Proiect Economia turismului: VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI BIHOR 1.LOCALIZARE SI CARACTERIZARE: Judeţul Bihor, situat în partea de nord-vest a României, este străbătut de râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest. Suprafaţa judeţului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în comparaţie cu suprafata altor judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul şi populaţia întregii ţări. Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2. Reşedinţa judeţului se află în municipiul Oradea. Din punct de vedere administrativ, judeţul Bihor are o reţea densă de aşezări, cuprinzând zece oraşe, din care patru municipii ,cu 21 de localităţi componente, 90 de comune, din care trei suburbane şi 435 de sate. Cel mai important centru economic şi social- cultural al judeţului şi unul dintre marile oraşe ale ţării este Oradea cu 173.621 de locuitori. Celelalte oraşe, centre social-culturale (Salonta, Marghita, Beiuş, Aleşd, Ştei, Vaşcău, Nucet) au sub 20.000 de locuitori fiecare. Judeţul Bihor este străbătut de 412 km de drumuri naţionale împărţite între E60, DN 19, DN 76 şi DN 79. În Municipiul Oradea se află 20 km de drumuri naţionale şi anume: 10 km E 60; 6 km DN 19; 4 km DN 76; 3 km DN 79. Administrarea acestor drumuri este asigurată de filiala Bihor a R.A. Drumuri Naţionale. În judeţul Bihor există următoarele linii principale CFR: • Piatra Craiului - Oradea - 76 km; • Oradea - Valea lui Mihai - 66 km; • Oradea - Ciumeghiu - 49 km. 1
Transcript
Proiect Economia turismului:
VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI BIHOR
1.LOCALIZARE SI CARACTERIZARE:
Judeţul Bihor, situat în partea de nord-vest a României, este străbătut de râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest. Suprafaţa judeţului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în comparaţie cu suprafata altor judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul şi populaţia întregii ţări. Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2. Reşedinţa judeţului se află în municipiul Oradea. Din punct de vedere administrativ, judeţul Bihor are o reţea densă de aşezări, cuprinzând zece oraşe, din care patru municipii ,cu 21 de localităţi componente, 90 de comune, din care trei suburbane şi 435 de sate. Cel mai important centru economic şi social-cultural al judeţului şi unul dintre marile oraşe ale ţării este Oradea cu 173.621 de locuitori. Celelalte oraşe, centre social-culturale (Salonta, Marghita, Beiuş, Aleşd, Ştei, Vaşcău, Nucet) au sub 20.000 de locuitori fiecare.
Judeţul Bihor este străbătut de 412 km de drumuri naţionale împărţite între E60, DN 19, DN 76 şi DN 79. În Municipiul Oradea se află 20 km de drumuri naţionale şi anume: 10 km E 60; 6 km DN 19; 4 km DN 76; 3 km DN 79. Administrarea acestor drumuri este asigurată de filiala Bihor a R.A. Drumuri Naţionale. În judeţul Bihor există următoarele linii principale CFR: • Piatra Craiului - Oradea - 76 km; • Oradea - Valea lui Mihai - 66 km; • Oradea - Ciumeghiu - 49 km. Ca linii secundare putem nominaliza : • Cimeghiu - Vaşcău - 101 km; • Săcueni - Suplacu de Barcău - 47 km. Pe aceste linii se află: 18 staţii de cale ferată; 27 hălţi de cale ferată, 15 puncte de oprire.
Regiunea Nord-Vest avea in 2003 un PIB/locuitor de de 2.338 Euro, apropiata de media nationala dar inca departe de media Uniunii Europene-27. Contributia sectoarelor economice la formarea PIB-ului regional, indica o pondere de 16.3% pentru agricultura, 35% pentru sectorul secundar si 46.7% pentru cel tertiar, din punct de vedere evolutiv inregistrandu-se cresterea serviciilor (sectorul de servicii a ajuns sa ocupe o pondere mare din totalul economiei regionale, de aproape 50%, avand ca si ramuri semnificative comertul si turismul) si reducerea activitatilor in agricultura.
Economia judeţului se caracterizează printr-o dezvoltare continuă a tuturor ramurilor. În producţia industrială, concentrată îndeosebi în municipiul Oradea, ponderea cea mai ridicată o au ramurile industriei uşoare (blănărie, încălţăminte şi confecţii), alimentară, urmate de industria energetică şi construcţii de maşini, metalurgia neferoasă -
1
inclusiv extracţia, industria chimică, exploatarea şi prelucrarea lemnului (Oradea, Beiuş). Bine dezvoltată este şi industria materialelor de construcţii şi a sticlei, in special in zona Alesd.
In ceea ce priveste rata somajului, in context european, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) se situeaza in topul celor mai bine plasate 8 regiuni din statele candidate, atat in ceea ce priveste rata somajului in randul femeilor, cat si rata somajului in randul populatiei tinere (Potrivit statisticilor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, la sfârşitul lunii iulie 2008, rata şomajului la nivelul judeţului a fost de 2,5%,mai mare faţă de cea din luna iulie a anului 2007. Astfel, numărul total de şomeri corespunzător lunii iulie 2008, de peste 7.000 de persoane, a crescut cu 1.514 bihoreni faţă de numărul înregistrat în aceeaşi lună din anul trecut.). Rata saraciei este in descrestere si este mai mica decat in restul regiunilor Romaniei, totusi peste 17% din populatie continua sa fie afectata de marginalizarea socio-economica, salariul mediu net in economie fiind de aproximativ 850 RON.
2.PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC
Prezenţa unor obiective turistice importante, precum şi existenţa unor monumente istorice sau de artă populară au contribuit la dezvoltarea turismului şi pe aceste meleaguriPotenţialul turistic ridicat al judeţului Bihor,condiţionat de marea varietate a monumentelor istorice şi arhitectonice,de frumuseţea şi originalitatea peisajului natural,de bogăţia elementelor folclorice şi etnografice,de baza materială adecvată,determină desfaşurarea unui intens trafic turistic de sejur şi de tranzit.
Relieful judetului Bihor este dispus in trepte distincte, ce coboara de la est la vest. Teritoriul judetului se desfasoara intre 1849 m, altitudinea maxima din Muntii Bihor si 90 m, altitudinea minima din Campia joasa a Crisurilor, fiind alcatuit din toate trei trepte de relief: treapta montana ocupa 24%, dealurile si depresiunile 32% si campia 44%. Zona montana este alcatuita dintr-o parte a Muntilor Bihor-Vladeasa, treapta montana cea mai inalta, cu suprafete de nivelare intinse, cu sectoare importante de relief carstic din care se desprind culmile Codru-Moma, Padurea Craiului si Plopis, despartite de depresiuni de tip golf (o asociere de dealuri, terase si lunci). Zona deluroasa reprezinta o treapta intermediara intre munti si campie, cu altitudini modeste, Intre 200-450 m: D. Plopisului, D. Padurii Craiului, D. Bihorului, D. Codrului si D. Moma. Zona de campie coboara de la circa 200 m altitudine absoluta, in vecinatatea dealurilor, la 90 m in zona joasa de divagare. Este formata din unitati inalte, de glacisuri, Campiile Calacei, Miersigului, Bihariei, Tasnadului, Campia nisipoasa Carei si unitati joase, aluviale, netede, cu exces de umiditate, Campiile Crisurilor si Ierului. Muntii Bihor, situati in partea de sud-est a judetului, cu altitudini cuprinse intre 1200 si 1850 m, reprezinta, atat pentru amatorii de drumetii cat si pentru alpinistii incercati, o zona turistica deosebit de interesanta. Aici se intalnesc cascade ametitoare – Cascada Iedutului, Cascada Moara Dracului, avenele din Cetatile Ponorului, vai adanci si chei cu pereti abrupti (valea Galbena, izvoarele Somesului Cald), pesteri – Pestera Focului Viu (al doilea ghetar ca marime din tara noastra dupa Scarisoara), Pestera Caput, Pestera Meziad, etc.
2
Muntii Codru-Moma, situati in partea de sud a judetului, sunt alcatuiti din doua masive montane despartite de vaile Moneasa si Briheni ce depasesc rareori 1000 m altitudine. Dominatia calcarelor a creat un relief carstic care a dus la aparitia de chei si izbucuri (Calugareni). Muntii Padurea Craiului, cu altitudini cuprinse intre 600 si 800 m, alcatuiti in mare parte din calcare, prezinta un relief carstic cu numeroase pesteri: Pestera Vantului, Pestera Meziad, Pestera Batranului, etc. Muntele Ses, situati in nordul Depresiunii Vadului au altitudini reduse (600-800 m), dar padurile intinse de fag si stejar si vaile largi confera peisajului din Muntele Ses un farmec deosebit.
Raurile de pe teritoriul judetului Bihor apartin bazinului hidrografic al Crisurilor: Barcau (68 km pe teritoriul judetului) cu Ierul, Crisul Repede (101 km pe teritoriul judetului), Crisul Negru (136 km pe teritoriul judetului), si afluentii acestora. Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, a inceput amenajarea retelei hidrografice pentru a limita inundatiile si pentru a deseca zonele joase cu exces de umiditate, prin crearea numeroaselor canale, printre care si Canalul Colector ce leaga Crisul Repede de cel Negru. Lacurile naturale: Lacul Serpilor si Lacul cu Stuf de langa Salonta; Ochiul mare de pe Petea; Lacul Taul Mare din Muntii Bihor. Dintre lacurile antropice, se remarca cele de baraj (Lacul Lesu de pe valea Iadei e cel mai insemnat) si helesteele din zona de campie. Cele mai mari sunt helesteele amenajate in scop piscicol: Cefa (598 ha), Tamasda (200 ha), Homorog (95 ha), Inand (30 ha). In apropierea bailor Felix si 1 Mai se gaseste Lacul Peta cu apa termala, care adaposteste lotusul, specie ocrotita. Baile Felix si 1 Mai sunt asezate in zona de contact dintre campie si ultimele dealuri coboratoare spre vest de Muntii Padurea Craiului. Beneficiaza de o clima continental moderata care face posibila vizitarea lor tot timpul anului. Astazi statiunile dispun de o baza de tratament moderna si spatii de cazare corespunzatoare. Statiunile sunt indicate in tratamentul afectiunilor reumatismale, inflamatiilor, afectiunilor neurologice periferice si centrale, ginecologice precum si a unor boli asociate (endocrine, de nutritie si metabolism). Alaturi de tratamentul balnear, s-a dezvoltat turismul de tranzit si agrement.
In ceea ce priveste clima, etajarea reliefului si particularitatile locale determina existenta unor nuante variate ale climei temperat-continentale moderate.
Vegetatia este reprezentata de silvostepa in zona de campie (pajisti in alternanta cu palcuri de stejar), in cea mai mare parte ocupata in prezent de culturi agricole, pajisti secundare, plantatii de salcam; zona padurilor de foioase, alcatuita din paduri de cer cu carpen si cer cu stejar si gorun, in alternanta cu pajisti secundare si culturi agricole; etajul padurilor de foioase (pana la 1000 m), reprezentat de paduri de stejar, de cer cu gorun, de gorun cu carpen, ulm, frasin, paduri de fag cu carpen, de fag, de fag cu molid; etajul coniferelor (1000-1700 m), alcatuit din paduri de molid. Vegetatia intrazonala si azonala e reprezentata de vegetatia de lunca (zavoaie de plop, salcie si pajisti), vegetatia de saratura pe areale umede si arenicola pe nisipuri.
3
Numeroase specii de plante valoroase sunt ocrotite: sangele voinicului, laleaua pestrita, nufarul termal, strugurii ursului.
Arii naturale protejate
Sunt resurse extrem de importante din punct de vedere turistic. În judeţul Bihor există următoarele arii naturale protejate:
- Monumente naturale speologice – aici localizăm peste 3500 de peşteri, din care unele din cele mai importante din ţară:Peştera Ciurului Ponor, Peştera Ciurului Izbuc, Peştera Vacii, Peştera Gruet, Peştera Farcu (toate în Comuna Roşia), Peştera Osoiu (Comuna Vârciorog), Peştera Urşilor - Chişcău (Comuna Pietroasa), Peştera Valea Leşului (Comuna Bulz), Peştera Vântului (Comuna Şuncuiuş), Peştera lui Micula (Comuna Pietroasa), Peştera Gălăşeni (Comuna Mãgesti), Gheţarul Focul Viu (PNAp.- Comuna Pietroasa), Avenul Borţigului (PNAp.- Comuna Pietroasa), Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu (Oraşul Vaşcău), Peştera Meziad (rezervaţie, Comuna Remetea), Peştera Igrita (Comuna Aştileu), Peştera Topliţa Comuna Dobreşti). - Rezervaţia naturală geologică şi geomorfologică Groapa Ruginoasă - Valea Seacă, parte din PNAp. (Oraşul Nucet) - Monumentele naturale geologice şi geomorfologice: Pietrele Galbenei (PNAp.- Comuna Pietroasa), Piatra Bulzului (PNAp. - Comuna Pietroasa), Izbucul intermitent de la Călugări (Comuna Cărpinet). - Rezervaţii naturale botanice: Vârful Buteasa (Comuna Bulz), Molhasurile din Valea Izbucelor (PNAp.- Comuna Pietroasa), Fâneaţa Izvoarelor Crişului Pietros (PNAp.- Comuna Pietroasa), Fâneaţa Valea Roşie (Comuna Cetariu), Pădurea cu narcise din Oşorhei (Comuna Oşorhei), Vârful Cârligate -Versantul Sudic (PNAp.- Comuna Budureasa), Pârâul Petea (Comuna Sânmartin), Dealul Păcău (Comuna Şoimi), Poiana cu narcise de la Goronişte (Comuna Tinca), Piatra Grăitoare - coasta de S-E a Brăilesei (Comuna Budureasa), Valea Iadei cu Syringa josichaea (Comuna Bulz), Păşunea cu Corynephorus de la Voievozi (Comuna Simian), Complexul hidrografic Valea Rece (Comuna Sălacea). - Rezervaţii naturale mixte: Cetăţile Ponorului, Valea Galbenei, Pietrele Boghii, Săritoarea Bohodeiului (cascada), Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiş, Depresiunea Bălileasa, Groapa de la Bârsa PN-F Comuna Pietroasa, Vârful Biserica Moţului, Platoul carstic Lumea Pierdută (toate sunt parte din PNAp, de pe teritoriul administrativ al Comunei Pietroasa), Valea Sighiştelului (PNAp.- Comuna Câmpani), Cetatea Rădesei (PNAp.- Comuna Budureasa), Ferice Plai şi Hoanca (Comuna Bunteşti), Defileul Crişului Repede (Comuna Vadul Crişului), Defileul Crişului Negru la Borz (Comuna Şoimi), Lacul Cicos (Comuna Săcuieni) - Rezervaţii naturale paleontologice: Gruiul Pietrii (Comuna Lugaşu de Jos), Calcarele tortoniene de la Miheleu (Comuna Lăzăreni), Locul fosilifer de pe Dealul Şimleului (Comuna Sânmartin), Calcarele tortoniene de la Tăşad (Comuna Drăgeşti), Locul fosilifer din Valea Lionii - Peştiş (Oraşul Aleşd), Lentila 204 Brusturi - Cornet (Comuna Aştileu), Calcarele cu hippuriti din Valea Crişului (Comuna Bratca), Locul fosilifer de la Corniţel (Comuna Borod). - Rezervaţii naturale zoologice: Colonia de Păsări de la Pădurea Rădvani (Comuna Cefa), Izvoarele mezotermale Răbăgani (Comuna Răbăgani). Toate aceste rezervaţii reprezintă o parte importantă, recunoscută la nivel mondial, a
4
patrimoniului natural al Judeţului, fiind propuse să devină şi situri Natura 2000 – astfel devenind parte a patrimoniului european.
Obiective turistice antropice
ORADEA: Cetatea Oradiei (cel mai insemnat monument de arhitectura militara din vestul
tarii. Monumentul este restaurat, multe materiale (arme, monede, fragmente de arhitectura) se pot admira la sectia de istorie a Muzeului Crisurilor.
Muzeul Tarii Crisurilor gazduieste sectii de istorie, etnografie, stiinte naturale si arta.
Catedrala Romano-Catolica, ridicata in anii 1752-1780, in stil baroc, este cea mai mare biserica in acest stil din Romania. A fost inaltata la rangul de bazilica in 1991 de catre Papa Ioan Paul al II-lea.
Sirul Canonicilor face parte din acelasi complex arhitectural catolic in stil baroc.
Biserica cu luna – in turn se remarca un mecanism original sferic ce indica fazele lunii.
Palatul Vulturul-Negru. Pitoresc este si pasajul acoperit cu vitralii, in forma de Y care leaga cele trei strazi de pe laturile palatului. Azi pasajul gazduieste o galerie de magazine.
Palatul Episcopal Greco-Catolic. Teatrul de Stat. Palatul Justitiei. Muzeul Memorial Ady Endre. Muzeul Memorial Iosif vulcan.
BEIUS: Beiusul este un important centru turistic atat prin monumentele istorice aflata aici cat si prin numeroasele posibilitati de stabilire a unor trasee turistice, deosebit de atractive.
Obiective turistice: Muzeul Etnografic – astazi aduna peste 2500 de exemplare din cultura
populara a zonei. Biserica Romano-Catolica datand din secolul al XVII-lea.
SALONTA: Al doilea oras ca marime al judetului, atestat in anul 1332. Obiective turistice:
Turnul Ciunt – constructie care face parte din vechiul sistem de aparare al asezarii. Adaposteste colectii care reflecta cultura acestor locuri.
Dealul Trupului – asezare din epoca bronzului.
MARGHITA: Oras agro-industrial care influenteaza, din punct de vedere social-cultural, comercial, administrativ, 7 comune. Se pot vizita:
5
Biserica Romano-Catolica Sfanta maria. Biserica reformata.
ETNOGRAFIE SI FOLCLOR: Din punct de vedere etnografic,Bihorul, spatiu cu vechi valori populare, cuprinde areale bine individualizate precum: Zona Beiusului, Zona Crisului Repede, Zona Crasna-Barcau, zone a caror specificitate impun acest spatiu in peisajul etnografic din Romania si chiar din Europa Centrala. Prezentata alaturi de romanii majoritari a maghiarilor, slovacilor, svabilor, etc. si-a pus amprenta asupra specificului civilizatiei rurale. In primul rand arhitectural, exista cel putin doua tipuri de case caracteristice, unul specific zonei de munte, cu case din piatra si lemn si un acoperis tuguiat din paie sau sindrila si altul specific zonei de campie, cu case din pamant batut si cu acoperis aplatizat din paie sau trestie. Cela mai importante monumente de arhitectura populara, raman insa, bisericile de lemn construite in secolele XVII-XIX, conservate in numar mare pana azi:Sambata, Copaceni, Varaseni, Lazuri de Beius, Rieni, Bradet, Stancesti, etc. Ocupatiile traditionale de baza, in acest spatiu, au fost cultivarea pamantului (pomicultura si vitivultura) si cresterea animalelor.In satele din zona Beiusului se remarca specializarea in fabricarea de mestesuguri traditionale: spataritul in Valea de Jos, olaritul in Cristiorul de Jos, Saliste de Vascau, Vadu Crisului, ladaritul la Budureasa, scararitul la Cresuia.
Centre de arta populara contemporana:
1. Ceramica: Cristoiul de Jos, Leheceni, Saliste de Vascau, Vadul Crisului2. Impletituri papura si nuiele: Otomani, Bors, Salonta3. Ladarit: Budureasa4. Tesaturi: Pietroasa, Lunca, Rosia5. Oua incondeiate: Remetea, Dragoteni, Lunca, Budureasa
Un important patrimoniu etnografic se pastreaza in colectiile muzeale din Oradea, Beius, Vascau, Chiscau. Portul popular, cu cateva exceptii, a iesit din uz cu toate ca in satele din zona Beiusului mai pot fi zariti oameni in varsta, mai ales femei, cu spatoi, poale, cojoc, suman, purtate mai ales la inmormantari si sarbatori. Bihorul se afla astazi din punct de vedere etnografic la punctul de interferenta a unor tendinte multiple ce tin in egela masura de traditie si modernitate. In domeniul CULTURII, judetul dispune de un teatru dramatic cu doua sectii, un teatru de papusi si marionete cu doua sectii, o orchestra filarmonica, o orchestra de muzica populara si de un ansamblu folcloric, numarul spectatorilor so auditorilor fiind in 2001 de 73 mii. De asemenea, in judet, functioneaza un numar de 425 de biblioteci cu un fond de carte de 4,2 milioane de volume.
6
3.ANALIZA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE SI A OFERTEI DE SERVICII
Y mediu = Σ yi/n = 52662/5=10532,4Δmediu = (yn-y1)/(n-1) = 28,5 In anul 2007 fata de anul 2003 capacitatea de cazare turistica a crescut in medie cu 28,5.I mediu = 4√(yn/y1) x 100 = 100,2%Ritmul mediu = I mediu – 100 = 0,2% Ritmul mediu de crestere in cei 5 ani este de 0,2%.
7
Structurile de cazare turistica cu functiuni de cazare turistica – pe unitati
Sporul mediu este 4,5 ceea ce inseamna ca numarul unitatilor de cazare a crescut in medie pe an cu 4,5.
Ritmul de crestere anual este de 5,8%.
In functiune mii locuri-zile
In 2007 fata de 2003 utilizarea neta a capacitatii in functiune a scazut in medie cu 153,5 pe an, respectiv cu 5,7%
4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare
Innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica (mii ):
Y mediu = Σ yi/n=213,2 Δmediu = (yn-y1)/(n-1) =8,3Se calculeaza abaterea medie patratica a seriei ajustate fata de cea reala care este egala cu 7,46 si coeficientul de variatie v=(σ/ymediu)*100 si obtinem 3,5007%
Se calculeaza abaterea medie patratica a seriei ajustate fata de cea reala care este egala cu 7,69 si coeficientul de variatie v=(σ/ymediu)*100 si obtinem 3,6069%
Se calculeaza abaterea medie patratica a seriei ajustate fata de cea reala care este egala cu 6,33 si coeficientul de variatie v=(σ/ymediu)*100 si obtinem 2,9690%
Cea mai buna metodă de previziune este data de coeficientul de variatie cel mai mic. Ca urmare cea mai bună metoda de previzionare este cea prin metoda trendului liniar, unde coeficientul de variatie este de 2,9690 % care este mai mic de 5%. Prin urmare,numarul de sosiri de turisti in judetul Bihor va fi:
Anul Sosiri (yi)2008 231,82009 2382010 244,2
5.Propuneri de valorificare a potentialului turistic
Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvolarea durabilă a judeţului care poate să valorifice resursele comunităţilor locale, pentru bunăstarea şi buna funcţionare a acestora şi a cetăţenilor în egală măsură. În acelasi timp, dacă nu este făcut responsabil, turismul poate fi un factor destructiv atât în ce priveşte resursele locale cât şi comunitatea în sine. Contradicţia stă în faptul că, deşi ajută din punct de vedere economic, turismul în forma sa cea mai generală de multe ori afectează mai mult negativ decât pozitiv atât mediul cât şi oamenii din zonele unde se desfăşoară. Ca urmare a dezvoltării turismului, trebuie avută în vedere problema respectării echilibrului între solicitarea turistică şi capacitatea de absorţie a acesteia de către mediu căci dezvoltarea sectorului turistic va avea implicaţii majore asupra mediului, în special asupra habitatelor şi a resurselor de apă . De asemenea , se va pune problema modernizării şi extinderii reţelei de transport, asigurarea alimentării cu apă şi a capacităţilor de epurare a apelor uzate. Printre principalele forme de turism care pot fi dezvolate cu prioritate în judeţul Bihor, se numără:Turismul montan Având în vedere că majoritatea teritoriului judeţului este acoperită de zona montană, care cuprinde unităţi importante şi atractive ale Munţilor Apuseni – Munţii Bihor-Vlădeasa, Pădurea Craiului, Codru-Moma, Şes - Plopiş - ar fi potrivit ca această formă de turism
11
(care poate include şi forme specifice) să fie o componentă a dezvoltării turismului în judeţ. Ea poate fi combinată cu turismul de aventură, speoturism (acestea două în special pentru tineri sau pentru persoane instruite), ecoturism, turism cultural. Resursele existente în zona montană sunt naturale, istorice (arheologice) şi culturale, iar combinaţia dintre ele poate fi extrem de valoroasă în programele turistice. Turismul de aventură Această formă de turism se leagă de practicarea unor sporturi extreme şi atrage tot mai mulţi adepţi, în special tineri. În judeţul Bihor se practică mai ales:rafting”, “caiacul”, “escalada”, “canyoning”, “speoturism”, “parapantă”, şi “mountainbiking”. În general, infrastuctura pentru aceste sporturi, amenajările şi ofertanţii de servicii sunt insuficient dezvoltate faţă de potenţialul judeţului. Raftingul şi caiacul se pot practica pe unele sectoare ale Crişului Repede, în special sectorul Vadul Crişului – Bratca, sector de nivel mediu, şi Crişul Pietros şi Crişul Negru. Canyoning se practică pe Valea Galbena, Valea Oşelu, şi Valea Seaca. Speoturismul se practică în special în zona Padiş-Cetăţile Ponorului, Defileul Crişului Repede, Cheile Albioarei şi Valea Videi (Munţii Pădurea Craiului) şi în valea Iadei. Cele mai multe trasee de escaladă, de diferite grade de dificultate, sunt concentrate în sectorul Vad - Şuncuiuş, din care circa 100 au fost reamenajate. Trasee de vară şi de iarnă se găsesc şi în zona Aleului - Bohodei. Zborul cu parapantă se practică ocazional în zona Roşia, Padiş, Hidişelul de Sus, Stana de Vale. Mountainbiking se poate practica în zona Stana de Vale, munţii Pădurea Craiului, zona Padiş. Turismul sportiv (cicloturism, pescuit) Datorită reliefului şi a numeroaselor drumuri forestiere, a drumurilor de care şi a reţelei de poteci marcate, cicloturismul are toate condiţiile necesare pentru a putea fi practicat cu succes pe teritoriul judeţului. Zonele cele mai propice pentru cicloturism sunt: o parte din teritoriul Parcului Natural Apuseni, Munţii Pădurea Craiului, zonele de deal (Dealurile de Vest) şi câmpie – aproape tot teritoriul judeţului. Deşi potenţialul turistic oferit de pescuit este important, lipsa organizării, publicităţii şi promovării, face ca amenajările existente să fie puţin puse în valoare. Amenajările de agrement adiacente acestor locuri oferă servicii insuficiente şi de slabă calitate. Dezvoltarea unor centre de antrenament (Băile Felix, Ştei, Şuncuiuş, Vârtop şi Stâna de Vale, Lacul Leşu) pot da o dimensiune importantă dezvoltării turismului la nivelul judeţului Bihor. Turismul de sănătate Prin bogăţia resurselor subsolului, judeţul Bihor are un potenţial foarte ridicat pentru turismul balnear şi curativ. Bihorul dispune deja de staţiuni balneoclimaterice importante, care atrag foarte mulţi turişti romani şi străini: Băile Felix, Băile 1 Mai, urmând a se individualiza şi alte zone unde se va dezvolta acest tip de turism – Marghita, Beiuş, Tinca. Turismul cultural Varietatea moştenirii istorice şi culturale a judeţului face posibilă dezvoltarea unor programe de turism cultural cel puţin la fel de variate: vizite ale unor monumente istorice, ale zonelor etnografice, ale vestigiilor arheologice, bisericilor de lemn şi nu numai. La potenţialul existent în Bihor, este doar o problemă de fantezie şi mobilizare să se dezvolte
12
acest tip de turism. Desigur, acest lucru nu este posibil fără investiţii majore pentru rezolvarea problemelor care încă mai există. Turismul rural (agroturismul) Agroturismul se desfăşoară în gospodării care se apropie cât mai mult de arhitectura şi modul tradiţional de viaţă din zonă. În Bihor se găsesc astfel de gospodării tradiţionale ţărăneşti ce oferă găzduire, transport cu mijloace tipice zonei, produse culinare care ar putea deveni mărci locale de succes şi, în general, o ambianta minunata. Turismul de afaceri Avantajul judeţului în domeniul turismului de afaceri este faptul că Oradea este un oraş de graniţă, des folosit ca punct de plecare în numeroase călătorii de afaceri. Mai mult, dezvoltarea sectorului de afaceri al judeţului poate şi trebuie să favorizeze acest tip de turism. Condiţiile pentru organizarea de congrese, simpozioane, întâlniri sunt asigurate în prezent de hotelurile şi instituţii le din Oradea şi Băile Felix, în special. Pentru dezvoltarea acestui tip de turism ar fi necesare însă şi alte facilităţi (Săli de conferinţe, centre de afaceri). Turismul urban Fiind în strânsa legătură cu existenţa oraşelor, a zonelor urbanizate, acest tip de turism poate fi deci dezvoltat mai ales în acele oraşe care oferă deja minimul condiţiilor pentru turism (posibilităţi de cazare şi masa bune, alternative de petrecere a timpului). Deşi potenţialul există, în prezent nu se poate spune că turismul urban poate fi dezvoltat imediat în Bihor (cu excepţia oraşului Oradea), însă poate fi un obiectiv pentru viitor.
Dacă la nivel global turismul de masă este considerat în prezent o activitate care ameninţă mediul înconjurător, în Bihor legătura dintre cele două este puţin diferită. În general, datorită gestionării deficitare a elementelor naturale din judeţ, a deşeurilor menajere şi industriale şi nu numai, multe activităţi turistice sunt imposibil de realizat. Şi din acest punct de vedere, pentru a oferi turism de calitate trebuie avut în vedere , pe de o parte, că nu există probleme de mediu care să afecteze negativ activitatea turistică în judeţ, şi pe de altă parte, că această activitate nu are un impact negativ în mediu.
6.Program de promovare turistica a zonei
Principalul canal de promovare este in prezent internetul.De aceea consider ca o buna modalitate de a face cunoscute toate tipurile de turism prezente in judetul Bihor este creearea unui site care sa contina absolut toate informatiile necesare.Site-ul poate fi sustinut si administrat de catre Consiliul Judetean Bihor.Pe site vor fi postate toate ofertele principalilor furnizori de servicii turistice,pachete complete oferite de agentiile de turism din tara cu destinatii in judetul bihor,obiectivele turistice din acest judet etc.In completarea acestui site se vor creea spot-uri tv care sa prezinte intr-un mod cat mai atractiv oferta turistica a judetului.Reclamele pot fi realizate in functie de anotimp si de posibilitatea practicarii tipului de turism dorit.De exemplu iarna poate fi realizat un spot care sa prezinte oferta statiunilor balneoclimaterice 1 Mai si Baile Felix,tinand cont ca acestea pot fi ocupate si pe perioada iernii..Este de asemenea importanta promovarea prin participarea la targurile de turism nationale dar si internationale dar mai ales elaborarea de chestionare care sa evalueze gradul de satisfacere al turistilor pentru a asigura feed-backul din partea acestora si a planifica strategiile viitoare de marketing
13
14
Bibliografie: Institutul National de Statistica *** www.apm-bihor.ro *** www.cjbihor.ro *** www.bihor.insse.ro *** www.turismbihor.info
