pe acest segment în România. IACManagement, reprezentant Solaris Bus&Coach în România, a devenit unspecialist al licitațiilor, câștigând, totodată, și o parte din loturile scoase lalicitație de Ministerul Dezvoltării. Am discutat despre rețeta din spateleacestui succes cu Dan Ciolan, director general IAC Management.

decembrie 2014 ............................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

77............................................................................................................................................ decembrie 201476

EV

EN

IME

NT

„S untem mândri că, prinsemnarea contractului cuAnadolu Automobil Rom,

am intrat pe piaţa din România. În ciu -da situaţiei economice dificile din Euro -pa, considerăm că piaţa de aici esteîn creştere şi suntem convinşi că, încurând, România va deveni una dintrecele mai importante pieţe ale noastrede pe Continent“, a declarat KaganDeniz, director de export al KarsanOtomotiv.

Soluţii de transportnelimitateÎn 2009, a fost lansat conceptul

„Limitless transport solutions“, conformcăruia s-a pornit producţia unei gamecom plete de vehicule, de la autotu ris -me până la camioane şi autobuze.As tăzi, în oraşul Bursa, Karsan Oto -mo tiv deţine o linie de producţie ultra-modernă, flexibilă, unde se producsub licenţa Hyundai Truck HD75/35,

autobuzele urbane BredaMenarinibusşi, sub marca proprie Karsan, modele -le Jest, Star şi Atak, acestea din urmățintind să fie „vârful de lance“ pentrupiaţa din România. „Avem convin ge -rea că acest parteneriat nou creat întreKarsan Otomotiv Sanayi ve Ticaret şiAnadolu Automobil Rom va oferi pieţeide transport persoane din Româniarăspunsul pentru o gamă largă de pro -vocări, iar modelele verificate de busi -ness de pe piaţa de transport din Tur -

cia vor fi aplicate cu succes şi pe piaţadin România“, a concluzionat MagdaPeşu, director general al AnadoluAuto mobil Rom. Modelele disponibileîn România sunt Jest, Atak şi Star.Micul Jest poate transporta 21 de per -soane, dintre care 15 pe scaune, be -ne ficiind de o podea coborâtă şi depla fon înălţat. Totodată, acesta are îndo tarea sa o rampă pentru accesulper soanelor cu dizabilităţi, hotspot wi-fi, o transmisie manuală în 6 trepte,dar şi un consum de aproximativ 11l/100 km. Modelul Atak, destinat trans -por tului urban, dar şi varianta turistică,poa te găzdui 23 + 35 de pasageri, iarmo delul Star, destinat cu precăderetu rismului, dispune de 31 de scaunepen tru pasageri şi, opţional, de o insta -la ţie de ceai şi de un frigider.

Drive-testKarsan StarAm avut ocazia să testăm în cadrul

unei sesiuni de drive-test modelul Starși am remarcat numeroase aspecte in -te resante. Designul este modern, așa

cum era de altfel de așteptat pentru unautovehicul realizat de către unproducător consacrat din Turcia.Interesant este că Karsan Star oferă onotă distinctă. Ne-am obișnuit să re -marcăm asemănări izbitoare întreautovehiculele produse de diferiții pro -ducători turci, însă nu este cazulKarsan. Este evident că modelul Starva fi recunoscut cu ușurință pe dru muri.

De asemenea, nu reprezintă o sur -priză nivelul bun al finisajelor, calitateamaterialelor, amenajarea interioarăsigură. Sunt aspecte cu care ne-amobișnuit în privința autobuzelor tur -cești. Karsan Star punctează însă pu -ter nic la capitolul funcționalitate. Șiacest ingredient apreciabil urmăreștefiecare aspect al autovehiculului. Dela modul în care funcționează comen -zi le scaunelor pasagerilor (mâner,rabatare spătar, măsuță), deschidereacalelor pentru bagaje, a ușilor și pânăla schimbarea becurilor pentru faruri(Karsan dispune aici de un sistem in -ge nios și ușor de accesat).

Însă, fără îndoială, am apreciat încea mai mare măsură postul de con -

du cere, modern și... din nou, funcțio -nal. Comenzile sunt ușor de identificatși la îndemână. Calitățile dinamice aleau tocarului sunt notabile. Motorul Ive -co își face bine treaba asigurând undemaraj confortabil. Cutia de vitezema nuală, însă precisă și permisivăcontribuie, de asemenea, la senzațiaplăcută și sentimentul de siguranță pecare îl ai la volanul Karsan Star. Mane -vra bilitatea este sus și, chiar dacăpun tea față este mult în spatele pos -tului de conducere (aspect care îți cereo anumită perioadă de adaptare), șo -ferii vor aprecia posibilitatea de a trecepeste borduri cu o parte atât de gene -roa să din botul autocarului.

Karsan Star este un autocar tu ris -tic, de dimensiuni medii, care ar puteaînsemna un pas calitativ înainte, înspecial dacă ar începe să fie utilizatde către transportatorii ce opereazălinii regulate naționale.



Anadolu AutomobilRom

Anadolu Automobil Rom s-aînfiinţat în anul 1998 şi este unuldintre cei mai activi jucători pepiaţa autobuzelor din România, cupeste 1.500 de livrări în tot acesttimp. Este membru al UniuniiRomâne de Transport Public şi,totodată, furnizor important alcompaniilor de transport călătoricu acţionariat privat de la noi dinţară.

KarsanÎn anul 1966 a fost înfiinţată Karsan Otomotiv Sanayi ve Ticaret A.S., societatepe acţiuni deţinută integral de holdingul Koc din Turcia. În 1998 acţiunile aufost achiziţionate de către actualul proprietar, Holdingul Kiraca. În 1981Karsan Otomotiv a început producţia integrală a primelor vehicule în Turcia.Recent, în cadrul IAA Hannover 2014, Karsan a prezentat modelele din gamaproprie Jest, Atak şi Star, care au primit numeroase aprecieri din parteavizitatorilor şi a companiilor de transport care au participat la eveniment.

Elegant și confortabil, Karsan Star este un autocar ce răspundecerințelor specifice transportului turistic.

Postul de conducere este elegant, având comenzile bine plasate și ușorde recunoscut.

Karsan punctează foarte bine lacapitolul funcționalitate.

Karsan a ajunsîn România

Fișă tehnicăKarsan Star

Dimensiuni(lungime/lățime/înălțime):8.154/2.436/3.237 (cu AC) mm

Înălțime interioară: 1.950 mmAmpatament: 4.580 mmÎnălțime treaptă: 325/330 mmMotor: FTP - NEF4 (Turbo Diesel

Intercooler) EURO 6Nr. cilindri: 4Cilindree: 4.500 cmcPutere maximă: 186 CPCuplu maxim: 750 NmCapacitate rezervor: 140 lRezervor de Ad-Blue: 35 lSuspensie față: independentă

pneumaticăSuspensie spate: rigidă pneumaticăFrâne: pneumatice, asistate electric,

ABS, ASR, ESP, EBSLocuri: 31 scauneCală de bagaje: 4,25 mc.

............................................................................................................................................ decembrie 201478

EV

EN

IME

NT

P roiectul Clean Fleets, din carefac parte 13 membri din 9 stateUE, asistă autorităţile pu blice

şi operatorii parcurilor de vehi cu le laimplementarea Directivei UE nr.33/2009 pentru vehicule ecologice şiachiziţia sau luarea în leasing a u norvehicule ecologice şi eficiente dinpunct de vedere energetic.

Obiectivele proiectului CleanFleets urmăresc asistarea autorităţilorpu blice şi a operatorilor de transportîn achiziţia de vehicule ecologice, res -pec tând CVD, precum și contribuţii laintroducerea pe piaţă a combustibililoralternativi şi a tehnologiilor pentru ve -hicule ecologice. De asemenea, estevizată promovarea schimbului de ex -perienţă între autorităţi şi specia lişti/ex -perţi în domeniu.

Promovarea achiziţieide vehicule ecologiceWorkshop-ul organizat de URTP a

abordat aspecte precum opţiuni deteh nologii pentru autobuze şi infra -struc tura necesară, calculul costurilor

pe durata de viaţă - practici pozitiveîn Europa, dar şi criterii pentru auto -bu zele ecologice, o tematică de inte -res pentru autorităţile publice şi produ -că tori. Deschiderea workshop-ului afost făcută de Liviu Neag, preşedinteleURTP, apoi a fost prezentat proiectulClean Fleets în România de către Doi -na Anastase, responsabilă cu proiec -te le europene în cadrul URTP. În con -ti nuare, au fost aduse în atențiapar ti cipanților la workshop transportuldin Suedia, ţară cu 25 de ani expe -rien ţă în autobuze ecologice şi emisiiscă zute de carbon, dar şi exemplulora şului Rotterdam, Olanda, în ceeace privește achiziţia de autobuze elec -trice, vizând un parc cu zero emisii.Tot la capitolul experienţe împărtăşite,de menționat implementarea metodo -lo giei de calcul a costurilor pe duratade viaţă (LCC), conform CVD, aspectetehnice şi practice, prezentare sus ţi -nu tă de Natalie Evans, ICLEI, Frei -burg, Germania. Totodată, companiaVP Holding a prezentat un nou sistemde propulsie hibridă pentru autobuzeşi camioane.

Cu autobuze EEV în „dotare“ din2012, Urbis Baia Mare, prin directorulde exploatare Ioan Fîrte, a prezentatre zultatele monitorizării acestora înur ma operării.

De asemenea, au fost prezentatede către Automotive Invest Cor po ra -tion, prin vocea lui Stefano Albarosa,re zultatele testelor efectuate în Ro -mâ nia cu autobuze electrice marcaBYD. Aceste teste s-au desfăşurat lacâţi va operatori din Braşov, Brăila, Ga -laţi, Ploieşti, Suceava, Timişoara. Pro -mo varea unui transport public localecologic s-a desfăşurat şi în Cluj, undeCompania de Transport Public a luatatitudine încă din 2004, de la achiziţiaprimelor autobuze cu emisii scăzute,iar pentru perioada 2014-2015 s-aplănuit achiziţia a 60 de autobuzeEURO VI.

Cu ocazia evenimentului organizatde URTP, Anadolu Automobil Rom şi-aarătat implicarea în promovarea vehi -cu lelor ecologice în ţara noastră.

DirectivaUE nr. 33/2009Directiva obligă toate autorităţile

pu blice şi operatorii de transport publicca la achiziţia de vehicule rutiere săţină cont de consumul de carburant,de emisiile de CO2, dar şi de emisiilelo cale nocive (NOx, PM, NMHC) peîn treaga durată de viaţă a vehiculelor.


Flote mai „curate”În cadrul unui workshop naţional desfăşurat în luna noiembrie laBucureşti, Uniunea Română de Transport Public (URTP) şireprezentanții Clean Fleets au susţinut cauza achiziţiei devehicule ecologice.

Opţiuni pentru implementarea Directivei1. Stabilirea unor standarde minime a specificaţiilor tehnice, cu acordarea

unor puncte suplimentare pentru performanţele de mediu şi energie, îndocumentaţia de achiziţie

2. Includerea impacturilor de mediu şi energie în decizia de achiziţie dreptcriterii de atribuire

3. Monetizarea impacturilor de mediu şi energie, în baza unei metodologiispecifice de calcul al costurilor pe durata de viaţă a vehiculelor (LCC) sau

4. O combinaţie a acestor opţiuni.

or todoxă invitată să participe la aceas -tă tradiție.

GerbrandytorenUn inedit „brad” de Crăciun este

ame najat în Olanda, fiind vorba de -spre un catarg radio-tv denumit șiZend mast Lopik, situat în IJsselstein.Inaugurat în 1961 și având o înălțimede 372 m, se consideră a fi cea maiînaltă construcție din Țările de Jos,formată dintr-un turn de beton de 100m (8.000 t) și un catarg plus antenă.

Începând din anul 1992, de Cră ciun,turnul este împodobit cu rețele e lec tricede beculețe, căpătând forma unui

gigantic brad de Crăciun, intrând înCartea Recordurilor ca fiind „cel maimare din lume”. În cei 22 de ani, au fostnumai câteva cazuri în care tur nul nu amai fost transformat în pom de Cră ciun:în 1995 din cauza unei defec țiuni, în1999 și 2001 din cauza costuri lor preamari, în 2002 din cauza unor lu crări șiîn 2006 din cauza unor proble meorganizatorice. Pomul este în func țiu nedin 13 decembrie până în 6 ianuarie.

Bradul de laRockefeller CenterUn alt binecunoscut exemplu este

bradul de la Rockefeller Center din

New York, devenit deja un simbol mon -dial. Anul acesta, bradul a fost „aprins”(pentru a 82-a oară) pe 3 de cembrieși va fi dezactivat pe 7 ia nuarie 2015,la ora 8 pm. Este vorba de obicei de -spre un molid cu o înăl țime cuprinsăîntre 21 și 30 m, tradiția oficială în ce -pând în 1933. Bradul este împodobitîn fiecare an cu aproximativ 45.000luminițe multicolore LED și, începânddin 2004, are în vârf o stea (SwarovskiStar) cu un diametru de 2,9 m și omasă de 250 kg, creată de cătreartistul german Michael Ham mers.


decembrie 2014 ............................................................................................................................................

INE

DIT

81............................................................................................................................................ decembrie 201480

INE

DIT

P oate că nu mulți dintre noi știucă obiceiul pomului de Cră -ciun, așa cum este astăzi, a

apărut în Germania modernă timpurie(Weihnachtsbaum, Christbaum sauTan nenbaum), posibil undeva prin se -co lul al 15-lea. Se pare că astfel debră duți obișnuiau să decoreze BisericaSf. Gheorghe Selestat începând cuanul 1521. În mod tradițional, pomiide iarnă erau decorați cu mere, nucisau alte „elemente” comestibile. Dinse colul 18, începe să fie iluminat culu mâ nărele, înlocuite cu beculețe dupăapariția electricității. În ziua de astăzi...nu cred că mai este nevoie să maipo vestim despre varietatea decorațiilorexistente...

Tradiția se extinde în afara Ger -maniei în a doua jumătate a secolului19. Dar cu toate că istoria modernă apo mului de Crăciun este relativ re cen -tă, originile acestuia, se pare, se pierdîn negura timpului.

Origini pre-creștineUna dintre ipoteze pornește de la

simbolistica brazilor sau a altor copaciîn ritualurile pre-creștine de iarnă.Con form Enciclopediei Britannica, „uti -lizarea copacilor veșnic verzi, a coroa -nelor sau ghirlandelor pentru a sim -bo liza viața veșnică a fost un obicei

răs pândit la egipteni, chinezi și evrei.Ve nerarea copacilor era, de ase me -nea, o practică obișnuită în rândul ri -turilor păgâne europene și în multelocuri unele practici au supraviețuitcon vertirii la creștinism, cum ar fiobiceiurile scandinave de a împodobicasa și depedințele cu brad de AnulNou pentru a speria duhurile rele (...).”

Alte surse identifică bradul deCrăciun cu „pomul paradisului” din„mis terele” medievale - piese care sejucau pe 24 decembrie, data come mo -rării lui Adam și a Evei în unele țări.Un pom împodobit cu mere (sim bo li -zând fructul oprit) și cu produse depanificație (simbolizând împărășaniași mântuirea) era folosit ca decor.

Tot felul de tradiții pre sau post-creș tine se întâlnesc în Georgia, înPolonia, în țările scandinave, Estonia,Letonia, dar și la noi.

În tradiția românească de la satese regăsește un obicei al împodobiriibradului la nunți și la moartea tinerilor,femei și bărbați. Obiceiul există dinvre mea dacilor și semnifică o nuntărituală între persoana decedată și na -tura reprezentată prin brad. El a rămasîn tradiția unor comunități locale dinregiunile Banat și Oltenia. Bradul astfelîmpodobit se numește Pomul vieții,care se regăsește drept motiv naturalîn arta populară.

Bradul de la VaticanRevenind la pomul de Crăciun al

zilelor noastre, unul dintre cei mai cu -noscuți (și mai spectaculoși) la nivelmon dial este, fără îndoială, cel carese instalează în fiecare an în Piața Sf.Petru din Vatican, în fața bazilicii cuace lași nume.

Tradiția plasării unui Brad de Cră -ciun și a unei scene în mărime na -turală a Nașterii Domnului la Vaticana început în 1982, în timpul pon ti fi ca -tului lui Ioan Paul al Doilea. Primulbrad a venit din Italia, iar de atunciîna inte donația bradului către Papă ade venit o onoare care revine în fiecarean unei țări sau regiuni europene di -fe rite.

În 2014, bradul de la Vatican a fostri dicat pe data de 4 decembrie, acestaavând o înălțime de 25,5 m, o masăde 8 t și o vârstă de aproximativ 70de ani. Provine din Calabria, SudulIta liei. În 2013, a fost donat de re giu -nea Waldmunchen, Germania (25 m),în 2012 - de Pescopernnataro, Italia(30 m), 2011 - Zakarpattia Oblast,Ucraina (30 m), 2010 - Bolzano, Italia(33,5 m).

Reamintim că și România a fostselectată să doneze un brad pentruVatican, lucru care s-a întâmplat în2001, fiind vorba despre prima țară

O, bradfrumos!Pentru majoritateadintre noi, copii detoate vârstele, parteintegrantă din magiaCrăciunului este,bineînțeles, brăduțulîmpodobit. De lauriașii din New Yorksau Vatican, până lacei mai micibrăduleți în ghiveci,naturali sauartificiali, simbolici,moderni sautradiționali, pomii deiarnă ne facSărbătorile de iarnămai frumoase.

Sărbători fericite!Obicei creștin sau păgân,simbolizând viața fără de sfârșitsau bucuria absolută, bradul deCrăciun ne aduce întotdeauna unzâmbet larg pe figură, la fel ca șisimpaticul Moș Crăciun. Dar nutrebuie să uităm nicio clipă săcelebrăm cu bucurie în sufleteadevărata sărbătoare de pe 25decembrie, nașterea Mântuitorului.Și, desigur, să nu uităm să fim maibuni, măcar de Crăciun!

Vatican

Gerbrandytoren

Rockefeller

............................................................................................................................................ decembrie 201482

HO

RO

SC

OP

DE

CĂ

LĂ

TO

RIE

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

Lucrurile stau bine în planprofesional dar, mai ales, în

cel financiar. În această perioadă, nuvă puteţi plânge de nimic. Nu seîntrevăd prea multe călătorii, dar, cusiguranţă, acestea vor fi prilej debucurie. Toate merg ca pe roate şi înplan personal. Mare atenţie însă lavolan: conduceţi cu prudenţă, ţineţiviteza sub control şi purtaţi centurade siguranţă.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

În ceea ce priveştecariera, pare să înceapă

o perioadă interesantă.Concentraţi-vă toate forțele înplan profesional. Succesul vaapărea rapid şi în plan financiar.Atenţie, însă, la starea desănătate. Nu strică să faceţi unpic de mişcare, dar, pe de altăparte, nici odihna nu e un aspectde neglijat. Călătoriți moderat.Atenție la volan!

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

În perioada sărbătoriloreste bine să acordaţi mai

multă atenţie casei şi familiei. Nuneglijaţi aspectul relaţional. Vorapărea şi câteva ocazii de relaxare,însă, în general, vă veţi concentraasupra planului profesional. Veţicălători destul de mult, în special îninteres de serviciu. Evitați conflictelecu partenerii de trafic. Țineți vitezasub control!

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Principala recomandarepentru dumneavoastră în

această perioadă este să vărelaxați. Încercaţi, de asemenea, săvă ţineţi sub control pornirilenervoase, în special în relaţiile cuşefii şi cu autorităţile. Călătoriți destulde puțin; totuși, aveți grijă în trafic!Purtați centura de siguranță și nuapăsați prea tare pedala deaccelerație.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Din punct de vederefinanciar, lucrurile încep să

se aşeze, chiar dacă semnele buneîn plan profesional încă se lasăaşteptate. Veţi călători mult înaceastă perioadă, pe distanţe destulde lungi, în special în interes deserviciu. În trafic, conduceţi cuprudenţă, respectaţi regulile decirculaţie şi nu uitaţi să vă puneţicentura de siguranţă!

FECIOARĂ (23 august

- 22 septembrie)

În continuare, tot ceeace ţine de profesie şi de

planul financiar primează,înregistrând succese. Atenţie,însă, în plan personal! Nu neglijaţicasa, familia și prietenii! Punețilucrurile la punct în relaţiilepersonale! Momentul este potrivitşi mult timp de acum încoloveţi beneficia dacă puneţi totulîn ordine. Călătoriți mult. Atențieîn trafic!

BALANȚĂ (23 septembrie - 22 octombrie)

Este o perioadă în carelucrurile par să treneze.

Febra sărbătorilor aduce totuși un picde acţiune în viaţa dumneavoastră,însă nu suficient cât să vă scoată dinstarea de letargie. Apare o stare denervozitate din această cauză. Nuveţi călători prea mult, dar, dacă oveţi face, evitaţi conflictele în trafic şinu apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Nu este cea mai bunăperioadă din viaţa

dumneavoastră, însă nu trebuie sădramatizaţi. Încercaţi să vă bucuraţi delucrurile mărunte, cum ar fi drumurilescurte pe care le faceţi alături deprieteni, şi nu daţi importanţă preamare neplăcerilor cu care văconfruntaţi. Mare atenţie în trafic:nervozitatea care vă stăpâneşte arputea să vă creeze mari probleme.

SĂGETĂTOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Pentru că, în continuare,lucrul în echipă vă va

aduce numeroase satisfacţii, profitaţide el din plin şi menţineţi bunelegături atât cu colegii - pentrureuşite în plan profesional, cât şi cuprietenii - pentru amintiri de neuitat.Nu se întrevăd călătorii decât îninteres personal. Ar fi bine să profitaţidin plin de avantajele vacanţei deiarnă.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Nu consumaţi toateresursele de energie de

care dispuneţi, chiar dacăaceastă perioadă este extrem debună în tot ceea ce întreprindeţi.Încercaţi să vă şi relaxaţi un pic -doar sunt sărbătorile! Călătoriţi ori decâte ori aveţi ocazia şi doarîmpreună cu prietenii. Un singurlucru trebuie să aveţi în vedere:odihniţi-vă bine înainte de a urca lavolan.

VĂRSĂTOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

Perioada aceasta arputea să vă aducă

satisfacţii în plan profesional.Important este să ţineţi sub controltensiunea nervoasă şi să apelaţi latoate resursele diplomatice de caredispuneţi. Dacă este posibil, călătoriţicât mai mult - veţi beneficia în acestfel de multe momente de relaxare.Atenţie la volan: nu apăsaţi prea tarepedala de acceleraţie!

PEȘTI (19 februarie - 20 martie)

În plan financiar, lucrurilemerg bine, cu condiţia să

ţineţi sub control cheltuielilenejustificate. Din punct de vedereprofesional, pentru că nivelul deenergie e în scădere, încercaţi să vămenţineţi pe linia de plutire. Aveţigrijă de sănătatea dumneavoastră,iar la volan, mai ales că veţi călătorimult, încercaţi să respectaţi regulilede circulaţie.

15 decembrie 2014 - 15 ianuarie 2015

Date post:	18-Jul-2015
Category:	Business
Upload:	revista-ziua-cargo
View:	924 times
Download:	6 times