+ All Categories
Home > Business > Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

Date post: 18-Jul-2015
Category:
Upload: revista-ziua-cargo
View: 879 times
Download: 15 times
Share this document with a friend
39
Transcript
Page 1: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014
Page 2: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor GeneralMeda [email protected]

Director Publicitate Violeta [email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor ȘefRadu [email protected]în Juriul Internațional

Corespondent internaționalRaluca Mihă[email protected]

RedactoriMagda [email protected] [email protected]

Secretar Generalde RedacțieCristina [email protected]

FOTO-VIDEO:Jean-Mihai Pâlșu

DTP și PRE-PRESSTop O’Rush Graphic Design

Art DirectorAdrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revistă editată deZC Trans Logistics Media

Adresa redacției:Bdul Timișoara nr. 92, Sector 6, BucureștiTel.: 021.444.00.96Fax: 031.814.63.86www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

H aideți să ne așezăm împreunăla o masă rotundă imaginarăși să schițăm portretul trans -

por tatorului român de succes. Acestaare bineînțeles o flotă nouă de cami -oa ne și angajați fideli, care părăsescfirma doar la pensie. Că doar patronulle dă salarii mari, că are de unde. Rataprofitului ar trebui să fie una ponderată,pentru că este concurență mare înacest domeniu - să spunem de aproxi -mativ 10%. Ce spuneți? Exagerez! A -tunci să acceptăm că suntem în pe ri -oa da post criză și să ne mulțumim cu5%. Cum? Nici 3% rata profitului?

Să ne întoarcem cu picioarele pepământ - un transportator român desuc ces are o flotă care, în parte, con -ți ne camioane noi, dar și unele maivechi, ieșite din perioada de leasing(e chilibrul între ele este delicat și esen -țial), angajații sunt mai degrabă nemul -țu miți din punct de vedere al salariilorși, de altfel, există o rotație destul deri dicată a personalului (în special a șo -ferilor), iar rata profitului este de apro -xi mativ 0,99% (variațiile sunt extremde mici).

Știu, lucrurile nu arată prea binecând le pui pe hârtie. Te întrebi, în modjustificat, unde mai este succesul?

În mașina scumpă cumpărată în2007 sau 2008? În cel mai bun caz,a ceasta este privită ca o achiziție ex -tra vagantă. Unii chiar sunt uimiți defaptul că au putut da atâția bani pe omașină, cu doar 6-7 ani în urmă.

Atunci poate vila cochetă construităla marginea orașului? Nu sunt puținicei care își fac cruce și mulțumesc di -vinității că au făcut-o atunci când încămai puteau face acest pas.

Nici salariul patronului, care esteadministrator și director general alcom paniei, nu pare a fi un indicator alsuc cesului. Dacă stabilește un cuan -tum ridicat al acestuia, profitul primeșteo lovitură din care s-ar putea să nu îșimai revină, așa minuscul cum e.

Paradoxal, marele succes al uneifirme de transport este atunci cândaceasta este capabilă să își plăteascăin tegral salariile, facturile la furnizoriși, mai ales, dările la stat. Este o mân -drie reală și justificată ca, la fiecare fi -nal de an, să poți spune: „Sunt curatdin punct de vedere fiscal, am plătittoate datoriile și firma este profitabilă!”

Dar totuși, 1% rata profitului pareaproape un joc la ruletă. Orice defec -țiu ne neprevăzută, orice greșeală aunui angajat, un accident, chiar și oțea vă care se sparge la vila construităîn epoca prosperă pot arunca firma înzona periculoasă.

Se mai poate face ceva? Poeziao știm pe dinafară - controlul strict altu turor costurilor, recrutarea cu grijă aan gajaților, verificarea clienților...

Poate este momentul ca expeditoriiși clienții finali să recunoască că aumers prea departe. Să stabilescă launi son tarife care să asigure sta b i li -tatea celor care le transportă mărfurile.Adică, să le spună transportatorilorcare nu sunt de succes: „nu mai mer -gem cu voi pentru că aveți prețuri preamici, dați țepe la furnizori, faceți eva -ziu ne și salariile sunt plătite cu luni dezile întârziere sau deloc”. Să recu noaș -tem cu realism că este puțin pro babilsă se întâmple acest lucru.

Statul ar putea ajuta ac cep tândstabilirea unui tarif minim sau costminim pentru transport. Știu, aceastaar fi o măsură anticoncurențială și aici,la noi, suntem foarte atenți cu ase -menea lucruri.

Și dacă tot vorbim de Stat, a apărutpe site-ul Ministerului Transporturilorun pachet de legi privind examinareapersonalului implicat în transporturi(atestatele pentru persoane desem -na te, șoferi etc). Se propune ca fiecareexaminator să primească 10 lei pentrufiecare candidat, net. Nu vă ridicați depe scaune, nu este cazul să vă ener -vați. Și până acum primeau aceastăsumă - unii dădeau mai mult, alții maipuțin, unii la „alb”, alții într-un plic...

Practic, nu se schimbă mare lucru,dar probabil își doresc și ei să meargăpe stradă cu capul sus, putând justificalegalitatea sumelor primite, alături depatronii de succes. Greu de spus cineră mâne cu mai mulți bani. Surse dinpia ță vorbesc că ar fi între 2.500 și4.000 de examinați pe săptămână lanivel național.

Iar „prețul piperat”, adică taxele laStat le plătesc institutele de formarepro fesională, adică tot din banii în -casați de la angajații firmelor de trans -port. Adică alți bani din prospera activi -ta te de transport.

Trist, dar adevărat, proverbul „cineîm parte parte își face”.

Radu [email protected]

Împreună mișcăm lucrurile!

Un preț piperat

Page 3: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

.............................................................................................................................................. octombrie 20144

SU

MA

R

ȘTIRI 6, 8

ÎNTREBAREA LUNIIDespre autostrăzi 7

AACCTTUUAALLIITTAATTEERomânia, blocată pentru Master Plan 10-11

IINNTTEERRVVIIUULucian +ova, deputat PSD şi secretar al Comisiei pentruTransporturi şi InfrastructurăDespre examinatori, inspectori şiliberalizare... 12

IIAAAA HHAANNOOVVRRAA� Perfecțiunea stă în detalii 14� DAF TRUCKS

Cea mai potrivită soluție 15� DAIMLER

Camioane pentru întreaga lume 16� IVECO

Mai aproape de clienți 18� Noul Iveco Daily este

„Van of the Year 2015” 19� MAN

Eficiență și pasiune 20� RENAULT TRUCKS

Cea mai modernă gamă 22� Renault Trucks T - ITOY 2015 24� SCANIA

Beneficii și sustenabilitate 25� VOLVO TRUCKS

Inovaţii la nivel mondial 26

EEVVEENNIIMMEENNTTLicenţierea vehiculelor sub 3,5 t ar avea efect devastator 30-31

PPRREEZZEENNTTAARREEONCI EUROTRANS 96O afacere de familie 34-35

EEVVEENNIIMMEENNTT� Noul Mercedes Vito

a scos capul în lume 36-37

� 15 ani de parteneriat Dacia - Renault 38

CCOONNSSUULLTTAANNȚȚĂĂ� SERVICII SPECIALE DE

TRANSPORT (3)Mărfuri periculoase, perisabile, valori 40

� Amenzi de mii de europentru migranţi (2) 42

JJUURRIIDDIICCSocietățile de asigurări - un sprijinpentru transportatori și expeditori? (2)Cine suportă dauna? 43

ZZOONNAA IITTSistemul informatic integrat complet(ERP) - o necesitate Cum îl alegem? 44-45

FFOOCCUUSSTransportatori versus asigurători pepiața asigurărilor auto 46-47

PPAASSTTIILLAA DDEESSIIGGUURRAANNȚȚĂĂPrevenirea accidentelor 48

ȘTIRI 50-51

EEVVEENNIIMMEENNTTGala ARILOGPremii pentru excelenţă în logistică 52-54

OOPPIINNIIII DDIINN PPIIAAȚȚĂĂCostul și prețul din viziuneamanagementului de stoc 55

FFOOCCUUSSStructura organizațională șipromovarea inovațiilor 56-57

CCOONNSSUULLTTAANNȚȚĂĂAdevărul despre echipe 58-60

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (59) 62

ȘTIRI 64-65

IIAAAA HHAANNOOVVRRAASub semnul utilității 66-70

IINNEEDDIITTLacul Izvorul Muntelui și Barajul de la Bicaz 72-73

HHOORROOSSCCOOPP DDEECCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 octombrie - 15 noiembrie 2014 74

Page 4: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................

ÎNT

RE

BA

RE

A LU

NII

7.............................................................................................................................................. octombrie 20146

ȘT

IRI

ŞANTIERUL PE GILĂU-NĂDĂŞELU, PORNIT

După 1 an şi 5 luni de la semnareacontractului pentru tronsonul 3A1Gilău-Nădăşelu, de 8,7 km, alAutostrăzii Transilvania, lucrările aupornit în 12 septembrie, în prezenţanoului ministru al Transporturilor,Ioan Rus, şi a premierului VictorPonta. Amânarea a fost justificatăde CNADNR prin lipsa fondurilor,contractul fiind semnat în aprilie2013, cu Asocierea SC SpeditionUMB Srl - SC Tehnostrade Srl, întimpul ministrului delegat al MarilorProiecte, Dan Şova. Ministrul IoanRus a anunţat că lucrările, învaloare de 258.199.052,52 lei, vor figata peste 18 luni, în aprilie 2016.Stadiul lucrărilor pe secţiunile 2BCâmpia Turzii - Gilău (52 km) estede 97,1%, iar pe 3C Suplacu deBarcău - Borş (64,5 km), de 50,1%,după abandonarea lor de cătreBechtel. „La tronsonul Nădășelu -Mihăești - Suplacu de Barcăusperăm că studiul de fezabilitate se

finalizează în acest an. Anul viitor, înaceastă perioadă, se va lucra 100%și aici, și la Suplacu de Barcău -Borș, pentru că licitația e terminată,urmând să anunțăm câștigătorul în2-3 săptămâni”, a precizat Rus.Contractul cu Bechtel a fost încheiatîn 2004 iar constructorul american aconstruit până anul trecut, lareziliere, numai 52 de km (în 2009şi 2010). A încasat însă 1,4 miliardede euro de la statul român. DanŞova a anunţat după reziliere că numai găseşte contractul.

CONTRACT NOU PENTRULOTUL 2 NĂDLAC-ARAD

CNADNR a semnat cu AsociereaAstaldi SpA - Max Boegl RomâniaSRL contractul pentru finalizarealucrărilor pe Lotul 2 al AutostrăziiNădlac - Arad, la un an şi două lunide la rezilierea celui cu Alpine Bau,intrată în insolvenţă după ceapucase să construiască 85% dinautostradă. Terminarea lucrărilor -ce se vor realiza pe întreagalungime de 16,664 km a acestui lot- va costa 110,7 milioane de lei (cuTVA), adică 25,1 mil. euro. Iniţial,investiţia valorase 124,45 milioaneeuro. Noul contract a fost atribuitprin licitație şi prevede „Proiectare șiExecuție Autostrada Nădlac - Aradși Drum de legătură, Lotul 2, km

22+218 - km 38+882, pentruremedierea lucrărilor existente șifinalizarea lucrărilor rămase deexecutat, inclusiv conexiunea cuLotul 1 al Autostrăzii Nădlac - Aradși Varianta de Ocolire a municipiuluiAutostrada Nădlac-Arad va avea întotal 39 km.

RECTIFICARE BUGETARĂDIN COFINANŢĂRI

Guvernul a tăiat în 30 septembrie,la a doua rectificare bugetară dinacest an, aproape 4 miliarde lei(900 mil. euro) din cofinanţărileprevăzute în bugetul de stat pentruinvestiţii finanţate din fonduriexterne nerambursabilepostaderare. Marii câştigători suntprimarii, care au primit în plus 1,1miliarde de lei chiar înainteacampaniei electorale pentruprezidenţiale, şi Ministerul Muncii,cu 1,2 miliarde lei. Alocărisuplimentare au fost acordate şiministerelor: Educaţiei (140 mil. leipentru profesorii care au derecuperat drepturi salariale în bazaunor hotărâri judecătoreşti şi 50milioane lei pentru bunuri, servicii şiinvestiţii în derulare); Sănătăţii (160mil. lei); Apărării (140 mil. lei); MAI(300 mil. lei inclusiv pentru oresuplimentare şi drepturi speciale);MAE (96 mil. lei); Dezvoltării (400mil. lei, pentru lucrări începute); M.Justiţiei, M. Public şi ÎCCJ (în total125 mil. lei).

CODUL FISCAL,MODIFICAT DE 31 DE ORI

Codul fiscal a suferit 9 modificăriîn primele 3 trimestre din acest an,după ce fusese deja completatsau rectificat de 22 de ori anultrecut, a arătat consultantul fiscalCristina Săulescu, într-o conferințăreferitoare la impactul fiscalitățiiasupra mediului de afaceri.„Normele de aplicare au avut,de asemenea, 3 modificări în 2013și tot atâtea în primele 9 luni din2014. Codul de procedură fiscalăa fost modificat de 7 ori în 2013 șide două ori anul acesta”, a arătatexpertul fiscal. Cea mai importantăși cea mai controversatămăsură de modificare a Coduluifiscal este introducereaimpozitului pe construcțiilespeciale - taxa pe stâlp.

La 6 ani de la semnareacontractului pentruconstruirea Centuriimunicipiului Suceava,CNADNR l-a reziliat în 15septembrie a.c., după ce firmaSCT, fostă Colas, nu arespectat nici cel de-al 3-leatermen de extensie. Firmaprimise de la premierul VictorPonta o ultimă păsuire, iarCNADNR trebuie să găseascăacum soluţia pentru finalizarealucrărilor. Contractul pentruCentura Sucevei a fostîncheiat în 2008, în timpulGuvernului Tăriceanu (cuLudovic Orban, ministru alTransporturilor), iar execuţialucrărilor ar fi trebuit încheiatăîn 12 iulie 2012. Numai că în

2009 a venit la putereGuvernul Boc iar finanţarea,întârziată: abia în iulie 2010 aufost alocaţi 9,5 mil. lei pentruexproprierea terenurilor, iar înfebruarie 2011, CNADNR avirat 40 mil. lei pentrutronsonul Patrăuţi-Moară, cetrebuia finalizat la sfârşitulacelui an. Numai că în aprilie2012 a preluat putereaGuvernul Ponta şi nu ştimdacă lucrările au mai fostfinanţate în ultimii 2 ani. Certeste că firma constructoare aobţinut extensie în contractpentru primul tronson maiîntâi pentru noiembrie 2013,apoi pentru iulie 2014 şi, înfinal, pentru 15 septembrie,când a survenit rezilierea.

CONTRACTUL PENTRU CENTURA SUCEVEI,REZILIAT

Spune-ți părerea!

Despre autostrăziCare credeţi că este cea mai bună rutăpentru viitoarea autostradă ce urmeazăsă lege Sibiul de Bucureşti?

Puteţi transmitecomentariile

dumneavoastră direct pesite-ul www.ziuacargo.ro

la secţiunea„Întrebarea lunii“.

1. Sibiu - Braşov - Ploieşti - Bucureşti2. Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Piteşti - Bucureşti

Transportator simplu saucu casă de expediţie proprie?

În urma întrebării de luna trecută,„Reprezintă înfiinţarea unei case deexpediţii o variantă bună pentru ocompanie de transport?“, am primitrăspunsuri pozitive într-un procent foartemare. Astfel 91% dintre cei ce aurăspuns la sondajul Ziua Cargo suntde părere că prin înfiinţarea unei casede expediţii de către o firmă de transportse va putea realiza o simbioză întreflotă şi segmentul de expediţii. Unprocent de doar 9% susţin contrariul şicred că transportatorul trebuie să îşipăstreze statutul său de transportator,iar expeditorul să aibă rolul său distinctîn această ecuaţie.

Să ne așteptăm oare la un val denoi case de expediții pe piață?

PU

BLIC

ITATE

CUGETARE„Când o ușă se închide, o alta sedeschide; dar, deseori, ne uităm atâtde mult la ușa închisă, că nu o maivedem pe cea care s-a deschispentru noi.” (Hellen Adams Keller)

Page 5: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

.............................................................................................................................................. octombrie 20148

ȘT

IRI

MAN TGXEFFICIENTLINE 2, MAIECONOMIC

Cu puțin timp înainte ca MAN să-șiprezinte noul TGX EfficientLine 2 laTârgul IAA 2014, douăautotractoare MAN TGX 18.480 auintrat într-o cursă de testcomparativ, pe o distanță de 5.217km cu topografie dificilă. Pe de oparte modelul MAN TGXEfficientLine, lansat în 2010 șivândut de peste 27.000 ori. Decealaltă parte noul MAN TGXEfficientLine 2. Noul MAN TGXEfficientLine 2 a fost nevoit să-șidemonstreze potențialul deeconomisire a combustibilului. Îlcaracterizează echiparea cutempomat-ul EfficientCruise,susținut de GPS încorporat,motorul D26 optimizat cuTopTorque și cu noile funcții alecutiei de viteze automate MANTipMatic 2. TopTorque oferă un

plus de 200 Nm de cuplu în primeledouă trepte de viteză. TÜV Süd aconfirmat comparativitateaautovehiculelor și le-a însoțit încursă. Rezultatul testului: față demodelul anterior, MAN TGXEfficientLine 2 economisește 6,57procente combustibil, conformcertificării TÜV.

CAMION DAF LA DRIFT COMMUNITYGRAND PRIX

Cei mai buni piloţi de drift din ţarăs-au confruntat, la jumătatea luniioctombrie, în cadrul un show uniccare a avut loc în parcarea târguluiAutoVit din Bucureşti, la primulGrand Prix organizat de ClubulSportiv Romanian Drift Community.Evenimentul a cuprins şi unmoment special dedicat acestuifenomen cu un tir DAF. Truck Driftreprezintă o premieră pentru genulacesta de evenimente dinRomânia, fiind prezentat și în drifttandem cu un turism. Peste 20 de maşini de peste 500de cai putere, pregătite pentrucompetiţiile europene, au fostanunţate la start. Acesta s-auduelat în deja celebrele battle-uri,chiar şi cu câte 4 maşini.

Înfiinţat în 2014, Clubul SportivRomanian Drift Community îşipropune să îi aducă împreună,într-un cadru legal, pe toţi iubitoriiacestui sport, piloţi amatori şiprofesionişti, precum şi săpromoveze acest stil de pilotajpentru afilierea la o federaţie dejaexistentă sau crearea unui nou for.

VIZIBILITATE DIN TOATEUNGHIURILE

Volvo Trucks a dezvoltat o nouătehnologie cu scopul de aproteja în mod special pietonii şibicicliştii. Tehnologia unicăpermite vehiculului să scaneze la360 de grade tot ce se întâmplă înjurul acestuia. Asemănătormodului în care funcţioneazămintea omului, vehiculul poateinterpreta mediul în care se află şipoate sugera acţiuni pentru aevita eventuale incidente.Tehnologia se află în faza detestare şi poate deveni disponibilăîn următorii cinci - zece ani.Aceasta este rezultatul unuiproiect unic de cercetare numitNon-Hit Car and Truck (NHCT)(maşina şi camionul care nulovesc) realizat în colaborare cudivizia de autoturisme Volvo Cars.Tehnologia primeşte informaţiaprin intermediul senzorilor,radarelor şi camerelor amplasatede jur împrejurul vehiculului. Dacăşoferul nu acţionează conformsugestiilor, sistemul de direcţiesau frânare se activeazăindependent.„În prezent toate camioaneleVolvo sunt construite astfelîncât să fie eliminate toateunghiurile lipsite de vizibilitatenumite şi «unghiuri moarte». Darîn situaţii de trafic congestionatexistă riscul ca şoferul să nuobserve ceva important precum arfi apropierea unui biciclist pepartea din dreapta a vehiculului.Acum putem să rezolvămaceastă problemă şi putem ajutaşoferul să vadă şi să înţeleagăabsolut tot ce se întâmplă în jurulvehiculului său”, a spus CarlJohan Almqvist, Director de Traficşi Siguranţa Produselor la VolvoTrucks.

BCR Leasing IFN SA şiCEFIN Trucks au lansatun produs de finanţarepentru achiziţia vehiculelorrulate cu o dobândă foarteavantajoasă – 4,9% pentrufinanţarea în euro, variabilă(EURIBOR la 3 luni inclus)sau 5,9% pentru finanţareaîn lei. Oferta se adreseazăpersoanelor juridice şipersoanelor fizice autorizatecare nu îşi pot finanţaintegral achiziţia dinresurse proprii a unuiautovehicul comercial rulat,cu masa maximă autorizatăpeste 3.5 tone.Clienţii pot beneficia deperioade de finanţare depână la 96 de luni şi de cotede asigurare preferenţiale,prin asiguratori agreaţi. Volumele segmentului depiaţă în care setranzacţionează vehiculelerulate este de aproape 3 deori mai mare ca număr deunităţi decât segmentul

vehiculelor comerciale noi.Segmentul camioanelorrulate (cu masa maximăautorizată mai mare de16 tone) este în creştere cu19% faţă de perioadasimilară a anului trecut.Vehiculele greleînmatriculate în Româniasunt în principal capetetractor (peste 80%). „Credemcă în combinaţie cu ofertanoastră multibrand devehicule fiabile, cu vechimemică (înmatriculate în 2010 şi2011), aflate în condiţietehnică excelentă, aceastăofertă ne va ajuta sădevenim mai competitivi. Înîncercarea de a abordadiferit şi specific segmentelede cerere, am gasit în BCRLeasing un partener deîncredere care, pe langă obuna cunoaştere a pieţeiauto, are experienţă şiflexibilitate”, a declaratStefano Albarosa, CEOCEFIN Trucks.

NOU PRODUS BCR LEASING ȘI CEFIN TRUCKS

Page 6: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

AC

TU

AL

ITAT

E

.............................................................................................................................................. octombrie 201410

AC

TU

AL

ITA

TE

D acă vehiculele comerciale arfi lăsate să circule liber pedru murile naţionale restri c ţio -

nate pe sectoare importante - fie aflateîn lucru, fie abandonate de ani de zile,cum sunt podurile de la Oituz -, ima -gi nea ar fi cu totul alta. Dar interesulgu vernanţilor este nu să foloseascăbani europeni, care sunt controlaţi, cisă pună gaj bugetul de stat pe 30 deani de aici înainte, a acuzat IonLixandru, vicepreşedintele AsociaţieiRo mâne de Logistică (ARILOG), înca drul unei conferințe organizate carăs puns la prezentarea Master Pla -nului General de Transport. „La oraac tuală, sunt blocate sectoare impor -tante de drum, pentru a scoate în evi -denţă necesitatea construirii unorauto străzi cum este Comarnic-Braşov,care nu poate fi finanţată din fondurieuro pene şi nicio bancă nu o finan -ţeaz ă“, a declarat Ion Lixandru.

Augustin Hagiu, preşedintele deonoa re al FORT, a explicat pe largcum sunt blocate sectoare importantede drumuri naţionale doar pentru a sejustifica într-un fel construirea unoranumite autostrăzi.

„În momentul de faţă, regiuneaMol dovei este legată de Transilvaniape două drumuri, în afară de DN2,care, pe relaţia Buzău – Urziceni, ducecătre Bucureşti, respectiv către A2.Este vorba despre legătura dintre Su -ceava, Vatra Dornei, ulterior Bistriţa -nordul ţării cu conexiune în Cluj şi ceaprin Ploieşti, pe DN1A. De ce pe aici?Pen tru că este ruta oferită ca alter na -ti vă la DN1, care şi în cursul săptă -mânii, de la ora 6.00 la 22.00 este re -stric ţionat traficului de 40 de tone. Cualte cuvinte, domnii de la Minister nespun că recensământul de trafic ne-aarătat că avem pe aici nişte volumede trafic foarte mari şi că de aceea seimpune construirea prioritară a auto -stră zii care să lege Ploieştiul de Co -mar nic şi de Braşov“, a acuzat el.

Augustin Hagiu susţine că „traficuleste generat artificial, el nu respiră pecale naturală“. Iată şi explicaţiile: „A -vem alte trei drumuri naţionale blocatede indolenţă şi de lipsă de interes na -

ţional. Unul este drumul național careleagă Bacăul de Braşov şi unde po -durile de la Oituz sunt de 5 ani cu re -stric ţii de tonaj pentru traficul comer -cial, fiind lăsate în paragină. Dacăîn cerci să treci cu camionul pe acolorişti să-ţi pierzi carnetul, atestatul pro -fe sional, plus amenzi uriaşe. Și maiexistă DN2D, care ar putea face legă -tu ra directă între Focşani şi Târgu Se -cuiesc; acesta este asfaltat, reabilitat,dar de pe el lipsesc 4-5 km de asfalt.Valea Siriului, DN-ul care leagă Buzăulde Braşov, este un drum cu probleme,ca şi Valea Teleajenului, respectivDN1A. Acolo sunt zone unde se surpăde foarte multe ori asfaltul: apele sescurg de pe versanţi şi străpung asfal -tul, astfel încât nu se mai poate circulanici cu vehiculul mic. În urmă cu 3 anis-au finalizat lucrările pe acest tronsonSiriu - Braşov, însă astăzi este restric -ţionat, nu se poate circula cu peste7,5 tone.“

Înghesuială pe DN1„Valea Jiului se află în lucrări - în

ghi limele, pentru că programul de rea -bi litare este sub orice critică: vinereala ora 7.30 seara, un singur autobuzcu muncitori pleacă de acolo. Este in -ad misibil să lucreze atât de puţini oa -meni. Lucrarea trebuia finalizată de a -proape doi ani, dar termenele s-au tot

amâ nat. Un alt coridor blocat este DN7Pi teşti – Rm. Vâlcea - Sibiu. Mă întrebatunci ce alternative au trans por tatorii?Este o bătaie de joc ceea ce se în -tâm plă la nivel economic, pen tru că arestricţiona artificial transportul co mer -cial înseamnă, de fapt, să lo veşti îninteresul economic general, în buzu -na rul nostru al tuturor, în dez vol tareaRo mâniei pe termen scurt, mediu şilung. Argumentul acesta este com ple -tat şi de DN 11, un alt drum na ţio nalcare ar putea fi utilizat pentru a facele gătura directă între Bacău şi Mier cu -rea Ciuc”, a reclamat Augustin Hagiu.

Piteşti - Sibiu, drum expresÎn schimb, tronsonul de autostradă

Sibiu-Piteşti, care ar întregi CoridorulIV Paneuropean (redenumit Rin-Du -nă re), apare acum în proiectul MasterPla nului de Transport ca drum expres,după ce construirea lui în regim deau tostradă a fost amânată de maimulţi ani şi pentru care s-au cheltuitsume imense pe două studii de feza -bi litate. Noul ministru al Transporturilor,Ioan Rus, promite că, după anul 2020,este posibilă modernizarea şoselei laprofil de autostradă. Pe de altă parte,ministrul vrea să mute traseul Cori do -rului Paneuropean, prin construireaautostrăzii Bucureşti-Braşov-Sibiu,

România, blocatăpentru Master PlanFluxurile de trafic - marfă, călători şi autoturisme - suntdirijate artificial pe anumite coridoare, impuse deMinisterul Transporturilor în Master Planul General prin valoride trafic forţate, ca fiind necesar să beneficieze de investiţiide tip autostradă.

invocând volumul mare de trafic depe această porţiune de drum.

Schimbarea de plan i-a nemulţumitprofund pe reprezentanţii transpor t a -to rilor. „Pe partea Bucureşti - Braşov- Sibiu sunt circa 320 km, din caredoar vreo 60 sunt executaţi (de auto -stradă - n.r.) şi ieşirea din Bucureştinu s-a realizat încă, în condiţiile încare, pe Bucureşti - Valea Oltului,avem doar 280 km, din care executaţi120 km. Asta înseamnă că pe parteacealaltă trebuie să executăm în plus100 de km de autostradă şi să par -cur gem kilometri în plus, ceea ceînseam nă, pe zona noastră de activi -ta te, o oră în plus. Practic, ministerul

face scenarii să construiască o auto -stra dă între Braşov-Sibiu care nu estene cesară. Traficul la Sibiu este asi gu -rat prin recepţia de acum 4-5 ani adru mului european care a fost moder -ni zat şi ridicat la standard de drumrelativ rapid şi pe care se circulă destulde bine”, a reclamat Ion Lixandru.

Augustin Hagiu consideră că tron -so nul de autostradă Piteşti-Sibiu şiCen t ura de Sud a Bucureştiului trebuiesă fie prioritare în dezvoltarea infra -struc turii de autostrăzi cu fonduri euro -pe ne. „Tronsonul Piteşti-Sibiu repre -zin tă legătura rutieră cu cel mai ridicattra fic de marfă din România, com po -nentă strict necesară pentru susţine -

rea şi dezvoltarea platformelor in -dustriale de la Craiova, Piteşti, Vâlcea,Sibiu, Sebeş, atât în industria de auto -mo tive, dar şi în cea chimică şi pe tro -lieră. Un alt beneficiu îl constituie dez -vol tarea turismului din zonă şi creareaunei legături sigure şi rapide cu litoralulromânesc.“

Cât priveşte Centura de Sud a Bu -cu reştiului, care face legătura dintreA1 şi A2 pentru tranzitul către Giurgiuşi Portul Constanţa, preşedintele deonoare al FORT spune că „este vorbade un beneficiu major prin scurtareatim pilor de conducere, atât pentru tra -fi cul de marfă, cât şi pentru cel de că -lă tori, dar şi conectarea Portului Con -stanţa cu Vestul Europei, la nivel deautostradă, în contextul în care Con -stan ţa va deveni principala poartămari timă a Europei Centrale şi de Est.“

„De asemenea, se impune conti -nuarea lucrărilor la celelalte tronsoanedin vestul ţării: Deva-Lugoj, Lugoj-Ti -mişoara, pentru a putea ca la sfârşitulanului 2014 să ne racordăm la Siste -mul European de Autostrăzi, prin Va -ma Nădlac, fapt ce ar putea ajuta şila integrarea în Schengen”, este depărere Augustin Hagiu.

Magda [email protected]

PUBLICITATE

Numai 240 de firme au cerut returnarea accizeiDragoş Anastasiu, reprezentantul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, aanunţat că numai 240 dintre cele 20.000 de firme aşteptate să-şi recupereze 4eurocenţi din acciza suplimentară de 7 eurocenţi la carburanţi au depus la ARRdosarele cu cereri pentru returnare. „Le-am spus şi guvernanţilor că aici este oproblemă; parte din ea s-ar putea să vină şi din mentalitatea învechită «nu cereceva de la stat că poate va trebui să plăteşti dublu». Aş face apel latransportatori să abandoneze această gândire şi să-şi ceară drepturile, pentru căîntre timp lucrurile s-au mai schimbat. Returnarea nu funcţionează în prezent, darsunt două acte normative care săptămâna viitoare (mijlocul lunii octombrie - n.r.)vor trece prin Guvern şi vor face posibilă rambursarea“, a precizat el. Dragoș Anastasiu a precizat că în cadrul întâlnirilor cu reprezentanții MinisteruluiFinanţelor s-au stabilit câteva măsuri de simplificare a rambursării. „Ne aşteptămca procesul de rambursare să înceapă din noiembrie.“

Page 7: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

Ziua Cargo: O dată cuaprobarea OUG 11/2013 înParlament, aţi introdus oprevedere privindremunerarea examinatorilorîn transporturile rutiere. Înacest moment, se află îndiscuţie normele deaplicare a acesteiprevederi, iar între mediulprivat şi autorităţile dintransporturi există punctecontrare de vedere. Cainiţiator al acesteiprevederi, ce aţi vrut, înmod concret prinintroducerea ei?Lucian Şova: Cu ocazia apro bă -

rii OUG 11, care modifica Legea trans -por turilor, am introdus o pre ve de re po -trivit căreia examinările se reali zează decătre o comisie de exami na re, formatădin 3 membri, re muneraţi din cuantumultarifului achitat de candidaţi pentru sus -ţi nerea exa mi nării, în condiţiile stabilitede auto ri tatea competentă. Prevederilelegis la tive sunt foarte clare, din punctulmeu de vedere. Ştiu că există unelene mulţumiri din partea patronatelorvizavi de modul în care se va realizasa larizarea corpului de examinatori. Euam avut în vedere prin modificărileaduse OUG 11 transparentizarea actu -lui de plată către examinator şi unifor -mizarea lui. În mod corect, ar trebui caacest corp de examinatori care repre -zin tă statul, Autoritatea Rutieră Românăşi nu pe ei înşişi, să fie sala rizaţi de că -tre angajatorul lor, conform CoduluiMuncii, iar contravaloarea prestaţiei deexa minare să fie plătită de către in sti -tu tul de formare către autoritatea com -pe tentă şi nu în mod direct către exa -mi natori. Plata directă către examinatorcompromite, cel pu ţin din punct de ve -dere teoretic, mora li tatea demersului.Am, de asemenea, obiecţii în ceea cepriveşte legarea cuan tumului plăţii denu mărul de cursanţi, ţinând cont de fap -tul că exa mi natorul nu face altceva de -cât să supravegheze procesul de exa -mi nare care este realizat pe calculator,pro gra mul oferind în mod automat rezul -ta tele. Înţeleg ca examinatorii să fie re -

mu neraţi în funcţie de numărul oreloralo cate pentru examinare, nu în func -ţie de numărul de cursanţi. Am, însă,ob servaţii şi cu privire la poziţia asocia -ţiilor patronale, care par mai interesatecu privire la veniturile realizate de exa -mi natori şi mai puţin cu privire la cali -ta tea cursanţilor şi a actului de exa -minare în sine.

Ce prevederi importante vorintra în perioada următoareîn atenţia Comisiei pentruTransporturi şiInfrastructură?Proiectul de modificare a Legii

38/2003 privind taximetria, care in cludeamendamentul ce incriminează puternicpirateria, a trecut de Senat şi imediatce va ajunge în Camera Depu taţilor măvoi ocupa să treacă rapid prin Comisiapentru Transporturi şi Infra structură şisă ajungă în plen. Îmi doresc ca măcarîn ianuarie să putem incrimina, de oma nieră mai eficientă, pirateria.

Continuaţi demersurileprivind impunereaproiectului de lege carepresupune schimbarearegulamentului defuncţionare a ISCTR?Susţin, în continuare, necesitatea

mo dificării modului de finanţare aISCTR şi schimbarea statutului in spec -torului ISCTR într-unul de funcţio narpu blic. Am avut chiar o discuţie, la înce -putul lunii septembrie, cu mi nistrul IoanRus, care a considerat această iniţiativă

ca fiind oportună şi a promis că o vasusţine. Nu sunt duş manul nimănui prinaceastă iniţiativă legislativă şi pot chiarsă dau o veste bună angajaţilor ISCTR.Există func ţio nari publici din sfera ac -ti vităţilor de control foarte bine plătiţi. Înplus, ar putea beneficia de statutul defunc ţio nar public. În paralel, ARR şiRAR ar fi degrevate de o sarcină delocmo ra lă, de a finanţa din veniturile propriior ganismul de control din transporturi.

Aţi discutat cu ministrulRus şi despredescentralizarea ARR?Ministrului Ioan Rus i s-a părut foar -

te interesantă propunerea mea de adescentraliza ARR. Vom lucra, pro babil,şi la acest proiect. Potrivit propu neriimele, activităţile de licenţiere ale opera -to rilor de transport ar trebui să fie pre -lua te în mod fizic de serviciile trans por -turi ale consiliilor judeţene, în timp ceregistrul naţional al operatorilor de trans -por turi va rămâne un docu ment în for -mat electronic administrat de direcţiade specialitate din Minister. De aseme -nea, monitorizarea activită ţilor de for -ma re profesionale şi a tra se elor jude -ţe ne de transport regulat de pasageriar trebui să treacă la consiliile ju deţene,în timp ce monitorizarea lini i lor inter na -ţio nale de transport de p a sa geri să fierea lizată de Direcţia ru tieră din Minis -te rul Transporturilor. În ceea ce priveştetransportul interju de ţean de pasageri,ţin mult la ideea de liberalizare.

Meda [email protected]

Despre examinatori,inspectori şi liberalizare...

.............................................................................................................................................. octombrie 201412

INT

ER

VIU

La ce ar trebui să ne aşteptăm în următoarele luni din partealegislativului pe segmentul de transport? Care au fost intenţiile concretedin spatele modificărilor introduse în Legea Transporturilor privindexaminarea în transporturi? Sunt întrebări la care am încercat să găsimrăspunsuri cu ocazia unui interviu realizat cu Lucian Şova, deputat PSDşi secretar al Comisiei pentru Transporturi şi Infrastructură.

Lucian Şova

Page 8: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................

IAA

HA

NO

VR

A

15.............................................................................................................................................. octombrie 201414

IAA

HA

NO

VR

A D esfășurată sub sloganul „Dri -ving the future” (conducândviitorul), IAA Hanovra 2014 a

a dus mai puține premiere de vehicul însine, dar foarte multe din domeniul teh -nologiilor avansate. Pe scurt, a fostvorba despre 322 premiere mondiale,78 europene și 52 pentru Germania,care au demonstrat spiritul de pio nie -rat în domeniul vehiculelor comerciale,ce aduce viitorul mai aproape. 2.066ex pozanți din 45 țări au prezentat celemai recente inovații din domeniu, pu -nând accentul pe eficiență, pe redu ce -rea costurilor și pe protecția me diului.

Conform celor declarate de cătreMatthias Wissmann, președintele Aso -ciației Germane a Industriei Automotive(VDA), numărul expozanților a crescutcu 9%, situându-se numai foarte puținsub valorile record din 2008. Spațiulexpozițional a crescut și el, la aproape265.000 mp. 1.216 expozanți, adică59%, au fost internaționali, cel maimare număr de expozanți străini,aproa pe 200, venind din China.

În fine, aproximativ 2.000 de jurna -liști din peste 50 de țări au acoperit,pentru toate tipurile de mass media,aceste noutăți, care au fost comunicatede către expozanți prin intermediul a82 conferințe de presă, dar și direct, lafiecare stand.

Evenimentepentru specialiștiPentru a face expoziția și mai atrac -

tivă din punct de vedere profesional, aufost organizate trei evenimente foca li -zate pe actualitatea unora dintre țărilecu cea mai impresionantă dezvoltareîn domeniul mobilității și nu numai: Ziua

Chinei, Ziua Indiei și Ziua Turciei. Apro -xi mativ 30 de evenimente destinatespe cialiștilor au făcut din IAA Hanovraun impresionant fundament pentruconvenții și conferințe.

Prin aceste impresionante eveni -me nte și noutăți, cea de-a 65 a edițiea IAA Hanovra a atras aproximativ250.000 vizitatori, ceea ce reprezintămedia celor două ediții anterioare.

Proporția vizitatorilor specializați,care au venit să facă afaceri, a atins83% (84% în 2012). Șapte din zecevi z itatori spe cializați sunt factori de de - cizie. Și ceea ce s-a remarcat la ex -po zanți este va labil și pentru vizitatori:a ceștia au de venit din ce în ce mai in -ter naționali. Pro por ția vi zi ta to rilor spe -cializați din stră i nă tate a depășit laaceas tă ediție o medie de 26%, înzilele de vârf ale târgului aceș tia atin -gând 42%.

Cei mai mulți vizitatori străini spe -cializați au provenit din Europa și China.De pe continentul nostru, primul loc și

l-a adjudecat Polonia, pentru primadată în istoria expoziției, cu 8,3%(aproa pe dublu față de ediția an te -rioară). Pe locul secund s-a situat Olan -da, cu 7,5%, urmată de China, cu6,3%. De altfel, din rândul vizitatorilorasiatici, o treime au fost chinezi.

Nu în ultimul rând, reamintim că, înmod tradițional, la IAA Hanovra au fostdecernate trofeele International Van ofthe Year, International Truck of the Yearși International Bus of the Year, cu aicăror câștigători vom face cunoștințăîn următoarele pagini. Dar nu numaicu ei... ci și cu o parte din cele mai in -te re sante inovații aduse la rampă decătre principalii constructori europenide vehicule comerciale grele, urmândca vehiculele comerciale ușoare, re -mor cile și accesoriile să își găseascălocul în paginile numărului viitor.

Amintim, de asemenea, că urmă -toa rea ediție a IAA Commercial Ve hi -cles din Hanovra se va desfășura înperioada 22-29 septembrie 2016.

Perfecțiunea stă în detaliiCea de-a 65-a ediție a expoziției destinate vehiculelor comerciale IAAHanovra a avut loc în perioada 25 septembrie - 2 octombrie 2014. Deșis-a lăudat cu numeroase premiere mondiale, ediția din acest an aprestigiosului târg a apărut, la prima vedere, mai puțin spectaculoasădecât era de așteptat. Dar se spune că „Dumnezeu stă în detalii”...

O cupând o suprafață de 2.500mp, standul DAF Trucks apre zentat întreaga gamă

EURO VI a producătorului, incluzândnoul model LF pentru distribuție, gamaCF pentru o întreagă varietate de apli -cații și nava amiral XF.

CF Silent - distribuțieîn șoaptăCF Silent este un vehicul unic,

des tinat distribuției urbane în perioa -de le de timp în care se aplică restricțiiîn ceea ce privește zgomotul. Atuncicând vehiculul este setat pe modul si -len țios, nivelul de zgomot se situeazăsub 72 dB(A), ceea ce înseamnă cămo delul poate fi certificat pentru încăr -ca rea și descărcarea de bunuri înzone în care se aplică restricții de po -lua re sonoră în timpul serii, nopții saudimineața devreme.

Noul DAF CF Silent este echipatcu un motor de 10,8 l PACCAR MX-11EURO VI, capabil să dezvolte pu terimaxi me de la 286 la 435 CP. Modul si -lențios este activat prin in ter mediul unuibuton de la bord, prin acționarea căruiasoftware-ul mo to rului limitează cuplulși turația aces tuia, treptele de vitezăfiind schimbate la turații mai joase.Încapsularea cutiei de viteze contribuie,la rândul său, la reducerea zgomotului.

DAF va livra noul CF Silent în ce -pând din 2015 în versiuni 4x2 și 6x2rigid și tractor, cu cabină de zi, Sleepersau Space.

CF și XF Low DeckUna dintre inovațiile majore pre -

zen tate la IAA 2014 a fost repre zen -tată de variantele cu punte joasă (LowDeck) ale capetelor tractor CF și XF,pentru transport de volum.

Echiparea cu anvelope joase(315/45/R22.5) și adaptarea sus pen -si ei pneumatice au făcut posibilă re -du ce rea înălțimii de cuplare de la 96la 91 cm. Acest lucru înseamnă că, încon textul unei înălțimi maxime a vehi -cu lu lui de 4 m, pot fi utilizate trailerecu o înăl țime internă de 3 m, per mi -țând trans portul unui volum de peste100 mc. O înălțime internă de 3 m

este de ase menea un element de va -loare pen tru operatorii care lucreazăîn domeniul automotive, în care suntfolosite contai nere standardizate cuînălțime de un metru.

Noile tractoare Low Deck sunt dis -ponibile cu ampatamente de 3,60 și3,80 m și sunt propulsate de motorizăriPACCAR MX-11 sau PACCAR MX-13.

Predictive CruiseControl & PredictiveShiftingO altă noutate DAF a reprezen -

tat-o introducerea sistemului PredictiveCruise Control în combinație cu Pre -dic tive Shifting. Acestea vor fi dis po -ni bile din ianuarie 2015 ca opțiunepen tru modelele CF și XF EURO VIcu cutie de viteză automatizată ASTro nic, cu 12 trepte. Predictive CruiseCon trol uti li zează tehnologia GPSpen tru a deter mina poziția exactă ave hi culului și pen tru a anticipa circum -stanțele de pe ur mătorii 1-2 km, pante,rampe sau vi raje. Șoferul setează înavans viteza dorită și toleranța inferi -oară și supe ri oa ră, sistemul determi -nând viteza ideală și selectând treaptapotrivită. Acest fapt asigură un gradînalt de eficiență în ceea ce priveștee conomia de combustibil și nu numai.

DAF TrucksCea mai potrivită soluție„Cea mai potrivită soluție întotdeauna” a fost motto-ulproducătorului olandez DAF la ediția din acest an a expoziției IAAHanovra, unde a expus întreaga sa gamă de vehicule și servicii, cailustrare a faptului că oferă răspunsul potrivit pentru fiecareaplicație. Un nou CF, extrem de silențios, pentru distribuțiaurbană, modele CF și XF Low Deck și o adevărată paradă detehnologii de ultimă oră.

DAF la IAA Hanovra 2014LF 180 4x2 rigid, suprastructură basculabilă Meiller LF 210 4x2 rigid, Sleeper Cab LF 210 4x2 rigid, cabină de zi și PACCAR Aerobody CF 440 4x2 tractor, Space Cab și nivel de zgomot redusCF 310 4x2 rigid, Sleeper Cab și suprastructură cu prelată Saxas CF 400 6x4 rigid, Day Cab și hook-lift VDLCF 460 8x4 rigid, Day Cab și basculantă MeillerXF 460 4x2 tractor, Super Space Cab XF 460 4x2 Low Deck tractor, Super Space Cab XF 510 6x2 tractor, Super Space Cab XF 440 6x2 rigid, Space Cab și suprastructură BDF

Page 9: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

.............................................................................................................................................. octombrie 201416

IAA

HA

NO

VR

A

D aimler a dorit să iasă în evi -dență prin spațiu și varietate,rezervându-și la IAA Hanovra

2014 nu mai puțin de 10.000 mp la in -te rior și expunând 63 de vehicule Mer -cedes-Benz, Setra, Fuso etc. Pro du -că torul a pus un accent deosebit pesoluțiile de scădere a costurilor totalede operare, care, mai ales în cazulMer cedes-Benz, s-au tradus prin in -ves tiții, finanțare, scăderea consu mu -lui de combustibil, servisare optimă șivaloare reziduală.

Nu în ultimul rând, prezența glo -ba lă a grupului, interconectarea măr -ci lor și componentelor sale și modulîn care răspunde necesităților cliențilordin zone specifice ale lumii au fostscoa se în evidență prin intermediulunei zone dedicate „Camioanelor pen -tru întreaga lume”, cu trei vehiculeem blematic : Western Star 5700 (A -me rica de Nord - a jucat rolul lui Op -timus Prime în filmul Transformers:Age of Extinction), BahatBenz 3143

(In dia - două axe motoare spate, 48 t)și Fuso HDT-2528RLHD (Japonia șinu numai).

Dintre celelalte 60 de vehicule,Mer cedes-Benz a fost reprezentat prin17 camioane, patru camioane spe cia -le, 22 vanuri și șase autobuze. Au maifost prezente șapte autobuze Setra șișapte vehicule Fuso Canter.

Mercedes-Benzredefineștetransporturile Piesa de rezistență Daimler Trucks

a reprezentat-o, fără îndoială, studiulMercedes-Benz Future Truck 2025,care își dorește să demonstreze mo -dul în care vor fi transportate mărfurileîn viitor: rulează autonom pe auto -străzi, o adevărată revoluție pentrușo feri și patroni din punct de vedereteh no logic și al interiorului cabinei.De signul aerodinamic reflectă posi bi -li tățile de libertate din domeniul

proiectării vehiculelor pe care limitărileeuropene referitoare la dimensiuni levor deschide în termenii siguranței șieconomiei.

Dar revenind la transporturile deazi, Mercedes-Benz arată constant căare un important cuvânt de spus. LaIAA, a prezentat noile modele ActrosSLT și Arocs SLT pentru transporturigre le, cu cabine GigaSpace și BigSpa -ce cu o lățime de 2,5 m (Actros) sauBigSpace și StreamSpace, 2,3 m(Arocs). Variantele de bază sunt cu 4axe și o masă totală permisă de 41 și48 t, masa totală permisă în com -binație pentru toate modelele fiind de250 t. Motorul este un Mercedes-BenzOM 473, capabil să dezvolte pu terimaxime cuprinse între 517 și 625 CP.

De asemenea, nu au lipsit de laa pel Atego, Antos, Arocs (modelulclasic destinat activității de construcții,în versiuni Loader și Grounder) și,bine înțeles, campionul european altrans porturilor de lungă distanță,Actros, echipat cu motorizări EURO VIeco nomice, cu PPC, în 16 variantede putere și noi cabine individuale.

TechLane - stațiiinteractiveO zonă specială organizată de

către Mercedes-Benz a fost dedicatăexponatelor și stațiilor interactivemenite să demonstreze tehnologiileși elementele privind costul de ope ra -re, singuranța și sustenabilitatea. Înplus față de aspectele tehnice pre -zen tate, vizitatorii au putut afla maimul te detalii despre Mercedes-BenzBank, CharterWay, FleetBoard,ProfiTrain ing, Service, MercedesServiceCard și TruckStore, toată gamade servicii dedicate eficientizăriiactivității trans por tatorilor. Fuso șiSetra și-au pre zentat, la rândul lor,soluțiile. De exem plu, a fost expussistemul de propulsie al Canter EcoHybrid.

DaimlerCamioane pentruîntreaga lumeDaimler este deja de multă vreme un concern și un concept globalde mobilitate. La IAA, acest lucru a devenit mai evident caniciodată: cinci mărci, 63 vehicule, multe premiere, noi servicii șiun spectaculos studiu Mercedes-Benz Future Trucks 2025. Latoate acestea s-au adăugat camioane, autobuze, autocare șivanuri care au putut fi testate live în cadrul expoziției, într-o zonăexterioară special dedicată.

Page 10: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................

IAA

HA

NO

VR

A

19

IIAAAA

HHAA

NNOO

VVRR

AA

.............................................................................................................................................. octombrie 201418

N oul Iveco Daily a câștigat cuo margine de 17 puncte fațăde finaliștii de pe lista scurtă

de la Fiat, Ford, Mercedes-Benz șiRenault/Opel. La votare, noul Daily afost prima alegere pentru toți cei 23de membri ai juriului. Câștigătorul titlu -lui este, potrivit juriului, cel care „a a -dus cea mai mare contribuție la stan -dar dele de eficiență și sustenabilitateîn lumea transporturilor, fiind totodatăecologic și sigur pentru pietoni.”

La primirea trofeului înmânat deJar lath Sweeney - Președintele Inter -na tio nal Van of the Year, PierreLahutte, Pre șe dintele Iveco, a decla -rat: „Suntem în cântați că noul Daily aprimit acest pres tigios trofeu. NoulDaily este un pas im portant în ceeace privește îmbu nă tă țirea costului totalde proprietate, a con fortului, man e -vra bilității, produc ti vi tă ții și sustena bi -li tății. Dorim să dedicăm a cest premiuclienților noștri, care se ba zează înfie care zi pe acest partener de lucru”.

Calitățile Noului Daily Noul Daily este un vehicul complet

reînnoit, care oferă cea mai bună efi -ciență a sarcinii maxime admise, celmai bun volum și capacitate de încăr -care, confort îmbunătățit asemănătorunui autoturism, la care se adaugăma nevrabilitate și un consum de com -

bustibil optimizat. Acestea sunt trăsă -tu rile principale ale celei de-a treia ge -nerații de vehicule comerciale Iveco,ale căror componente au fost recon -ce pute în proporție de 80%.

Noul Daily încorporează tehnologiiimportante menite să scadă consumulde combustibil: economii de până la5,5%, în funcție de versiune, care potajunge chiar până la 14% cu EcoPackpentru misiunile urbane. Aerodina mi -ci tatea a fost, de asemenea, îmbună -tă țită, în special la modelele furgon,a vând coeficientul (Cx) redus cu pânăla 6% (de la 0,335 la 0,316).

Șoferul Noului Daily beneficiazăde mai mult confort și de un interiormai silențios, care garantează o po -zi ție de condus și senzații tipice con -du sului unui automobil premium, ca

și o multitudine de compartimente dede pozitare închise sau deschise.Desig nul ergonomic al butoanelor estede top în categoria sa, izolarea fonicăa fost îmbunătățită, sistemul de aercondiționat este mai eficient iar con -for tul la condus este excelent în oricecondiții de încărcare.

Noua gamă Daily va include o ver -siu ne nouă de 7,2 tone, care oferăcea mai mare capacitate de încărcaredin categoria sa (până la 4,9 tone) șidouă modele diferite 4x4 (o versiunede 3,5 tone all-road disponibilă atâtîn varianta cu roată simplă cât și du -blă, cât și furgon, șasiu cu cabină, șa -siu cu cabină pentru echipaj și o ver -siu ne off-road, care va avea aceeașische mă tehnică a modelului Daily 4X4an terior).

Noul Iveco Daily este„Van of the Year 2015”Noul Daily, a treia generație de vehicule comerciale ușoare, a fostdesemnat „International Van of the Year 2015”. Concursul anualeste jurizat de 23 de jurnaliști de la publicații internaționalespecializate în domeniul vehiculelor comerciale. Prestigiosultrofeu a fost acordat, după cum ne-am obișnuit, în timpul târguluiinternațional de la Hanovra.

P rin intermediul unui stand de2.500 mp, Iveco a împletit înmod armonios trecutul cu... vi -

itorul, pornind de la istoria brand-uluiși a mărcilor care l-au fondat și ajun -gând la Iveco Vision, un concept de -dicat mobilității, cu impact minim asu -pra mediului, care aduce în atențiaclienților o serie de soluții inovative. Dela utilitare ușoare, până la vehiculegrele off-road sau autobuze și au to -care, Iveco are răspunsul corect pen -tru orice necesitate de transport.

Noul Daily, care și-a adjudecat șititlul de Van-ul anului, a treia generațiedeja sub acest nume, a prezentat încadrul IAA câteva inovații tehnologicedemne de remarcat: motorul F1C, noulsistem de transmisie automată HI-MATIC și un sistem de suspensie QuadLeaf. De asemenea, a fost pre zent lashow în variante CNG și electrice.

Economie decombustibil Pentru a demonstra că economia

de combustibil nu a fost niciodată maisimplă ca acum, Iveco a organizat ozonă dedicată sistemului Hi-SCR(High Efficiency SCR), sistem de re -du cere catalitică de înaltă eficiențăpre zent pe toate motoarele dieselTector și Cursor de pe EuroCargo,Stralis și Trakker EURO VI.

Alături de Iveco Vision și șase mo -dele Daily, inclusiv noul furgon cu vo -lum total de 10,8 mc, au fost prezentela standul Iveco un EuroCargo 4x4(15 t), patru vehicule Stralis - dintrecare unul pe LNG și o versiune Super-Light, care adoptă soluții tehnice spe -cia le pentru reducerea masei proprii.

A fost, de asemenea, organizatăo zonă dedicată vehiculelor off-road,cu un Trakker 8x4, un altul concurentla Dakar și un Astra HD9, echipat cuun motor de 560 CP EURO VI, în pre -mie ră internațională.

Telematică de ultimăgenerațieNu în ultimul rând, Iveco se remar -

că și în domeniul telematicii, cu siste -mul exclusiv IVECONNECT, instalatpe noul Daily și pe vehiculele de gamăgrea, Stralis și Trakker. Acest sistemrevoluționar asigură un control integratși intuitiv asupra instrumentelor deinfotainment, navigație, asistență întimpul conducerii și fleet management.Interfața dintre șofer și vehicul este înevoluție continuă, deoarece cursa pen -tru eficiență solicită de asemenea sis -teme de monitorizare ușor de utilizat.IVECONNECT oferă un touch-screende 7 inci, încorporat în bord, și vine curadio, CD player, port USB compatibilcu iPod/iPhone și MP3 player, c o ne -

xiune bluetooth cu ele men te de controlpe volan și port AUX/video.

IVECONNECT DRIVE include unsis tem de navigație prin satelit cu func -ția de navigație specifică pentru cami -oa ne, sistem de „Evaluare a stiluluide condus”, care acționează ca un in -structor aflat la bordul vehiculului, defiecare dată când aveți nevoie, și dis -po zitivul de siguranță Driver AttentionSupport, ce protejează șoferul atuncicând acesta este obosit.

Transmisia automatăHI-MATICAșa cum am subliniat, transmisia

automată HI-MATIC cu 8 trepte repre -zintă o inovație ce a suscitat un interesdeosebit în cadrul IAA. HI-MATICschim bă vitezele mai rapid și mai pre -cis chiar și decât un șofer experi men -tat, având nevoie doar de 200 mili se -cun de pentru schimbarea vitezei cândeste nevoie de accelerație. Cu un cu -plu de până la 470 Nm și datorită con -trolului electronic al schimbării vite ze -lor, sistemul este potrivit noului Dailyși motorizărilor sale de până la 205CP. Sistemul oferă două module carepot fi selectate de către șofer: Eco(reducerea consumului la minim) șiPower (schimbări de viteze mai rapideși la turații mai înalte, pentru o per -formanță mai înaltă a conducerii).

IvecoMai aproape de cliențiPe scena de la Hanovra, Iveco a demonstrat că se apropie maimult decât oricând de clienții săi, aducând în atenția publicului ogamă completă de vehicule comerciale. Printre „stelele” show-uluis-a numărat și noul Daily, care a prezentat în premieră mondialătransmisia automată cu 8 trepte HI-MATIC. Dar nu numai atât.

Daily, unvehicul„global”

Peste 2,6 milioane devehicule Daily au fostvândute până acumîn peste 110 țări dinîntreaga lume. Esteprodus la Suzzara,lângă Mantova, înItalia, unde companiaa făcut recentinvestiții substanțialepentru îmbunătățirealiniilor de producție.

Jar lath Sweeney(stânga) și

Pierre Lahutte

Page 11: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

.............................................................................................................................................. octombrie 201420

IAA

HA

NO

VR

A

A tenția s-a concentrat, desigur,pe vârful de gamă al MAN,TGX D38, care și-a făcut de -

butul oficial la Hanovra. Echipat cu unmotor capabil să dezvolte puteri maxi -me de 520, 560 și 640 CP, noua navăamiral a constructorului german oferăun lanț cinematic dotat cu numeroaseelemente de eficiență și este destinatunor sarcini solicitante de transport.„Inima” vehiculului este un propulsorD38 cu șase cilindri în linie și o capa -citate de 15,2 l, care oferă noului TGXD38 o tracțiune maximă pentru toatene cesitățile, fără să exagereze întermenii cailor putere, dar concen trân -du-se pe fiabilitate, eficiență și costuride operare reduse.

Noul TGXEfficientLine 2Pentru că tot a venit vorba despre

eficiență, noul TGX EfficientLine 2 in -clu de ca dotări standard toate teh no -lo giile disponibile în acest sens, înspe cial EfficientCruise predictiv, unsistem de creștere a cuplului motor(TopTorque) și o versiune mai puter -ni că a MAN TeleMatics. TGX Effi -cientLine este cel mai de succes mo -del din gama MAN, fiind proiectatpen tru a economisi combustibil. De lalan sarea sa, în 2010, peste 27.000clienți au optat pentru acest model.

Prin instalarea sistemului Effi -cientCruise pe vehiculele sale comer -ciale de transport marfă sau pasageri,MAN își aduce contribuția la reduce -rea emisiilor de CO2 provenind dintransporturile rutiere. Acest sistem decruise control pe bază de GPS calcu -lea ză pantele sau rampele care seapro pie prin analiza unor date carto -gra fice 3D și a poziției vehiculului.Utilizând acest sistem, un camion de40 t încărcat poate să realizeze eco -no mii de combustibil de până la 6%fără pierderi de timp.

AlternativeinteresanteNici MAN nu ignoră provocările

viito rului. La standul de la IAA, vizita -to rii au făcut cunoștință, în premierăab solută, cu un sistem hibrid pentrutrans portul de lungă distanță, bazat peconceptul MAN TGX Hybrid. În acestcaz, motorul diesel acționează ca sursăpri mară de energie, în timp ce unsistem adițional de propulsie ope rat decătre un motor electric des chide po si -bi litatea recuperării, stocării și reutilizăriiforței de frânare. Deoa re ce motorulelectric servește mai mult ca soluție derezervă pentru motorul die sel, sistemulhibrid cântărește numai 400 kg.

Dar în cazul transportului de distri -buție, alte forme de propulsie oferă o

alternativă preferabilă. Ca rezultat,MAN își extinde portofoliul de vehiculeCNG, cu un exemplu de TGM bazatpe această tehnologie, prezent încadrul expoziției IAA.

Mai multă siguranțăNici siguranța rutieră nu este lă -

sată pe plan secund. MAN a adus laHanovra o serie de sisteme care aude venit deja standard, printre care senu mără Adaptive Cruise Control(ACC), Emergency Brake Assist (EBA)și Lane Guard System (LGS). Dar nunumai atât. Producătorul a oferit oima gine asupra unor noi sisteme deasis tență, care vor acționa ca un felde „ochi electronic” pentru șofer, care,din interiorul cabinei, nu are vizibilitateasupra anumitor puncte în jurul vehi -cu lului. Toate acestea sunt prototipuricon ceptuale ce ilustrează statutulcurent al MAN în rândul cercetătorilordin domeniul siguranței active. Iar a -ces te tehnologii includ un sistem deasistență la schimbarea benzii pe au -tostrăzile cu mai multe benzi, unul desprijin la virajul la dreapta în zone ur -ba ne, precum și un sistem de ca merede luat vederi care, în viitor, va înlocuio parte din oglinzile retrovizoare late -ra le și va fi capabil să combine fluxulde trafic într-o singură imagine.

MANEficiență și pasiuneMAN a adus la Hanovra întreaga sa gamă de vehicule comercialede transport marfă și pasageri. Jucând (aproape) pe teren propriu,fabricantul a rezervat 10.000 mp de standuri, în cadrul cărora apus accentul, bineînțeles, pe eficiența consumului de combustibil,de natură să se reflecte în costuri de operare mai reduse.

Page 12: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

.............................................................................................................................................. octombrie 201422

IAA

HA

NO

VR

A

N oua gamă Renault Trucks afost lansată în 2013 și a fostproiectată să ofere clienților

un instrument de lucru eficient, croitexact după măsura necesităților lor ope -raționale. De altfel, ce recunoaș te re maibună a meritelor unei game de vehiculepoate exista decât decer narea titluluide International Truck of the Year? Iartrofeul pentru 2015 îi re vine, pe bunădreptate, gamei Renault Trucks T.

Dar la standul de la IAA, RenaultTrucks a dorit să scoată la rampă nunumai vehiculele în sine, ci o întreagăgamă de soluții pentru reducerea con -sumului de combustibil și pentru creș -te rea eficienței costurilor. Aceste as -pec te implică, alături de designul atentstu diat al camioanelor, soluții de ma -na gement al flotelor (Optifleet), progra -me de instruire în conducerea econo -mică, precum și OptiTrack, un sistemcare permite vehiculelor de șantier sădobândească temporar un plus detracțiune, menținând, în același timp,consumul la nivelul celui realizat de unca mion destinat transportului pe șosea.

Optifuel Lab 2Nu în ultimul rând, Renault Trucks

a adus în atenția publicului un vehicullaborator, cea de-a doua generație aOptifuel Lab, care încorporează 20 deteh nologii, fiecare dintre ele rapor tân -du-se la cele patru mari aspecte aso -cia te consumului: managementul e -ner giei, aerodinamica, rezistența laru lare și asistența în conducere. Laba za cercetărilor realizate prin inter -me diul Optifuel Lab 2 se află opti mi -zarea managementului diferitelor sur -

se de energie, a preleva cât mai puținăenergie cu putință de la motorul termic,electrificând câteva dintre echipa men -tele auxiliare, cum ar fi climatizarea,pompa de apă, cea de combustibil șicea de direcție și multiplicând surselede energie electrică prin adăugareaunor panouri solare și prin instalareaunui sistem de recuperare a energieiter mice a gazelor de eșapament.

Din punctul de vedere al aero di -na micii, specialiștii Renault s-au con -cen trat pe producerea efectului de „pi -

că tură de apă”, reducând rezistența.Ca o extensie a considerațiilor privindaerodinamica, inginerii Renault Truckss-au concentrat și asupra rezistențeila rulare a ansamblului cap tractor-se mi remorcă. În acest sens, au utilizato soluție originală, care adaptează înmod constant nivelul uleiului axei mo -toa re, în funcție de necesitățile aces -te ia de lubrifiere și răcire.

În ceea ce privește asistența șo -feru lui, Optifuel Lab 2 este echipat cuun limitator de viteză adaptabil. Avândpropriul său GPS, limitatorul calcu lea -ză cel mai bun nivel de viteză, carenu trebuie depășit, în conformitate cupoziția camionului și cu configurațiașo selei, în timp real și cu anticipație.Pe dala de accelerație opune mai mul -tă sau mai puțină rezistență, în funcțiede necesitățile șoferului de a accelerasau a încetini. Datorită acestui instru -ment de sprijin, șoferul va ști întot -dea una cum să își adapteze stilul deconducere în așa fel încât să fie câtmai favorabil reducerii consumului decom bustibil.

RReennaauulltt TTrruucckkssCCeeaa mmaaii mmooddeerrnnăă ggaammăă

Conform declarațiilor constructorului francez, Renault Trucks aexpus, la Hanovra, cea mai modernă gamă de vehicule comercialede transport marfă de pe piață. De la noul Master (2,8 t) până laRenault Trucks K (cu o masă totală în combinație de 120 t), acestevehicule se remarcă prin eficiență și rezistență.

Renault Trucks la IAA 2014

- Renault Trucks T 520 High- Renault Trucks T 430 Optifuel - Renault Trucks T 430 - Renault Trucks K 460 - Renault Trucks C 460 Optitrack - Renault Trucks D 12 Biodiesel - Renault Trucks D Cab 2 m - Renault Maxity - New Renault Master

Page 13: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................

IAA

HA

NO

VR

A

25.............................................................................................................................................. octombrie 201424

IAA

HA

NO

VR

A

A dunând 129 de puncte, cu 48de puncte mai mult decât celmai apropiat rival, Renault

Trucks T a câştigat prestigiosul premiu„Autocamionul Anului 2015”, trofeulfiind înmânat pe 23 septembrie la ex -po ziţia de Vehicule Comerciale IAAHa no vra. Juriul, alcătuit din 25 de jur -na lişti specializaţi în vehicule comer -ciale, reprezentând 25 de revisteinternaţionale, a decis că RenaultTrucks T este vehiculul care a aduscea mai mare contribuţie transportuluirutier în acest an.

Juriul International Truck of theYear a acordat premiul pentru RenaultTrucks T în baza mai multor criterii:ino vaţiile tehnologice, confortul, sigu -ran ţa, performanţa on-road, econo -miile de combustibil, aspectul ecologicşi costul total al utilizării (TCO). Juriul

a subliniat calităţile camionului RenaultTrucks T, menţionând în mod specialso luţiile aerodinamice ieşite din co -mun, dar şi confortul oferit şoferiloratât în mers, cât şi atunci când seodihnesc.

„Renault Trucks T combină cali tă -ţile modelelor de vârf anterioare alemărcii cu ultimele inovaţii tehnologiceîn domeniul vehiculelor comerciale”,a rezumat Gianenrico Griffini, Preşe -din tele Juriului International Truck ofthe Year (ITOY). „Toate acestea audus la una dintre cele mai semni fi -cative lansări din ultimii ani.”

O nouă erăAtunci când i-a fost înmânat pre -

miul, Bruno Blin, Preşedintele RenaultTrucks, a declarat: „Sunt încântat săpri mesc acest premiu în numele Re -nault Trucks şi aş dori să îl dedic tutu -ror celor care lucrează în compania şiîn reţeaua noastră în întreaga lume.Suntem mândri de acest premiu, careva aduce sentimentul de mândrie tutu -ror celor care vor cumpăra sau con -du ce camioanele noastre.”

De asemenea, a mai adăugat: „Înurmă cu un an, Renault Trucks a intratîntr-o nouă eră, o dată cu lansarea si -multană a întregii game. Acest premiueste cel mai bun mod posibil de ascoa te în evidenţă noua identitateRenault Trucks. Sunt convins de faptulcă recunoaşterea calităţilor modeluluiRenault Trucks T de către jurnaliştispe cializaţi şi independenţi din 25 de

ţări europene va constitui un argumentputernic pentru câştigarea unor noiclienţi.”

Cam(p)ionuleficiențeiRenault Trucks T a fost proiectat

pentru a oferi companiilor de transportechilibrul perfect dintre economia decombustibil și viața la bord.

Camionul ca întreg, cabina și fie -care element al lanțului cinematic aufost proiectate pentru a consuma câtmai puțin cu putință. Parbrizul este în -clinat la un unghi de 12 grade, iarcabina însăși are o formă trapezoidală,având o lățime de 2,35 m în parteafron tală și 2,50 m în partea poste rioa -ră, îmbunătățind coeficientul de aero -di namicitate (cx) cu până la 12%.Toate acestea înseamnă că T se poatelăuda cu niveluri de consum de com -bus tibil cu 5% mai mici decât în cazulgenerației anterioare de vehicule.

Renault Trucks T este echipat cupro pulsoare EURO VI DTI 11 și DTI13. DTI 11 oferă puteri maxime de380, 430 și 460 CP (cupluri de 1.800,2.050 și 2.200 Nm), injecția fiind con -tro lată electronic prin intermediul unuisistem common-rail. DTI 13 propunever siuni de 440 CP/2.200 Nm, 480CP/2.400 Nm și 520 CP/2.550 Nm,fiind menținută injecția prin intermediulpom pelor-injector controlate electro -nic. Transmisia automată Optidriverare un nou sistem de management alschimbării treptelor de viteză.

Renault Trucks T -ITOY 2015Renault Trucks T a fost votat „Autocamionul Anului 2015” de cătrejuriul International Truck of the Year (ITOY), alcătuit din 25jurnalişti din presa internaţională de specialitate. GianenricoGriffini, preşedintele juriului, i-a înmânat prestigiosul trofeu luiBruno Blin, Preşedintele Renault Trucks, în timpul celei de-a 65-aediţie a expoziţiei de Vehicule Comerciale IAA de la Hanovra.

ScaniaBeneficii șisustenabilitateProfitabilitatea clientului a stat în centrul atenției și în cadrulstandului Scania, care a adus în atenția publicului o gamă largă demotorizări EURO VI, completată cu noi elemente de natură sădiminueze costurile de operare sau impactul asupra mediului aloperațiunilor cărăușilor. Cele mai recente inovații Scania potreduce consumul de combustibil cu până la 3 procente.

G ama de motoare Scania, con -struite modular, pentru ca mi -oane și autobuze este una

dintre cele mai extinse și în contextulnormelor EURO VI. De asemenea,teste independente au demonstrat cătemerile legate de faptul că motoareleEURO VI vor consuma mai mult suntnefondate, cel puțin în cazul cliențilorScania. De exemplu, propulsorul Sca -nia de 13 l, numai cu SCR, și-a de -mon strat eficiența în transporturile delungă distanță; în luna iunie, construc -to rul suedez a introdus o variantă adi -țională de 450 CP, care are potențialulde a reduce consumul cu un procent.

Tehnologii avansate...La IAA, Scania a introdus, de ase -

menea, un număr de produse și ser -vicii destinate economiei și limităriitim pului de staționare forțată a ca mi -oa nelor. Retarderul Scania poate fiacum comandat în versiune R4100D,care reduce și mai mult consumul decombustibil, prin dezactivare mecanicăatunci când nu este activ. De ase me -

nea, acesta oferă o putere de frânaremai mare, de 4.100 Nm comparativ cu3.500, precum și un efect de frânarecrescut la viteze inferioare, cu ajutorulrapoartelor mai înalte de transmisie.

Un alt exemplu este o nouă ver -siune a sistemului Eco-roll, care com -bină aplicațiile Scania Opticruise șiScania Active Prediction. Prin inter -me diul acestuia, vehiculul este capabilsă calculeze cel mai potrivit momentpen tru a rula în pantă în treaptă neu -tră, sistemul putând contribui la o redu -cere suplimentară a consumului cujumătate de procent.

...camioanepe măsurăLa IAA, Scania a expus opt ca mi -

oane de natură să demonstreze înmod incontestabil principiile mai susa mintite.

Scania P 320 6x2*4, destinattrans portului de distribuție, este echi -pat cu un motor pe biodiesel, de 9 litri,5 cilindri în linie, capabil să dezvolte320 CP și 1.600 Nm. De asemenea,

mo delul este dotat cu sistem deschim bare a vitezelor Opticruise și ca -bină de zi. A mai fost prezent un Sca -nia G 340 4x2 cu motor care poatefuncționa cu biogaz, LNG sau CNG,340 CP și tehnologie EGR.

Scania R 730 4x2 - Blue Streameste un tractor în ediție limitată, cuinterior și exterior exclusiv, cabină dedormit Topline și motor de 16 l V8,730 CP și 3.500 Nm. Streamline R490 6x2*4 este echipat și el cu motorcare poate opera cu biodiesel, cuScania Opticruise și Active Prediction.

Scania Streamline R 450 4x2 estedotat cu șasiu foarte jos și este op ti -mi zat din punctul de vedere al com -bus tibilului, motorul de 13 l fiind ca -pabil să dezvolte 450 CP și 2.350 Nm.

Au mai fost prezente la stand unScania Streamline G 410 4x2, 410 CPși 2.150 Nm, Euro 6 cu SCR, un modelScania G 450 8x4 pentru aplicații so -li citante de transport în regim off-road,450 CP și 2.350 Nm și un vehiculStream line R 520 6x4, cu singurul V8de pe piață în configurație EURO VI,520 CP și 2.700 Nm.

Bruno Blin(stânga) șiGianenrico Griffini

Page 14: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................

PR

EZ

EN

TAR

E

27.............................................................................................................................................. octombrie 201426

IAA

HA

NO

VR

A

Continental la IAA Hanovra

A treia generațieContinental a continuat să-și dezvolte gama de anvelope decamion și autobuz, lansată pentru prima oară la mijlocul anului2013. După consacrarea noii game de anvelope pentru transportulcomercial de pasageri, Continental a trecut la prezentarea noiigenerații de anvelope pentru segmentul de autocamioane.

PU

BLIC

ITATE

L a târgul internațional IAA Ha no -vra, furnizorul german de pro -duse pentru automobile și-a

pre zentat a treia generație de anve -lope pen tru roți motoare, roți de direc -ție și re morci pentru segmentul demărfuri. Noile anvelope Conti pentrutransportul de mărfuri sunt optimizatepentru a oferi avantaje maxime clien -ților și costuri mi nime cu parcurile auto.

Inginerii au optimizat designul șicom pușii de cauciuc ai căilor de rulare,ai benzilor de ranforsare, corpului șita loanelor tuturor anvelopelor de atreia ge nerație. În acest fel, s-a ajunsla o re zistență de rulare de sub 4kg/tonă pentru anumite tipuri de an -ve lope, ca de exemplu gama ContiEcoPlus, câști gând astfel clasa A deeficiență ener ge tică potrivit clasificăriieuropene a anvelopelor.

Cele 3 noi game de anvelope dea treia generație pentru transportul demăr furi se numesc „Conti Hybrid”,„Conti EcoPlus” și „Conti Scan di na -via”.

Conti Hybrid -rezistență la uzurăLa IAA, Continental a prezentat an -

ve lopa de uz mixt de 22,5 inci, con ce -pu tă special pentru autoutilitare. Dease menea, s-au lansat recent pe piațăan velopele Conti Hybrid HS3 pentruroțile motoare - iar anvelopele ContiHybrid HD3 pentru roți de direcție șiConti Hybrid HT3 pentru remorci șisemi remorci urmează să fie lansate pepiață în 2015.

Anvelopele Conti Hybrid HS3 șiConti Hybrid HD3 de 19,5 inci sunt potri -vite pentru segmentul de peste 12 tone.An velopele Conti Hybrid HT3 sunt dis -po nibile la aceleaşi dimensiuni și sunt

concepute special pentru re morci șitrans porturi regionale.

Anvelopele Conti Hybrid LS3 pen -tru roți motoare și anvelopele ContiHybrid LD3 pentru roți de direcție suntfolosite pentru autoutilitare ușoare, cuo greutate totală de până la 12 tone șiun diametru de anvelopă de 17,5 inci.Pot fi folosite la camioane clasice dedistribuție, servicii municipale și trans -porturi pe distanțe lungi și auto străzi.Anvelopele Conti Hybrid fac do vadarecomandărilor primite ca anve lo peuniversale din segmentul pre mium ladimensiuni de 17,5", 19,5" și 22,5". An -velopele de roți motoare din noua gamăConti Hybrid au eti cheta M+S, în timpce anvelopele de roți de direcție aueticheta M+S și sim bolul „Trei culmi șiun fulg de nea” (3PMSF).

Conti EcoPlus -generația high-tech Noua generație de anvelope high-

tech Conti EcoPlus este concepută înprincipal pentru autostrăzi și drumuriinternaționale. Aceste anvelope suntca rac te rizate printr-o rezistență scă zu -

tă la rulare, fără compromisuri pri vinddu rata de viață. Anvelopele sunt potri -vi te pentru toate roțile de ca mi oane șire morci, cu axe motoare HS3, axe dedirecție HD3 și axe de remorcă HT3.Anvelopele respective se pot lăuda cuo scădere a consumului de carburantde până la 1,9 litri la 100 km prin com -pa rație cu generațiile ante rioare, la unkilo metraj egal. Printre fac torii cheie laob ținerea acestei scă deri se numărănoii compuși de cau ciuc polimericpentru căile de rulare și pereți, precumși conceptul de dublă stratificare și mo -delul specific al căii de rulare.

Conti Scandinavia -aderență optimă Când se lasă frigul, Continental re -

co mandă folosirea unor anvelope deiarnă speciale. Continental bene fi ciazăde un concept de anvelope bine pus lapunct pentru roțile de față, spate și re -mor că, special pentru con di țiile de iarnă- gama Conti Scandi na via. Aceste an -velope sunt carac te ri zate de cerințe pri -vind axul, ca de exem plu capacitateop timă de condu ce re și ghidare lateralăpentru axul din față, tracțiune maximăși forță de frânare pentru axul de direc -ție, și ade rență semnificativ mai marela frânare și întoarcere pentru axul re -mor cii. Ga ma Conti Scandinavia depă -șeș te cu mult cerințele legale pentrueti cheta M+S și simbolul „Fulgului denea pe munte”. Este disponibil un noupor to foliu de anvelope de iarnă pentruanve lopele de dimensiunile 17,5 și 19,5inci.

ContiRe - reșapare premiumOferta premium de anvelope reșapate de la fabrica ContiLifeCycle din Stöcken,Germania, ajută la păstrarea resurselor și optimizarea costurilor totale deexploatare. Procesele moderne de reșapare la cald pregătesc carcasele de bunăcalitate pentru o a doua viață utilă, la camioane. Clienții pot alege întreanvelopele reșapate la cald de la ContiRe - care include acum și primeleanvelope de a treia generație - și o gamă complexă de modele ContiTread pentrureșapare la rece. Carcasa îmbunătățită, cu o serie de benzi rigide, amelioreazădurabilitatea noilor anvelope și, în același timp, le face mai ușor de reșapat.

„C u ajutorul unor soluţiiinov atoare, am reuşit în -tr-o perioadă scurtă să

îm b unătăţim radical capacitatea şo -ferului de a efectua activităţi de pri maclasă. Cel mai recent exemplu estenoul I-Shift Dual Clutch, care a fostprezentat pentru prima dată unuipublic mai larg la IAA”, a afirmat ClaesNilsson, preşedintele Volvo Trucks.

I-Shift Dual Clutch de la Volvo esteprimul sistem din lume cu ambreiajdu blu pentru vehicule de mare tonajpro duse în serie. Această tehnologieface posibilă schimbarea treptelor deviteză fără întreruperi în transmitereaforţei de tracţiune - cuplul este men -ţi nut, iar autocamionul nu pierde dininer ţie în timpul schimbării vitezelor.

„Cu cât este mai greu transportul,cu cât sunt mai dificile condiţiile deşo fat şi cu cât schimbaţi mai des trep -te le de viteză, cu atât mai mult veţicâş tiga dacă şofaţi cu I-Shift DualClutch. De asemenea, a devenit maiuşor de urmat fluxul traficului, spo rin -du-se confortul şi siguranţa în timpulşo fatului”, spune Astrid Drewsen,Product Manager Driveline în cadrulVolvo Trucks.

Volvo DynamicSteeringVolvo Dynamic Steering este o altă

inovaţie devenită celebră pe plan mon -dial datorită videoclipului „The EpicSplit”. Filmul cu Jean Claude VanDam me, câştigător a mai multe premii,are până acum peste 74 de milioanede vizionări pe YouTube. Direcţia di -na mică Volvo oferă posibilitatea con -tro lării autocamionului cu o precizieex trem de mare. Sistemul elimină toto -da tă vibraţiile volanului, care s-ar fi

putut produce, în absenţa acestuia,când suprafaţa de rulare este de ni ve -lată. Deoarece autocamionul este atâtde uşor de manevrat, şoferul se poaterelaxa şi este supus unui risc redusde vătămări la locul de muncă.

Două dintre soluţiile tehnice cu celmai mare impact asupra manevra bi li -tăţii noului autocamion Volvo sunt sus -pensia faţă independentă şi direc ţia cucremalieră şi pinion. Acestea au fostintroduse pe noul Volvo FH în 2012 şi,împreună, oferă o îmbu nă tă ţire majorăa capacităţii de virare şi a stabilităţiidirecţionale ale auto ca mio nului.

Mereu la dispozițiaclientuluiÎn afara productivităţii operatorului,

Volvo Trucks se concentrează foartemult şi asupra disponibilităţii vehi cu -lu lui. De exemplu, clienţilor care sem -nea ză un Contract de Service VolvoGold li se garantează o disponibilitatemaximă. În plus, promisiunea estesus ţinută de o reţea vastă de centrede service şi de o varietate de servicii,precum şi de o altă inovaţie teh no lo -gică - Telematics Gateway. Astfel, esteposibilă monitorizarea autocamionuluide către centrul de service la distanţă,

prin sistemul telematic, pentru a seob serva exact uzura diferitelor compo -nen te şi a se adapta întreţinerea şire pa raţiile în funcţie de aceste con -sta tări, reducându-se la minimumriscul opririlor neplanificate.

În ultimii ani, inovaţiile de la VolvoTrucks au în comun faptul că sunt lan -sate cu mult umor şi entuziasm. Fil -me le The Ballerina Stunt, The EpicSplit şi The Hamster Stunt s-au bu cu -rat de un succes excepţional. Pentrulansarea sistemului I-Shift Dual Clutch,Volvo a creat un nou film - The Casino- în care un autocamion strălucitorVol vo FH opreşte în dreptul covoruluiroşu la o seară de gală de la CazinoulCasino San Remo din Italia.

„Tehnologia sistemului I-Shift DualClutch este similară celei care se aflăpe multe maşini sport de lux. Am pla -sarea autocamionului premium într-unmediu atât de elegant, precum un ca -zinou - o locaţie predilectă pentru ma -şini sport - a părut o alegere evi den -tă”, a afirmat Per Nilsson, Director PRla Volvo Trucks.

Pagini realizate de Radu BORCESCU

Hanovra, [email protected]

Volvo TrucksInovaţii la nivel mondialLa IAA, Volvo Trucks a prezentat programul unui produs care afost complet revitalizat în numai doi ani. Inovaţiile, precumDirecţia dinamică Volvo, Suspensia faţă independentă, Serviciileconectate şi, mai recent, I-Shift Dual Clutch duc la un nivelsuperior productivitatea şi disponibilitatea operatorilor.

Page 15: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

.............................................................................................................................................. octombrie 201428

PR

EZ

EN

TAR

E

A ccentul principal s-a pus pe cerințelelo gisticii moderne, în contextul dez -vol tării explozive a platformelor de co -

mu nicații mobile. În cele din urmă, cei implicațiîn transport în ziua de astăzi trebuie să aibăpo sibilitatea de a reacționa rapid și flexibil laschim bări. „Cu accesul mobil, am dezvoltatdis po nibilitatea ga mei de produse - pentru noia fost pa sul logic către un viitor mobil”, spuneMarcel Frings, chief representative TimoCom.Dispecerii, expeditorii și trans portatorii din in -dustrie și piață pot experimenta ei înșiși ac -ce sul mobil în lumea TimoCom. Avantajelesunt evi den te, deoarece, pentru munca zil ni -că, aceasta înseamnă că, indiferent că folosițio tabletă sau un Smartphone, cu ajutorul apli -ca ției „Barometrul de trans port” vă puteți logade acum pe contul mobil TimoCom de oriundeși oricând.

Protecție triplăcu TimoComConform celor declarate de repre zen tanții

TimoCom, inovația în sine nu este doar ver -siu nea mobilă. „Co men zile de transport ar tre -bui să de curgă în cea mai mare siguranță, deaceea lucrăm la aplicarea standar de lor înaltede siguranță pentru folosirea mobilă a pro du -se lor noastre. Pentru aceasta, ne-am uitat șiam verificat ver siunile mobile actuale și meca -nis me le de siguranță”, spune Frings. Re zultatuleste un acces mobil protejat prin aplicația„Baro metrul de trans port”, care a fost prezentatla IAA 2014 de către TimoCom în cadrul uneicon ferințe de presă, ce a atras un in te res deo -se bit din partea vizitatorilor expoziției.

Aceștia și-au putut contura în direct o ima -gine clară asupra modului în care logistica dezi cu zi poate fi eficientizată pe viitor cu ajutorulunei tablete sau al unui Smartphone. La stan -dul TimoCom de la IAA, pro gra me le au pututfi testate în detaliu pe dis pozitivele mobile, cusprijinul staff-ului tehnic al producătorului.

Indiferent că folosiți bursa de trans port TCTruck&Cargo®, platforma de licitare în TCeBid®, instrumentul de tracking și calculareTC eMap® sau alte soluții pentru afaceri de la TimoCom - accesul mobil la toate plat for me -le TimoCom asigură pe viitor ope rabilitatea de -plină a furnizorilor de trans port în orice moment.

Mai multe informațiidespre TimoCom găsiți

pe www.timocom.ro

TimoCom la IAA HanovraMobilitate maximăLa ediția din acest an a prestigioasei expoziții IAA Hanovra 2014,desfășurată între 25 septembrie și 2 octombrie, TimoCom Soft-und Hardware GmbH, lider pe piața burselor de transport dinEuropa, a prezentat în exclusivitate noul acces mobil laplatformele TimoCom, care se remarcă printr-un nivel înalt almăsurilor de siguranță pentru utilizatori.

PU

BLIC

ITATETransport cu viitor!

Firma TimoCom Soft- und Hardware GmbH este un prestator de serviciiîn domeniul transporturilor. Cu o echipă de peste 400 de angajați dinpeste 30 de țări, TimoCom dezvoltă technologii și servicii eficiente șiproductive pentru munca de zi cu zi. Pe lângă aplicația lideră pe piațaeuropeană TC Truck&Cargo®, firma TimoCom oferă și alte soluții optimepentru domeniul de transport. De exemplu TC eBid®, platforma onlinepentru contracte pe termen lung, și TC eMap®, un program apt pentrucalcularea rutei, dotat, în același timp, și cu funcția de tracking. Înseptembrie 2012, portofoliul firmei s-a dezvoltat cu bursa spațiilor dedepozitare. Aici, firmele pot accesa până la 30.000 de spații de depozitareși spații logistice. Cel mai nou punct de referință este TC Login. Cliențiise pot conecta mobil la contul TimoCom, prin accesul care este integratîn Barometrul de transport.

Page 16: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

31.............................................................................................................................................. octombrie 201430

EV

EN

IME

NT

„Am organizat această con -fe rință pornind de la rea -li tatea că despre trans por -

tul de 3,5 t afli doar de la prieteni saucunoştinţe. Nu este ca în cazul trans -por tului de mare tonaj, unde este ne -cesar ca şoferii şi coordonatorii să ai -bă şcoală şi atestat, să respecteanu mite norme europene. În acestseg ment, al transporturilor expres,foar te mulţi nu au o bază de pregătire.Pe de altă parte, unul dintre scopurileconferinței a fost și acela de a ne cu -noaște unii cu alții. Kefren Expresfunc ționează din 2011, dar pe cei maimulți dintre transportatori nu i-amvăzut niciodată, până la acest eve ni -ment”, a explicat Zsolt Gogucz, ma -naging director Kefren Expres.

Amintim faptul că, în ultima vreme,tema licențierii transportului cu vehi -cule de sub 3,5 t masă maximă a fostuna de actualitate și chiar dacă, pentrumoment, s-a renunțat la licențiere, dis -cu țiile care au avut loc pe margineasu biectului au demonstrat că acestseg ment de transport are nevoie de

căi de comunicare funcționale, atât îninterior, între operatori, cât și cu auto -ritățile.

Totuși, pentru moment, nu se punepro blema înființării unei asociații pa -tro nale.

„Sunt foarte nemulţumit de aso -ciaţii şi de cei ce fac parte din ele.Este adevărat, sunt și unii oameni carese luptă pentru interesele breslei, darcând trebuie să aibă susţinere nu opri mesc. Atâta timp cât patronii nucon ştientizează că trebuie să operezepe baza unei etici, nu văd rostul unuiase menea organism. Piaţa este cani -ba lizată. sunt trist să spun așa ceva,dar, în opinia mea, aceasta este rea -l itatea“, a arătat Zsolt Gogucz.

Ca și în cazul transportului greu,firmele româneşti de transport cu ve -hi culele sub 3,5 t au ca principal avan -taj pe piața internațională înregistrareaunor costuri mai mici cu salariile.

„În ultimul an, firmele româneştisunt foarte bine cotate din punctul devedere al preţurilor în spațiul comu ni -tar. Competitivitatea, inclusiv din punct

de vedere financiar, a operatorilor ro -mâni, ne așază astăzi pe o pozițiedeținută până acum de polonezi“, aprecizat managerul Kefren Expres.

Legislaţie permisivă Acest segment de transport este

unul aparte și, în general, firmele cuve hicule sub 3,5 t sunt strict spe cia -li zate pe această activitate.

„Cei care joacă în liga mare, a ca -mioanelor, neglijează sau încearcă săscape de autoutilitarele ușoare. Avan -ta jul la autoutilitare este că ajung din -tr-o parte a Europei în alta într-un timpfoarte scurt. În spaţiul comunitar, acestsegment nu se supune unei legislațiispeciale, fiind mai puțin controlat. Deexemplu, pentru vehiculele sub 3,5 t,nu există reguli legate de cabotaj“, aexplicat Zsolt Gogucz.

Acest tip de transport este foarteasemănănător cu cel al vehiculelor depână în 7,5 t: „Camionetele de acestfel pot circula în weekend, au tahograf,dar, din punct de vedere al greutăţii,

nici la 7,5 t, nici la 3,5 t, nu poţi să plă -teşti pentru supragreutate. Autove hi -cu lele pot circula numai cu normamaximă admisă. Din păcate, sunt mulțicei care, inclusiv sub presiunea clien -ților, merg în mod regulat supra în căr -când mașina. Acești transportatorisunt inconștienți.“

Clienții pentru acest tip de trans -port provin din toate ramurile.

„De la industrie uşoară la cea greaşi la transporturi consulare, orice sepoate transporta cu vehicule sub 3,5 t.Companiile mari de curierat au dez -voltat o structură cu multiple hub-uri.Marfa se mișcă dintr-un depozit înaltul, dar şi aici există timpi morţi, semai întâmplă ca marfa să se rătă ceas -că, să nu aibă disponibilitate sau săo pună pe altă maşină şi, din cauzaaceasta, există încă acest transportdi rect, door to door, adică ceea cefacem noi, operând în spaţiul euro -pean“, a completat Zsolt Gogucz.

Criza, trecutămai uşor cu 3,5 t Managerul Kefren Expres consi -

deră că dacă s-ar legifera o licenţierela nivel european sau s-ar introducetahograful pe vehiculele sub 3,5 t,acest lucru ar putea avea un efectdevastator asupra economiei.

„Firmele cu maşini sub 3,5 t auputut trece mult mai uşor peste criză.Atunci când economia s-a dat pestecap, companiile, inclusiv cele mari, auînceput să comande mai puţin și auevitat stocurile, pentru a nu bloca bani.În aceste condiții, segmentul de trans -port expres a avut de lucru“, a arătatZsolt Gogucz.

El admite însă că legiuitorul ar pu -tea interveni, totuşi, în privinţa uneiminime dotări a vehiculului.

„De exemplu, fiecare autoutilitarăar trebui să aibă un pat - fie dubă, fiepre lată. Astăzi, şoferii dorm pe ban -che ta maşinii.“

Perioada cât stă plecat un şofer înafara țării depinde de modelul de acti -vitate al fiecărei firme.

„Poate sta doar o zi - la import-ex port, curse fixe între două puncte -sau să opereze, cum facem noi, stândefectiv în spaţiul comunitar 2, 3, 4 sau5 săptămâni.“

Transportul cu vehiculele sub 3,5 tnu este, în opinia lui Zsolt Gogucz, unsegment în creştere, doar că „româniiabia acum 2, 3 ani şi-au dat seamacă pot opera intracomunitar cu autou -ti litare de 3,5 t.“

Ținta principală a platformei de di -alog gândită de Kefren Expres esteuna educativă.

„Ne-am dorit să îi învăţăm pe ope -ra torii de transport cu care lucrămsă-şi conducă business-ul, să vadădacă e viabil, să aibă toate informațiilenece sare pentru un calcul corect depreţ, dacă pe perioadă scurtă, medieși lungă pot să fie profitabili. Astăzi,poţi cumpăra un vehicul nou laaproximativ 20.000 de euro sau unulfolosit la 10.000 de euro - este foarteaccesibil. Lip sa cunoștințelor necesarelegate de această afacere poate însăduce la deteriorarea pieței. În Ger ma -nia, de exemplu, nu o să vedem nicio -dată un transportator să meargă subpreţ, în timp ce la noi se întâmplă frec -vent acest lucru, inclusiv la camioane.Unii pleacă de la ideea că dacă au10.000 de euro cumpără o dubă, intrăîn piaţă şi, dacă văd că pierd 3.000 -4.000 de euro, vând duba şi se apucăde altceva - aceasta este o viziunegreşită. Trebuie să ştii la ce te înhami,ce condiţii trebuie să respecţi şi abiadupă aceea să cum peri maşina. Sepot efectua unul, două transporturi înpierdere, cu condiția ca, la final, săexiste plus! Dar până când aceia carenu știu să își cal cu le ze costurile realenu vor practica o politică de preț sănă -tos, se vor men ți ne influențele nega -ti ve în această bran șă, în care majo -ri tatea informa țiilor circulă prinpar cări...“, a comentat Zsolt Gogucz.

Kamikaze pe şoseaFenomenul este larg răspândit:

„Foarte des am primit oferte în careni se spune că are maşină de 1,4 t,dar precizează că «încărcăm şi 2,2 t».Discutăm deja de un risc enorm. Suntfoarte mulţi asemenea transportatori- kamikaze, care se înhamă cu acestegreutăţi, în mod conştient.“

Sunt state în care depistareadepăşirii de greutate poate duce lasancțiuni importante.

„Unele state sunt mai permisive,ca Italia, altele au toleranţă zero - caSlovacia, Slovenia, Austria, unde dinstart te amendează dacă ai și 50 de

kg în plus. Dar problema este com -ple xă: nu neapărat transportatorii suntde vină, ci, de multe ori, expeditoriisau firmele care au marfa au începutsă pună presiuni ca să încarce supra -greutate. În foarte multe fabrici nu poţiverifica greutatea. La o tonă îţi daiseama, dar la diferențe mici, de 50-100 de kg, nu ai cum să identifici, şiatunci mergi pe încredere. Conștientsau inconștient, trebuie precizat căvina este în ambele părți, dar, atâtatimp cât banii pot suprascrie oriceregulă, acest fenomen nu va dispărea.În Germania, de exemplu, în multelocuri se verifică sarcina utilă a ve hi -cu lului pe baza talonului, din care reie -se cât poate încărca si, dacă nu cores -pun de, este refuzat, însă pentru astaai nevoie de o conduită conștientă,responsabilă, și nu neapărat de ISO...“

Carte de vizităKefren Expres a fost înfiinţată în

2011 şi s-a orientat spre piața externă,deoarece piaţa e mult prea „cani ba -lizată“ în România.

„Dacă vrei să lucrezi oficial înRomânia, nu poţi fi profitabil. Suntemo casă de expediţie care a dezvoltatun sistem propriu IT, ce stă la bazaafacerii noastre, iar cu o echipă foarterestrânsă putem coordona 300 de ve -hicule. Nu înseamnă că le încărcăm petoate zi de zi, dar avem posibilitatea dea le propune încărcări din diverse locaţiidin Europa“, a arătat Zsolt Gogucz.

Kefren Expres deţine, totodată, șiun parc propriu de vehicule. Totuși,flota este gestionată pe o altă firmă,existând astfel o delimitare clară întreactivități.

„Pe acest segment, 99% dintretransporturi sunt spot. Avem 380 declienţi cu care am lucrat cel puţin odată şi alte mii de la care am primitcereri de ofertă. Ce facem noi este săintegrăm cererea și oferta. Există pepiață și alte modele de business, încare nu se lucrează spot, ci există oflo tă captivă, subcontractată 100% decătre o anumită firmă“, a explicatmanagerul Kefren Expres.

Pentru 2015, Zsolt Gogucz își pro -pune repetarea și extinderea confe rin -ței, vizând și participarea unor repre -zen tanți din alte țări - firme detrans port, specialiști și autorități dindo meniu. Scopul principal îl constituieidentificarea adevăratelor probleme șinecesități din sector, prin dialog șischimb de experiență urmărindu-seimplementarea unei conduite corecteîn acest domeniu și la noi în țară.

Magda [email protected]

Radu [email protected]

Eveniment desfăşurat în premieră în România, conferinţa organizatăde către Kefren Expres, la Oradea, pentru transportatorii cuvehicule uşoare, sub 3,5 tone, a oferit, pe de o parte, o platformă deinformare pentru acest segment, iar pe de altă parte, o oportunitatepentru crearea unei comunități a transportatorilor.

Licenţierea vehiculelorsub 3,5 t ar aveaefect devastator

Această conferință a fost organizată cu sprijinul tuturor transportatorilor prezenți și al companiilor care aususținut tematica de „inițiativă-informare-îndrumare”: Lutz Assekuranz Makler GmbH, BursaTransport,Timocom, Societatea civilă de avocați Iacob-Anca & Asociații, Top Motor (Citroën), Casa Auto RMB Timișoara(Mercedes), WindSoft Grup, Risco, BT Leasing, TSG euroShell card agent, GPSsmart, Agenția EuromaidecTouring, Kefren Expres, UNTRR - consilier juridic Lorena Sandu, Mayer Siegfried - expert în transporturi, AlinBurlan - consultant în transporturi…

Zsolt Gogucz

Page 17: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

.............................................................................................................................................. octombrie 201432

PR

EZ

EN

TAR

E

N oile amestecuri de cauciucavansate și profilul inovatorasi gură standarde de sig u -

ranță extrem de înalte, chiar și în cazulcăderilor abundente de zăpadă și altem peraturilor foarte scăzute ale caro -sa bilului.

Concret, noile anvelope se remar -că prin aderență, rezistență și sigu -ranță optime în condiții de iarnă, rezis -tență la rulare scăzută și reducereaconsumului de carburant și a emisiilorde CO2, prin zgomot redus și confortacustic ridicat, fiind în compatibilitatecu reglementările 2012 ale ComisieiEuropene. În plus, aceste anvelopepot fi refolosite, datorită capacității dereșapare și a materialelor reciclabileutilizate, fără uleiuri aromatice (HAOF).

Datorită noului tip de profil al benziide rulare, cu o reţea densă de nervurisubţiri, noile game de anvelope deiarnă FW:01 şi TW:01 sunt ideale pen -tru a echipa autocare, oferind confortacustic excelent și longevitate kilome -tri că. Creşterea lăţimii benzii de rularege nerează şi creşterea rentabilităţiikilometrice.

FW:01

Designul inovator al umerilor (pa -tent Pirelli) permite o distribuție corectăa presiunii pe suprafața de contact.Acest fapt asigură uzură uniformă șilongevitate kilometrică. Lamelareaden să oferă aderenţă şi mane vra bi li -tate excelente pe suprafeţe ude. La -

me larea în profunzime de-a lungulblocurilor centrale oferă tracţiune șia de rență pe zăpadă.

TW:01

Designul optimizat al benzii de ru -lare, ce alternează lamelarea densăși canalele transversale, reține zăpadaîn profil, oferind aderență „zăpadă peza padă”, pentru mai multă tracțiuneși stabilitate. Profilul direcţional opti -mi zează aderenţa pe carosabil ud şius cat. Mobilitatea redusă a blocurilorde profil reduce rezistenţa la rulare,îm bunătățește consumul de carburantși induce o uzură uniformă.

O nouă tehnologie Tehnologia dublu-strat pentru ban -

da de rulare și conținut ridicat de silica(două brevete Pirelli în derulare) asi -gu ră aderență îmbunătățită pe caro -sa bil ud. De asemenea, cantitatea maimică de căldură generată oferă re zis -tență redusă la rulare și integritate su -pe rioară, anvelopa având un com por -ta ment ideal la temperaturi scăzute.

Cordul metalic este complet îm -bră cat în cauciuc - penetrarea com -pl e tă cu amestec de cauciuc crește re -zis tența la oboseală a carcasei.

3SB, sistemul evoluat de 3 centurimetalice de ranforsare, asigură o uzu -ră uniformă, o viață prelungită a anve -lo pei, reșapabilitate și ținută de drumîmbunătățită.

Inelul talon hexagonal (HBW) asi -gură mai multă flexibilitate pentru omon tare ușoară, stabilitate termică ata lo nului, durabilitate și reșapabilitate.

Pirelli FW:01 și TW:01Siguranță pe timp de iarnăPirelli se implică și mai mult în siguranța rutieră prin dezvoltareagamei 01. Noile anvelope FW:01 și TW:01 sunt concepute pentru aoferi performanțe excelente în condiții critice de iarnă. Suntprioritare tracțiunea, aderența și distanța de frânare.

PU

BLIC

ITATE

Dimensiunidisponibile

Gama de anvelope FW:01 estedisponibilă în versiuni cudimensiuni 315/60 R 22.5, 315/70 R22.5, 295/80 R 22.5 și 315/80 R 22.5. TW:01 propune versiuni 315/60 R22.5, 315/70 R 22.5, 295/80 R 22.5 și315/80 R 22.5.

Anvelopele de iarnă Pirelli pot fi achiziționate de la dealeri autorizați.

Page 18: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................

PR

EZ

EN

TAR

E

35.............................................................................................................................................. octombrie 201434

PR

EZ

EN

TAR

E

C unoștințele deţinute în dome -niul transporturilor și posibi li -tatea de a achiziționa cami -

oane l-au determinat pe Ion Oncicăsă-și deschidă propria firmă de trans -port.

„În 1992, am înființat Onci Euro -trans 96, iar primele camioane le-amachiziționat în 1995, când am abordatîn mod direct transportul internaţionalde marfă. Am rămas specializaţi petrans port internaţional, încheind con -trac te care vizau Italia, Danemarca şiFranţa. Din anul 2012, abordăm șitrans portul intracomunitar. Lucrăm atâtpe bază de contract cât și cu caselede expediţii, înregistrând o istorie po -

zi tivă pe acest segment“, a explicatad ministratorul companiei.

Din anul 1995 până în prezent, lu -crurile au evoluat, parcul a crescut,iar managementul firmei este asiguratastăzi atât de Ion Oncică, în calitatede administrator, cât şi de fiul său,Victor Oncică.

Analiza piețeiTransportul comunitar înseamnă

bani mai mulți, dar, în ultima vreme,și taxe mai mari.

„Pentru că ne numărăm printre ceicare fac transport comunitar, suntemafectați de schimbările din Franța. Aș -

teptăm să vedem cum vor evolua lu -cru rile și suntem pregătiți să ne adap -tăm schimbărilor. Am prins mai multeperioade în transport și pot spune că2006-2008 a fost cea mai bună pe -rioadă, întrucât tarifele erau bune. În2008, am achiziționat mașini noi şi amintrat în criză, în plină investiție; ne-amre pliat şi am dus toate leasing-urile laca păt. Maşinile noastre rulează astăzi,în medie, 10.000 km pe lună“, a men -ţio nat Ion Oncică.

Administratorul Onci Eurotrans’96nu vede grupajele ca o variantă pentruvi itor, iar sistemul de recuperare al ce -lor 4 eurocenţi din acciză pare greu deac cesat din cauza birocraţiei exa ge rate.

„În ceea ce priveşte alimentareade carburant, am optat pentru variantavrac, achiziționând propriul bazin demo torină. În afara țării, facem alimen -

tă rile cu cardurile de combustibil. Pro -fitul în domeniul transporturilor rutierede marfă este scăzut, motiv pentrucare trebuie să acordăm o atenţie spo -rită costurilor“, a subliniat Ion Oncică,adăugând că, pentru a le optimiza,şoferii companiei au urmat cursuri deconducere economică la Volvo.

„Folosim sistemul de monitorizareDynafleet, care transmite informații prinGPS, dar și un sistem de sonde, carene ajută să urmărim consumul ve hicu -le lor. În momentul decontului, analizămîm preună cu şoferul maniera în care s-acondus şi modalităţile în care pot fi îm -bunătăţite performanțele a cestuia, ra -portat la consumul de car bu rant“, a men -ţionat administratorul Onci Eurotrans’96.

ViziuneÎn anul 2014, s-a considerat că

este momentul pentru înnoirea par -cu lui auto, fiind achiziționate 5 noi an -sam bluri, formate din 5 autotractoareVolvo și 5 semiremorci Krone. În acestmoment, compania deține 16 ca mi -oa ne MAN, Volvo și Scania, normelede poluare variind de la EURO 3 laEURO 6.

„Deși nu este o perioadă ușoară,am făcut această investiție. Am achi -zi ționat 5 mașini, ceea ce reprezintă30% din flotă. Suntem optimiști și spe -răm că lucrurile vor evolua bine. Viito -rul meu îl văd la pensie, iar condu ce -rea va rămâne în familie. Pe lângăfirma de transport, fiul meu deține unservice, care ne ajută să rezolvămorice problemă rapid, iar fiica mea ocasă de expediții cu vechime în do -meniu. În opinia mea, mărimea floteinu trebuie să depășească 20 de cami -oa ne, fiul meu, însă, susține că «o flo -tă importantă aduce credibilitate maimare în fața clientului»”.

Stabilitate sau dezvoltare…? Probabil rămâne principala între -

bare pe care și-o pun mulți trans por -tatori români în acest moment.

Alexandru [email protected]

ONCI EUROTRANS 96O afacere de familieRețeta companiei Onci Eurotrans 96 este una cunoscută înRomânia. Actualul patron a luat legătura cu domeniultransporturilor pe vremea comunismului, iar după anii ’90 aînființat propria companie.

Ion Oncică,administrator Onci

Eurotrans 96: „Afacerea noastră este una defamilie, iar șoferii noștri reprezintăcartea de vizită - tocmai de aceeaam încercat să-i fidelizăm".

Ion şi Victor Oncică - trecutul, prezentul şi viitorul Onci Eurotrans 96.

Page 19: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

37.............................................................................................................................................. octombrie 201436

EV

EN

IME

NT

Mercedes-Benz a lansat înacest an cea de a treia gene -rație a van-ului de dimensiuni

medii, Vito. Disponibil într-o gamăvastă de configuraţii, cu două tipuride ampatament şi o înălţime maximăde 1.910 mm, vehiculul poate fi co -man dat cu una din cele trei lungimidi ferite (4.895 mm, 5.140 mm sau5.730 mm), fiind cu 140 mm mai lungdecât modelul anterior. Noul Vito oferăcea mai bună capacitate de încărcaredin segmentul său, 1.369 kg, şi poatefi configurat tracţiune față, propulsiesau tracțiune integrală. Toate ver siu -nile sunt prevăzute cu discuri de frânăpe toate roţile, ESP adaptiv şi pânăla opt airbag-uri. De asemenea, sis -te mul Attention Assist este oferit stan -dard şi monitorizează starea şoferului,iar Crosswind Assist elimină efectelerafalelor de vânt venite din lateral. Înplus, toate variantele se bucură defuncţia de monitorizare a presiunii dinpneuri şi pot fi echipate opţional cusis temele Active Parking Assist (asis -ten ţă la parcare), Lane Keeping Assist(asistenţă la păstrarea benzii de mers)şi Blind Spot Assist (asistenţă la un -ghiul mort). Pentru modelele echipate

cu tracțiune față, Vito oferă motoruldiesel de 1,6 l ce dezvoltă 88 CP pen -tru modelul Vito 109 CDI şi 114 CP încazul variantei Vito 111 CDI. Pentrusis temul cu propulsie avem parte de„cla sicul“ motor de 2,2 l diesel, cepoate dezvolta 136 sau 163 CP pentrumodelele 114 și 116 CDI, iar pentruaceia care se declară nesatisfăcuți deaceste cifre există și versiunea de 190CP, Vito 119 BlueTEC. Aceste motoaresunt cuplate la o transmisie manualăîn şase trepte de viteză, cu excepţialui Vito 119 BlueTEC, care vine însoţitde o transmisie automată în şapte

trepte de viteză, disponibilă opţionalşi pentru Vito 114 CDI sau Vito 116CDI. Următorul pas va fi dispo ni bi li ta -tea pentru acest model a tracțiunii in -tegrale, anunțate încă de la lansare,dar încă indisponibilă.

În vizită la VitoriaPe tărâmurile Țării Bascilor, aproa -

pe de Bilbao, Spania, se găsește lo -cali tatea Vitoria-Gasteiz. Aici se aflăfabrica unde se produce, din 1995,modelul Vito. Încă nu s-a lămurit si -tuația numelui Vito, dacă provine de

la numele zonei sau nu, nici de cătrenoi, dar nici de către oficialii Merce -des-Benz, care încă păstrează mis -terul asupra acestei povești. Fabricaeste funcțională de 60 ani, aici pro du -cându-se numai van-uri. Din 2003 auieșit pe poarta acestei fabrici nu maipuțin de 900.000 de unități ale gene -rației precedente de Vito și Viano. Cuo suprafață totală de aproximativ600.000 mp, o zonă de producție de257.000 mp, un număr de angajați depeste 3.500, fabrica produce zilnic 470de mașini, în două schimburi. Amvăzut cum se asamblează și sudeazăcaroseria, o serie de procese realizatede roboți impresionanți, fabrica fiindautomatizată într-o proporție mare, încazul vopsitoriei procentul fiind de96%. Ne-am edificat și asupra proce -du rilor de tratament, insonorizare șivopsire a caroseriei, asistând apoi laasamblarea propriu-zisă a modelelorpe linia de producție. Demonstrațiade calitate a purtat emblema Merce -des-Benz, toate procesele desfășu -rân du-se „nemțește“, incluzând aici șimun ca acelora care se ocupă de „sigi -larea“ manuală a unor îmbinări alecaroseriei.

Incursiune în ȚaraBascilorPe lângă vizita la fabrică, am ieșit

la plimbare cu noul Vito, să ne asi gu -răm că toate cele descrise în prezen -tări nu sunt vorbe „din cărți“. Traseeleau fost din cele mai variate, de la zoneurbane, precum orașul Bilbao, ladrumuri de munte, autostrăzi și așezărirurale. Din momentul în care te urciîn noul Vito, la volan, ai o senzațieaparte. Pentru asta aș da „vina“ pevolan. Este vorba de un volan sport,în trei spițe, cu piele perforată și co -menzi. Sigur e un Vito?! E drept, lamo delele de bază nu este așa arătos,lip sind comenzile, dar aerul sportiv șitotodată luxos nu se pierde. După cete instalezi, constați că lipsesc agă ță -torile pentru haine, ceea ce e ușorfrustrant în situația în care discutămde un Panel Van și toate cele trei locuridisponibile în habitaclu sunt ocupate.Nu-i nimic, volanul încă ne ia ochii șiuităm repede de cuier. Așadar, pornimla drum. Dacă știi zona, cu atât maibine, sistemul de navigație nefiindpunc tul forte al noului Vito. Confortulnu poate fi pus la îndoială, vorbim de

un Mercedes-Benz totuși, iar în ceeace privește sistemele de securitatedisponibile standard, putem spune căsiguranța este bine împământenită înADN-ul acestui model. Senzația deplă cere în a conduce crește direct pro -por țional cu puterea motorului ales.Mai mică atunci când conduci ver siu -nea de 88 CP, fiind nevoie de maimultă atenție, pentru că trebuie săschimbi treptele mai des ca să „staiîn cuplu“. Pentru cine dorește mai multconfort, dar nu și taxe mai mari, sepoate opta pentru a doua variantă deputere a motorului de 1,6 l, cea de114 CP. Schimbăm registrul și trecemde la tracțiune față la propulsie, darur căm și în cilindree. Ajungem la va -riantele de 136 și 163 CP, puteri cesunt dezvoltate de propulsorul de 2,2 l,și care ar putea reprezenta alegereaideală pentru multe aplicații. E drept,dacă primează factorul financiar, mo -torizările de 1,6 l revin în discuție. Iardacă arunci în configurație și cutia 7G-Tronic, deja parcă pleci la plimbare,nu la muncă. Aceasta este opționalăpentru variantele de putere de maisus ale motorului de 2,2 l și standardpentru vârful de gamă de 190 CP. Cuocazia aceasta, am observat progresulfăcut de Mercedes-Benz cu aceastănouă generație de Vito, fapt de carese va putea convinge și piața din Ro -mâ nia curând, fiind deja deschise lis -tele cu precomenzi, iar oficialii Merce -des-Benz România estimează că, laînce putul anului 2015, noul Vito va fiîn showroom-ul din România.

Alexandru STOIANVitoria-Gasteiz, Spania

[email protected]

Noul Mercedes Vitoa scos capul în lumeDupă ce, în această vară, oficialii companiei Mercedes-Benz auorganizat la Berlin lansarea oficială a noului Vito, am trecut laurmătorul pas: un drive-test și o vizită la fabrica din Vitoria, undese produce de aproape 20 ani acest model.

Fișa tehnică - Mercedes Vito109 CDI Panel Van

Motorizare: OM 622 CDICapacitate cilindrică: 1.598 cmcPutere: 88 CP/3.800 rpmCuplu: 230 Nm/1.500 - 2.000 rpmTransmisie: 6+1 trepte, manualăDimensiuni (L/l/h) mm: 5.140/1.928/1.911 mmSarcina: 3,05 t

Sportiv și luxos, volanul îțiia ochii la bordul lui Vito.

Page 20: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

Î n cei 15 ani de la privatizareaDacia, compania Renault a făcutin vestiții de 2,3 miliarde de euro,

acum la Dacia fiind angajați 17.000de oameni direct în producţie. La eve -ni mentul aniversar, printre invitați s-auregăsit Călin Popescu Tăriceanu - pre -şe dintele Senatului, senatoarea Eca -te rina Andronescu, Constantin Stroe- directorul Dacia de la momentul pri -va tizării, reprezentanți din manage -men tul companiei Renault, precum șimulte nume ce conduc destinele jude -țu lui Dâm bovița. În 15 ani, Dacia aajuns, dintr-o companie aflată în pra -gul fali men tului, cel mai mare expor -ta tor al Ro mâniei. La momentul priva -tizării, Da cia se confrunta cu problemese ve re: un aparat industrial uzat, oga mă de produse învechită, absențaculturii clientului, o structură financiarăfragilă, ca pacitate de inovare limitatăși o re țea de furnizori depășită. Acum,Dacia are cea mai densă şi dezvoltatăreţea co mercială din țara noastră șieste lider autoritar al pieței auto dinRo mâ nia (cu o cotă de peste 30%),fiind, în acelaşi timp, un succes inter -na ţional, cu modele comercializate în42 de ţări de pe patru continente.

Noul Duster Pick-UpLa aproximativ o săptămână de la

săr bătoare, Dacia a livrat primele 10 ve -hicule Dacia Duster Pick-Up în ca drulunui eveniment desfășurat la uzi na dinMioveni. Acest model este re zultatul unuiproiect de transformare a modelului deserie de către echipele centrului de in -ginerie Renault Tech no logie Rou ma nie,în colaborare cu par tenerul său încarosări, Romturin gia, pentru a răs pun -de cerințelor clientului OMV Petrom.Parteneriatul dintre cele trei companiiprevede li vrarea a peste 500 de vehiculepână la finalul anului 2015. VehiculeleDus ter Pick-Up produse pentru OMVPetrom sunt derivate din modelul 4x4de serie şi sunt echipate cu motorul 1.5dCi, de 110 CP, fiind modificate pen trua răspunde nevoilor specifice in dustrieide petrol şi gaze. Ele oferă o cabină sim -plă, cu două locuri și o lu netă de di men -siuni medii, protejată de un grilaj. Cabinaeste ranforsată ex terior. Bena are olungime de 1,7 m și poate trans por ta oîncărcătură de până la 450 de kg.

Alexandru [email protected]

La centrul Renault Technologie de la Titu, s-au sărbătorit 15 ani dela preluarea uzinei Dacia de către Renault. De la intrarea sa îngrupul Renault, pe 2 iulie 1999, Dacia a devenit un actor importantal economiei româneşti, fiind astăzi cel mai mare exportator alRomâniei şi compania cu cea mai mare cifră de afaceri din ţară.

.............................................................................................................................................. octombrie 201438

EV

EN

IME

NT

Nicolas Maure,director general Daciași Renault Romania:

„Privim în urmă și ne dăm seamacât am construit împreună, înRomânia. În 1999, Renault nu apreluat doar o uzină, pe care atransformat-o radical, ci a pusbazele unei construcții solide, aceea ce astăzi numim RenaultRomânia: un lanț complet deactivități specifice industriei auto,de la studii de piață și produs, ladesign, inginerie, testare, fabricație,până la comercializare și post-vânzare.“

15 ani de parteneriatDacia - Renault

Page 21: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

.............................................................................................................................................. octombrie 201440

CO

NS

ULT

AN

ŢĂ

P entru anumite bunuri pe ri cu loa -se, cum ar fi sursele radio ac ti -ve, este mai simplu să operezi

un transport aerian decât rutier și, im -plicit, costurile sunt mai mici. Dacă avemde tranzitat mai multe țări, la transportulrutier trebuie să luăm aprobări din fie -care țară, chiar dacă sunt state membreUE. Și fiecare țară are alte reguli, auto -ri tăți de unde se cer astfel de aprobări.

La transportul aerian, doar pentruparcursul intern, de la Expeditor pânăla Aeroport, trebuie să fie o mașinăcare respectă legislația internă pentrusurse radioactive.

Codificarea conform UN, Grupade ambalare, etichetarea mărfurilorpe riculoase sunt la fel și pentru trans -portul rutier și pentru aerian. Diferă -foarte important - cantitatea maximăadmisă pe ambalajul primar, extern.

Și în cadrul transportului aerian demăr furi, bunurile periculoase au douăca tegorii de admitere, respectiv pecur sele de pasageri și cele doar pecursele de marfă (cargo).

Conducătorul auto trebuie să asis -te la încărcare/descărcare și să seasigure că ambalajul exterior nu estedeteriorat, umed, iar etichetele suntintacte. Coletele/paleții trebuie să fiefoarte bine asigurate în mijlocul detransport auto. Documentele primite laîn cărcare se predau împreună cu mar -fa la agentul de handling al liniei ae -ri e ne, unele fiind unicat și în original.

PerisabilePonderea mare în transporturile

de mărfuri perisabile o au desigur ali -mentele și condițiile de transport suntasociate cu aceste produse. Dar exis -tă și alte mărfuri, cum ar fi medica men -te le, substanțele primare folosite înpro ducerea de medicamente, studiicli nice, probe biologice, plante și chiarbunuri industriale (de exemplu, adezividin industria electronică - au nevoiede transport la -25 C sau -40 C).

Una din problemele cele mai sen -si bile la acceptarea mărfurilor peri sa -bile, cu temperatură controlată, înavion este să se asigure un ambalaj

per fect, care să prevină eventualescur geri sau răspândirea mirosului încala avionului. De exemplu, trans por -tul peștelui proaspăt sau al fructelorde mare, la care menținerea tempera -tu rii optime se face cu gheață.

Comandantul aeronavei va refuzaastfel de mărfuri dacă există scurgeride apă sau ambalajul este umed oriemană mirosuri. Ori cum, este multmai bine să fie re tur na tă o astfel demarfă pentru reamba la re, decât să seconstate la ae roportul de destinațiecă trebuie cu rățată cala. Costurile suntfoarte mari și pentru curățenie, dar șidin cauza blocării ae ro navei la sol.

Astfel, conducătorul auto trebuiesă se asigure, la preluarea mărfurilorcă ambalajul exterior este uscat, intactși nu miros produsele în exterior. Tre -buie să se asigure că instalația de frig,ventilare va funcționa permanent șiva asigura regimul optim de ră ci -re/con g elare, după caz.

Documentele primite de la Ex pe -di tor trebuie predate la agentul dehandling al liniei aeriene și cel maibine este să asiste atât la încărcare,cât și la descărcare. Alte bunuri peri -sa bile, cum ar fi florile sau medica -men tele, necesită o atenție specialăla stabilirea regimului termic din mijlo -cul auto în funcție de temperaturaexterioară. Este bine să existe condi -ți ile stabilite de la etapa de ofertare.

În situații speciale, un exemplu arfi cantități mai mari de produse peri sa -bile, se va lua aprobare pentru ad mite -

rea mijlocului de transport auto pe pistă,la avion. Recomandarea este ca trans -por tatorul rutier să întrebe dacă mijloculauto va intra pe pistă și să ceară toatecondițiile/documentele pe care va trebuisă le res pec te/în toc mească.

ValoriTransportul valorilor se efectuează

pe cursele de pasageri la tarife multmai mari decât mărfurile generale, darcare asigură condiții speciale de trans -port, încărcare/descărcare în/din aero -na vă și depozitarea în camera de va -lori a agentului de handling al linieiaeriene.

Se verifică greutatea mărfii, chiardacă sunt ambalaje speciale cu sigiliileintacte, la nivel de gram. Orice necon -cor danță descoperită la cântărireamărfii este anunțată la linia aeriană șiclient. Eliberarea mărfii se face doarcu acordul biroului liniei aeriene de laaeroportul de origine.

Valorile pot fi bancnote, monede,bonuri de tezaur, bijuterii/ceasuri, o -biec te de artă, timbre fiscale, produsein dustriale a căror valoare depășește1000 euro/kg.

Transportul rutier se poate efectuacu mijloace auto blindate cu seif deva lori în interior sau în vehicule demăr furi generale cu pază asiguratăde Jandarmerie sau de o firmă spe -cia lizată.

Condițiile de transport și manipu -lare sunt deosebite la oricare din aces -te categorii de mărfuri, dar și veniturilenete sunt importante și merită tot efor -tul cu achiziționarea mijloacelor detransport specifice, pregătirea per so -na lului, obținerea licențelor.

Iuri PLESNILĂOperations Manager Time Critical Line

Servicii speciale de transport (3)Mărfuri periculoase,perisabile, valori

Se pot efectua cu avionul transporturile de mărfuri cu regim special detemperatură, presiune, bunuri periculoase, valori și altele care necesităcondiții speciale de transport, manipulare, ambalare, depozitare. Regulile șicondițiile de transport sunt diferite, de cele mai multe ori la transportul aerianfiind mai restrictive, mai minuțioase și cu penalizări mult mai mari lanerespectarea acestora față de transportul rutier.

În numărul următor... Transportul rutier efectuat între un

aeroport mare și unul mic, sauinvers, cu statut de cursă de avion

(zbor).

Iuri Plesnilă

Page 22: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................

JU

RID

IC

43.............................................................................................................................................. octombrie 201442

CO

NS

ULT

AN

ȚĂ

Înainte ca încărcarea finală să aibăloc, toate tăieturile sau rupturilede dimensiuni mai mari (ex. care

de pășesc 25 de centimetri în lungime),existente în învelişul exterior sau înpre lata vehiculului, trebuie să fie repa -ra te și sigilate.

Verificări amănunțiteși repetateDacă este prezent la momentul în -

cărcării finale, proprietarul sau condu -că torul autocamionului trebuie să veri -fice şi să se asigure că nicio per soa nănu se ascunde în interiorul vehiculului.Acesta trebuie să fie închis, sigilat sauasi gurat într-un alt mod pentru a pre -veni intrarea neautorizată. În cazul încare aceştia nu pot participa la încăr -care, acolo unde este posibil, trebuiesă se asigure că aceste controale suntefectuate de către persoane de în cre -dere și eventual să obțină o confirmarescrisă din partea acestora.

După finalizarea încărcării, ca mi -o nul trebuie să asigurat imediat cusigiliu sau cu alt dispozitiv de securi -tate. Cordoanele şi curelele prelateitrebuie să fie nedeteriorate, trecuteprin toate punctele de fixare, pentrua asigura se cu rizarea incintei camio -nu lui. Nu tre buie să existe niciun mij -loc de in tra re în spațiul de încărcare,altele de cât prin intermediul punctelorde acces care au fost asigurate cu la -căte, cor doa ne/curele sau alte di s po -zitive de securizare.

Toate aceste verificări trebuie fă -cu te de fiecare dată când spațiul deîn cărcare în vehicul a fost deschis.

Pentru vehiculele unde nu estepo sibilă asigurarea prin intermediulla că telor, sigiliilor sau a al tor dispo zi -

ti ve de securizare, proprietarul, inter -me diarul sau șoferul trebuie să sta bi -leas că măsuri alternative pentru a pre -veni intrarea neautorizată și să fie înmă sură să demonstreze că acesteaau fost luate și respectate.

De asemenea, este obligatoriu săverificați materialul exterior al prelateipentru a observa semne de dete rio -ra re sau intrare neautorizată, acor -dând o atenție deosebită la acoperiș.

Verificați orice compartimente dede pozitare, cutii de scule, apărătoride vânt externe precum și sub aut o -ve hicul.

Controlați interiorul autovehiculului.Pot fi instalați senzori care, pe bazade tectării emisiilor de carbon, ne pot

spune dacă există persoane ascunseîn camion, sau chiar camere CCTV.

Vehiculele trebuie să fie verificateîn mod regulat în timpul cursei spreMarea Britanie pentru a vă asigura cănicio persoană nu s-ar fi putut ascundeîn spaţiile de depozitare, în specialdupă staţionare.

De asemenea, ar fi indicat să exis -te un document în care să se detaliezeverificările efectuate pe parcursultrans portului, care poate fi prezentatime diat la un eventual control, înlă tu -rând o posibilă răs pu n dere contra ven -ţio nală sau chiar penală.

În conformitate cu legislaţia brita -ni că, proprietarul companiei de trans -port, cărăuşul sau şoferul, va fi în con -tinuare răspunzător pentru veri fi că rileefectuate, chiar dacă acestea au fostefectuate de o terţă parte că reia i s-asolicitat prin contract să le efectueze.

În cazul în care controalele efec -tua te sugerează că securitatea ca mi -o nului ar fi putut fi încălcată, șoferulnu tre buie să aştepte să fie îmbarcatpe ferry boat sau pe tren cu destinaţiaMa rea Britanie, ci să raporteze la po -li ție cât mai curând posibil sau cel maitârziu la autoritățile de control al pașa -poar telor la portul de îmbarcare.

Parcarea înNordul Franței Traficanţii de migranţi și victimele

acestora vor căuta camioane în zonelede par care de pe sensul de mers în -spre por tu rile Calais, Dunkerque sauCoquel les (spre nordul drumului E40care vine din Belgia).

Un mod eficient de a descurajami granții ilegali este să parcați în zonade pe sensul opus al drumului, însensul de mers spre Franţa. Astfel vețipărea că sunteți în de plasare dinspreMarea Britanie. Veți fii, în acest con -text, sunteți mai puțin vulnerabili lamigranții ile gali și mai puțin expuşi lao sanc țiu ne financiară din parteaPoliţiei de Fron tieră a Regatului Unit.

Mihai CAZACUConsultant anti-fraudă

[email protected]

Amenzi de mii de europentru migranţi (2)Există mai multe măsuri pe care o companie de transport ar trebuisă le aibă în vedere atunci când desfășoară activităţi de transportîn baza unor contracte cu clienți din Marea Britanie, pentru asecuriza camionul în punctele de trecere a frontierei din Franţa,din oraşele Calais, Dunkerque sau Coquelles, preîntâmpinândaccesul ilegal al migranților clandestini.

Atenție!Dacă bănuiți că în camionul dumneavoastră se pot găsi migranți ilegali,trebuie să raportați acest lucru imediat la Poliția de Frontieră Franceză sauBritanică (de regulă, numerele de telefon sunt afișate în zonele de odihnă depe autostrada franceză). Dumneavoastră sunteţi cei ce ar trebui să notificeofițerii Poliţiei de frontieră înainte de îmbarcarea finală din porturile Calais,Dunkerque sau Coquelles, despre orice incident care implică migranți ilegalice doresc să treacă în Marea Britanie.

Societățile de asigurări - un sprijinpentru transportatori și expeditori? (2)

Cine suportă dauna?

P rezenta speță are următoareleelemente de care trebuie săținem seama:

- Firma „A” este proprietarul mărfiice urma să fie transportată între douălo calități din România. Această firmăpro bează că este proprietarul mărfii încauză cu un contract de vânzare-cum -părare, factură și ordin de plată. Sediulsocial al firmei este în București (men -ționăm sediul pentru a putea ob ser vacă marfa ce urma să fie trans por tatănu a fost ridicată din Bu cu rești);

- Firma „B” a primit o comandă detrans port de la firma „A”. Această firmăeste casă de expediții, cu licență legalemisă și poliță de asigurare la o socie -tate de asigurări importantă din Româ -nia. De menționat că polița este tocmaipentru activitatea de intermediere (ca -să de expediții) în transportul rutierde marfă;

- Firma „C” a primit, la rândul ei,co manda de transport de la firma „B”.Această firmă „C” are dublă calitate,atât de transportator (având parc autopropriu), cât și de casă de expediții(li cențiată în acest sens). Ambele ac -ti vități sunt declarate pe un site spe -cia lizat în transportul și expediția rutie -ră de marfă, pe care atât firma „B” câtși firma „C” activează în mod constant;

- Firma „D” este exclusiv firmă detransport rutier de marfă, firmă carea primit comanda de transport de lafir ma „C” și care a efectuat transportulde marfă ce face obiectul prezenteispețe.

Nu vom menționa societățile deasigurări implicate - deși acestea suntimportante - din dorința de a sublinia,în primul rând, aspectele legate de ro -lul societăților „A” - „D” în desfășurareatransportului de marfă.

Vom face și unele observații punc -tua le legate de societățile de asigurăriîn desfășurarea evenimentelor.

Exercițiude imaginație...Firma „A” trimite o comandă de

trans port către firma „B”, aceastatrans mite la rândul ei o comandă de

trans port către firma „C”, iar aceastadin urmă transmite comanda de trans -port către singurul transportator realdin schemă. Toate bune și frumoasepână ce, la jumătatea cursei, mijloculde transport este implicat într-un eve -ni ment rutier din vina șoferului firmeide transport, în urma căruia trei sferturidin mar fa transportată este avariată(nu con tează dacă este daună totalăsau parțială).

Cu ocazia completării dosarului dedaună au început să apară pro ble -mele. Iată câteva dintre ele:

La încărcare (oraș Craiova), s-apre zentat transportatorul (firma „D”)cu un alt ansamblu (alt cap tractor șialtă semiremorcă) decât cel confirmatinițial. Cu toate acestea, marfa este în -căr cată fără să existe niciun semn deîntrebare pentru firma de la locul deîncărcare, firmă care nu a comunicatpro prietarului mărfii că a încărcat altmijloc de transport decât cel anunțat

de acesta. Dacă marfa ar fi ajuns lalo cul de descărcare (oraș Oradea),acest aspect ar fi trecut probabil neob -ser vat. Însă, mijlocul de transport nuavea asigurare valabilă (fiind plătitădoar prima rată).

Firma „A” a fost informată de lalocul de descărcare că marfa nu aajuns în integralitatea sa. La descăr -ca re, a fost întocmit un proces-verbalîn prezența șoferului firmei de trans -port. Această firmă a solicitat imediatca firma „B” cu care avea contract va -labil încheiat să-i achite contrava loa -rea mărfii deteriorată/lipsă potrivit pro -cesului-verbal anterior menționat.Firma „B” a solicitat la rândul ei firmei„C” să achite dauna, iar această firmă,bineînțeles că a solicitat transpor ta -to rului să achite dauna produsă deaces ta. Transportatorul, în acest mo -ment, a observat că nu are asigurareva labilă pentru mijlocul de transportcu care a efectuat deplasarea de mar -fă.

În aceste împrejurări, firma „B” s-agândit că poate rezolva problemaapelând la societatea de asigurăriunde avea poliță de asigurare pentrucasele de expediții. S-a deschis do -sa rul de daună, au fost depuse o seriede documente (solicitate de asigu ră -tor) - finalizarea acestuia: dosarul afost respins la plată. Motivul respin ge -rii: nerespectarea unora dintre clau ze -le contractului de asigurare.

Principala întrebare este: cine su -portă dauna?

La această întrebare, mai adău -găm: avem un singur vinovat - trans -por tatorul, sau și firma de la locul deîncărcare are partea ei de vină,încărcând un alt mijloc de transportde cât cel confirmat (și verificat în prea -la bil, inclusiv în ceea ce privește e -xis tența unei asigurări valabile)?Aceas tă situație ar fi putut fi evitatădacă și comanda/contractul de trans -port ar fi interzis, printre altele, sub -con tractarea serviciului de transport.

Avocat George IACOB-ANCAIacob-Anca & Asociații -

Societate Civilă de Avocați

Litigiul este pe rolul instanțelorjudecătorești, o soluție finalăurmând a se pronunța curând.

Cu prilejul acestui articol, vom face un exercițiu - în baza unui cazconcret - pentru a putea observa și conștientiza cât de importantesunt: clauzele contractuale din contractul/comanda de transport,cele din contractul de asigurare și respectarea acestora de cătrepărțile implicate în efectuarea transportului rutier de marfă.

GeorgeIacob-Anca

MihaiCazacu

Page 23: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................ 45.............................................................................................................................................. octombrie 201444

ZO

NA

IT

Sistemul informatic integratcomplet (ERP) - o necesitate

Cum îl alegem?

D ar pentru ca aceste lucruri săse întâmple este necesarăale gerea produsului IT corect

(potrivit activității desfășurate) și apoiimplementarea lui, respectând pașiinecesari.

Dificultățile semnificative în aidentifica produsul infor matic cel maipotrivit ne-au determinat să lansăm onouă rubrică, „ZONA IT“, în care, ală -turi de specialiștii de la WindSoft, săvă consiliem în abordarea corectă aunei achiziții extrem de importantepentru companie.

TransparențaactivitățiiProdusele IT și-au făcut loc în cele

din urmă în transporturi, iar astăzi asis -tăm la o gamă diversificată a acestora.Informațiile pe care le pun la dispozițiesunt, fără îndoială, utile, însă astăzi,ac cesul la informații nu mai reprezintăprin cipala problemă, ci modul în care

aces tea sunt preluate, utilizate și valo -rificate.

Să ne gândim, de exemplu, că do -rim să cunoaștem până la nivel decent costurile și profitabilitatea uneicurse. Eventual, una efectuată cudouă săptămâni în urmă.

De ce dorim acest lucru? Pentrucă astăzi profitabilitatea globală acompaniilor de transport este mică șiorice cursă neprofitabilă trebuie identi -fi cată cât mai repede.

Toate informațiile sunt disponibile.Avem facturile emise, avem datele dincontabilitate, intrăm pe programele defleet management oferite de con struc -to rii de camioane și, mai nou, chiar șide cei de semiremorci, ne consultămși cu dispecerii pentru a ne asiguracă selectăm perioada corectă în cares-a desfășurat cursa... Apoi prelucrămin formațiile pentru a ajunge la re zul -tatul dorit - mult timp, multă energieși numeroase posibilități de a greși, fi -ind implicate prea multe variabile.

Un sistem ERP (Enterprise Re -sour ce Planning) oferă informația înformatul dorit, instant, fără a ne ridicadin fața calculatorului și fără a fi ne -ce sar să discutăm cu cineva, la oriceoră din zi și din noapte.

„Complexitatea transporturilor adevenit foarte mare la ora actuală. Sefac combinaţii cu mai multe tipuri detransport (aerian, naval, rutier, co lec -ta re și distribuție) la nivel de o singurăcur să şi este foarte dificil să mo ni to -rizezi operaţiunile pe care le desfăşoride-a lungul întregului flux logistic, câtşi rentabilitatea pe care poţi s-o ai lafiecare lot de marfă sau comandă.Sis temul IT integrat nu modifică proce -se le din cadrul firmei - în același modse realizează comanda, decontul, foa -ia de parcurs, se repartizează costurile- diferenţa este că lucrurile se întâmplăîn timp real, rapoartele se genereazăcu o mare acurateţe şi timpul de luarea unei decizii scade. În plus, satisfacţiabeneficiarului creşte prin calitatea

serviciilor pe care le prestezi“, a arătatȘtefan Nedeluș, director generalWindSoft.

Nu vom insista asupra necesitățiide a achiziționa unei soluții softwareERP. Este un lucru evident.

Să spunem doar că, dacă deciziade achiziție apare după ce descoperițică ați mers câteva luni pe pierdere peo anumită relație sau ați omis tri mi te -rea unor documente către un clientori consumul de carburant a fost ne -jus tificat de mare în ultima perioadăîn cazul unor camioane, înseamnă căsunteți deja în întârziere. Cu un sistemERP, asemenea lucruri au o proba bi -litate extrem de mică să se întâmple.

Alegerea, maiimportantă decâtimplementareaAchiziția unui ERP implică mai

mul te etape care trebuie tratate cuatenție, în caz contrar...

„Sunt foarte multe companii careau achiziţionat un soft, dar nu reuşescsă îl implementeze sau să îl folo seas -că la capacitatea lui. Motivul cel maides întâlnit este lipsa unei structuriso lide, bine definite în interiorul com -paniei“, a arătat Ștefan Nedeluș.

Practic, procesul de achiziție estemai important decât achiziţia în sineşi implementarea.

„Dacă achiziţia nu este făcutăcorect, riscurile de eşec în implemen -ta re sunt foarte mari. Trebuie să teinfor mezi ce înseamnă procesul deimple mentare și, din păcate, surselesunt destul de limitate şi prezintă doardate generale“, a adăugat directorulgeneral WindSoft.

În cazul sistemelor software inte -gra te, se poate opta pentru un produsspecializat pe segmentul de activitate(transporturi în cazul nostru) sau sepoate alege un produs general valabil,care apoi este adaptat activității pres -tate.

Preluarea recomandărilor dinpiață, precum și experiența furnizoruluide soft nu trebuie neglijate. Mai alesdacă există acces la un ERP care dejafunc ționează la o companie asemă nă -to a re din punct de vedere al dimensiu -nilor și activității desfășurate.

De asemenea, utilizarea unui con -sul tant poate însemna foarte mult înaceastă etapă critică pentru funcțio -

na litatea viitoare a produsuluisoftware.

„Beneficiarul trebuie să apeleze laun consultant. Acesta ar trebui să ştiecare sunt soluțiile disponibile pe piață,potrivite pentru activitatea desfășurată.Fără consultant este mai complicat,pen tru că managerul sau un om dininte rior ar trebui să aibă cunoştinţe înle gătură cu procesul de achiziție", aexplicat Ștefan Nedeluș.

Discutăm de un soft - astfel, cândsem nezi contractul, nu vezi produsulfinit și fiecare parte îşi asumă un riscmai mare sau mai mic de eşec în im -ple mentare.

De aceea procesul de achiziţieeste atât de important. Dacă este făcutcorect, scade către zero riscul de eșecîn implementare.

Trei luni de shoppingDupă selectarea potențialilor furni -

zori se trece la fapte. Se realizeazăpre zentări succesive pe fiecare depar -ta ment în parte, înainte de semnareacontractului.

„Au loc întâlniri cu cei 2-3 furnizoriselectați şi se decide care se apropiemai mult de nevoile companiei. Mana -ge rul general trebuie să aibă viziuneade ansamblu, dar decizia trebuie săfie de grup - key userii, oamenii impor -tanţi din fiecare departament trebuiesă participe la prezentarea modulelorpentru departamentul respectiv şi să-şi identifice acolo fluxurile opera ţio -nale, să ia contact cu furnizorul şi să-şiasume responsabilitatea achiziţiei", acompletat directorul general WindSoft.

Este momentul în care furnizoriipot organiza inclusiv vizite la companiiunde produsul rulează deja.

Perioada din momentul deciziei dea achiziționa un soft și până la ale ge -rea furnizorului și semnarea contrac -tu lui poate ajunge la 2-3 luni. Acestproces poate fi scurtat prin utilizareaconsultanților și recomandări preluatede la alți transportatori, cu structuriasemănătoare.

Complexitatea sistemului achizițio -nat trebuie să corespundă dimensiu -ni lor firmei. În acest sens, este im por -tant să cunoașteți dacă furnizorulsoftu lui va putea furniza soluții supe -ri oare în momentul în care firma ajun -ge la alte dimensiuni.

„WindSoft oferă soluţii integratecomplet atât pentru transportatori cu2-3 camioane cât și pentru cei cu sutede camioane. Analizăm în primul rândcompania, nivelul la care se află, pen -tru a oferi o soluție sustenabilă dinpunct de vedere al bugetului de achi -zi ție și al procesului de implementare",a arătat Ștefan Nedeluș.

Au trecut trei luni de zile de la mo -men tul zero, dar acum lucrurile suntclare. Am stabilit furnizorul și avem oimagine clară asupra modului în careva arăta și funcționa produsul.

După semnarea contractului, apro -xi mativ 40% din tot ceea ce înseamnăimplementare a fost deja realizat.

Un important câștig care vine îm -pre ună cu procesul de achiziție estere prezentat de plusvaloarea pe carefur nizorul softului o poate aduce com -pa niei beneficiare, datorită experiențeiacu mulate în timp, alături de com pa -niile pe care le deservește.

„Furnizorul are un istoric, în modnor mal a mai lucrat cu mulți alţi trans -por tatori și astfel poate surprinde clien -tul cu lucruri noi, la care nu s-a gânditpână atunci", a explicat directorulgeneral WindSoft.

Radu [email protected]

Sistemul IT integrat înseamnă o mai bună vizibilitate a activității,ceea ce oferă managerului posibilitatea de a lua decizii rapide întimp real bine argumentate, rezultatul fiind o îmbunătățiresemnificativă a întregului flux operațional al companiei.

Ștefan Nedeluș,director general

WindSoft:„Soluţiile software specializate penişa de activitate presupun costuride achiziție și implementare, multmai reduse, pentru că seimplementează într-un timp maiscurt şi cu oameni mai puţini. Încazul unei soluții identificate peorizontală (valabilă pentru maimulte tipuri de activități), trebuiesă-l înveţi pe furnizor și să teasiguri că a înţeles activitatea pecare o desfășori. Riscurile, ca şicosturile, sunt foarte mari."

„Un eventual eşec în implementarenu rezultă din faptul că le va fi maigreu sau mai uşor angajaților săutilizeze softul, ci din faptul căintern, compania nu este pregătităşi nu are o organizare binestabilită. Acest instrument, pentrua fi implementat şi folosit cusucces, trebuie să se așeze pe ostructură bine definită şi unmanager bine instruit pe fiecaredepartament. În caz contrar, estecomparabil cu achiziționarea unuicamion fără a avea permis."

Va urma...În ediția viitoare, vom discutadespre etapele implementăriisistemului ERP: planificarea

proiectului; analiza fluxurilor șirealizarea documentului de

proiect; personalizarea soluțieiprin setări și parametrizări;

testarea și validarea; instalare şitraining, lansare în funcțiune.

ZO

NA

IT

Page 24: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

FO

CU

S

.............................................................................................................................................. octombrie 201446 octombrie 2014 ............................................................................................................................................ 47

FO

CU

S

L ipsa încrederii este una dintreprin cipalele probleme ale rela -ției dintre transportatori şi asi -

gu rători, ceea ce, de cele mai multeori, împiedică o colaborare pe termenlung.

Plecând de la această problemă,Marsh, lider mondial și local în bro ke -ra jul în asigurări și consultanță de risc,a realizat un studiu adresat atât trans -portatorilor, cât și asigurătorilor, pentrua identifica punctele cheie ce deter -mi nă specificul pieței asigurărilor auto.Acesta este un prim pas pentru a con -strui o piață de asigurări matură, trans -pa rentă, conectată la nevoile reale aletu turor celor implicați.

74% dintre transportatorii care aurăspuns chestionarului au spus „da“la întrebarea „Există companii de asi -gu rări la care nu mai doriți să încheiațipo lițe?“, în timp ce doar 26% au răs -puns „nu“. De cealaltă parte, întrebațidacă există „liste negre“ cu transpor -ta tori pe care nu mai doresc să îi asi -

gure, 80% dintre asigurători au răs -puns „da“ și doar 20% „nu“.

Printre cele mai importante motivedin cauza cărora transportatorii nu vorsă mai abordeze anumiți asi gu ră tori,companiile de trans port menționeazălip sa sigu ranței (in sta bilitatea fi nan - cia ră) și a se riozității (lip sa de reacțieși inte res în cazul pro ble me lor a pă -rute și în re zol varea a ces tora, lip sade pro fe sio nalism), plata întârziată adau ne lor și lip sa trans pa ren ței.

De cealaltă parte, în evalua rea ris -cului unui transportator, a si gurătoriicon si deră ca fiind cel mai importantfac tor istoricul dau nelor. Acesta esteur mat de ve chi mea par cului auto, fran -și zele, calitatea șoferilor, teritoriul încare se fac transporturile și măsurileluate de management pentru redu ce -

rea dau n elor. Sunt menționați ca fac -tori im por tanți, primind cel puțin nota4 (pe o scară de la 1 la 10, unde 1 =cel mai puțin important, iar 10 = celmai impor tant) și: rețeaua de servi -ce-uri utilizată, tipul de marfă trans por -tat, bonitatea comercială, respectareatim pilor de odih nă, structura parculuiauto (mărci) și promisiunea că se vorlua măsuri pentru reducerea daunelor.

Indiferent că vorbim de asigurărileCASCO, RCA sau CMR, pentru trans -portatori, serviciile oferite în caz dedaună reprezintă principalul factor de -ter minant atunci când solicită o ofertăde la asigurători, urmat de preț. Pelo curile trei și patru se situează relațiaan terioară avută cu asigurătorul, res -pec tiv clauzele/acoperirile speciale.De asemenea, sunt considerați factoriim portanți și rețeaua de service-uripar tenere ale asigurătorului, agreareafranșizelor mai mici sau 0, imagineacom paniei așa cum rezultă din mediași recomandarea brokerului.

Infrastructura rutieră- cauza principală aaccidentelor (doarpentru transportatori)Transportatorii spun că principalele

cauze ale producerii accidentelor suntstarea drumurilor din România și obo -seala șoferilor (nerespectarea timpilorde odihnă). Pregătirea șoferilor și nea -ten ția se situează pe locurile trei șipatru, urmate de viteză.

Contrar transportatorilor, asigură -to rii consideră că oboseala și neaten -ția sunt principalele cauze ale ac ci -den telor auto, urmate de pre gătireașo ferilor și viteza. Sta rea drumurilordin Ro mâ nia este pe ultimul loc înopinia acestora.

Întrebați despre evoluția în viitor adaunelor pe seg men tul auto, 36% credcă pe seg mentul RCA aceasta se vaîn răutăți, în timp ce 50% cred că vară mâne la fel sau chiar se va îm bu -

nătăți (14%). Pe CASCO, 36% credcă se va înrău tăți, 31% spun că vară mâne la fel și 33% spun că se vaîm bunătăți. Pe CMR, cei care văd oînrăutățire sunt la egalitate cu cei carevăd o evoluție pozitivă - 28%, în timpce 44% cred că va rămâne la fel.

4,84 este nota datăde transportatorișoferilor pentrucunoaștereaprocedurilorReferitor la cât de bine cunosc

șoferii procedurile pe care trebuie săle urmeze în cazul în care sunt im pli -cați într-un eveniment auto în străi nă -tate, companiile transportatoare auacordat o notă medie de 4,84, pe oscară de la 1 la 10.

Care ar fi soluțiile pentru a îmbu -nă tăți nivelul de cunoaștere al aces -tora legat de proceduri?

Transportatorii au propus pro ce -duri mai stricte, caiet de instrucțiunispe cifice, simple, pe care șoferul tre -buie să le respecte în cazul oricăruiinci dent, cursuri, materiale de infor -ma re, dar și formarea unor șoferiprofe sioniști printr-o școală de meseriiși mai multă exigență la obținereapermisului auto.

Prețul asigurărilorCei mai mulți respondenți trans -

por tatori consideră că asigurările RCAse vor scumpi (au răspuns „da“ în pro -cent de 61,11%), 38,88% cred că asi -gurările CASCO se vor scumpi, iar33,33% cred că prețul asigurărilorCMR va crește.

89% dintre asigurători cred că, pertotal, asigurările se vor scumpi, în timpce 11% spun că nu știu care va fi evo -luția acestora.

Asiguratorii înțeleg potențialulpieței și tratează specific această pia -ță, având sisteme de cotare seg men -tate dedicate transportatorilor. Dintrerespondenți, 94,3% au un sistem spe -ci fic pentru asigurările CASCO, 82%pentru CMR și 80% pentru RCA.

Întrebați despre părerea lor legatăde asigurările auto, companiile de asi -gurări au acordat nota medie de 2,14pentru asigurările RCA, pe o scară dela 1 la 5 (unde 1 = cea mai nefavo ra -bilă părere, iar 5 = cea mai bună),toto dată asigurările RCA primind celemai multe note de 1 (42,85%). Asi gu -rările CASCO și CMR au primit nota2,46 și, respectiv, 2,94.

Material realizat cu sprijinulMARSH Romania

Transportatori versusasigurători pe piațaasigurărilor autoPiața asigurărilor auto este definită de o comunicare deficitară.74% dintre transportatori spun că există asigurători la care nu maidoresc să încheie polițe, iar 80% dintre asigurători spun că existătransportatori pe care nu mai doresc să îi asigure.

George Dragne - Deputy Sales Director0727 811 [email protected]

Calea Floreasca 169A, Corp A, Etaj 3 | Sector 1,Bucureşti 014459(o) +40 21 232 1874 | www.marsh.ro

Asigurătorii spun: Se va înrăutăți evoluția daunelor?

RCA 36% DaCASCO 36% DaCMR 28% DaSe vor scumpi asigurările auto?

RCA 61,1% DaCASCO 38,88% DaCMR 33,33% Da

Cauzele principale ale accidentelor în care suntimplicați șoferii?

Transportatorii AsigurătoriiStarea drumurilor din România Cauza principală Pe ultimul loc

Page 25: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

F irmele de transport care au im -plementat deja aceste măsuride prevenire s-au convins că au

făcut o investiţie eficientă pentru areduce numărul de accidente şi implicitchel tuielile suplimentare neprevăzute.Accidentul grav sau mortal reprezintăurmarea unui număr uriaş de erori saucomportamente peri cu loase.

Studiile şi experienţa specialiştilorpentru siguranţa în muncă arată faptulcă statistic, până a ajunge la un ac -cident mortal, s-au produs 30 de acci -dente cu consecinţe grave, 300 deacci den te cu răniri uşoare, 3.000 deac ciden te sau situaţii periculoase fărăvic time umane (near miss) şi toate a -ces tea sunt cauza a 30.000 de com -por tamente şi acţiuni periculoase aleoamenilor.

În cele 30.000 de comportamenteşi acţiuni periculoase includem super -fi cialitatea cu care se fac uneori for -marea profesională şi cea periodică,toleranţa ma nagementului sau a orga -ne lor de control la încălcarea regulilorde circu la ţie sau a timpilor de odihnă,lipsa unui plan de verificări şi între ţi -nere periodică a vehiculului care să în -ceapă cu verifi ca rea zilnică făcută de

şofer, amânarea re paraţiilor, accep ta -rea supraîncărcării ve hiculelor demarfă sau persoane.

Pentru prevenirea accidentelor, estenecesar să identificăm şi să co rec tămcât mai multe dintre compor ta mentelepe riculoase. În acest de mers, sunt ne -ce sare atât implicarea şi respon sa bi -litatea managementului companiei câtşi încurajarea şi moti va rea şoferilor decrea o cultură de siguranţă în muncă.

Fiecare îşi doreşte să ajungă tea făraca să şi să se bucure de viaţă şi de ceidragi, dar de multe ori nu sunt conştien -ti zate riscurile şi importanţa muncii însi guranţă şi asta duce la com portamentesau acţiuni pericu loase.

Instruirea continuăcreșteconştientizareariscurilorCorectarea comportamentelor pe -

ri cu loase poate fi făcută cu costuri micidacă se creează un mediu de muncăîn siguranţă, în care să existe atât im -pli carea managementului cât şi res -pon sabilitatea fiecărui şofer sau dis -pecer.

Cum pot managerii firmelor de trans -port să dezvolte acest mediu de muncă?Iată câteva acţiuni:

- pregătirea profesională specificăa şoferilor va fi completată cu instruirispe cifice de siguranţă în muncă în cadrulcom paniei pentru a-i ajuta să re cu -noască şi să aprecieze corect pe ri co -lele specifice activităţii de trans port;

- încurajarea şoferilor să identifice şisă comunice pericolele identificate întraseu;

- crearea şi implementarea unui pro -gram de comunicare rapidă a inci den -telor şi accidentelor;

- implicarea şoferilor în analizaaprofundată a cauzelor care au stat labaza incidentelor şi accidentelor;

- comunicarea către toţi şoferii acau zelor şi consecinţelor incidentului-acci dentului;

- stabilirea unor măsuri de pre ve ni -re ulterioare fiecărui incident-acci dentşi monitorizarea cunoaşterii şi im ple -men tării acestora de către toţi şoferii;

- stabilirea unor indicatori de per for -manţă pentru siguranţa în transport şicomunicarea acestora către toţi şoferii;

- organizarea de întâlniri periodicecu şoferii, în care să fie dezbătute te -me specifice de siguranţă în muncă atâtîn conducerea autovehiculului cât şi înac tivităţile de încărcare şi des căr care,în special pentru transporturi spe cializate(cis terne, basculante, silo-truck, cemen -truck, betoniere etc).

- implementarea unui program dere compensare - penalizare a şoferilor,care să includă indicatorii de perfor man -ţă pentru siguranţa în muncă.

Însă cel mai important este să aju -tăm fiecare angajat să înţeleagă res pon -sabilitatea sa de a semnala ime diat in -cidentele şi de a se implica în co rec tareacomportamentelor sau de ci ziilor pericu -loase ale celorlalţi colegi de muncă.

Material realizat cu sprijinul Transport

Health&Safety - Lafarge [email protected]

octombrie 2014 ............................................................................................................................................ 49.............................................................................................................................................. octombrie 201448

PAS

TIL

A D

E S

IGU

RA

Ă

PrevenireaaccidentelorUn interes comun pentru şoferi şi manageri de transport

Verificarea periodică a stării anvelopelor şi interzicerea încărcăriiatunci când acestea sunt uzate excesiv, montarea oglinzilorsuplimentare pentru unghiul mort din faţa camionului, avertizor sonorpentru mersul cu spatele, sunt investiţii prea scumpe sau exagerate?Obligaţia monitorizării prin GPS a comportamentului şoferului,comunicarea zilnică şi implicarea şoferilor în analiza cauzeloraccidentelor sau incidentelor periculoase sunt o pierdere de timp?

LLOO

GGIISS

TTIICC

ĂĂ

GGaallaa AARRIILLOOGGPPrreemmiiii ppeennttrruueexxcceelleennţţăă îînn llooggiissttiiccăă

Studiile arată căpână a ajunge la 1 Accident Mortal, se petrec

30 de Accidente Grave,

300 de Accidente cu răniriuşoare,

3.000 de Accidente fărăvictime, generate de

30.000Comportamentepericuloase şimanevre riscante

Page 26: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

ȘT

IRI

.............................................................................................................................................. octombrie 201450

ȘT

IRI

PUBLICITATE

INOVAŢIE PRIN FMLOGISTIC

Pentru a preveni constrângerile cepot apărea în cazul pregătiriicomenzilor multi-order (PMO), FMLogistic și partenerul său Baleaau dezvoltat soluţia „Put to light“,care combină perfect expertizadin domeniul sistemelor de controlBalea - partener al Grupului din2009, cu pragmatismul FMLogistic. Soluţia poate fi adaptatăoricărui tip de stivuitor, sistemulfiind format dintr-un panou pecare este instalat un ecraniluminat, care îl informează peoperator în legătură cu cantitateade pachete care trebuie pregătite.

Semnalul luminos indică exactlocul comenzii în care ar trebuiadăugate produsele. „Put to light”este perfect adaptată metodeloractuale utilizate pentru pregătireacomenzilor. Ecranul de afişajdinamic elimină operaţiunile deidentificare şi verificare a paleţilor,faza de pregătire a comenzilordevenind astfel mai rapidă.Controlul vocal poate fi menţinut,completând astfel sistemul.Rezultatul - zero erori, asigurândcreşterea eficienţei şi aproductivităţii. Testat timp de 2luni în cadrul unei platforme FMLogistic din Polonia, sistemul „Putto light” a fost foarte bine primit decătre angajaţii responsabili cupregătirea comenzilor care auevidenţiat caracteristici precumfiabilitate (picking fără erori),compatibilitatea cu diferite tipuride suporturi şi ergonomie (maipuţină oboseală resimţită lasfârşitul zilei) pentru un nivel al

calităţii similar sau chiar mairidicat, comparativ cu o soluţieconvenţională.

LAGERMAX AEDROMANIACONSOLIDEAZĂDEPARTAMENTULMARITIM

LAGERMAX AED ROMANIAanunță consolidareaDepartamentului de TransportMaritim prin cooptarea CrineiMarinescu în poziția de DirectorNațional Transport Maritim.Compania își propune astfel săofere clienților existenți și potențialiun pachet complet de servicii,conceptul „One Stop Shop”reprezentând deviza LAGERMAXAED și modalitatea prin carecompania adaugă eficiențăafacerilor clienților. „Pe lângă unserviciu de calitate și o comunicarepro-activă, oferim clienților inclusivservicii gratuite de consultanțăfiscală și vamală, un KA dedicat,posibilitatea garantării ratelor peperioade de până 4-6 luni,transport efecte personale oriundeîn lume și asistență în întocmireaactelor. De asemenea, oferimservicii de comisionare vamală prinbirouri proprii, antrepozitare vamalăprin cele 3 depozite din Constanțaport, București și Arad. Astfel,clienții au la dispoziție toată gamade servicii cu valoare adaugată,aferentă transportului maritim”, adeclarat Crina Marinescu.

20 DE ANI PENTRUKUEHNE + NAGELÎN ROMÂNIA

Kuehne + Nagel a sărbătorit, înoctombrie, 20 de ani în România.Prezentă pe piaţa autohtonă din1994, compania oferă soluţiilogistice complexe pentrutransportul maritim, aerian, rutier,precum şi soluţii pentru contractlogistic sau servicii decomisionare vamală. 300 despecialişti în logistică asigurăservicii sigure şi de încrederepentru fiecare industrie în parte.Birourile KN România sunt situateîn Bucureşti, Otopeni, Ploieşti,Cluj, Timişoara, Constanţa şi Iaşi.„Pas cu pas, personalul nostrufoarte motivat a extins ofertanoastră de servicii atractive, ce afost foarte bine primită pe o piaţăaflată în curs de dezvoltare. Laînceput, oferind doar servicii de

grupaj din Europa precum şitransport feroviar şi rutier (FTL)import şi export, ne-am extins înmod constant portofoliul deservicii, iar de-a lungul anilor aminclus şi transportul maritim şiaerian, iar în final, contractlogistic“, a declarat PierpaoloSironi, director general Kuehne +Nagel România. Mai multe desprecei 20 de ani în România, desprepoziţia actuală a companiei pepiaţă, dar şi despre planurilepentru perioada următoare, veţiputea citi în numărul dinnoiembrie al revistei Ziua Cargo.

O SINGURĂ OFERTĂPENTRU POŞTĂ

Operatorul belgian de serviciipoştale bpost a depus singuraofertă neangajantă pentruachiziţionarea pachetului de 51%din acţiunile Companiei NaţionalePoşta Română. Decizia bpost vadeclanşa conversia datoriilorPoştei Române către stat înacţiuni, precondiţie pentrudepunerea ofertei neangajante.Dacă va fi selectată, bpost va fi

admisă în etapa de due diligencea procesului, ceea ce presupuneacces în camera de date, acces lamanagementul companiei şi viziteoperaţionale, dar şi negociereacontractului de privatizare. Lafinalizarea acestei etape, bpost vaputea depune o ofertă finalăfermă pentru achiziţionareapachetului majoritar de acţiuni laPoşta Română. PrivatizareaPoştei a eşuat anul trecut înprimăvară, după ce statul românnu a primit nicio ofertă.

UPS DĂ STARTUL„LUNIIVOLUNTARIATULUIGLOBAL”

Fundaţia UPS, care desfăşoarăcu sprijinul UPS (NYSE: UPS)programe de responsabilitate

socială şi acţiuni filantropice, dăstartul celei de-a 12-a ediţii anualea „Lunii Voluntariatului Global” şise angajează să susţină în toatălumea programe desfăşurate îndomeniul silviculturii şi iniţiativepentru sprijinul dezvoltăriicomunităţilor. În România,angajaţii UPS susţin anualiniţiativele şi filosofia companieide a se implica responsabil înprograme de sprijin destinatesemenilor şi mediului. Aproximativ400.000 de angajaţi UPS la nivelglobal vor contribui în lunaoctombrie cu 351.000 de ore demuncă voluntară în folosulcomunităţii. Acestora li se alătură65 de angajaţi UPS România,care donează 245 de ore demuncă voluntară. De asemenea,UPS România, prin intermediulFundaţiei UPS, a oferit în 2014 şiun cec în valoare de 25.000 dedolari Asociaţiei „Ana şi Copiii.”Grantul a avut ca scopachiziţionarea unui teren pe caresă fie construit un centru de zicare să servească drept after-school pentru acei copii ceprezintă un risc crescut deabandon şcolar.

Gefco România şi-a prezentatplanurile şi proiectele îndezvoltare în zona EuropaCentrală şi Balcani. „Ţintanoastră este de a atinge o cifrăde afaceri de 8 miliarde deeuro până în 2020. În acestsens, compania are în vedereo expansiune geograficărapidă în această zonă, cu 2-3noi subsidiare deschise înfiecare an“, a precizat Pierre-Jean Lorrain, director executival regiunii Europa Centrală,Balcani şi Orientul Mijlociu, încadrul unei conferinţe depresă de la finalul luniseptembrie. Regiunea EuropaCentrală, Balcani şi OrientulMijlociu, care se întinde dinGermania până în EmirateleArabe Unite şi cuprinde 13 ţări,a înregistrat în 2013 o cifră deafaceri de 692 milioane Euro.Subsidiarele din regiune oferăo gamă completă de serviciilogistice, deservind peste17.000 de clienţi din diferitesectoare. În subzonaBalcanilor, GEFCO esteprezentă în 4 ţări: România,Bulgaria, Slovenia şi, din 2013,şi în Croaţia, în aceste ţăriînregistrându-se o evoluţiesemnificativă în ultimii ani, dinpunct de vedere al expertizeilogistice. PotenţialulBalcanilor este unul ridicat şi

datorită infrastructurii, care, cuinvestiţii solide, va ajutaregiunea să devină principalulcoridor de traversare întreEuropa şi Asia. „România estesubsidiara nucleu a zoneiBalcanilor, atât din prismapotenţialului de afaceri oferitde sectorul industrial local, câtşi datorită gradului dematuritate atins de GEFCORomânia în ceea ce priveştemanagementul afacerii, în cei9 ani pe piaţă“, a declaratJérôme Chevrolet, Directorgeneral GEFCO Bulgaria şiArea Manager pentru ţările dinBalcani. Sinergia comercială înregiune va crea baza pentruaceastă nouă etapă, subcoordonarea lui Tolga Oran,care a fost numit la sfârşitulanului 2013 în funcţia deDirector Comercial al regiunii,după ce a ocupat timp de 6 anipoziţia de Manager de Vânzărişi Marketing al subsidiarei dinRomânia.

GEFCO VIZEAZĂ AFACERI DE 8 MILIARDE EURO©

Bal

ea

Page 27: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

EV

EN

IME

NT

.............................................................................................................................................. octombrie 201452

EV

EN

IME

NT

E xcelenţa şi inovaţia în indus -tri ile de logistică şi supplychain au fost celebrate în ca -

drul unei gale desfăşurate la sfârşitullunii septembrie la Palatul Ghika. De -ci zia juriului, format din trei profesio -nişti certificaţi Senior ELA, AndreeaMu reșeanu, Daniel Fulaș - Head ofLo gistics Department ENEL şi DorinMaxim - Supply Chain Director Hoch -land Romania, arată în felul următor:

Câştigător la categoria Best Logis -tics Operational a fost proiectul FashionDays „Logistics and Operations withStyle”, compania adjudecându-şi, alăturide DPD, şi trofeul pentru Win Win Colla -bo ration cu proiectul „Delivering Happi -ness”. La categoria Best LogisticsTeam, premiul a plecat către CEVA Lo -gistics, care convins juriul prin proiectul„Freight Management Operations -Charter solution”.

De menţionat că proiectele câştigă -toa re vor concura la „European GoldMedal in Logistics & Supply Chain -Pro ject of the Year”, eveniment ce vafi organizat în aprilie 2015, la Bruxelles.Acesta este, de altfel, motivul pentru

care, la baza sistemului de jurizare apli -cat pe plan naţional, stau criteriile dejurizare ELA (European Logistics Asso -cia tion). Pentru a putea participa în con -curs, companiile s-au înregistrat în com -p etiţie cu un proiect deja implementat,astfel încât să poată fi prezentate rezul -tatele măsurabile. Proiectele au conţinutmai multe aspecte referitoare la achiziţii,ma nagementul logisticii şi supply, pre -cum aprovizionare, gestiunea stocului,managementul producţiei, distribuţie,transport, depozitare, iar juriul a căutatsituaţiile în care companiile au folositteh nici inovatoare în abordarea proiec -te lor, tehnici ale căror rezultate pot ficuantificate, documentate şi probate.

Cum arată, însă, proiectele şi com -paniile câştigătoare?

Fashion Days -Operations &Logistics with styleFondată în 2009 de către antre pre -

nori elveţieni, iar din 2012 parte dinNas pers Group, Fashion Days s-aextins rapid, devenind cel mai mare

club de shopping online din EuropaCentrală şi de Est pe segmentulfashion. Astăzi, peste 6 milioane deutilizatori din România, Bulgaria,Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia şiSlovenia se bucură zilnic de mai multde 500.000 de produse de la peste1.000 branduri. Fashion Days s-atransformat în 2013 dintr-un club pri vatde shopping, care oferea doar cam -panii de produse în format flash sale,cu reduceri de până la 70%, limi ta te întimp şi în stocuri, în singura plat for măde shopping deschisă publicului largdin România, care pune la dispo zi țiaclienților săi şi colecții noi, dispo ni bileîn stoc.

„Încrederea şi satisfacţia clienţilornoştri ne-au propulsat în poziţia de lider,demonstrată de dezvoltarea dinamicăa companiei din ultimii ani - un exempluconcludent ar fi creşterea cu peste150% a volumelor livrate în 2013 com -pa rativ cu 2011”, a afirmat Paul Copil,Head of Operations. El a subliniat căpen tru a asigura dezvoltarea durabilăpe termen lung şi pentru realizarea uneibaze solide pentru creşterea rapidă a

companiei, departamentul Operaţiunis-a angajat în ultimii 3 ani într-o seriede proiecte „îndrăzneţe, inovatoare şire mar cabile prin eficienţa lor“. De men -ţio nat că singurul centru logistic şiopera ţional se afla în Bucureşti, iar de -par tamentul Logistică, cu peste 150 deangajaţi, asigură zilnic prelucrarea şilivrarea a mii de colete către clienţiiFashion Days din cele 7 ţări în careact ivează compania.

Astfel, echipa formată din PeterRohn - Chief Operational Officer, Paul

Copil - Head of Operations, BogdanBa biciu - Logistic Manager şi AdrianAn drone - Business Developer, împre -ună cu colegii din departamentele IT şiBusiness Intelligence, a proiectat, apli -cat şi dezvoltat începând cu anul 2012o serie de proiecte strategice axate petrei direcţii principale: reducerea timpuluide livrare către clienţi; eliminarea erorilordin procesarea comenzilor; creştereanumărului de produse disponibile.

Obiectivele au putut fi îndepliniteprin trei proiecte importante.

Proiecte pentruperformanţăPrimul a avut în prim plan stabilirea

unui parteneriat strategic cu firma decurierat DPD la nivelul Europei Centraleși de Est, proiect unic în această zonăprin anvergura sa. „Prin acest parte ne -riat, Fashion Days a realizat performan -ţa de a livra în maximum 48 de ore co -menzile clienţilor din Slovenia, Poloniaşi Cehia, iar pentru România, Bulgaria,Ungaria în maximum 24 de ore. Pe lân -gă timpul de livrare extrem de scăzut,trebuie menţionate şi alte beneficii ma -jore ale acestui sistem: reducerea sem -nificativă a costurilor de livrare, po -sibilitatea de gestionare unitară aîn casărilor ramburs în 6 monezi locale,capacitatea de track & trace pentrufiecare colet, sistem interactiv de noti -fi care a livrărilor către clienţii FashionDays“, a explicat Paul Copil.

Cel de-al doilea proiect ţine de in -stalarea unei linii automatizate pentrupro cesare comenzi, care a dus la tripla -rea capacităţii de procesare zilnică. „Amcrescut viteza de procesare a comen -zilor cu un grad foarte mic de eroare şitoate acestea cu o reducere semnifi -ca tivă de costuri“, a mai arătat PaulCopil. Astfel, când un client validează

Gala ARILOGPremii pentruexcelenţă în logisticăMarii câştigători ai premiilor Asociaţiei Române de Logistică(ARILOG), Ediţia 2014, sunt Fashion Days, DPD şi CEVA Logistics.

PUBLICITATE

Fashion Days, Best Logistics Operational Award

Fashion Daysși DPD - WinWin

CollaborationAward

Page 28: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................

OP

INII D

IN P

IAȚ

Ă

55.............................................................................................................................................. octombrie 201454

EV

EN

IME

NT

co manda pe site-ul Fashion Days, indi -fe rent de ţara din care provine coman -dă, aceasta se înregistrează imediat înWMS, iar în câteva minute ajunge peterminalele mobile din depozitul deretail, unde responsabilii de picking vorcolecta produsele aferente şi le vorexpedia în depozitul de procesare co -menzi (Distribution Center). În acestde pozit, produsele se alocă în cutii deplastic înseriate cu coduri de bare şicare sunt apoi alocate pe linia auto ma -ti zată; aceasta, prin scanări succesiveşi prin reţeaua de senzori, preia fiecareprodus comandat şi îl alocă automatcomenzii aferente, punctul terminus alprocesului fiind staţiile de ambalare. ÎnDis tribution Center, viteza mare şi gra -dul mic de eroare sunt indicatorii prin -ci pali de evaluarea a performanței. Ast -fel, întregul parcurs al unui produs, dinstadiul de comandă client până în sta -diul de colet ambalat şi gata de li vra recătre client, durează câteva minute, iarîn fiecare oră se prelucrează astfel sutede comenzi pentru clienţii din EuropaCentrală şi de Est cu un grad de eroarede sub 0,005%. „Din mo mentul în caream început să utili zăm această linie au -to mată, eficienţa operaţiunilor a crescutsemnificativ. Timpii foarte scurţi întremo men tul în care se primeşte o coman -dă şi livrarea produselor, precum şi dimi -nua rea erorilor au generat o reduceresemnificativă a costurilor unitare deope rare. În paralel, ne-am crescut fle -xi bi litatea, putând rezolva astăzi aproa -pe în totalitate cerinţele generate dealte departamente, precum activităţispeciale de marketing sau evenimentede vânzare. Reţeaua logistică pe caream construit-o în Estul Europei ne oferăas tăzi oportunităţi majore noi, care neper mit să asigurăm clienţilor un serviciu

fiabil şi mai rapid decât niciodată”, amen ţionat Peter Rohn, COO FashionDays.

Cel de-al treilea proiect care a dusla îndeplinirea obiectivelor a constat încreșterea capacității de stocare pentrususținerea vânzărilor retail - de la 1.700mp în 2013 la 9.000 mp în prezent, prindeschiderea unui depozit specializat înactivitatea de retail. „Echipa opera ţio -na lă a realizat un proiect excepţional,reinventând practic întregul set-up logis -tic. În acest nou context, putem realizaastăzi mai mult de 40.000 de livrări înfiecare zi. Dar ceea ce apreciez în modspecial ţine de posibilităţile pe care nile oferă noul depozit pentru retail. Ex -pu nem mai mult de 500.000 de produ -se de la peste 1.000 de branduri, fiindunici în piaţă ca urmare a acestei gameextrem de largi. Cu toate acestea,putem realiza livrări către clienţii din 7ţări în termen de 1-3 zile” a subliniatJan Vichr, Fondator & CEO FashionDays.

În spatele poveștii de succesFashion Days, se află o echipă tânărăşi entuziastă, cu peste 500 de angajaţiîn cele 7 ţări din Europa Centrală şi deEst. „Misiunea noastră principală esteca pentru fiecare dintre cei peste 6milioane de utilizatori ai platformeinoastre să ghidăm «schimbarea» înfiecare zi, să oferim cele mai apreciatebranduri, produse 100% originale şi maiales - inspiraţie”.

CEVA Logistics -Charter solutionSoluţia Charter prezentată de CEVA

Lo gistics a câştigat premiul Best Logis -tics Team, după ce a convins juriul prinmo dul în care echipa companiei de lo -

gis tică a colaborat cu echipele parte -ne rilor şi ale autorităţilor, construind oplatformă de lucru eficace şi eficientăpentru rezolvarea unei probleme pentrucare, la prima vedere, nu păreau săexiste variante favorabile. Astfel, în urmaunei modificări neaşteptate a cerinţelorunui producător de autovehicule, unuldintre clienţii CEVA a avut nevoie, timpde două săptămâni, de o soluţie delivrare între Vestul Europei şi România(1.500 km) cu un lead time de 5 ore.Pro iectul implica două linii de producţieLeoni situate în Arad şi Beiuş, avândtimpi similari de producţie, dar distanţesensibil diferite faţă de aeroportul careoferea facilităţi cargo. Iar pentru a puteaproiecta o soluţie multimodală (rutier-aerian-rutier), care să se înscrie în cele5 ore (prin reducerea timpului de livrareîn trafic rutier la jumătate), CEVA a ape -lat la un aeroport civil, care nu aveafaci lităţi cargo. „O dată ce am primitacceptul aeroportului, la momentul încare s-a discutat despre security-screen ing, s-a descoperit că nu putemutiliza am balajele inițiale din cauza di -men siunilor care nu corespundeaustan dardului echipamentului existent.După rezolvarea acestei probleme, s-aivit o alta. Nu aveam posibilitatea de arealimenta avioanele. Dar am căutat (șigăsit) o soluţie de refueling“, a explicatMarian Rădună, Key Account ManagerCEVA Logistics Romania, adăugând căs-a mers mai departe după ce au foststa bilite două soluţii de back-up. „În ciu -da dificultăţilor, am reuşit! Am făcut 15chartere în 10 zile, respectând leadtime-ul de 5 ore“, a concluzionat MarianRadună.

Meda [email protected]

Costul și prețuldin viziunea managementului de stoc

E i făcuseră un studiu și, chiarda că prețul părea corect, la fi -nal, când împărțeau costurile

la numărul de paleți, ieșea un cost pepalet foarte mare. Explicabil, în liniecu acest preț pe palet incredibil dema re, și procentul de cost al oper a -țiunilor logistice este aproape de douăori mai mare față de aceeași afacereîn alte țări cu care se comparaseră.

Pentru ei, era foarte important săscadă aceste costuri, ca atare... urmao licitație pentru a obține prețuri maimici pe stocare - targetul lor era re -du cerea la 50%.

În urma unui astfel de mesaj, des -tul de dur, am început prin a verificapre țurile noastre cu cele din piață. Du -pă câteva exerciții de benchmark, areieșit că suntem în linie cu piața, bachiar mai jos pe anumite segmente.Nici nu era de mirare, doar ce revi zu -i sem prețurile în urma unei licitații cuacelași client.

Cifre, verificări,soluțiiOK, și atunci, de unde percepția

că suntem scumpi? Că nu părea doarper cepție, oamenii veniseră cu cifre!O colegă a remarcat însă că... eraupu țin „manipulate” cifrele - clienții sera portaseră la numărul de paleți ma -nipulați, ori stocul era cu mult maimare…

Hopa! S-ar putea să găsim un răs -puns. Am verificat rotația și rata depros pețime a stocului: o mare parte destoc nu se mutase nici măcar un cen -ti metru spre ușa depozitului de cândintrase. Multiple referințe „end of life”,deși încă vandabile, zăceau pe rafturi.În plus, o sumă importantă de palețicu materiale promoționale expirateocu pau locațiile din depozit.

Clientul plătea pentru jumătate dinde pozit degeaba... ceva ce managerulcare socotise cât de scumpă era lo -gis tica nu luase în calcul.

Le-am arătat că dacă ar scăpa dereferințele fără rotație de stoc, ar puteare nunța la jumătate din locațiile re zer -va te și și-ar reduce costurile la jumă -tate. Pentru marfa ce se afla în pe ri -oa da de viață, a fost simplu - șeful celmare i-a luat pe cei din sales și mar -

ket ing, le-a arătat marfa în depozit -și ușor, ușor, locațiile s-au golit.

Și totuși, ne-am întâlnit din nou -clientul a venit cu cifre, mai rezonabile,dar nu în linie cu așteptările noastre.Dar nici cu toate inputurile noastre re -zol vate - erau încă multe locații ocu -pa te cu material publicitar expirat.

„În conturi figurează ca «assets»,iar cei de la conta nu sunt de acordsă le aruncăm - devin pierderi”.

Dar marfa nu o mai puteți refolosi!E treaba voastră dacă o aruncați acumsau mai târziu, când fiecare palet vafi mai scump cu prețul stocării pe tottim pul necesar să luați o decizie. Șinu ne sperie nici licitația - nu cred căvreunul din competitorii noștri va stocamarfa gratis…

Sfârșitul acestuiexercițiu?Ei bine, au redus stocul la jumă -

ta te, ca urmare li s-a micșorat și costul.Și nu a fost singurul efect pozitiv, pen -tru că în momentul în care au deblocatbanii din stoc, li s-au îmbunătățit șiceilalți indicatori financiari.

Din păcate, nu esingura poveste…Un alt client insista să găsim „o re -

ducere a facturii lunare cu 10.000 $”.Imposibil, am spus, e prea mult, nu pu -tem susține afacerea, dar de ce?

Dacă vreți să rămâneți în businesscu noi, faceți să se poată!

Aceeași poveste, logistica de ve nisescumpă - prea multe locații de plă tit, preamulte manipulări. Stocul fără ro ta țieocupa 30% din locații. Ur me le unui eșecde marketing se în ve cheau pe rafturi.Cel care o scrân ti se fusese înlă tu rat șini meni nu se ocupa de închi de rea proiec -tu lui în lo cul lui. 3.000 de paleți zăceauîn de pozit - 3 milioane de euro blocați.La o dobândă de 1% pe lu nă, se pier -deau 30.000 de euro lunar. Fără să maivor bim de costul cu locațiile ocupate...

Stocul stătea așa de vreo 6 luni...ușor de calculat câtă pierdere acu mu -la seră și, cu toate acestea, erau pornițisă omoare firma de logistică, pentru căera prea scumpă.

Le-am arătat concluziile noastre, aupus puțină presiune pe vânzări și, cu undiscount minor, au vândut tot sto cul ne -performant. S-au sărbătorit între ei pen -tru marele succes și apoi... au venit iarsă ceară cei 10.000 $... I-am găsit, totla ei, dar deja aceasta este altă poveste.

Concluzia e simplă și are legătură cuun vechi proverb, care spune că une orinu vedem pădurea din cauza co pacilor.Ce pierd din vedere cei mai mulți din ceiangrenați în business este că stocurilepot ajunge și până la 80% din totalulcosturilor lor. Orice de rapaj în ma na ge -mentul stocurilor îi costă mult mai multdecât pot scoate de la opera to rul delogistică, pe care îl strâng de gât pentruniște procente nesemnificative...

Cătălin OLTEANUDirector General FM Logistic

Pentru operatorulde logistică...

... să se gândească de două oricând se bucură de banii câștigațidin stocuri neperformante. Ceicare le-au administrat prost vortrebui să plătească pentru ele șide unde să ceară banii, dacă nu dela logistician?

CătălinOlteanu

Acum câțiva ani, un client a cerut o ședință, ca să discutăm oproblemă importantă. Fără prea multe detalii în avans, la oraședinței, subiectul principal, și unic de altfel, avea în vedere faptulcă logistica și operațiunile aferente sunt prea scumpe...

CEVA Logistics,Best Logistics

Team

Page 29: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................ 57.............................................................................................................................................. octombrie 201456

FO

CU

SF

OC

US

R ețetele sunt multiple și vedemîn diferite companii, care, înfuncție de mărime, istoric și

cultură, factorii interni și externi în carese dezvoltă o organizație, multiple ti -puri organizaționale: top-down, divi -zio nală, matrix, spaghetti etc. Fiecaredintre tipurile de organizație are într-unanumit context economic sau cul tu ralavantajele și dezavantajele ei, darpentru a dezvolta un model al unei or -ganizații inovative, teoria lui Mintz bergeste, în opinia mea, cel mai bun in -stru ment pentru a analiza și construiprac tic o structură organizațională.

Elemente de bazăTeoretic, o structură organi za țio na -

lă se naște din două nevoi ru di men ta -re: diviziunea muncii și necesitatea dea coordona elementele create în ur maacestei diviziuni. Mintzberg defi neșteîn tr-o organizație 6 elemente sau roluride bază care domină cursul activităților,fie care dintre aceste 6 elemente avândtendința de a „atrage” in fluența de par -tea sa:

1. Nucleul de operare, adică acelepersoane care efectuează activitateade bază operativă în producție sauprestări de servicii

2. Managementul de top sau stra -te gic, adică unul sau mai mulți ad mi -nis tratori care supraveghează și conducîntregul sistem (se nior-ma na gement)

3. Linia de mijloc - în organizațiimai complexe, sunt necesare structuricare fac legătura între linia operativăși managementul de top

4. Structura tehnocratică - în orga -ni zații și mai complexe, un grup deanaliști care planifică și controleazăactivitatea altora

5. Funcții de sprijin - un grup deper soane care furnizează servicii in -terne, cum ar fi un consilier juridic, ma -nagementul calității, PR & Mar keting

6. Ideologia sau cultura care cu -prin de tradițiile și cre din țele unei orga -ni zații prin care se dis tinge de alteorganizații.

Fără a intra în detalii, Mintzberg maides crie în teoria sa, pe lângă ele men -tele structurale într-o organizație și me -ca nismele de coordonare, pa ram etriide modelare sau condițiile de mediu,

care, pe lângă dominanta unu ia dintrecele 6 elemente structurale, influen țea -ză modul în care se dezvoltă o orga ni -za ție o dată cu vârsta și mărimea a -ces teia. Astfel, o companie mică va

avea o structură simplă ierar hică cu oco municare predominant infor mală, pecând într-o companie mare se dezvoltăstruc turi complexe, ce necesită un com -portament formal. De asemenea, într-unmediu econo mic dinamic, e nece sarăo structură organizațională fluidă fărăbirocrație, iar cu cât mediul e maicomplex, o structură descentralizatăeste mai avantajoasă datorită acumu -lării de know-how și a necesității de alua de cizii rapide. Prin combinarea a -ces tor factori și elemente structurale,Mintz berg definește șapte configurațiide bază ale unei organizații:

1. Antreprenorială: Vârful strate -gic exercită o tendință de a conduceși menținere a controlului prin supra -ve gherea directă având structură cen -tralizată

2. Mecanică: Influența structurii teh -nologice tinde spre a raționaliza și astandardiza procesele. Struc turile ierar -hice sunt clar de finite și datorită di viziuniimuncii în părți simple, co or donarea serealizează pre dominant prin standar di -zare. Într-o astfel de or ga nizație, sedez voltă un mediu biro cratic accentuat.

3. Profesională: Structura profe -sio nală este tot una birocratică - sebazează pe standardizarea abilităților.Spre deosebire de birocrația meca ni -că, birocrația profesională depinde deangajații cu un nivel ridicat de pregă -tire profesională, având de obiceistruc turi ierarhice descentralizate.

4. Divizionară (Diversificată): încazul întreprinderilor cu multe linii depro duse și cu zone extinse de dez vol -tare, se va întâlni mai des o struc turădivi zionară. Un sediu central coor do -nea ză mai multe unități, care au pro -pri ile structuri dominate în general delinia de mijloc. Se va întâlni aceastăstruc tură la companii mari și mature,care oferă o gamă largă de produse șiacționează în diferite zone geo gra fice.

5. Inovativă („Adhocrație”): în in -dus triile noi, cu un mediu dinamic, suntnecesare soluții ‚ad-hoc” pentru a facefață schimbărilor. În aceste or ga nizații,birocrația și standardizarea sunt limi -ta te. Organizarea este des cen tralizată,iar puterea de decizie se concentreazăpe zonele care sunt ne ce sare într-unproiect prin crearea de echipe func țio -nale. Din acest motiv, o organizațieinovativă necesită un efort mai ridicatîn ceea ce privește coor do narea saulimitarea responsa b ili tă ților.

6. Misionară: în organizația misio -na ră, ideologia este mijlocul primarde coordonare, având o formă custruc turi care nu sunt clar definite, iarcon ducerea are mai mult rolul de asus ține ideologia sau cultura orga ni -za ției decât de coordonare în linieierar hică. Membrii organizației se iden -tifică și cu valorile promovate prin cul -tu ra organizației cu reguli bine con tu -

rate. Noii membri sunt aleși în funcțiede cum se „potrivesc” în cadrul orga -ni zației în care socializarea și îndoc -tri narea au un rol central.

7. Politică: Un tip aparte de orga -ni zație politică în întreprinderi nu existăca și formă structurală, dar celelalte for -me organizaționale pot lua o formă po -li tizată. Într-o astfel de structură, nu exis -tă o metodă clară de coordonare sauo structură ierarhică bine definită cen -tralizată sau descentralizată, struc tu raacesteia fiind determinată de zona încare este canalizată puterea de de cizie.

Alegerea tipuluide organizațieLuând în calcul teoria lui Mintz berg,

care oferă un instrument destul de com -plet și complex pentru a realiza o „ra -dio grafie” a unei companii și toto datăun model prin care o companie poatefi construită strategic, care ar fi tipul deorganizație pe care o com pa nie activăîn domeniul logisticii ar trebui să-lconsidere? Acționând global și expusăla un mediu foarte dinamic, o companiedin domeniul logisticii ar trebui să-șigă sească locul într-o formă de orga ni -za ție inovativă pentru a face față cusuc ces schimbărilor rapide de pe piață,cerințelor clienților tot mai com plexe șicontracte cu termene tot mai scurte.Pe de altă parte, doar o structură ino -vativă nu ar fi suficient pen tru a realizași o creștere sustena bilă fără un efortfoarte mare de co ordonare sau cu risculde a avea probleme în limitarea arieide respon sabilități. Cu o structurăpredominant inovativă, dar cu elementeale unei forme divizionare, cred că ocompanie din domeniul logisticii arputea să susțină pe termen lung odezvoltare „sănătoasă” și competitivă.

O astfel de organizație are structuridescentralizate, în care rolul mana ge -mentului de top este de a elaborastrategia companiei, luarea deciziilor însituații de criză și rezolvarea pro ble -melor conflictuale în organizație, pre -cum menținerea relațiilor cu mediul ex -tern (piață, autorități, relații cu alteor ganizații). Puterea de decizie directăeste concentrată acolo unde este ne -cesară, în proiecte prin liderii de pro -iect, în linia de mijloc sau nucleul opera -țional, precum și în funcțiile de susținere.

În general, se disting 2 tipuri deorganizații inovative:

1) „adhocrația” operațională și 2) „adhocrația” administrativă. În „adhocrația” operațională, pre -

do mină lucrul în mod direct cu clienții,re zolvând problemele acestora, orga -ni zarea fiind reglementată în baza lu -crului în proiecte unde nu sunt clarconturate liniile operative, de mijloc șisu port, iar funcțiile operative fuzi o nea -ză cu cele administrative.

În „adhocrația” administrativă, im -pli carea în „shop-floor” și lucrul directcu clientul sunt limitate, eforturile fiindconcentrate mai mult pe achiziția declienți noi, dezvoltarea de noi produseși servicii, partea operațională fiindpu ternic automatizată.

Pentru a modela o organizație ino -va tivă, e necesară identificarea actua -lă a structurilor companiei, care suntelementele predominante de coor do -nare și factorii de mediu extern, ur matăde o redirecționare strategică a structuriiorganizaționale, prin modi fi ca rea para -me trilor de bază, cum ar fi: descen tra -lizarea liniilor de decizie, crearea unuimediu de lucru care să sti muleze luareadeciziilor și res pon s abilizarea direct înzona operativă. Concret, top mana ge -mentul ar trebui să se implice doar înorientarea stra te gică, având în liniile demanagement și în nucleul operaționalexperți care au libertatea de acțiune.Pro blemele le gate de coordonare înorganizația ino vativă pot fi rezolvateprin standar di zări funcționale, dar și princrearea unei culturi adecvate stimulăriiinova ției.

ImplementareaDeși în practică sunt cunoscute toate

aceste aspecte, există multe com paniicare au probleme în a im plementa unmediu inovativ în cadrul organizației. Demulte ori, top managementul înțele ge omentalitate „hands-on” în mod gre șit șise implică prea mult în decizii ope ra țio -nale și pierde din vedere orientarea stra -te gi că, viziunile, direcția în care o com -pa nie se va dezvolta pe termen lung,cultura și ideologia companiei. O struc -tură inovativă necesită experți în fun cțiicruciale - „omul potrivit la locul po trivit”.Aici iar nu ar fi o problemă în a găsi ex -perți, adică omul potrivit pe piață, deșiîn Romania dezvoltarea de noi specialiștiîn logistică e încă la în ce puturi, problemacea mai mare e de a găsi „locul potrivit”în organizație pen tru acel expert. Oschim bare pozi tivă se face remarcată înge neral în ceea ce pri vește atenția acor -dată cul turii orga ni zației și promovăriivalori lor compa niei, schimbare căreiase opune încă o rămășiță de rezistențără masă istoric din procesul de tranzițiede la un mana ge ment patriarhal la unulparticipativ, în care omul implicat înorganizație are liber tatea de decizie șicreație. Promo va rea inovației se facemai ales prin implicarea directă a fiecăruimembru al unei organizații în proceselede luare a deciziei, dez vol tare și promo -vare a va lorilor com pa niei, resurseleumane fiind în centrul atenției unei or -ga nizații ino vative și, implicit, al uneicompanii din do me niul logisticii.

Robert HRABALproprietar Beyond Logistics

Structuraorganizațională șipromovarea inovațiilorÎn domeniul logisticii, ne confruntăm cu o piață dinamică, în careinovațiile și schimbările sunt esențiale pentru a rămâne competitivpe termen mediu și lung. Dar cum facem să promovăm inovațiileîntr-o organizație? Cum pun bazele unei structuri inovative, mai alesîntr-un context economic dinamic și în permanentă schimbare.

RobertHrabal

Page 30: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

CO

NS

ULTA

Ă

.............................................................................................................................................. octombrie 201458

CO

NS

ULT

AN

ȚĂ

Per soanele cu scoruri ridicate la aces -tă scală sunt imaginative, deseoricrea tive, curioase, deschise la noi idei,per soane ce sunt orientate către ima -gi nea de ansamblu. Ele aduc o va rie -tate de idei și soluții; totuși, ele au di -fi cultăți practice deoarece preferăideile în locul implementării.

5. Pragmatism - Rolul orientat peprag matism este definit pe baza unuiscor scăzut spre moderat pe scaleledin HPI Senzitivitate Interpersonală șiCu riozitate Intelectuală. Persoanelecare au scor scăzut spre moderat peam bele scale sunt practice, precauteîn a accepta noi idei și orientate sprerezolvarea problemei. Nu sunt ușor deimpresionat de emoții și sunt con for -tabile în confruntarea conflictelor; totuși,pot fi văzute ca ignorante față de emo -ți ile celorlalți și, totodată, față de ima -gi nea de ansamblu.

Profilul dePersonalitate HoganProfilul de personalitate Hogan

des crie personalitatea normală sau„partea luminoasă” - punctele forte şipunc tele slabe ale persoanelor atuncicând acestea se află în condiții nor -

ma le. Partea luminoasă a perso na li -tă ții este responsabilă de rolurile psi -ho logice ale persoanelor. HPI-ul mă -soa ră personalitatea normală pe ba zaa șapte scale primare:

Echilbru emoțional: încredere,sti mă de sine, calm sub presiune

Ambiție: inițiativă, competitivitate,do rința de avea rol de lider

Sociabilitate: extraversie, spiritgre gar, nevoie de interacțiune socială

Senzitivitate Interpersonală: tact,sen zitivitate, abilitatea de a menținerelații

Prudență: auto-disciplină, respon -sa bi litate, conștiinciozitate

Curiozitate Intelectuală: ima gi -na ț ie, curiozitate, potențial creativ

Stil de Învățare: orientare sprerea lizare, la curent cu noutățile din do -me niu de business și tehnic.

Echilibrarea rolurilorpsihologiceÎnţelegerea și echilibrarea rolurilor

psi hologice în cadrul echipei sunt cru -ciale în atingerea potențialului.

„Rolurile psihologice sunt nece sa -re în echilibrarea a două direcții”, spu -ne Dave Winsborough. „În primul rând,

echi pa trebuie să aibă o potrivire com -ple mentară, ceea ce înseamnă să aibăsu ficientă diversitate în cadrul mem -brilor astfel încât să acopere fiecare rolîn parte.”

Echipele fără potrivire com pl em en -tară pot să dezvolte dezechilibre saudiferențe de performanță. De exemplu,o echipă cu prea mulți membri orientațicătre rezultate poate suferi de unsurplus de competiție internă.

„Cealaltă direcție în construireaunei echipe echilibrate este aceea dea avea suficienți membri pentru a asi -gura masa critică necesară pentru fie -care rol în parte”, spune Dave Winsbo -rough. „De exem plu, cu cât o echipăare mai mulți mem bri în roluri orientatecătre procese, cu atât va tinde săperformeze mai bine.”

Factori de deraiere la nivelul echipeiEchilibrarea rolurilor psihologice

re prezintă un pas important în con -stru irea unei echipe înalt performante.Este la fel de important să înțelegemși facto rii de deraiere la nivelul mem -brilor echipei.

C onform lui Dave Winsbo rough,partener la Winsbo rough Ltdşi co-dezvoltator al Raportului

de Echipă Hogan, pro ble ma este oslabă înţelegere a modului de fun c țio -nare a unei echipe. „Există o literaturăde specialitate bogată de dicată con -struirii unei echipe func țio nale, majo -ritatea orientată spre mixul de com -petențe şi experiență”, spune DaveWinsborough. „Dar această abor dareignoră cel mai important fac tor înperformanța echipei: perso nali tatea”.

Personalitatea are impact asupraperformanței echipei în trei moduri:

- Cum își vor însuși persoanelero lurile în cadrul echipei

- Cum vor interacționa persoanelecu restul membrilor din echipă

- Cum se vor alinia valorile per -soa nelor cu restul echipei

Combinația potrivită de per so na -li tăți este critică pentru formarea uneiechipe prin echilibrarea optimă a ro -lurilor psihologice, absența carac te -ris ticilor de personalitate disfuncționaleși împărtășirea de valori comune înrân dul membrilor.

Ce este o ECHIPĂ?Este importantă distincția dintre

grup și echipă. Grupul este format dinmai mulți indivizi care au obiectiveindividuale, lucrează independent unulde celălalt, au succes sau eșuează înfuncție de efortul individual. O echipăreprezintă trei sau mai mulți indivizice au un obiectiv comun, ale cărorabilități necesare pentru atingereaacelui obiectiv sunt dependente întreei, care au același lider și care împăr -tășesc succesul sau eșecul.

1. Obiectiv comun2. Depind unul de celălalt3. Au un lider comun4. Împărtășesc succesul sau

eșecul

Rolurile psihologiceExistă în mod natural cinci roluri

psi hologice în jurul cărora persoaneleîn mod natural se orientează.

Persoanele au două roluri în ca -drul unei echipe: unul funcțional șiunul psi hologic.

Rolul funcțional este cel definit detitlul postului sau poziția din ca drulorganizației - Director executiv, inginer,contabil etc.

Rolul psihologic este rolul în ju rulcăruia o persoană în mod natu ralgravitează în funcție de trăsă tu rile salede personalitate.

„Când mai multe persoane suntreu nite într-o echipă, cu sarcinile tra -sate, există o fază incertă în care in -divizii caută să-și găsească locul -rolul psihologic”, spune Dave Wins -borough.

1. Rezultate - Rolul orientat pe re -zul tate este definit de scorul ridicat pescala Ambiție din HPI. Persoanelecare obțin scoruri ridicate pe scalaAm biție sunt persoane care au în cre -dere în sine în contexte sociale, detipul liderilor, competitivi, energici. Eicaută roluri de lideri, coordoneazăechi pa și îi conduc pe ceilați spre atin -ge rea obiectivelor de business. Totuși,ei pot să fie mult prea competitivi cuceilalți colegi sau subordonați și nusunt înclinați să caute opiniile celorlalți.

2. Relaţii - Rolul orientat pe relațiieste bazat pe scoruri peste medie pesc alele Senzitivitate Interpersonală șiSo ciabilitate din HPI. Persoanele careob țin scoruri moderate spre ridicate peam bele scale sunt persoane gre ga re,vor bărețe și sunt considerate de cătreceilalți ca fiind calde, prie te noa se, abor -da bile și încântătoare. Per soa nele careocu pă acest rol sunt aten te la nevoilece lorlalți, grijulii și coo perante. Acesteper soane sunt buni ascultători și sebu cu ră de în cre dere și respect de laceilalți membri; totuși, este posibil caacestea să fie mai preocupate deceilalți decât de re zultate.

3. Procese - Rolul orientat pe pro -ce se este definit pe baza unui scor ri -dicat la scala Prudență din HPI. Per soa -nele cu un scor ridicat pe această scalăsunt persoane proceduralizate, mo tivatede organizare, atente la de ta lii și la im -ple mentare. Ele setează stan darde înal -te de performanță atât pen tru ele, cât șipentru ceilalți mem bri ai echipei. Tot uși,pot fi considerate rigide, inflexibile și potsă nu vadă imaginea de ansamblu.

4. Inovaţie - Rolul orientat pe ino -vație este bazat pe scorul ridicat lasca la Curiozitate Intelectuală din HPI.

Echipele înalt performante pot oferi companiilor un avantajcompetitiv incontestabil. Totuși, cei mai mulți dintre manageri vorspune că, deși este ușor să construiești o echipă cu potențialmare, rareori se întâmplă ca aceasta să performeze la capacitatemaximă.

Adevărul despre echipeÎnţelegerea legăturii dintre personalitate șimaximizarea performanței echipei

PUBLICITATE

Page 31: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

În situații de stres, punctele forteale persoanelor pot deveni cele maimari slăbiciuni - Persoana de vânzăriam bițioasă își câștigă reputația decom petitor acerb, contabilul meticulosse transformă într-un tipicar sau micro -ma nager.

Profilul de Dezvoltare HoganProfilul de Dezvoltare Hogan des -

crie partea întunecată a personalității- comportamente pe care oamenii leafișează atunci când se află sub pre -siune sau stres. HDS-ul măsoară tră -să turile de personalitate prin inter me -diul a 11 dimensiuni:

Volatilitate emoțională: capricios,ușor de enervat, greu de mulțumit

Scepticism: neîncrezător, cinic,sen sibil la critici, pesimist

Precauție: neasertiv, rezistent laschimbare, evită să-și asume riscurile,lent în luarea deciziilor

Deconectare Socială: distant, in -di ferent la sentimentele celorlalți, ne -co municativ

Pasiv Agresivitate: aparent des -chis la colaborare, dar în privat iritabil,încăpățânat, necooperant

Aroganță: prea sigur pe sine, aro -gant, autoevaluare exagerată

Manipulare: fermecător, își asumăris curi, testează limitele, caută sti mu -larea

Melodrama: dramatic, caută aten -ția, întrerupe, slab ascultător

Imaginativitate: creativ, dar gân -deș te și acționează în moduri neo biș -nuite sau excentrice

Perfecționism: orientat către de -ta lii, organizat, planificat, perfecționist

Submisivitate: dornic să fie plă -cut, ezită să acționeze independentsau împotriva opiniei celorlați

Dacă prea mulți membri ai echipeiîm părtășesc aceleași tendințe de de -rai ere, aceste tendinţe devin factoride deraiere ai echipei. Factorii de de -ra iere se încadrează în 3 categorii:

Distanţare - îi ajută pe indivizisă-și gestioneze anxietatea şipresiunea re simțită prin menținereaunei distanțe și îndepărtarea celorlalți.

Agitarea - sunt mai degrabă fac -tori ofensivi decât defensivi ca răspunsla pre siunea resimțită. Aceștia îi ajutăpe in divizi să gestioneze situațiilemani pu lându-i sau controlându-i peceilalți.

Cedarea - ajută indivizii să gestio -ne ze stresul şi anxietatea prin con -stru irea de alianțe cu ceilalți.

Acești factori de deraiere pot con -duce la puncte oarbe comune, reacțiiam plificate sau răspunsuri com pe ti -tive, în care membrii echipei intră într-ocursă a înarmării ca răspuns la com -por ta men tul de deraiere al celorlalți

într-un mod care declanșează şi maimulte com portamente de deraiere.Totuși, con știentizând caracteristicileco mune, echi pele pot lucra la dimi -nua rea ten din ț elor și corectarea com -portamentului problematic.

Cultura echipeiMotivele, valorile și preferinţele

prin cipale ale unei persoane au impactasu pra fiecărui aspect al vieții sale,prin ceea ce găsește ca recompensăpen tru propriul comportament. Cândma joritatea membrilor unei echipe îm -păr tășesc același valori, aceştia fo r -mează baza pentru norma, cultura șistilul decizional al echipei.

Profilul Motivaţiilor,Valorilor şiPreferinţelorProfilul Motivațiilor, Valorilor și Pre -

fe rinţelor identifică principalele motive,va lori, interese și convingeri care de -ter mină ce tip de cultură este probabilsă aibă o echipă.

MVPI măsoară valori cu ajutorula 10 scale:

Recunoaştere: receptiv la atenție,apro bare și laude

Putere: dorința de succes, rea li -zare, statut și de a fi în control

Hedonism: orientat pentru dis trac -ție, plăcere și bucurie

Altruism: dorința de a-i ajuta pecei lalți, de a contribui la social

Afiliere: dorinţa și plăcerea in ter -ac țiunii sociale

Tradiție: dăruire, convingeri per -so nale puternice, simțul obligației

Securitate: nevoia de predicti bi -li tate, de structură și ordine

Comerț: interese pentru bani, pro -fit, investiții și oportunități de afaceri

Estetică: nevoia de autoexpri ma -re, preocupare față de aspectul și de -si gnul produselor activității

Știință: Căutarea cunoașterii, cer -ce tării, tehnologiei și a datelor con -crete

Valorile comune ale echipei au im -pact în trei aspecte majore:

Coerență - Valori comune facili -tea ză integrarea în echipă și deter mi -nă ca lucrul alături de colegi să fiemai ușor și mai plăcut. Conflictele tindsă fie mai productive între membrii e -chipei cu valori congruente, fiind con -cen trate mai ales pe diferențe tehnicesau profesionale.

Eficiență mărită - membrii echipeisunt pe aceeași lungime de undă înfața situațiilor și sarcinilor, înţeleg ne -vo ile celorlalți și au încredere reciprocămai mare, comparativ cu indivizii dine chi pele care nu împărtăşesc aceleașivalori.

Stabilitate - Împărtășind aceleaşiva lori la nivel de echipă, duce la ocreș tere a nivelului de încredere al in -di vizilor fa ță de echipă și de obiectivula cesteia. A cest fapt determină o creş -tere a mo tivației de a reduce fluctuațiaîn cadrul echipei respective. Per soa -ne le care petrec mai mult timp în ca -drul echipei au o probabilitate mai ma -re de a se im pli ca în activități și deciziicare sunt be nefice pentru echipă înansamblu.

Raportul de echipăHOGANDezvoltat în parteneriat cu firma

Winsborough Ltd., raportul de echipăHogan se bazează pe știința provenitădin evaluările de personalitate pentrua ajuta echipele să-și înţeleagădinamica internă într-o manieră cumnu a mai fost posibilă.

Raportul de echipă Hogan ana li -zea ză scorurile membrilor echipei laPro filul de Personalitate Hogan pentrua identifica rolul psihologic în care sepo trivește în mod natural fiecare mem -bru al echipei. Raportul afișează pro -cen tul de membri ai echipei care ocu -pă acel rol și subliniază principalelela cune. În final, informațiile oferă feed -back și sugestii de dezvoltare în func -ție de orientarea echipei.

Identificareapunctelor nevralgiceUtilizând Profilul de Dezvoltare

Hogan, raportul de echipă Hoganiden ti fică puncte de risc sau deraianţico muni, care pot deveni problematici,atunci când membrii echipei sunt en - tu ziaști, obosiţi, suprasolicitați sau dis -trași. Aceste comportamente pot inter -fera cu abilitatea membrilor echipeide a construi relații și de a păstraobiective coezive.

Cultura echipei este suma valorilortuturor membrilor echipei - Motiveleşi preferințele cele mai puternice caredetermină ceea ce este dezirabil șipentru ce merită să muncești. UtilizândProfilul Motivațiilor, Valorilor și Pre fe -rin țelor, raportul de echipă Hogan,iden tifică valorile comune şi modul încare vor contribui acestea la formareaculturii echipei.

Atingerea combinației corecte decom petențe, experiență și per so na li -ta te este cheia creării unei echipe pro -ductive și a unor angajaţi satifăcuți.Ra portul de Echipă Hogan reprezintăin strumentul ideal pentru atingereamaximului de performanță.

Cristi MIHAIHead of Psychology Department

HART [email protected]

.............................................................................................................................................. octombrie 201460

CO

NS

ULT

AN

ȚĂ RAREȘ MĂCINICĂ

Managing DirectorLagermax AED Romania“At Lagermax, when we speakabout transport and logistics, wespeak about competitiveadvantage, added value andfaith. Faith in solutions,innovation, inspiration, values,success, in being the best. Thebest, because our customerswant us to be the best.

At Lagermax, we grow leaders,because we represent leaders. AtLagermax, we have dreams. Wefollow our dreams. But we alsomake them come true. Becausewe know that dreams combinedwith hard work means success.And success comes fromsatisfied customers. And this isour passion.

The future belongs exclusively tothose companies which believein adaptability and guidethemselves exclusively by thecustomers’ needs. At Lagermax, we think about thatevery day."

Page 32: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................ 63

Întrebările lunii OCTOMBRIE (etapa 59)

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. Analiza pieţei presupune:a. Analiza furnizorilorb. Analiza produselorc. Analiza concurenţeid. Analiza produselor,

furnizorilor, concurenţei,potenţialilor înlocuitori

2. Primirea comenzilor dereaprovizionare pe baza uneidecizii centralizate de către reţelelede distribuţie este un proces:

a. Pushb. Pull

c. Push şi Pull

3. Optimizarea furnizorilor înseamnă:a. Reducerea numărului lorb. Creşterea numărului lorc. Restrângerea distribuţiei lor

geograficed. Utilizarea profitabilă a puterii de

cumpărare a unei organizaţii în raportcu un număr cât mai mic de furnizori,cu condiţia siguranţei livrărilor şiasigurarea calităţii dorite pentrumărfuri şi servicii, la preţuricompetitive.

HENKEL

Câştigătorii lunii SEPTEMBRIERodica Hărănguş şi Viorel Macovei

Ei au fost concurenții care au răspuns corect laîntrebările lunii august, cea de a 58-a etapă aconcursului de logistică, urmând ca al treileapremiu să se reporteze pentru luna viitoare.

Concursul de cunoştinţe generale în domeniullogisticii lansat de ZIUA CARGO şi compania

de consultanţă şi training în logisticăSupply Chain Management Center continuă cu

etapa a 59-a. În fiecare lună, publicăm 3 întrebăritip grilă, pentru ca, în luna următoare, să dăm

publicităţii variantele corecte de răspuns.Câştigătorii sunt stabiliţi prin tragere la sorţi

dintre persoanele care răspund corect.

MĂSOARĂ-ȚIcunoștințele de logistică! (59)

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde pânăpe 7 noiembrie,

prin e-mail la [email protected],

menţionând variantele derăspuns şi datele de contact

(nume, telefon, e-mail) saudirect pe site-ul nostru

www.ziuacargo.ro, pe paginadedicată concursului.

Câştigătorii ediţiei din o şivariantele corecte de răspunsvor fi publicate în numărul din

octombrie al revisteiZIUA CARGO.

CCOO

NNCC

UURR

SS

Întrebările lunii SEPTEMBRIE (etapa 58) şi răspunsurile corecte:

1 Sistemele de stocare de tip„cantrilever“ sunt utilizatepentru:

a. Stocarea palețilorb. Stocarea profilelor lungi -

CORECTc. Stocarea plăcilord. Stocarea articolelor de mici

dimensiuni.

2.Randamentul unui echipamentde manipulare reprezintă:

a. Numărul de ore de funcționare peunitatea de timp

b. Numărul de paleți manipulați peunitatea de timp - CORECT

c. Numărul de ore autonomie pentrubaterie

d. Numărul de mijloace de transportîncărcate/descărcate pe unitateade timp.

3. Rentabilitatea unui echipamentde manipulare în depozitreprezintă

a. Raportul dintre costul anual şiamortizare

b. Raportul dintre costul anual şirandament - CORECT

c. Raportul dintre costul anual şivenituri

d. Raportul dintre venituri şirandament.

PPAASS

AAGG

EERR

II

IIAAAA HHAANNOOVVRRAASSuubb sseemmnnuull uuttiilliittăățțiiii

Page 33: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

.............................................................................................................................................. octombrie 201464

ȘT

IRIȘ

TIR

I

PUBLICITATE

65 DE ACCIDENTEANUAL, LA CALEAFERATĂ

Anual, în România, suntînregistrate, în medie, 65 deaccidente la trecerile la nivel cucalea ferată, generate denerespectarea regulilor decirculație rutieră, în care mor, înmedie, 20 de oameni iar alți 30sunt accidentați. CFR Călători faceapel către toți conducătorii auto sărespecte avertizările/regulile detraversare a trecerilor la nivel cucalea ferată și să acordeimportanța și atenția cuvenităacestora.

TREN DE NOAPTEBUCUREŞTI-CLUJ

Trenul InterRegio 1641/1642Bucureşti Nord – Dej Călători şiretur şi-a prelungit traseul până laCluj-Napoca şi retur, în regim detren Regio Expres. Pentru această

variantă de călătorie, CFR Călătoripune la dispoziţia pasagerilorvagoane de dormit, cuşetă şiclasă. Astfel, IR 1641/R11411 vaavea plecare din Bucureşti Nord laora 21.10 şi va ajunge în Dej la ora1.16, va pleca la 6.33 şi va ajungela Gherlka la ora 6.49 şi la Cluj-Napoca, destinaţia finală, la ora7.38. R11410/IR1642 va pleca dinCluj-Napoca la ora 19.35 şi vaajunge la Gherla la 20.31, la DejCălători la 20.50, de unde va plecala ora 21.16 şi va ajunge înBucureşti Nord la 6.37.

MERCEDES, MAȘINAOFICIALĂ MEDIA MUSICAWARDS 2014

Mercedes-Benz România a oferitMaşina Oficială a Media MusicAwards – unul dintre cele maiimportante evenimente muzicaledin Romȃnia -, unde i-a susținut pecei mai importanți artiști aimomentului. Delia, Puya, AdrianSînă, CONNECT-R, Andra, Vunk,Cargo, Holograf și-au făcut aparițiala ceremonia Green Carpet înautomobile Mercedes-Benz.Artistul What’s Up a primit trofeulFastest Climber din parteaMercedes-Benz pentru melodia„Taxi” care a urcat vertiginos înpreferințele românilor.În calitate de Maşina Oficială aevenimentului, Mercedes-Benz

le-a asigurat celebrităților prezenteaici deplasări confortabile şiluxoase la bordul elegantelorautoturisme Clasa A, Clasa C șiClasa V. În cadrul Galei MediaMusic Awards au fost premiațiartiștii care au avut cele mai multedifuzări în ultimele 12 luni, conformmonitorizării realizate de MediaForest.

LA MUNTE, CU TRENULCFR Călători asigură și în aceastătoamnă legături directe cu trenulspre destinaţii turistice dinRomânia, prin oferta Bilet deweekend, tariful de rezervare alocului (de 4 lei) fiind opţional.Exemple de tarife: • Bucureşti Nord – Câmpina –Breaza – Sinaia: 12,35 lei la tren Rsau 24,05 la IR, clasa a 2-a, ocălătorie din cele 4 weekenduri, şi98,8 lei R sau 192,4 lei IR, 4călătorii în 4 weekenduri dus-întors; • Craiova – Băile Herculane: 13,98lei R sau 27,3 lei IR, clasa a 2-a, ocălătorie din cele 4 weekenduri, şi111,84 lei R sau 218,4 lei IR, 4călătorii în 4 weekenduri dus-întors;• Timişoara Nord – Buziaş: 3,58 leiR sau 7,15 lei IR, clasa a 2-a, ocălătorie din cele 4 weekenduri, şi28,64 lei R sau 57,2 lei IR, 4călătorii în 4 weekenduri dus-întors; • Cluj-Napoca – Ciucea – Bratca –Şuncuiuş: 8,78 lei R sau 17,55 leiIR , clasa a 2-a, o călătorie din cele4 weekenduri, şi 98,8 lei R sau192,4 lei IR, 4 călătorii în 4weekenduri dus-întors; • Braşov – Rupea (cetatea) –Sighişoara: 12,35 lei R sau 24,05lei IR , clasa a 2-a, o călătorie dincele 4 weekenduri, şi 98,8 lei R sau192,4 lei IR, 4 călătorii în 4weekenduri dus-întors; • Suceava – Cacica: 3,58 lei R sau7,15 lei IR, clasa a 2-a, o călătoriedin cele 4 weekenduri, şi 28,64 leiR sau 57,2 lei IR, 4 călătorii în 4weekenduri dus-întors; • Suceava – Vatra Dornei Băi h:10,4 lei R sau 20,8 lei IR, clasa a2-a, o călătorie din cele 4weekenduri, şi 83,2 lei R sau 166,4lei IR, 4 călătorii în 4 weekenduridus-întors; • Constanţa –Bucureşti Nord: 19,9lei R sau 37, 7 lei IR, clasa a 2-a, ocălătorie din cele 4 weekenduri, şi159,2lei R sau 296 lei IR, 4 călătoriiîn 4 weekenduri dus-întors.Pentru călătoriile individuale întreSinaia şi Braşov în zilele de vineri,sâmbătă şi duminică, CFR Călătoriacordă reduceri între 31% şi 56 labilete.

NOUĂ ANVELOPĂPIRELLI ALL-SEASON

Pirelli a lansat pentru prima datăpe piața europeană o anvelopă AllSeason. Noua anvelopăcompletează perfect gama Pirelliexistentă, potrivindu-se în oriceperioadă a anului și adaptându-secelor mai frecvent întâlnite condițiide mediu. Pirelli continuă să recomande cutărie anvelopele de iarnă pentru aface față condițiilor atmosfericeextreme și a oferi performanțemaxime.Noua anvelopă Cinturato AllSeason este concepută specialpentru vehiculele de oraș, care nurulează pe distanțe lungi sau la

viteze ridicate. În consecință,posesorii acestor vehicule sunt maipuțin motivați să schimbeanvelopele în funcție de sezon. Dinpunct de vedere tehnic, nouaanvelopă a fost dezvoltată pentru agaranta performanțe echilibrateatât iarna, cât și vara. Prin urmare,aceasta comportă atât „fulgul denea”, cât și indicatorul „M+S”, caregarantează cel mai înalt nivel desiguranță în condiții de iarnă.

ANTICORUPŢIE ÎN TREN CFR Călători apelează la spiritulcivic al pasagerilor să semnaleze,la tel. 0800.88.44.44 - apelabilgratuit din rețeaua TelekomRomânia -, cazuri de ilegalitate întren, pentru a susține campaniaPlanului sectorial de acțiuneprivind implementarea StrategieiNaționale Anticorupție 2012-2015(SNA), în scopul îmbunătăţiriicalităţii serviciilor feroviare petermen mediu şi lung, precum șidescurajarea călătoriilor fără biletpe calea ferată. Numai anul acestaau fost aplicate aproximativ 500 desancțiuni personalului de tren și au

fost identificați peste 340.000 depasageri fără bilet, cărora le-aufost eliberate pe loc legitimații decălătorie.

5 ZBORURI NOI DINTIMIŞOARA

Aeroportul Internaţional „TraianVuia” din Timişoara va opera dinnoiembrie 5 noi curse, spre Italia(Torino şi Bari), Germania(Frankfurt şi Memmingen), Belgia(Bruxelles). Conducereaaeroportului speră la o creştere atraficului după ce lipsa curselorCarpatair l-a afectat în primele 6luni. Din ianuarie, aceastăcompanie a intrat în insolvenţă şişi-a suspendat toate zborurile de laşi spre Timişoara şi din întreagaţară. Abia în august lucrurile şi-aumai revenit pe acest aeroport:69.257 de pasageri faţă de 49.864în august 2013 (cu 39% mai mare)- trafic datorat şi curselor devacanţă. În primele 9 luni, traficuls-a poziţionat cu 7,7% sub cel dinperioada similară a anului trecut,respectiv 469.382 de pasageri faţăde 508.555.

Primăria Capitalei a decissă-şi facă un regulamentpropriu pentru amenajareapistelor de biciclete, în lipsaunui act normativ adoptat lanivel central, astfel că a scosla licitaţie elaborarea unuistudiu în acest sens, pentrucare este dispusă să dea126.000 de euro. Potrivitcaietului de sarcini, noilenorme tehnice vor fi„specifice condiţiilor oferitede reţeaua stradală şiparticularităţile de trafic dinBucureşti”. CGMB a aprobatla începutul lui septembrieamenajarea a 97 km de pistepentru biciclişti pe 60 destrăzi. Municipalitatea vareconfigura mai multe arterede circulaţie pentrurealizarea noilor piste şi vaamenaja mai multe „puncteintermodale care să asigure

accesul către staţiile detransport public atât apietonilor, cât şi abicicliştilor”. Valoarea totalăa investiţiei este de 9,8milioane euro, baniiprovenind de la Guvern.Durata de implementare aproiectului este de 18 luni.

STUDIU PENTRU PISTE DE BICICLIŞTI

Page 34: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

tim scaunul pneumatic, panoul de bordajustabil împreună cu volanul, geamulelec tric, camere interioare și exterioare.

Transmisia automată ZF cu 6trepte și motorul Cummins cu 6 cilindricompletează dotările noului autobuzurban Citiport.

Bineînțeles, la standul AnadoluIsuzu nu putea lipsi Visigo, autocarulturistic de 9,5 m lungime și până la 39locuri.

Alături de acest model, cu ocaziaIAA, constructorul turc a prezentat onouă variantă - Visigo Interurban.Acest autovehicul este destinat cur se -lor regulate, are 9,5 m lungime și estepropulsat de un motor CumminsEURO 6, având o putere maximă de254 CP, la 2.100 rpm.

Visigo Interurban oferă o ca pa ci -tate de până la 35 locuri pe scauneși 12 locuri în picioare.

Autovehiculul este dotat cu lift pen -tru accesul persoanelor cu dizabilități.

Nu au lipsit din stand nici modeleleCitibus, Turquoise, precum și celeapar ținând Seriei Novo, toate fiindechipate cu motoare EURO 6.

În cadrul IAA, standul DAIMLERse prezintă ca un miniorășel, în caretoa te nevoile de transport sunt satis -fă cu te cu ajutorul numeroaselor soluțiiexpuse. La capitolul transport urban,ac torul principal este, bineînțeles,Citaro, care își continuă povestea desucces aducând noi îmbunătățiri.

De exemplu, modelul articulatCitaro G poate fi acum echipat cu mo -torul instalat orizontal OM936h, cu șa -se cilindri în linie, cilindree de 7,7 l,354 CP și 1400 Nm. Masa redusă anoului motor și spațiul mai mic pentruinstalare asigură o creștere a capa ci -tății de transport cu opt călători.

La capitolul transport turistic și nunumai, găsim modelul Mercedes-BenzTourismo, care a sărbătorit 20 de anide existență. Noi elemente vin să facăși mai atractiv acest model - AEBSAd vanced Emergency Braking Sys -tem, Lane Assistant, la care se adaugăo nouă variantă de motorizare.

Astfel, motorul OM 470 (428 CPși 2.100 Nm) cu șase cilindri în linieeste disponibil astăzi și pentru mo de -lele cu două punți.

Nu a lipsit nici Travego, mai sigurși mai economic, cu spectaculoaselesale sisteme Active Brake Assist3 șiPPC (Predictive Powertrain Control).

Prezentat la standul IVECO, noulDaily Minibus este disponibil în șapte

variante, putând răspunde astfel unorne voi de transport diverse, de la inter -ur ban, la turistic și transport pentru elevi.

Noul Daily Minibus oferă o nouăgamă de modele, cu ampatamentemai lungi, interior și exterior rede se -nate și un nou post de conducerepentru șofer. Autovehiculul este dotatcu sisteme de siguranță de top, printrecare amintim ESP (Electronic StabilityProgram) și LDWS (Lane DepartureWarning System), ce previne pă ră -sirea involuntară a benzii de rulare.

Poziția mai coborâtă a șoferului șivolanul având dimensiuni mai micicon tribuie la o mai bună ma ne vra bi -litate și un condus mai plăcut.

Interiorul modern, sistemul de cli -matizare și ventilație mai performant,precum și suspensiile pneumaticeîmbunătățite contribuie la confortulcălătorilor.

Gama de modele Daily Minibusinclude o variantă de 6,1 t, cu am pa -tament de 4.100 mm și capacitate depână la 22 de scaune, la care seadau gă șoferul și ghidul. În plus, capa -citatea de transport a bagajelor a fostmajorată cu 30%.

Noul Daily Minibus este disponibilîn următoarele variante: Tourys, Line,Citys și Pop.

La stand a fost prezentat un60C17 Tourys, având 7,5 m lungime

octombrie 2014 ............................................................................................................................................

IAA

HA

NO

VR

A

67.............................................................................................................................................. octombrie 201466

IIAAAA

HHAA

NNOO

VVRR

AA

SSuubb sseemmnnuulluuttiilliittăățțiiii

A NADOLU ISUZU a sărbătorit30 de ani de existență cu oca -zia IAA Hanovra. Compania

a fost prima care a inițiat un parteneriatturco-japonez în industria auto în Tur -cia, prin semnarea unui acord de licen -ță cu Isuzu în 1984. De atunci, Ana -dolu Isuzu a produs și comercializatcamioane ușoare, van-uri, minibusuriși pick-up-uri.

Astăzi, autobuzele realizate decom pania turcă sunt exportate înaproape toate țările UE, Anadolu Isuzufiind lider în exportul de minibusuritimp de 10 ani (2004-2013).

Standul din cadrul IAA a expus nu -me roase autovehicule, iar premierelenu au lipsit.

CITIPORT este noul autobuz ur -ban de 12 m propus marilor orașe.De sign-ul plăcut și interiorul spațiossunt primele aspecte pe care le re -marci la noul auto ve hicul. Acesta oferăo bună acces ib i li tate în interior, chiar

și pentru per soa nele cu dizabilități, unsistem modern de informare pentrucălă tori și o clima ti zare ce asigură odis tri buție echilibrată a aerului pe toatălungimea autobuzului.

Autovehiculul având un sistem defrânare cu acțiune pneumatică a fostdotat cu EBS și intarder în trei trepte,

integrat în cutia de viteze și acționatma nual sau prin pedală. De aseme -nea, autobuzul a fost echipat cu sis -tem de asistență la plecarea în rampă(hill holder).

Postul de conducere este unul mo -dern, care asigură un nivel ridicat decon fort pentru șofer. Printre dotări amin -

La această ediție a IAA, expozanții s-au concentrat în general pesoluții practice, ce pot fi puse în aplicare repede și aduc beneficiicuantificabile operatorilor de transport.

Page 35: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................ 69.............................................................................................................................................. octombrie 201468

IAA

HA

NO

VR

A

(4.100 mm ampatament), 19+1+1locuri și 6,1 t masă totală. Autove hi -cu lul este dotat cu un motor F1C 3.0litri și 170 CP.

Dotările corespund din plin sco -pului mașinii, acela de a efectua curseturistice: geamuri duble, lumini indi vi -duale cu LED, sistem audio/video, cuDVD și monitor LCD de 17'', porturiUSB pentru pasageri, frigider...

Modelul Crossway Low Entry (LE),de 13 m, prezent, de asemenea, înstan dul Iveco, oferă 45 de scaune șieste echipat cu un motor Tector 7, cedez voltă 285 CP.

Gama Crossway Euro VI este unaver satilă oferind numeroase soluțiipentru transport de la interurban lacel școlar. Sunt disponibile trei variantede lungime (10,8 m, 12 m și 13 m) șicinci versiuni: LE (Low Entry), pentrutransport urban și interurban; Pop, ex -clu siv pentru transportul elevilor (ajun -ge până la 63 de locuri în varianta de13 m); Line, pentru curse interurbanepe distanțe scurte și medii; HV (HighValue), echipat pentru un confort ridi -cat; Pro, combină confortul cu bunaaccesibilitate.

Datorită versatilității, precum șicosturilor reduse de operare, Cross -way Euro VI este prezentat de cătreconstructor ca fiind un autovehiculfoarte profitabil - „money maker".

KARSAN atacă piața europeanăcu produse de nișă, capabile să seadapteze cu precizie nevoilor cliențilorsăi. Autobuzul urban Atak cu podeacoborâtă și 8 m lungime oferă o ca -pa citate de transport de până la 58de pasageri, iar accesul persoanelorcu dizabilități se realizează cu ajutorulunei rampe. Karsan Star este destinatcurselor turistice scurte și medii sautransportului regulat. Are 8 m lungimeși o capacitate de 31 de călători.Spațiul pentru bagaje este de 4,25mc. Constructorul promite pentruacest model costuri foarte reduse deope rare. Și pentru a demonstra că sepoate și mai mic, constructorul turc aadus la IAA și modelul Jest, autobuzur ban de 6 m lungime, cu podea co -borâtă. Karsan a dezvoltat deja o rețeade vânzări în 19 țări, inclusiv România.

MAN Lion’s City GL CNG a primittitlul de „Bus of the Year 2015“, fiindapreciat pentru eficiență în materie deconsum, protecția mediului, precumși pentru un concept interior modern,ce permite transportul unui numărmare de călători.

Motorul EURO 6 CNG ce echi pea -ză autobuzul reprezintă o soluție eco -lo gică pentru transportul public. În si -tua ția în care este alimentat cu biogazsau e-gas, acest autobuz articulat de -vine practic neutru din punct de vedereal emisiilor de carbon.

MAN Lion’s City GL CNG are18,75 m și poate transporta până la142 de călători. Accesul se realizeazăprin cinci uși duble. Autobuzul estedo tat cu trei scaune retractabile, con -tro late de către șofer. Astfel, în cazulunor fluxuri mari de călători, spațiulpen tru pasagerii în picioare poate fimărit.

MAN dispune de un portofoliu largde autobuze destinate transportuluiur ban, de la 12 m la 18,75 m lungime,cu două, trei și cinci uși pentru accesși numeroase motorizări diesel, hibridsau pe gaze naturale.

La standul MAN au putut fi ad mi -rate modele precum Lion's City GLBus Rapid Transit, destinat fluxurilormari de călători, Lion’s City L LE CNG,o alternativă mai curată și mai eficien -tă, și Lion's City Hybrid, ce econo mi -sește până la 30% carburant.

Bineînțeles, de la IAA nu puteaulipsi autocarele MAN și Neoplan. Iaro dată cu acestea, constructorul ger -man a prezentat în premieră sistemul

controlat prin GPS de cruise control,MAN EfficientCruise. EmergencyBrake Assist (EBA) este de asemeneaun sistem disponibil pentru toate au -tocarele MAN și Neoplan.

MAN EfficientCruise permite șofe -rului să aibă o conduită anticipativă șieficientă în timpul condusului, ana li -zând diferențele de nivel ale drumuluicu ajutorul GPS și a hărților topo gra -fice. Astfel, viteza poate fi adaptatăcorespunzător pentru un consumoptim. Consumul de carburant poatefi redus cu până la 6%.

Tot cu ocazia IAA, constructorul aanunțat că binecunoscutul model su -praetajat Neoplan Skyliner va fi dis -po nibil în varianta EURO 6 începândcu iunie 2015.

OTOKAR a prezentat la Hanovragama sa largă de autobuze și auto -care, de la 7 m la 12 m lungime.

Cifrele arată bine pentru pro du -cătorul turc. În 2013, a înregistrat ocreștere a veniturilor de 40%, iar ex -porturile au ajuns la aproximativ 117milioane USD. Autobuzele Otokar suntco mercializate în 40 de țări, ma jo ri -tatea în Europa, unde vânzările aucrescut cu 25%.

Unul dintre motivele ce stă în spa -tele acestor rezultate este acela căechipa de ingineri Otokar care se ocu -pă cu proiectarea vehiculelor benefi -cia ză de un software propriu pentrudesign, precum și de facilități pentrucercetare-dezvoltare și testări.

Aproximativ 4% din veniturileanuale sunt investite în acest centru.

Vehiculele Otokar sunt proiectatepentru a fi „simple și funcționale“, țin -tind costuri reduse de operare, flexi -bilitate și, astfel, o eficiență ridicată.

La standul Otokar, autobuzul KentC, de 12 m, a fost echipat în premierăcu un motor Cummins EURO 6. Aces -ta dezvoltă o putere maximă de 280CP la 2.100 rpm. Transmisia esteVoith DIWA 864.5.

Vectio C este un autobuz de 9 m,low entry, echipat cu motor MAN D0836 LOH 73 EURO 6, ce dezvoltă250 CP la 2.300 rpm. Autovehicululare o transmisie Voith Diwa 6 și oferă23 de scaune + 7 (pliabile) + 27 locuriîn picioare + 1 șofer.

Navigo U SH oferă o capacitatede 33+6+1 locuri. Scaunele sunt prin -se pe șine, putând fi scoase. Astfel,interiorul poate fi amenajat în nume -roa se moduri. Un sistem cu lift facili -tea z ă accesul persoanelor cu dizabi -li tăți. Autobuzul are o lungime de 7.721mm și este echipat cu un motorCUMMINS ISBe4.5 EURO 6, cedezvoltă 180 CP la 1.200 rpm.

O nouă versiune VIP, de 8,4 m, aNavigo T a fost lansată cu ocazia IAA.Pasagerii vor beneficia de un confortdeo sebit pe cele 20+1+1 scaune,aces tea având o distanță de 750 mmîntre ele. Noul model este echipat cumotor Cummins EURO 6, de 180 CPși cuplu maxim de 700 Nm la 1.200rpm. Transmisia automată este Allison.

La stand a fost prezent și VectioT, un autocar turistic de 10 m și ca -pacitate de 34+1+1 locuri, echipat cumotor MAN D 0836 LOH 72 EURO 6,ce dezvoltă 290 CP la 2.300 rpm.

SCANIA oferă o gamă completăde autobuze și autocare EURO 6.

Prin versiunea hibrid a modeluluiScania Citywide LE, constructorul sue -dez realizează un nou pas importantcătre transportul neutru din punct devedere al emisiilor de carbon, certi fi -când acest autovehicul pentru utili za -rea biodiesel-ului.

Gama Scania Citywide cuprindeauto buze între 10,9 m și 18,1 m șimo torizări cu puteri între 250 și 360CP. Modelele cu 320 CP și 360 CP potutiliza biodiesel. De asemenea, suntdisponibile motoare pe gaz cu puteride 280 și 320 CP.

Scania Touring HD este oferit întrei variante de lungime, între 12 și13,7 metri. Motorizările disponibilesunt de 360, 410 și 450 CP, ultimulpentru utilizarea de bio diesel.

Noul model cu două punți și lun -gi me de 12,9 metri reprezintă o soluțieinteresantă și economică pentru ope -ra tori, oferind capacitate superioarăde transport fără a scădea confortulpasagerilor.

„Semnul excelenței“ este noulmotto al SETRA, care a prezentat laIAA o gamă largă de autovehiculeapar ținând celor trei serii MultiClass,ComfortClass și TopClass. Printreaces tea, s-au numărat patru premiere

mon diale: Setra MultiClass400 LEbu -si ness, un autobuz low-entry proiectatsă fie cât mai eficient, Setra Com -fortClass500MD, și din seria Com -fortClass500HD, S511HD club bus șiS519HD, ce oferă un număr impre -sio nant de scaune.

Setra S516HDH a oferit imagineaconfortului pe care o poate asiguraTopClass500. Nu a lipsit nici modelulsupraetajat TopClass S431DT.

Noile modele Setra Com -fortClassMD reprezintă o nouă familiede autobuze în cadrul seriei Con -fortClass 500. MD reprezintă simbolulpentru Mid-Decker (înălțime medie apodelei). Autovehiculele combină con -fortul autocarelor turistice cu ocaroserie mai joasă, având o înălțimede 3,56 m. Noua familie cuprindemodelele S515MD (12,3 m lungime)și S516MD (13,1 m lungime). S 516MD poate oferi o capacitate maximăde 59 de scaune.

Lansarea noului Urbino a repre -zen tat marea atracție a standuluiSOLA RIS, iar producătorul polonez adecis să prezinte în același timpvarianta de 12 m, precum și cea de18 m, ar ti culată. Astfel, noile Urbino12 și Urbino 18 sunt disponibile pentru

IAA

HA

NO

VR

A

Page 36: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

.............................................................................................................................................. octombrie 201470

IAA

HA

NO

VR

A

a fi comandate. Noile autobuze vorintra în producție la începutul anuluiviitor. Mai robust, dar totodată maiușor, noul Urbino are un designcomplet nou, mai modern. Practic,constructorul po lonez s-a concentratpe îmbunătățirea calităților unuiautobuz care deja și-a demonstrat dinplin calitățile pe piața europeană.Caroseria este realizată din materialenoncorozive, la fel ca în cazulmodelului precedent, însă noul Urbinobeneficiază de o reducere sem -nificativă a masei. Conexiunile dintreprofilele de oțel orizontale și verticaleau fost redesenate și întărite. Pentrupodea a fost utilizată o com bi națieîntre foi de oțel inoxidabil și lemnstratificat. Foile de oțel fac parteintegrantă din șasiu și contribuie laîntărirea caroseriei.

Spațiul destinat motorului a fostconceput astfel încât să permită echi -parea cu diferite modele și implicitdiferite dimensiuni. Ambele motoarece echipează noul Urbino, DAF MX-11 (PACCAR), precum și CumminsISB6.7E6, corespund normelor de po -luare EURO 6. Cummins va livra deasemenea motorul ISLG8.9E6 ali men -tat cu gaz natural comprimat (CNG).

Totodată, noul autobuz a fost pro -iectat pentru a putea fi echipat cumoto rizări hibrid diesel-electric saupur electrice. Autovehiculul va fi dispo -nibil și în varianta de troleibuz, Trollino.

Masa redusă va asigura, conformdeclarațiilor constructorului, o scăderea consumului de carburant de apro -xi mativ un litru la 100 km. De ase me -nea, masa a fost mai bine distribuităpe cele două punți. Schimbările auasigu rat o creștere a numărului depasa geri ce pot fi transportați. Și con -fortul s-a îmbunătățit prin lipsa vibra -

ți ilor la interior și reducerea zgomo tu -lui, la 74.8 dBA. Pe lângă spațiul libermai mare în interior, călătorii vor apre -cia ușile mai late și mai înalte. Lățimeastandard a ușilor este de 1.230 mm,iar o variantă cu 20 mm mai lată estepo sibilă opțional. Luminile LED suntutilizate atât la interior cât și pentrutoate lămpile exterioare.

Postul de conducere, înălțat cu 50mm, este mai ergonomic, inclusiv da -torită bordului touch-screen.

TEMSA și-a concentrat atenția peechiparea autovehiculelor sale cunoile motoare EURO 6, demonstrândîncă o dată intențiile față de piața eu -ropeană.

Astfel, constructorul turc a expusîn stand modelele LD 12, HD 12, LF12 și MD9. Reprezentanții Temsa auarătat că segmentele pe care sunt pu -ternici în Europa sunt interurbanul și

transportul elevilor, iar seria LD a fostproiectată pentru acest tip de trans -por turi. Totodată, Temsa a anunțat mu -tarea centrului logistic european înAustria, într-un spațiu mai mare, careva deservi mai eficient nevoia de piesede schimb a clienților din Europa.

VOLVO a lansat autobuzul electrichibrid. Prin tehnologia de reîncărcarea bateriilor Volvo 7900 Electric Hybridobține o reducere de până la 75% acon sumului de carburant și implicit aemi siilor de CO2, față de un autobuzclasic, diesel. Întregul consum de e -ner gie este redus cu 60%.

Volvo 7900 Electric Hybrid mergeîn modul electric, silențios și fără emisii,în medie, 70% din cursă. Auto ve hicululoferă multă flexibilitate, pu tând rula înmodul electric în zonele selec tate, înrest funcționând ca un auto vehiculhibrid. Reîncărcarea ba te rii lor la capătulstațiilor durează 6 minute.

Producția de serie este progra ma -tă să înceapă la începutul lui 2016.Trei asemenea autobuze au fost dejatestate în Gothenburg în ultimul an, iardin această toamnă, pentru următoriidoi ani, opt Volvo Electric Hybrid vorfi utilizate în transportul public înStock holm. Acest test face parte dinZeEUS, un proiect UE desfășurat înșase țări europene.

Autobuzul este echipat cu unmotor electric alimentat de baterii li -thium și are, de asemenea, un micmo tor diesel. Poate rula aproximativ7 km doar electric, având caracteristiciclasice de autobuz urban - 12 m lun -gi me, capacitate de 95 de pasageri.Motorul electric Volvo I-SAM dezvoltăo putere de 150 kW și un cuplu maximde 1.200 Nm.

Radu BORCESCUHanovra, Germania

[email protected]

Page 37: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

octombrie 2014 ............................................................................................................................................

INE

DIT

73.............................................................................................................................................. octombrie 201472

INE

DIT

L acul are - în medie - o lungimede 35 km, un perimetru de 71km, o suprafață de 32,6 kmp

și un volum maxim de apă de 1.250milioane mc, fiind totodată - ca mărime- al doilea lac artificial din România șial treilea ca înălțime. Două captări se -cundare aflate la Tașca deviază apelerâurilor Bicaz, respectiv ale pârâuluiIzvorul Muntelui, în lacul principal. Apaacu mulată este folosită pentru pro du -cerea de energie electrică în centralahidroelectrică „Bicaz-Stejaru”.

Barajul a fost construit din betonși unește Muntele Gicovanu cu ObcinaHorștei, fiind situat în amonte de con -fluența pârâului Izvorul Muntelui cuBistrița. A fost construit între 1950 și1960, are o înălțime de 127 m, o lun -gi me de 435 m și o lățime maximă labază de 119 m.

Hidrocentrala „Dimitrie Leonida”se află în aval de baraj la 15 km deacesta, în satul Stejaru din comunaPân gărați. Centrala propriu-zisă estede tip semiaerian, include 6 grupurige neratoare cu turbine Francis cu ax

ver tical, dintre care 4 cu o putere in -sta lată de 27,50 MW și 2 de 50 MW(total 210 MW).

În decursul timpului, centrala elec -tri că a beneficiat de diverse activitățide reparații, înlocuiri de subansamble,optimizări ale echipamentelor de auto -ma tizare și modernizări de echipa -men te. Un proiect mai amplu, bazatpe finanțare de la Banca Europeanăde Reconstrucție și Dezvoltare și Ban -ca Mondială, intenționează o retehno -lo gizare de amploare a uzinei, nece -sară funcționării la parametrii optimipentru un nou ciclu de 3 decenii.

IstoricPrimul proiect pentru viitorul com -

plex hidroenergetic a fost făcut deinginerul român Dimitrie Leonida în1908, sub forma unei lucrări cu careacesta obține la Școala Politehnicădin Berlin - Charlottenburg, diplomade Inginer electrotehnist. Alte variantede proiect au urmat, lipsa finanțăriiamâ nând realizarea acestuia până

după cel de-al Doilea Război Mondial,când nevoia de energie necesară pro -iec tului de dezvoltare a industriei grelea determinat demararea realizării lui.În baza studiilor Institutului de Studiiși Proiectări Energetice București de -ru late în perioada 1949-1950, s-a ho -tă rât amenajarea hidroenergeticăcom plexă a râului Bistrița.

Startul lucrării s-a dat în toamnaanului 1950, sub forma a 3 șantieream plasate la intrarea și respectiv ieși -rea tunelului de aducțiune (satele Câr -nu și Stejaru) și în zona viitorului baraj(în apropierea confluenței Bistriței cupârâul Izvorul Muntelui). Cu proiec ta reași prospecțiunile geologice asigu rate deacelași I.S.P.E. București, șan tierele auavansat și, în primăvara lui 1951, a fostdeviat cursul apelor Bistri ței printr-unsistem de diguri dispuse longitudinal,în cepând și activitatea de străpungerea muntelui Botoșanu și construcție atu nelului. În zona bara ju lui, s-a săpatpână la adâncimea 30 m sub nivelulapelor râului, consoli dân du-se rocileprin injecții cu lapte de ciment până la

10-20 m adâncime. În 1953, au fostpuse în funcțiune pe plan local fabricilede ciment și be toa ne, iar activitatea detur nare pro priu-zisă a corpului principala demarat în 1956. La 1 iulie 1960,porțile bara jului s-au închis.

Galeria de aducțiune a fost exe cu -tată în condiții geologice foarte difi cile,implicând atât înfruntarea unor presiuniale apelor de infiltrație foarte mari, câtși infiltrații cu gaze pe a proa pe o treimedin lungime (o explozie a unei aseme -nea pungi de gaze s-a sol dat cu apro -xi mativ 30 de morți). Stră pun gerea s-afăcut pe 11 decembrie 1955.

Nici construcția hidrocentralei si -tuată pe terasa aluvională superioarăa Bistriței - prima centrală de marepu tere realizată în România - nu afost scutită de evenimente neplăcute,ajun gându-se până la inundarea aces -teia. Interconectarea uzinei electrices-a realizat cu începere din 1957, cânda fost pusă în funcțiune linia de 110kV ce venea de la Roman. Trei animai târziu, la sfârșitul verii, sunt puseîn funcțiune și liniile de 110 kV caremergeau spre Suceava și Fălticeni.Prima turbină pornea câteva luni maitârziu. Cu un an înainte de finalizareaba rajului, au pornit lucrările în aval deacesta pentru realizarea celorlalteamenajări hidroenergetice. În 1980,s-a finalizat și captarea secundară arâului Bicaz în lacul principal - princon strucția la Tașca a unui baraj și aga leriei de aducțiune derivată din acu -mularea nou constituită.

Folosirea munciiforțate și dislocareaașezărilorÎntre 10.000 și 15.000 de oameni

au muncit la ridicarea barajului, a tune -lu lui de aducțiune și a uzinei electrice.Pentru a asigura forța de muncă ne ce -sară, au fost aduși deținuți politici or ga -ni zați în Colonii de Muncă. Orga nizareadeținuților politici s-a făcut în două la -gă re. Primul s-a aflat la Dodeni, în loculactualei stații de transformare de la Co -jus na, și a adăpostit pe cei care au lucratla corpul barajului și în pa r tea amontea tunelului de aduc țiune. Celălalt a fostîn cartierul Ciungi, în locul actualului sta -dion din Bicaz, și a concentrat pe ceicare au lucrat la terasamentul căii feratecare venea de la Piatra Neamț și la con -struc ția gării din Bicaz. Numeroase acci -dente sol date cu decese și răniți au avutloc în rândul deținuților - supuși unorcon diții dure și lipsiți de experiență. Lacon strucție a lucrat, pe șantierele de laTu nel Intrare și Baraj, până la finele anu -lui 1959, și un detașament de 1.200 demi litari ai muncii. Alții 400 au lucrat la

construcția fabricii de ciment și la hi dro -centrala de la Stejaru.

Realizarea construcției a impusstră mu tarea parțială sau totală a 22de sate. Dintre acestea, unele ca Răp -ciune, Câr nu, Rețeș - au dispărut întotalitate. Au fost strămutați peste18.000 de locuitori din aproape 2.300de gospodării. Două cimitire, care ur -mau să fie îngropate de ape, au fostși ele dislocate. Preoții sa te lor Hanguși Fârțagi au început cu un an înaintede inaugurarea barajului să-și în dem -ne enoriașii la slujba de du mi ni că să-șimute morții în noul cimitir de pe DealulChirițenilor. A luat astfel naș te re ceeace avea mai târziu să se nu meas că„Dru mul Morților” - cel pe care au fostcărate osemintele.

Asociația Foștilor Deținuți Politici dinRomânia - Filiala Neamț - a ridicat la ca -pătul barajului, o cruce come mo ra tivăpentru cei care, obligați fiind să mun -ceas că la acest edificiu, au suferit și/sauau decedat. (Sursa: Wikipedia)

Raluca MIHĂ[email protected]

LLaaccuull IIzzvvoorruull MMuunntteelluuiișșii BBaarraajjuull ddee llaa BBiiccaazz

Alături de minunile naturale ale Cheilor Bicazului, Bucovina șiregiunea Neamț se remarcă - printre altele - și printr-un interesantobiectiv realizat de mâna omului. Lacul Izvorul Muntelui (cunoscutși sub denumirea de Lacul Bicaz), este un lac de acumulare aflatpe cursul mijlociu al râului Bistrița la 4 km în amonte față deorașul Bicaz. Barajul și infrastructura au fost construite prineforturile deținuților politici din perioada comunistă, mulți dintre eiplătind cu viața. Un lucru pe care trebuie să ni-l reamintim cuevlavie atunci când ne bucurăm de spectacolul regiunii.

Obiective turistice din vecinătate

- Masivul Ceahlău- Cheile Bicazului- Piatra Teiului, Pădurea Secu- Stațiunea Durău, Mănăstirea Durău, Palatul Cnejilor- Platoul Comarnicului- Mănăstirea Bihalnița și Schitul Pahomie cel Mare din Hangu- Mănăstirea Petru Vodă, Biserica de lemn din Galu, Biserica de lemn Trei

Ierarhi din Poiana Largului

Page 38: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

.............................................................................................................................................. octombrie 201474

HO

RO

SC

OP

DE

TO

RIE

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

În plan profesional, începsă se vadă roadele unor

iniţiative foarte vechi. Apar soluţii şipentru situații care păreau denerezolvat. Stresul vă copleșește înaceastă perioadă. Iar în planfinanciar lucrurile o iau razna, şi astapentru mult timp de acum încolo.Aveţi grijă în trafic, mai ales că veţicălători mult: purtaţi întotdeaunacentura de siguranţă.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Nu staţi prea bine lacapitolul energie. De

aceea ar fi bine să vă odihniţicât mai mult. Astfel, cu mintealimpede, veţi avea ocazia sădezlegaţi câteva mistere. Veţi călătoridestul de mult şi chiar e o perioadăbună pentru astfel de activităţi. Darnu plecaţi la drum înainte de averifica starea tehnică aautovehiculului și nu apăsați preatare accelerația.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

În această perioadă,încep să apară noi provocări

şi atracţii către persoane caredeschid orizonturi spirituale. În planprofesional, toate acţiunile suntfavorizate printr-o bună comunicare,disciplină şi planificare. Investiţiileprimesc undă verde. Veţi călători maimult decât de obicei. Evitaţiconflictele cu partenerii de trafic șipurtați centura de siguranță.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Lucrurile merg mai bineca niciodată în această

perioadă - faceți tot posibilul sămențineți rezultate bune pe toateplanurile, iar succesul e garantat. Înplan profesional, sunt favorizateactivităţile creative şi cele publice.Pentru că veţi călători mult, mareatenţie la drum. Verificaţi din timpstarea tehnică a maşinii şi conduceţicu prudenţă.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Perioada debutează curesurse energetice limitate,

însă tonusul va creşte pe parcurspână la nivel maxim. Concentraţi-văpe atuurile personale - comunicareeficientă, spirit de organizare şiresponsabilitate. Există şanseserioase de a încheia tranzacţii desucces și cu bătaie lungă în timp.Veţi călători moderat. Atenţie lavolan: conduceţi cu prudenţă.

FECIOARĂ (23 august

- 22 septembrie)

Această perioadămarchează începutul trecerii

către forma maximă. Veţi faceprogrese importante în orice domeniude acţiune, dacă apelaţi ladiplomaţia, magnetismul şi modulfacil în care legaţi relaţii. Focalizaţi-văpe investiţii. Cumpătarea este, însă,cuvântul cheie. Veţi călători foartemult: respectaţi regulile de circulaţieşi nu apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.

BALANȚĂ (23 septembrie - 22 octombrie)

Se întrevăd noioportunităţi legate de

carieră. Tot ceea ce trebuie să aveţigrijă este să alegeţi acele activităţipe care le puteţi desfăşura cuplăcere, altminteri aţi putea să văconfruntaţi cu o cumplită stare destres. Din punct de vedere financiar,mai trebuie să se limpezească nişteape. Mare atenţie în trafic: purtaţiîntotdeauna centura de siguranţă!

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

În această perioadă,sunt favorizate proiectele

colective, iar întâlnirile cu prieteniivor avea un farmec aparte. În planprofesional, se întrevăd schimbărisubstanţiale, de extindere şiînnoire, şi veţi fi într-o formăfinanciară extrem de bună.Important este să nu luaţi decizii îngrabă. Mare atenţie la volan:concentraţi-vă asupra traficului.

SĂGETĂTOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Munca în echipă văpoate aduce satisfacţii cu

condiţia să comunicaţi eficient.Totuşi, aveţi tendinţa să intraţi înconflicte cu partenerii și autoritățile.Veţi călători mult iar obosealacaracteristică drumurilor lungi atragedupă sine indisciplină în trafic.Atenţie: excesul de viteză şineatenţia la volan vă pot da bătăi decap pentru mult timp de acum încolo.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Se întrevede operioadă favorabilă

pentru atingerea obiectivelor pecare vi le-aţi propus pentrudezvoltarea afacerii pe termenlung. Acţionaţi cu diplomaţie şirăbdare, întrucât veți lua parte lanegocieri şi veți semna contracte cumiză importantă. Veţi călătoridestul de mult. Atenţie în trafic:evitaţi conflictele cu parteneriide trafic.

VĂRSĂTOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

O lungă perioadă deacum încolo va fi marcată

de creşterea responsabilităţilor petoate planurile. Ca să treceţi cu binepeste aceste momente, este foarteimportant să vă sporiţi capacitateade a depăşi obstacolele, prin eforturisusţinute şi multă răbdare. Aveţimare grijă în plan financiar: stabiliţiun raport corect între aspiraţii şiposibilităţi.

PEȘTI (19 februarie - 20 martie)

În această perioadă, veţiiniţia câteva proiecte

importante cu potenţial de dezvoltarepe termen lung pentru echipadumneavoastră. Succesul nu vaîntârzia să apară având în vedere căpreocupările de natură intelectualăvor fi susţinute de o comunicareeficientă. Veţi călători moderat şi veţiînregistra succese în plan financiar -atenţie însă la cheltuieli.

15 octombrie - 15 noiembrie 2014

Page 39: Ziua Cargo - numarul 69, octombrie 2014

Recommended