Date post: | 07-Aug-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | evelina-eve |
View: | 314 times |
Download: | 6 times |
Cap I. NOTIUNI TEORETICE PRIVIND TRISMUL
Turismul s-a transformat de-a lungul timpului dintr-o ramură a economiei puțin
utilizată la începuturile apariției sale într-un foarte semnificativ element al dezvoltării socio-
economice din ziua de azi. Turismul ca și practică a început să fie din ce în ce mai present în
viețile tuturor reprezentând un semn al bunăstării și evoluției populației.
1.1.Conceptul de turism și turist
Originile cuvântului aturism” provin din termenul englez tour” (călătorie), sau „to��
tour”, „to make a tour” (a călători, a face o călătorie).Termenul a fost creat în Anglia, în jurul
anilor 1700, și a fost folosit pentru a desemna acțiunea de voiaj în Europa în special în
Franța.Dacă vom merge mai departe în istoria acestui termen vom vedea că acesta provine
din cuvăntul grec „tournosa”și, respectiv, din cel latin „turnusa” și înseamnătot călătorie în� �
circuit.1
Conform Dicționarului Enciclopedin Român turismul de definește că fiind:”Activitate
cu caracter recreativ sau sportive, constând din parcurgerea, pe jos sau cu diferite mijloace
de transport, a unor distante, pentru vizionarea regiunilor pitorești, a localităților, a
obiectivelor cultural, economice, istorice etc”2 altfel spus turismul include totalitatea
activităților pe care o persoană le înfăptuiește în timpul sau liber călătorind în afara localității
de reședință pentru a vizita oameni, locuri monumente și muzee cu scopul de a-și îmbogății
cunoștințele ori pentru a se distra sau a practica diferite sporturi, pentru a se odihni sau pentru
a se trata de diferite afecțiuni.
O definiție acceptată pe plan mondial a turismului a fost elaborate de către
profesorul elvețian W Hunziker în anul 1940 .În concepția acestuia “”turismul este ansamblu
de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afară domiciliului
lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o
activitate lucrative oarecare ”!3
Avtivitatea turistică poate fi caracterizată pe scurt ptin două elemente definitorii:
- Caracterul temporar al schimbării domiciliului;
1 Puiu Nistoreanu-Economia Turismului, Editura ASE, 2005, p 92 Silvia Elena Cristache-Metode statisice cu aplicatii in managementul turismului-Editura ASE, Bucuresti 2009, p 413 Idem 2, p 42
- Caracterul nelucrativ al deplasării(odihnă, recreere, tratament, vizitarea obiectivelor
natural, cultură )4
În tehnica turistică sunt prezente mai multe concepte a căror semnificație, în
concordant cu erminologia elaborate de Organizația Mondială a Turismului, se prezintă
astfel:
- potențialul turistic: totalitatea resurselor natural și antropice care, împreună cu
infrastructura, constituie oferta turistică a unei destinații, zonă sau țară;
- resursele turistice: totalitatea elementelor material și socio-culturale, de ordin
natural sau antropic, a celor umane și financiare, existente într-o destinație turistică sau
reținute de o firmă, ce pot fi valorificate în scopul desfășurării activității turistice;
- angajamentul turistic: ansamblul bunurilor și serviciilor prestate în timpul
deplasării în scopuri turistice a unei persoane sau a unui grup de persoane, pe baza unui
program prestabilit, oferit de o firmă specializată sau sugerată de client;
- atracția turistică: tot ce poate determina ca un turist să viziteze o arie sau
zonă(munte, plajă, loc istoric etc.);
- itinerariu turistic : traseul pe care se desfășoară o călătorie, cu indicarea celor mai
potrivite localități sau puncte de interes turistic, în relația cu motivația organizării acesteia,
perioada și serviciile prestate.Itinerariul îmbrăca formă unui program care detaliază, zi cu zi,
mijloacele de transport utilizate, localitățile care vor fi vizitate și toate serviciile ce urmează a
fi prestate turistului pe parcursul întregii acțiuni turistice;
- circuitul turistic: itinerariul de vizită a mai multor zone, localități, țări, al căror
puncte de plecare coincide cu cel de sosire;
- produsul turistic: totalitatea bunurilor și serviciilor oferite turistice de către o firmă
de profil sau, cu alte cuvinte, tot ceea ce cumpără turiștii: transport, cazare, masă, agreement
etc;
- industia turistică însumează impactul direct al activității vizitatorilor: transport,
cazare, mâncare și băutură, recreere, agrement și servicii legate de călătorii;
- economia turistică însumează impacutl direct și indirect al activităților
vizitatorilor, investiiei de capital, exporturi și servicii guvernamentale .”5
Turismul reprezintă o component foarte importantă a sectorului serviciilor fiind o
ramură cu un potențial imens de dezvoltare.Acesta este constituit în principal din prestarea
4 Nita Ilie, Nita Constrantin-Piata Turistica a Romaniei, Editura Economica, pp 20- 215 Ilie nita, Constantin Nita-Piata Turistica a Romaniei-Editura Economica, Bucuresti 2008, pagina 23
serviciilor turistice acest lucru oferindu-I o dinamică foarte ridicată perfectă pentru civilizația
din zilele noastre.
Calitatea serviciilor turistice poate fi influențată de un ansamblu complex de factori
interni sau externi, direcți sau indirecți al căror efect se poate regăsii în volumul serviciilor
oferite și mai apoi în încasările și veniturile provenite din acestea.
Din punct de vedere turistic, țara noastră are un potențial remarcabil beneficiind de
un spațiu geografic variat cu peisaje și forme de relief de o valoare incomensurabilă.Pe lângă
potențialul oferit de natură, România este brăzdată și de o mulțime de resurse cu valoare
istorică și cultural foarte importantă.
Prin conținutul sau compex turismul cuprinde în aria sa un potențial uriaș atât
material cât și uman ce influențează aria economiei și societății, a relațiilor interumane
naționale și internațional.De aceea acesta poate constituii o importantă sursă de redresare
economică cu ajutorul potențialului touristic exploatat corespunzător dar poate ajuta și la o
remarcare pe plan internațional ce poate duce la crearea unui brand important pe plan global
Dacă toate acestea ar fi exploatate la adevăratul lor potențial ar reprezenta o
adevărată salvare economică a țării ajutând la creșterea considerabilă a PIB-ului și mai apoi la
o dezvoltare pe toate planurile.Prestațiile din turism sunt un cumul de servicii ce acoperă o
gamă largă a ramurilor economice.De la domeniul construcțiilor de care este nevoie în
crearea de uniați de cazare, la alimentația publică necesară satisfacerii nevoilor de hrănire ale
tursitilor până la domeniul infrastructurii, toate sunt necesare pentru susținerea turismului și
toate vor avea de câștigat în urma dezvoltării acestuia.
Viitorul acesturi sector constă în adaptarea agenților de turism la nevoile turiștilor și
la standardele din ce în ce mai înalte pe care aceștia le impun.Ei trebuie să înțeleagă că
degeaba avem un potențial natural și antropic uriaș dacă serviciile oferite sunt de proastă
calitate iar prețurile sunt foarte mari.
Un alt element foarte important în cadrul turismului este reprezentat de personalul
regăsit în agenții, unități de cazare și alimentative.Acesta trebuie să își reamintească
întotdeauna că scopul sau principal este să mulțumească șiș a satisfacă nevoile clienților
indiferent de ceilalți factori.Un client nemulțumit va împărtășii experiența neplăcută către cel
puțin zece persoane iar acestu lucru ar trebuii să îi motiveze pe cei de care poate depinde
impresia pe care și-o poate forma un turist .6
Nivelul de dezvoltare al unei țări este dat de sfera serviciilor oferite populației, dintre
care o pondere semnificativă o reprezintă ramură turismului.
6 Idem 2, p 43
Turismul mai este condiserat ca fiind cea mai mare afacere din lume fiind principal
industire ce participă la crearea Pib-ului și cea mai importantă în ceea ce privește crearea
locurilor de muncă.
Din punct de vedere social prin cadrul turismului oamenlilor le este asigurat accesul
la cele mai importante resurse antropice (reprezentate de monumente arheologice, situri
arheologice, monumente, ansambluri și rezervații de arhitectură, monumente și ansambluri
memorial, așezări și vestigii istorice și culturale de mare preț ) și natural ( reprezentate de
formele de relief, potențialul speologic, apele, floră, faună ), asigură un schimb de idei,
concepții, gânduri și opinii între indivizi din culture diferite lucru care duce la formarea
intelectuală a acestora și la înțelegerea și conlucrarea lor. Prin turism se poate contribuii astfel
la dezvoltarea societății prin eliminarea sărăciei , redistribuirea veniturilor și deschiderea la
idei și cunoștințe noi ce pot fi acumulate în urma interacțiunii cu alte persoane de culture di
dezvoltări diferite.
Privind planul economic, turismul pare a fi un factor al dezvoltării și progresului.
Cheltuielile efectuate de turiști prin simpla plată a serviciilor de care dispun în călătoriile lor
ori prin bunurile achiziționate complementar, sunt generate venituri importante pentru
economiile țărilor receptoare și este stimulat domeniul investițiilor accelerând astfel
creșterea și dezvoltarea economică .7
Din punct de vedere economic turismul prezintă numeroase avantaje față de alte
ramuri economice iar aceste avantaje sunt reprezentate de :
- Valoarea adăugată în turism este semnificativ mai mare față de alte ramuri iar acest
lucru este datorat în principiu faptului că importul materiilor prime esre nesemnificativ.
- În turism sunt utilizate materii prime, în general, din țara de origine ce sunt
inepuizabile.
- Cursul de revenire în turism este foarte avantajos deoarece în acest caz se realizează un export invizibil ce nu mai necesită ambalare, transport, asigurare și taxe vamale deci este scutit de toate cheltuielile ce ar fi rezultat în urma efectuării acestop procese.
- Prin activitatea turistică este sprijinită dezvoltarea echilibrată a tututor zonelor tații,
acest lucru fiind posibil prin introducerea unor locații noi în circuitele turistice, locații
ce desii au un potențial tutistic corespunzător nu au fost valorificate la adevăratul lor
potențial .8
1.2 Formele de turism
7 Idem 5, pp 13-148 Idem 5, pp 14-15
Pe mapamond întâlnim o multitudine de forme și aranjamente turistice rezultate în
urma nevoilor turistice, condițiilor de echilibru a cererii și ofertei și particularităților fiecărei
călătorii în parte. În anumite zone se pot practica forme de turism speciale datorită
potențialului local deosebit. Pentru punerea în practică a acestora trebuiesc îndeplinite cerințe
speciale, autoritățile locale au nevoie de cunoștințe specifice în acel domeniu și trebuie să îi
informeze pe eventualii investitori și pe cei ce fac parte din comunitatea locală cu privire la
aceste cerințe.
Datorită faptului că activitățile turistice constituie un fenomen complex acestea au
fost împărțite în mai multe forme. Acestea sunt reprezentate de :
Turismul intern: rezidenții unei țări ce efectuează călătorii în interiorul țării de
reședință,acest tip de turism contribuie la formarea PIB-ului din sectorul
serviciilor.
Turismul internațional receptor: atunci când o țară este vizitată de turiști proveniți
din alte țări
Turismul internațional emitent: rezidenții unei anumite țări efectuează activități
turistice în alte țări.
Prin combinarea formelor de turism prezentate mai sus rezultă alte trei forme
derivate reprezentate de :
Turismul interior: este cuprins de turismul intern șic el receptor
Turismul național: cuprinde turismul intern și turismul emițător
Turismul internațional: include turismul receptor șic el emițător
După modalitatea de comercializare a vacanțelor, putem remarca următoarele forme
de turism:
Turismul organizat ce se caracterizează prin organizarea anticipate a tuturor sau a
celor mai importante serviciilegate de călătoria turistică. Această acțiune se
realizează prin intermediul diferitelor tipuri de contracte cum ar fi voucher-ul,
biletul de odihnă și tratament etc., dar și prin diferite înțelegeri realizate între turist
și agenție sau alți organizatori ai vacanței.
Turismul pe cont propriu este acea formă de turism ce nu presupune organizarea
prealabilă a serviciilor de care turistul va urmă să dispună pe parcursul vacanței.
În acest caz turistul stabilește pe cont propriu destinația , durata vacanței,
perioada în care aceasta se va realize mijlocul de transport folosit, unitatea de
cazare și modalitățile de agrement.
Turismul semiorganizat este o combinative între turismul organizat și cel pe cont
propriu.În cadrul acestei forme turistul poate stabilii în prealabil o parte din
servicii precum turismul ori modalitatea de cazare.
În funcție de gradul de mobilitate a turistului se pot distinge următoarele forme de
turism:
Turismul itinerant este caracterizat printr-un grad de mobilitate ridicat, în cadrul
acestui program fiind incluse vizitarea mai multor locuri, cu șederi scurte de 1-2
zile în cadrul aceluiași permimetru.
Turismul de sejur are un grad de mobilitate destul de redus și presupune
petrecerea vacanței în aceiași localitate. Acest tip de turism se subdivide în :
- turism de sejur scurt, numit și sejurul de weekend presupune una sau două
înnoptări.
- turismul de sejur mediu corespunde duatei standard a călătoriilor adică 12-15 zile
- turismul de sejur lung este reprezentat de șederea în localitate de până la 30 de zile.
Această formă este practicată de regulă de turiștii de vârstă a treia al căror scop al vacanței
este reprezentat de tratarea diferitelor afecțiuni,.
Din punct de vedere al peridiocitatii sau frecvenței de manifestare a cererii se pot
distinge
Turismul continuu este organizat pe întreaga durată a anului.
Turismul sezonier este influențat de condițiile natural sau evenimentele cultural
artistice și sportive.Turismul sezonier se împarte în turism de vară, iarnă și turism
ocazional.
După mijlocul de transport folosit intlanim următoarele forme:drumeție, turism
rutier, turism feroviar, turism naval, turism aerian,
Luând în considerare motivația deplasării putem distinge următoarele forme de turism
Turismul de agreement oferă posibilitatea cunoașterii unor culture, obiceiuri și
locuri noi și este des întâlnit
Turismul de odihnă și recreere nu are un carcater dynamic, sejurul se desfășoară
pe o durată mai lungă și este efectuat într-o anumită localitate înzestrată cu
particularități specific.
Turismul de tratament și cură balneară este o ramură a turismului de odihnă care
este din ce în ce mai utilizată, atât din dorința de a trata anumite afecțiuni cât și a
le prevenii. Acest tip de turism se practică doar în zonele cu potențial specific
tratamentului și curelor balneare cum ar fi apele minerale, apele termale, zonele cu
nămoluri etc.
Turismul sportive este practicat de o anumită categorie a populației cum ar fi
practicanții de sporturi nautice, sporturi de iarnă, alpinism, vânătoare sau pescuit.
Turismul științific este practicat cu ocazia diferitelor congrese din domeniu,
pentru vizitarea anumitor obiective industrial, zonelor agricole și obiectivelor
hidroenergetice.
Turismul de cumpărături devine o practică tot mai des întâlnită care determină
deplasarea ocazională în cadrul altor localități pentru achiziționarea anumitor
produse la prețuri mai accesibile ori anumitor produse ce nu se întâlnesc pe piața
localității sau țării de reședința a individului
După caracteristicile socio-culturale se disting urmtoarele forme de turism:
Turismul particular este utilizat de persoane cu venituri mari ce doresc servicii de
înaltă clasă, au propriile mijloace de transport și doresc să fie cazați în locuri
luxoase cu un grad ridicat de confort.
Turismul social este adresat persoanelor cu venituri mici și posibilități limitate,
este un turism de masă iar cei ce îl practică solicita forme de cazare ce nu
presupun costuri ridicate, mijloace de transport în comun deci costuri reduse.
Turismul pentru tineret este o formă particulară a turismului social și se adresează
în special categoriilor tinere alea populației. Această formă de turism se manifestă
prin tabere de creație, cantonamente, vacanțe la prețuri mici
Turismul de afaceri este practicat de angajații animator companii și presupune
călătorii în interes de serviciu prin participarea la diferite întâlniri de afaceri,
concrese, târguri și expoziții.În urma turismului de afaceri rezultă încasări mai
mari decât din majoritatea celorlalte forme deoarece călătorii își doresc cele mai
bune condiții și nu sunt la fel de cumpătați când vine vorba de bani, costurile
nefiind suportate de ei ci de întreprinderea pe care o reprezintă.9
Turismul de afaceri constituie circa 20% din totalitatea călătoriilor internațional și ¼
din totalul încasărilor turistice. Această formă de turism se împarte în turismul general de
afaceri ce reprezintă activitatea persoanelor ce lucrează pentru o anumită perioadă de timp în
afara locului de reședință, turismul de reuniuni presupune participarea la evenimente de genul
întâlnirilor, conferințelor, simpozioanelor, colocviilor, concreselor și este unul din cele mai
9 Maria Ionicica, Gabriela Staanculescu- Economia Turismului si Serviciilor, Anul 2008, pp 55- 58
obișnuite forme de turism în afaceri. Târgurile și expozițiile fac și ele parte din această formă
de turism alături de călătoriile stimulant.
Turismul urban se referă la efectuarea vacanțelor în cadrul orașelor pentru vizitarea
zonelor cu importanță turistică ,vizitarea unor rude, cunoștințe sau prieteilor ori pentru
realizarea de cumpărături în marile centre comerciale ce se regăsesc în cadrul marilor orașe.
Turismul urban reprezintă circa 35%din totalul călătoriilor în cadrul țărilor europene.
Turismul cultural presupune satisfacerea nevoilor cultural și spiritual prin vizitarea
monumentelor de artă și arhitectură, locurilor istorice, muzeelor, galeriilor de artă. Acesta
abordează cultura unei regiuni prin prisma valorilor ei artistice.În general este practicat în
cadrul marilor zone urbane dar poate apărea și în zonele rurale odată cu festivalurile în aer
liber, casele memorial. Și în urma acestei forme de turism reies venituri mai mari decât în
cazul turiștilor “standard”
Turismul rural pare a fi un nou trend în materie de călătorii. Din ce în ce mai mulți
oameni își doresc petrecerea timpului liber într-un cadru rural, în gospodării țărănești,
pensiuni ori ferme agroturistice, departe de aglomerația și poulare urbană.
Agroturismul duce turismul rural la un alt nivel. Pe lângă cazarea în amplasamente
rurale precum cele menționate anterior, turiștii au ocazia să mănânce produse agricole din
gospodăria respectivă.10
1.3.1 Promovarea turismului
Mixul promoțional este constituit din căile și mijloacele prin care se efectuează
informarea clientele cu privire la produsul turistic. Instrumentele folosite în cadrul mixului
promoțional sunt reclama, târgurile și expozițiile publicitatea gratuită, promovarea
vânzărilor,vânzarea personală și relațiile publice
Reclama reprezintă unul din cele mai importante instrumente utilizate reușind să fie
transmis unei clientele foarte largi de la mii la milioane de persoane. Mesajele transmise prin
cadrul reclamelor reușesc pe lângă o informare corespunzătoare, și să îi incite și să le
stârnească dorința de a achiziționa produsele oferite.
Publicitatea gratuită poate fi considerată o reclamă liberă. În cadrul acesteia sunt
incluse reportajele, interviurile, mesele rotunde sau invitații prin care este transmis un mesaj
pozitiv cu privire la pordusul turistic.
Promovarea vânzărilor desemnează activitățile de promovare impersonal nefiind
incluse reclamă sau publicitatea gratuită. În cadrul ei sunt incluse o serie de procedee pentru a
10 Idem 9, pp 58- 59
stimulate achiziționarea produsului turistic de către clienți și eficientizarea prestatorlior de
servicii.
Vânzarea personală deține un loc foarte important în mixul de promovare instrucat
consumatorii simt nevoia unei consultanțe din partea perosanelor din domeniu.Sarcina
agenților de vânzări este aceea de a oferii toate informațiile necesare clienților, de a-i îndruma
în luarea unei decizii și mai ales de a stimula în achiziționarea produselor turistice.
Relațiile publice vizează crearea unei stări de încredere reciprocă între firmă,
personalul acesteia, colaboratorii săi, pe de o parte și între firmă, clienți, liderii de opinie și
jurnaliști pe de altă parte.
Târgurile și expozițiile reprezintă o uriașă șansă de promovare a firmei și ofertei
acesteia. Punctul forte al acestor târguri și expoziții este constituit de multitdinea de persoane
ce au ca interes comun un singur lucru: achiziționarea produsului trusitic perfect pentru ele.
Activitățile de promovare desfășurate în domeniul turistic necesită investigații
considerabile datorită întinderii mari din punct de vedere geografic dar și datorită
concurenței aprigi și caracterului intangibil al produsului turistic .11
Datorită caracterului intangibil imporanta strategiilor promoționale aplicate crește
deoarece este necesară asocierea cu elementele tangibile ale ofertei pentru a convinge și
stimuli vânzarea pachetelor turistice.
Pentru stimularea vânzării este necesară informarea cât mai amănunțită a clienților și
încercarea creării unei imagini ce poate contribuii la luarea deciziei de cumpărare. Din acest
motiv agenții turistici preocupați de informarea celor interesați cu privire la structura și
conținutul serviciilor component ale produselor turistice dar și de cultivarea unei imagini cât
mai convingătoare cu privire la destinație , firmele de turism inceraca să asigure o infromatie
cât mai complexă potențialilor client în funcție de segmental de piață cărora se adresează.
Pe de altă parte este foarte important ca imaginea create de agenții de turism să nu
difere de realitate. Este destul de des folosită tehnica de creare a unei imagini
supradimensionate asupra peisajelor și condițiilor ce vor urma a fi prestate în cadrul sejurului
turistic. Acest lucru se realizează prin imagini ideale dar și ireale asupra destinației, cu
accentuarea și exagerarea anumitor servicii și prin prezentarea numai unei părți din adevăr.
Această tehnică este însă foarte riscantă deoarece în urma aplicării ei este cel mai mult
probabil că turiștii ce au fost atrași în această “capcana” să își formeze o părere proastă
11 Mariana Bucur-Sabo-Marketing Turistic, Editura Irecon,Bucuresti 2006,pp 224-229
despre agenție și prin urmare să renunțe pe viitor la serviciile acesteia dar șiș a îi creeze o
imagine negativă în rândul cunoscuntilor lor.12
Obiectivele politicii de promovare în turism diferă în funcție de stadiul în care se află
consumatorii vizați, urmărindu-se aducerea acestora în cele din urmă la stadiul în care sunt
dispuși să achiziționeze produsul turistic. Până la acest stadiu se trece însă prin mai multe
etape :
1.Stadiul cognitive reprezintă stadiul în care scopul principal este atragerea
consumatorilor în cadrul agenției pentru a-i putea fi adusă în atenție ofertă de care aceasta
dispune.
2.În stadiul afectiv obiectuvul promovării turistice poate fi definit în procente și
termini statistici, existând mijloace de măsurare a opțiunilor bazate pe sentimente, atitudini și
preferințe. De exemplu se poate spune că pentru agenția X în cadrul anului current se are în
vedere creșterea numărului de client ce au o atitudine pozitivă față de întreprindere de la 20%
la 30%.
3.Stadiul comportamental este ultimul stadiu în care se dorește a fi aduși
consumatorii.În acest stadiu scopul este acela de a crește vânzările și de a aduce clienții în
situația achiziționării produselor turistice. Obiectivele în acest moment sunt formulate astel:
ocuparea până în luna aprilie a 65% din locurile disponibile pentru sezonul estival.
Obiectivul promovării poate fi constituit de un anumit produs (circuri, sejur sau
croazieră), o firmă de turism ( agenție de voiaj, unitate de cazare), o stațiune(balneară, pentru
practivarea sporturilor de iarnă, pentru efectuarea cumpărăturilor), o zînă geografică
(Litoralul Mării Negre, Litoralul grecesc) sau de o destinație de vacant.De obicei pentru
campanile publiciare ale unor firme de talie națională sau internațional, pentru o anumită
destiantie, sunt desitnate unei filial locale ce cunoaște și stăpânește mai bine preferințele
consumatorilor și sunt capabili să adapteze campania în funcție de cultura și preferințele
pieței locale .13
În dorința de a capta atenția cât mai multor consumatori și a-i convinge că produsele
turistice le sunt potrivite au fost create mai multe stragetii de promovare turistică:
1.Strategia informative și comunicarea de tip documentar este cea mai folosită
practică în promovare și se manifestă prin conceprea materialelor publicitare tutristice
precum plinate, broșuri, ghiduri, cataloage și afișe. Marele avantaj al adoptării acestei
12 Alexandru Nedelea-Politici de Marketing in Turism, Editura Economica, 2003, pp 125-12713 Idem 12, p 128
strategii este constituit de abundența de informații exacte ce răspund majorității curiozităților
turiștilor.
2.Strategia de “seductive”. Prin aceasta scopul este acela de a li se anticipa gândurile
și dorințele turiștilor, astfel acesta va avea o satisfacție incredibilă când va observa că agentul
de turism îl înțelege și îi cunoaște deja dorințele și îl tratează că pe o persoană apropiată.
3.Strategia estetică se manifestă prin utilizarea unor idei originale cu privire la
folosirea unui număr relative mic de fotografii de bună calitate ce sunt puse în relief prin
simplitatea spațiului în sine, ele fiind practice principalul punct de atracție al încăperii.
4.Strategia pedagogică poate fi considerată o combinative între cele trei strategii
anterioare. Aceasta se bazează pe instruirea turiștilor oferindu-le documente turistice ce se
axează asupra curiozităților, locurilor și mai puțin ascupra beneficiarilor.14
“Pentru a realiza în condiții bune publicitatea turistică și pentru a putea atinge
obiectivele propuse, de la început trebuie luate șase decizii: ce anunțăm? (tema), cui? (ținta
publicității), unde? (suportul), când? (Campania publicitară), cum? (anunțul), și cu ce efort?
(bugetul), ultima decizie condiționându-le pe celelalte”15
După luarea fiecărei decizii și aplicarea planului de promovare este foarte important
controlul ulterior al acesteia.În urma acestuia poate fi măsurată eficacitatea campaniei asupra
publicului, asupra creșterii volumului activității exprimat în număr de turiști sau încasări.
Eficacitatea unei campanii poate fi măsurată chiar și înaintea aplicării ei prin sondaje sau
testarea mai multor variante în cadrul unui grup.
Cele mai importante trăsături ale promovării turistice sunt constituite de:
1.Caracterul permanent al activității, intensitatea acesteia fiind oscilantă în funcție de
perioada, etapa ciclului de viață în care se află produsul turistic, bugetul alocat promovării
acestuia și obiectivele urmărite prin campanie.
2.Este adresată potetialilor clienți reprezentați de consumatorii direcți, dristribuitori
sau prescriptori.
3.Implică mesaje emiși și transmise, pe diverse căi, agenților de piață vizați.
4.Are în component câteva obiective globale cum ar fi informarea și atragerea unui
public țintă stabilit înaintea începerii și creari campaniei,îmbunătățirea imaginii firmei și
14 Idem 12, p 13315 Ana Ispas-Marketingul Turistic- Editura Universitatii Transilvania din Brasov, 2011, pagina 157
sprijinirea distribuitorilor și a personalului vânzător care astfel are suficiente informații cu
privire la produsul turistic astfel rămânându-le sarcină de a evidential punctele forte ale
acestuia și crearea unei stări de confort potențialilor clienți.16
“Diferitele eforturi de promovare ale unei firme turistice trebuie să combine
intrumentele promovării și purtătorii de informații într-un mix promoțional adevcat scopurilor
vizate și bugetului promoțional posibil de alocat. Inițiatorul unei campanii promoționale nu
va apela la toate instrumentele de promovare sau la toți purtătorii de infromatii, ci va combina
diferite eforturi de promovare și va cauta să le integreze în mod optim, în strategia și tactica
promoțional a firmei”17
Cap.II- ANALIZA OFERTEI TURISTICE ÎN JUDEȚUL MUREȘ
În judeţul Mureş se pot practica mai toate formele de turism, potenţialul este ridicat deşi în multe
cazuri nu este valorificat : atât turismul urban cât şi cel rural, turismul balnear, eco-turismul,
turismul de aventură. Multitudinea de castele, biserici, sate cu obiceiuri populare,oferă
vizitatorului posibilitatea să vadă stiluri arhitectonice ale diferitelor culturi şi perioade.Multiculturalitatea
este atu-ul turistic care face peisajul judeţului atât de pitoresc şi variat.Cinci comunităţi -
români, maghiari, saşi, secui, rromi - îşi păstrează tradiţiile în aceastăregiune.18
16 Idem 11, pp 22217 Mariana Bucur- Sabo-Marketing Turistic, Editura Irecson,Bucuresti 2006, pagina 22918*** http://www.transilvania-mures.ro/as_turism_ro/despre_judet.htm (accesat la 16.06.2012)
2.1 Prezentarea judeţului
Judeţul Mureş este situat în zona central-nord-estică a ţării în centrul Podişului
Transivaniei, fiind cuprins între meridianele 23°55' şi 25°14' longitudine vestică şi paralele
46°09' şi 47°00' latitudine nordică.19
Săpăturile arheologice efectuate de-a lungul anilor pe teritoriul Județului Mureș au
scos la iveală o mulțime de dovezi potrivit cărora încă din Paleolitic aceste locuri au fost
locuite. De asemenea nu există perioade în care teritoriul să fi fost nelocuit găsindu-se probe
și din perioadă Neoliticului, Epoca bronzului, Epoca fierului până in zilele noastre.
Permanența populației autohtone în limitele de azi alea județului Mureș este ilustrată de
numeroase descoperiri datând din secolul III până în secolul XI , identificate în zona
localităților Santana de Mureș,Cipau, Iernut, Târgu Mureș, Sighișoara și multe altele.
În secolul IX-X , la Morești, unul dintre centrele voievodatului lui Gelu, a existat o
important acetate cu rol de apărare. Cu toate eforturile populației românești de a-și apăra
autonomia formațiunii politice autohtone și libertățile oștilor, ain a două jumătate a secolului
XI până la începutul secolului XIII, regatul ungar și-a extins dominația până în aceste zone.
În secolul XII, au fost aduși aici secui iar la începutul secolului XIII au fost colonizați sașii.
Odată cu dezvoltarea societății feudale numărul așezărilor omenești a crescut
considerabil porivit documentelor vremii în secolul XVIII existând 339 de localități pe
perimatrul actual al județului.
Shighisoara, atestată pentru prima data în anul 1224 și Târgul Mires atestat în
1300 ,au avut, în Evul Mediu, un rol important în viața politică, economică și cultural a
societății mureșene.20
O istorie bogată precum cea din zona Mureșului este întotdeauna urmată de un
potențial turistic destul de mare. Din această cauza turismul în zonă este dezvoltata, fapt
determinat de prezența numeroaselor obiective istorice, arhitectonice și de artă din Târgul
Mureș, Sighișoara, Reghin, Gornesti, Brâncovenești s.a dar și de minunatele regiuni pitorești
din Munții Căliman și Gurghiu, de pe valea Mureșului și Tarnavelor, de nenumăratele
rezervații natural și parcuri dentrologice
19*** http://www.ghidmures.ro/despre-mures-judet.php (accesat la 16.06.2012)20 Dan Ghinea, Enciclopedia Geografică a României, Ed.Enciclopedică, Bucureşti, 1997, pp.213-214
Alte elemente cu un bogat potențial turistic sunt legate de varietatea și originalitatea
tezaurului etnografic și folcloric, present în nenumărate sate păstrătoare de tradiții.21
Județul Mureș are o populație de 580,851 locuitori dintre care 309,375 etnici români,
adică 53.26% din totalul populației, iar 228,275 etnici maghiari, adică 40.30% din totalul
populației. Conform recensământului din 2009 județul Mureș are o populație de 581.628
locuitori, o densitate de 86,1 locuitori/km², dintre care 288.344 locuitori sunt de sex masculin
și 300.015 de sex feminin. Populația județului reprezintă 2,67 % din populația României și�
23% din Regiunea Centru, plasand Muresul pe locul 14 in ierarhia județelor și pe locul 2 in
clasamentul Regiunii Centru.
2.2. Potenţialul turistic natural şi antropic
Județul Mureș se bucură atât de un potențial turistic bogat. În cadrul acestuia întâlnim
tot felul de construcții încărcate de istorie ce ascund poveștile timpurilor trecute, legendele
strămoșilor dar și clădiri religioase unde cei doritori își pot regăsi pacea interioară.
Privind potențialul natural, și aici județul Mureș deține peisaje minunate, munți,
păduri și râuri unde doritorii de senzații tari își pot satisface pofta de aventură.
2.2.1 Potenţialul turistic natural
Situat în partea centrală a țării, urmând cursul râului omonim, Județul Mureș coboară
în trepte de pe crestele Carpaților Răsăriteni înspre Câmpia Transilvaniei și Podișul
Tirnavelor. Relieful de podiș și colinar ocupă jumătate din întinderea județului, cealaltă
jumătate fiind rezervată dealurilor subcarpatice și munților vulcanici Călimani și Gurghiu.
6696 kilometri pătrați constituie suprafața județului Mureș.
Această reprezintă aproape trei procente din întinderea actuală a României, iar cei
circa 579.000 locuitori au o pondere similară în întregul populației țării. 48,8 la sută din
populația județului locuiește în mediul urban: la Tîrgu Mureș, Reghin, Sighișoara, Tirnaveni,
Ludus, Sovată, Iernut, Miercurea Nirajului, Ungheni, Sarmasu și Singeorgiu de Pădure, iar
51,2 % în mediul rural, în 91 de comune cu 486 de sate. Localitatea reședința de județ este
municipiul Tîrgu Mureș.22
21 Ghinea, Enciclopedia Geografică a României, Ed.Enciclopedică, Bucureşti, 1997, pg-21422 ***http://www.ghidmures.ro/despre-mures.php (accesat la 17.06.2012)
Relieful județului Mureș se caracterizează în special prin etajarea pe direcția est-vest:
acesta coboară în trepte de pe culmile Carpaților Răsăriteni înspre Câmpia Transilvaniei și
Podisul Tarnavelor. Județul se împarte așadar sector mai înalt de munți, și unul inferior, de
podiș.
Relieful colinar și de podiș ocupă jumătate din suprafața județului, pe când cealaltă
jumătate revine dealurilor subcarpatice transilvănene și munților vulcanici Căliman și
Gurghiu.
În partea de nord și de est a județului se întind culmile vulcanice al Călimanului și
Gurghiului (doar culmile sudice, respectiv vestice sunt pe teritoriul județului). Situați la
nordul județului Mureș, munții Căliman constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din
țara noastră. Fiind cei mai înalți din șirul vulcanic, înălțimile maxime se întâlnesc pe vârful
Pietrosul 2100 m, vârful Ratitis 2022 m și vârful Bistricior 1990 m. Munții Căliman spre sud
se întind până în valea Mureșului. Ei se continuă cu munții Gurghiu, cuprinși între valea
Mureșului și Târnava Mare, care sunt mai scunzi decât munții Căliman. Punctele cele mai
înalte a acestor munții vulcanici sunt reprezentate prin vârful Saca 1776m, vârful Tătarca
1689 și vârful Bătrână 1634 m. Munții Călimani sunt separați de munții Gurghiului de
defileul Mureșului desfășurat între Toplița la nord și Deda la sud. 23
Unitățile deluroase aparținând Podișului Transilvaniei sunt structurate în trei unități.
Câmpia Transilvaniei, Podișul Tranavelor și Subcarpații Transilvaniei.
Câmpia Transilvaniei situată la nord-vest de Mureș este o regiune mai joasă, formată
din dealuri scunde, având în medie 500 m înălțime și fiind brăzdată de văi lărgi. Datorită
pantei line pe care se întind ogoarele și a lipsei pădurii această regiune este denumită câmpie.
Câmpia Transilvaniei (partea din județul Mureș) include câmpia colinară a Sarmasului,
Dealurile Madarasului Comlodului și Ludusului.
Podisul Tarnavelor extins la sud de Mureș are o înfățișare cu totul deosebită față de
Câmpia Transilvaniei. Aici dealurile sunt mai înalte (peste 600 m), iar culmile au versanți
mai povarniti și acoperiți cu păduri. Podișul este străbătut de la est la vest de râurile Târnava
Mare și Târnava Mică, de unde-i vine și numele. Podișul Tranavelor include Podișul Târgu
Mureș (dealul Nirajului 500 m) și Podișul Jacodului (dealul Nadesului), Podișul
Dumbravenilor, Podișul
Vânătorilor.
23 *** http://oras-romania.ablog.ro/pagina/3/#axzz1ySn9OSO4 (accesat la 17.06.2012)
Trăsăturile climatice a județului Mureș sunt o consecință a poziției sale în centrul
Transilvaniei, fapt care încadrează acest teritoriu în subprovincia climatică temperat-
continental moderată, definită de circulația și caracterul maselor de aer din vest și nord-vest.
Acestui teritoriu îi sunt specifice verile mai călduroase, iernile lungi și reci, mai ales
în sectorul montan cu inversiuni de temperatură pe văi. În partea de vest a județului, climatul
este mai cald și mai secetos.
Datorită etajării reliefului, temperaturile aerului prezintă diferențieri regionale.
Urmărind valorile anuale ale temperaturii medii lunare se constată că în zonă colinară și de
podiș, luna cea mai rece este ianuarie (cu medii de -3A°C, -8A° C), iar cea mai caldă, iulie
(+18A°C, +19A°C) cu ușoare creșteri pe văi. În zona montană luna cea mai rece este
februarie (-4A°C, 1A°C) iar cea mai caldă este luna august(+8A°C,+12A°C)
Numărul zilelor de vară oscilează între 60-85. Zilele tropicale sunt puține, astfel că
abia se însumează 18 zile din cursul unui an. Din cifră menționată 6 zile revin exclusiv lunii
august. Numărul mediu anual al zilelor cu îngheț este de 127. Numărul cel mai mare de zile
cu îngheț aparține lunii februarie.
Cantitatea medie anuală a precipitațiilor însumează 580 mm în partea de vest a
județului Mureș, 700-899 mm în partea centrală și de nord-vest și 1400 mm pe crestele
munților. Cantitățile medii în luna iulie se încadrează între 80 și 180 mm, iar în ianuarie între
30 și 50 mm. Cantitățile maxime căzute în 24 ore au înregistrat valori mari de peste 100
mmm, valoarea maximă a fost de 145,5 mm la Miercurea Nirajului (18.06.1929).
Grosimea medie a stratului de zăpada variază între 80-120 cm la munte și 25-40 cm în
zonă colinară.
Umiditatea relativă exprimă gradul de săturarea a atmosferei cu vapori de apă. Dacă
în regiunea de munte umiditatea relativă depășește 80% datorită persistenței maselor de aer
umede, ea scade la 76% în zona dealurilor subcarpatice și la 70% în culoarul Mureșului.
Datorită localizării în partea centrală a țării, teritoriul cercetat este supus în cea mai
mare parte a anului circulației maselor de aer dinspre vest și nord-vest, cu intensitate și
fercventa mijlocie, viteza medie fiind se 3,1 cm/s.
În timpul iernii sunt frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce
depășesc 50 m/s.
Fauna si flora locala este una foarte diversificata in functie de inaltime, zona si climat.
Zona pădurilor de foioase între 500 și 1200 m ocupă Podișul Tarnavelor și Câmpia
Transilvaniei fiind reprezentată prin păduri de stejar amestecate cu gorun și arțar în alternanță
cu pajiști și culturi agricole. Pădurile de molid în alternanță cu bradul alb ocupă înaltimile
mai mari de 1000 m.
Vegetația subalpina situată la peste 1600 m în Munții Călimani și Gurghiului este
reprezentată prin tufișuri de jneapăn, smirdar, enupar, pajiști cu pausca, țăpoșică.In păduri se
întalnesc ursul, cerbul, lupul, jderul, râsul, mistrețul, căpriorul, cocoșul de munte, alunarul,
veverița, salamandra, vipera, fazanul (aclimatizat). Pe culmile goloase ale munților se
întâlnește și capra neagră. In rauri păstrăv, lipan, scobar, clean, crap etc. multe specii
constituind valoroase trofeede vânătoare.
Diversitatea mediului geografic a determinat crearea unor areale de protecție pentru
diferite specii de plante sau animale. Rezervațiile naturale se împart pentru diferite specii de
plante sau animale, în mai multe grupe: complexe - lacul Fărăgău (35,5 ha) - ihtiofaună;
botanice - Zău de Câmpie (2,5 ha) acesta fiind singurul loc din țara unde vegetează bujorul
de stepa, Valenii de Mureș (2,25 ha) pentru laleaua pestriță (bibilică); forestiere - Pădurea
Mocear (50 ha) - cu stejar seculari de 400 - 700 ani, Pădurea Lapusna, Pădurea Gurghiu - cu
narcise și lalea pestriță, Pădurea Brădet cu larice și tisă; zoologice - Sabet (50 ha) pentru
avifaună. Mai sunt ocrotite Lacul helioterm Ursu - Sovata, plantele halofile de la Sovata,
Jabenita, Ideciu de Jos.
Unitate teritorial-administrativă cu condiții naturale deosebit de varietate și prielnice
unei ample dezvoltări economice, deși deține numai 2,8 % din suprafața țării, județul Mureș
dispune de un potențial industrial, agricol și forestier considerabil.24
2.2.2 Potenţialul antropic
Județul Mureș este un teritoriu încărcat de istorie ce are multe povești de spus și de
arătat prin atracțiile sale tristice antropice.
Sighișoara este printre puținele orașe-cetate locuite din Europa și singurul conservat
în cea mai mare parte dar și locuit din România.
Principalul punct de atracție turistică al Sighisoarei este cetatea medievală, cu turnuri,
bastioane, biserici și case de locuit bine păstrate pana în zilele noastre: Turnul cu Ceas este
principalul punct de intrare în cetate - o imagine simbol a Sighisoarei, adăpostind în prezent
Muzeul de Istorie al orașului; Turnul Cositorarilor; Turnul Macelarilor; Turnul Cizmarilor;
Turnul Croitorilor; Turnul Cojocarilor; Turnul Fierarilor; Turnul Frânghierilor; Turnul
Tăbăcarilor; Biserica Mănăstirii, Biserica din Deal; Casa Venețiană; Casa cu Cerb; Casa de
24 ***http://www.muresinfo.ro/pages.php?area=1&subarea=67# (accesat la 17.06.2012)
pe Stânca; Casa cu Șindrilă (Eweret); Casa Vlad Dracul etc. Cetatea Sighișoara a primit de-a
lungul timpului apelative ca: "Perla Transilvaniei", "mărgăritar al Transilvaniei", "Nurnberg
transilvănean". Sighișoara ni se înfatiseaza că un veritabil oraș-muzeu, oferind vizitatorului
modern șansa rară de a realiză o întoarcere în timp, în atmosferă medievală de acum cateva
sute de ani
Cetatea avea 14 turnuri și 5 bastioane; dintre acestea se păstrează 9 turnuri și 3
bastioane. Turnurile cetății constituie interesante vestigii ale arhitecturii medievale. 25
Biblioteca Teleki-Bolyai din Tîrgu-Mureş este una dintre cele mai bogate colecţii de carte
veche din Transilvania, lăcaş al culturii europene din secolele trecute. Cele peste 200.000 de
volume constituie o colecţie ştiinţifică cu structură enciclopedică, păstrătoare a multor rarităţi
bibliofile. Fondul Teleki-Bolyai a rezultat din asocierea celor două mari colecţii distincte:
Teleki,cu un număr de 40.000 de volume şi Bolyai, cu 80.000 de volume.. Clădirea, în care
funcţionează şi în prezent Biblioteca Teleki, a fost construită cu această destinaţie, în stil
baroc, în anii 1799-1802, de contele Teleki Sámuel. 26
Palatul Culturii face parte din programul Imperiului Austro-Ungar de ridicare a
valorilor urbane şi întărire a culturii în zona respectivă. În prezent, palatul cuprinde cinci
niveluri: un parter, mezanin şi trei etaje. Arhitectura şi decoraţia edificiului acuză un ritm
clasic de două registre pricipale: cel inferior cuprinzând parterul şi mezaninul, demarcat prin
bosajul rustic din pietre mari cenuşii, cioplite brut, şi cel superior, trei etaje, tencuit luminos,
cu ferestre mici, înguste, grupate în bandă. În registrul superior mai apar două zone
intermediare. Prima este mezanin, marcată de o tencuială rugoasă, cărămizie, a doua, al
ultimului etaj şi jucând oarecum rol de friză, acoperită cu plăci pătrate de gresie cenuşiu-
verzuie. Acoperişul ascuţit, din ţigle smălţuite, alcătuieşte un ritm policrom viu. Înrâuririle
Şcolii vieneze sunt vizibile: cornişa e perfect dreaptă, dispărând aticele parţiale, din curbe şi
contracurbe, majoritatea golurilor fiind dreptunghiulare. Totuşi ecourile stilului floral existent
în arta de la 1900 nu au dispărut cu totul.27
Biserica Reformata cuprinde cladirea fostei mănăstiri franciscane, capela şi turnul-
clopotniţă. Se cunosc trei etape constructive. Prima etapa cuprinde capela şi mănăstirea, între
1350-1370, având muluri de piatră şi alte decoraţii similare carului fostei biserici "Sf. Maria"
din Sibiu, terminat la 1371. A doua etapa cuprinde carul, actualul altar al bisericii, între anii
25*** http://www.ghidmures.ro/despre-mures-sighisoara.php(accesat la 17.06.2012)26 ***http://www.ghidmures.ro/despre-mures-biblioteca-teleki.php(accesat la 19.06.2012)27 ***http://www.ghidmures.ro/despre-mures-palatul-culturii.php (accesat la 19.06.2012)
1370-1400, iar ultima etapa între anii 1400-1430 nava bisericii si între anii 1430-1450 turnul
bisericii.28
Biserica Romano-Catolică a inceput a fi construita in 1702 de catre iezuiţi. Faţada
bisericii este dominată de două turnuri care se termină cu elemente bulbiforme tipice pentru
stilul baroc, aceste turnuri sunt şi un element de identitate şi unul care înfrumuseţează
urbanistic municipiul. Între cele două turnuri frontispiciul principal este închis şi este încadrat
de un atic sub formă de volută.Tavanul bisericii este o boltă cu penetraţii de aceea spaţiul
permite abordarea şi altor teme printre care este "Înălţarea Mariei la ceruri". Bogăţia
ornamentaţiei, a materialelor şi a culorilor sugerează şi confirmă un ambient specific stilului
baroc; pictura, sculptura şi mobilierul vin să respecte acest criteriu unic.29
Muzeul de etnografie este situat in cladirea numită Palatul Toldalagi după numele
celui care a construit-o, contele Toldalagy Lásló, se numără printre cele mai frumoase palate
în stil baroc construite în Transilvania .S-au mai păstrat în palat, în interior, sobele de teracotă
cu frontoane şi cahle pictate şi smălţuite în fiecare încăpere având altă tonalitate coloristică.
Muzeul deţine în jur de 6.000 de obiecte, patrimoniul reprezintă, din punct de vedere al
conservării şi al valorificării zona Mureşului superior, Câmpia Transilvaniei şi Zona
Târnavelor. Este compus din obiecte de lemn, ţesături şi cusături, ceramică populară, piese
din material care aparţin culturii populare şi icoane pe sticlă şi lemn. Tematica expoziţiei,
care a rămas aceeaşi din 1984, de la deschiderea oficială a acestui muzeu, este "Unitate,
continuitate, originalitate în arta populară din judeţul Mureş" şi reprezintă cam 18% din
patrimoniul existent în 1984, în jur de 985 de piese. 30
2.2.3. Analiza echipamentelor turistice din judeţul Mures
În analiza numărului de unități de cazare, au fost calculați indicatorii în mărime
absolută și relative.Pentru aceste calculi am utilizat noțiunile de teorie ce vor fi enunțate mai
jos.
28*** http://www.ghidmures.ro/despre-mures-biserica-reformata.php(accesat la 19.06.2012)29 ***http://www.ghidmures.ro/despre-mures-biserica-romano-catolica.php(accesat la 19.06.2012)30 ***http://www.ghidmures.ro/despre-mures-muzeul-etnografie.php (accesat la 19.06.2012)
Indicatorii medii în mărimi absolute sunt reprezentați prin media seriei și modificarea
medie absoluta. Media seriei se calculează ca medie artimetica simplă a valorilor seriei și
indică tendința central a acesteia. Formula acesteia este:
Ӯ = ∑ Yn
n
n= numărul de ani
Yn= indicatorul din anul analizat
Sporul mediu de evoluție sau modificarea absolută arată câte unități s-au modificat
prin creștere sau descreștere și se calculează prin compararea termenului cu termenul bază de
comparație. Formula pentru sporul mediu de evoluție este:
∆̀̅ =Yn−Y 1
n−1
n= numărul de ani
Yn=indicatorul din anul Yn analizat.
Indicele mediu de dinamică arată prin valoarea sinetica , numărul de modificări, în
medie, la nivelul fenomenului analizat, de la un termen la altul, pe perioada de timp luată în
calcul.Formula acestuia este:
Ī= n−1√ Y n
Y 1
Ritmul mediu de dinamica (modificarea medie relativă, sau sporul mediu relativ, sau
rata medie de creştere sau scădere) se calculează scăzând 100% din indicele mediu de
dinamică exprimat procentual. Formula acestuia este:
Ṝ= ( Ī – 1 ) *10031
Pe baza numărului de unități de cazare se pot calcula unii dintre cei mai importanți
indicatori privind echipamentele turistice. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea
activităților turistice nu se pot realiza în lipsa acestora iar numărul lor și diversitatea pot
indica gradul de dezvoltare al turismului în zonă. De aceea în continuare am analizat tipurile
de structuri de primire turistică pe categorii. �Tabelul 1 Evoluția structurilor de cazare din județul Mureș
AniUnităti de cazare
2006 2007 2008 2009 2010Ӯ ∆̀̅ Ī R
Total 119 120 121 107 123 118 1 1,008299 0.008299Hoteluri 25 24 22 22 25 47,2 0 1,000000 0Hosteluri și hoteluri pentru tineret
3 3 3 3 3 3 0 1,000000 0
31*** http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap6
Moteluri 7 6 6 5 5 5,8 -0,5 0,919322 -0.080678Cabane turistice 1 1 1 2 3 1,6 0,5 1,316074 0.316074Campinguri și unităti tip căsuta
4 4 3 2 3 3,2 -0,25 0,930604 -0.069396
Popasuri turistice 1 1 1 1 1 1 0 1,000000 0Bungalouri 1 1 1 1 1 1 0 1,000000 0Vile turistice 30 31 30 14 15 24 -1,5 0,840896 -0.159104Tabere de elevi și prescolari
3 3 3 3 3 3 0 1,000000 0
Pensiuni agroturistice 44 46 51 54 64 51,8 5 1,098200 0.098200Sursa: Creat de autor pe baza datelor obtinute de la institutul national de statistica, anuarul statistic al romaniei, editiile 2011,2010,2009,2008,2007
Numărul unitătilor de cazare turistică din județul Mureș per ansamblu a înregistrat o�
creștere de aproximativ 0.82 %, însă în anul 2009 a avut loc o usoară scădere de 4 unităti� �
urmată de o creștere de 6 unități anul următor. Pe parcursul perioadei analizate nu s-au
înregistrat creșteri semificative.
Se poate observă că unitătile de cazare turistică care au înregistrat cele mai mari� �
creșteri în perioada analizată sunt cabanele turistice a căror număr a crescut cu 31,6 %. Cea
mai apropiată valoare de cea a cabanelor turistice a fost atinsa de pensiunile agroturistice care�
au înregistrat o creștere de aproximativ 9.82 %. La polul opus regăsim vilele turistice cu o
scădere de 15%.
Popasurile turistice și bungalourile au stagnat , existând o singură unitate de tipul lor
pe tot parcursul perioadei analizate.Același lucru s-a întâmplat și cu taberele de elevi și
preșcolari ce au înregistrat 3 unități pe toată perioada.
Hotelurile pentru tineret si hostelurile au inregistrat valori constante pe toata perioada
analizata. Hotelurile au înregistrat o creștere slabă, de o unitate între anii 2006-2007 urmată
de o scădere de 2 unități în anul 2008 și o stagnare în anul 2009, apoi în anul 2010 s-a
înregistrat o creștere de 3 unități.
Motelurile au înregistrat o scădere pe toată perioada analizată ajungând de la 7 unități
în 2006 la 5 în 2010.
În cazul pensiunilor agroturistice s-a înregistrat o crstere constantă pe toată perioada
analizata.
2006 2007 2008 2009 2010
0
20
40
60
80
100
120
140
TotalHoteluriHoteluri pt tineret si hosteluriMoteluriCabane turisticeCampinguri si unitati tip casutaPopasuri turisticeBungalouriVile turisticeTabere de elevi si prescolariPensiuni agroturistice
Figura1. Evoluția structurilor de cazare din județul Mureș
Sursă: Creat de autor pe baza datelor din Tabelul 1.
Capacitatea de cazare turistică existența (instalată) reprezintă numărul de locuri de
cazare de folosință turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologare, clasificare al
unității de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de
necesitate.
Locurile aferente structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică
complementare (căsuțe, terenuri de campare, etc.) la o structură de cazare turistică de bază
(hotel, motel, camping etc.) și utilizarea acestor locuri sunt cuprinse la structura de bază.
Capacitatea de cazare turistică este un element foarte important al bazei material a
turismului în urma căruia se obțin încasările din serviciile de cazare. Prin capacitățile de
cazare se înțelege totalitatea dotărilor care asigură înnoptarea și odihna turistilot pe o
perioadă de timp nedeterminată, în urmă perceperii unor tarife în funcție de gradul de confort
asigurat, perioadă și servicii complemetare.32
32 Oscar Snak, Petre Baron, Nicolae Neacşu, op.cit., p. 183
Tabel 2-Capacitatea de cazare turistica existentă in județul Mureș
Capacitatea de cazare turistica
Ani,UM:LocuriӮ ∆̀̅ Ī R2006 2007 2008 2009 2010
Total 6044 6138 6385 5854 6093 6102,8 12,25 1,002020 0,00202Hoteluri 2715 2609 2643 2633 2612 2642,4 -25,75 0,990377 -0,009623Hosteluri si hoteluri pentru tineret
178 178 178 178 178 178 0 1,000000 0
Moteluri 240 276 267 260 260 260,6 5 1,020212 0.020212Vile turistice 601 651 659 378 378 535,4 -55,75 0,890541 -0,109454Cabane turistice 30 30 30 71 89 50 14,75 1,312402 0.312402Bungalouri 124 224 224 224 224 204 25 1,159328 0.159328Campinguri 657 647 737 462 542 609 28,75 0,953034 -0.046966Popasuri turistice 147 147 147 147 147 147 0 1,000000 0Tabere de elevi si prescolari
514 486 494 486 486 493,2 -7 0,986093 -0.013907
Pensiuni turistice 545 569 601 716 848 655,8 75,75 1,116862 0.116862Pension agroturistice 285 313 395 299 329 324,2 11 1,036544 0.036544
Sursa: Creat de autor pe baza datelor obtinute de la institutul national de statistica, anuarul statistic al romaniei, editiile 2011,2010,2009,2008,2007
Putem observa că în tabelul 2 capacitatea totală de cazare din județul Mureș a crescut
între anii 2006-2008 urmând ca în anul 2009 să se înregistreze o scădere de 532 de locuri de
cazare ca în 2010 să se înregistreze o creștere cu 239 locuri.
In ceea ce privește numărul de locuri în hoteluri înregistrat în județul Mureș a
cunoscut o creștere de aproximativ un procent în perioada 2006-2010. În hoteluri se poate
observa o scădere ușoară a locurilor de cazare în anul 2007 ce a fost urmată de o creștere în
anul următor. Între anii 2009 2010 s-a înregistrat o scădere constantă a capacității de cazare.
Hotelurile pentru tineret si hostelurile au înregistrat o stagnare Pe toata perioada
analizata.
În urmă analizei datelor dn tabel se poate spune că cea mai mare creștere a numărului
de locuri a fost înregistrată de cabanele turistice cu 31 % și bungalouri cu 15 %.
La polul opus, unitătile de cazare turistică a căror capacitate de cazare turistiă a scăzut�
sunt vilele turistice cu 10 %.
Motelurile au înregistrat creșteri și scăderi ale locurilor de cazare însă nu
semnificative. Nu același lucru se poate spune deste vilele turistice care deși între anii 2006-
2008 au înregistrat o ușoară creștere în anul 2009 s-a înregistrat o scădere de aproape 50 %
ajungându-se de la 659 locuri la 378, cifră ce s-a menținut și în 2010. La polul opus se
situează cabanele turistice care după o stagnare la 30 locuri între 2006 și 2008 a înregistrat o
creștere de mai mult de 50 % ajungând la 71 locuri în 2009 și 89 în 2010.
În cazul campingurilor se observă o scădere semnificatica a locurilor(275) în anul
2009. În ceea ce privește popasurile turistice, locurile au rămas constante pe întreagă perioadă
studiată.
2006 2007 2008 2009 20100
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
TotalHoteluriHoteluri pentru tineretMoteluriVile turisticeCabane turisticeBungalouriCampinguriPopasuri turisticeTabere de elevi si prescolariPensiuni turisticePension agroturistice
Figura 2. Capacitatea de cazare turistică existentă
Sursa:Creat de autor pe baza datelor din tabelul 2.
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune şi reprezintă, potrivit Institutului Naţional
de Statistică, numarul de locuri de cazare puse la dispozitia turistilor de catre unitatile de
cazare turistica, tinand cont de numarul de zile cat sunt deschise unitatile in perioada
considerata. Se exprima in locuri-zile. Se exclud locurile din camerele sau unitatile inchise
temporar din lipsa de turisti, pentru reparatii sau din alte motive. 33
33 ***https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR103B, (accesat la 22.04.2012)
3.Capacitatea de cazare turistică in funcțiune in județul Mureș
Tipuri de sturcturi de primire turistica
Ani, UM: Locuri-ZileӮ ∆̀̅ Ī R2006 2007 2008 2009 2010
Total 1696436 1717715 1680790 1669741 1770246 1706985.6 18452.50 1.010704 0.010704Hoteluri 966591 943552 882278 885313 901362 915819.2 -16307.25 0.982684 -0.017316Hoteluri pentru tineret
56752 59860 59042 0 0 35130.8 -14188 0 -1
Hosteluri 4830 3366 4708 60918 58916 26547.6 13521.50 1.868837 0. 868837
Moteluri 81036 88664 88478 89567 110224 91593.8 7297 1.079939 0. 079939
Vile turistice 88151 116728 123720 95223 95204 195399 1763.25 1.019429 0. 019429Cabane turistice 10950 10850 10980 24196 29930 21726.5 4745 1.285799 0. 285799Bungalouri 18972 4508 15128 2952 14508 11213.6 -1116 0.935133 -0.06486Campinguri 55998 53723 41263 23684 22204 39374.4 -8448.5 0.793532 -0.206468Popasuri turistice 17934 13524 17934 12200 13524 15023.2 -1102.5 0.931873 0.068127
Tabere de elevi si prescolari
144870 135842 147272 119912 118260 133231.2 -6652.5 0.950527 -0.049473
Pensiuni turistice 180850 204028 206285 250907 298271 228068.2 29355.25 1.133243 0. 133243
Pensiuni agroturistice
69502 82970 83702 104869 107842 89777 9585 1.116085 0. 116085
Sursa: Creat de autor pe baza datelor obtinute de la institutul national de statistica, anuarul statistic al
romaniei, editiile 2011,2010,2009,2008,2007
Analizând datele din tabelul 3 putem observă că în anul 2007 capacitatea de cazare
turistică în funcțiune a înregistrat o creștere de 21279 locuri urmând ca în 2008 numărul
acestora să scadă cu 26925 locuri.De asemenea și în următorul an se observă o scădere că în
2010 să se înregistreze o creștere a numărului de locuri în funcțiune.Per total în perioada
analizată s-a constatat o creștere a numărului de locuri în funcțiune de aproximativ un
procent.
Cea mai mare creștere au înregistrat-o hostelurile cu 86,8 %, fiind urmate de cabanele
turistice cu 28,5 %.Creșteri se mai pot observa și la pensiunile turistice cu 13 % , pensiunile
agroturistice cu 11 %, moteluri cu 7 s.a.Cea mai puternică scădere s-a înregistrat în rândul
campingurilor cu 20 % , fiind urmată de bungalouri cu 6 procente și de taberele pentru elevi
și preșcolari.
2006 2007 2008 2009 20100
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000
1400000
1600000
1800000
TotalHoteluriHoteluri pentru tineretHosteluriMoteluriVile turisticeCabane turisticeBungalouriCampinguriPopasuri turisticeTabere de elevi si prescolaripensiuni turisticePensiuni agoturistice
Figura 3 – Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în judeţul Mureș
Sursă:Creat de autor pe baza datelor din tabelul 3.
Coeficientul de utilizare a capacității reflectă gradul de ocupare al locurilor de cazare
în funcțiune. În funcție de coeficientul de utilizare se poate observa dacă zona este tranzitată
de turiști.
4. Coeficientul de uticizare a capacității de cazare în județul Mureș
Anul 2006 2007 2008 2009 2010
Romania Innoptari 18991695 20593349 20725981 17325410 16051135Capacitate de cazare turistica in functiune
56499904 57137649 59187968 61104435 63808286
Coeficientul de uticizare a capacitatii(gradul de ocupare)
33,6 36 35 28.4 25.3
Mures Innoptari 589817 635304 573015 538870 421610Capacitate de cazare turistica in functiune
1696436 1717715 1680790 1669741 1770246
Coeficientul de uticizare a capacitatii(gradul de ocupare)
34.8 37 34.1 32.3 29.5
Sursa: Creat de autor pe baza datelor obtinute de la institutul national de statistica, anuarul statistic al
romaniei, editiile 2011,2010,2009,2008,2007
Din tabelul 4 putem observa radul de ocupare înregistrat în județul Mureș
comparative cu media pe țara. În anul 2006 gradul de ocupare în Mureș depășește media pe
țară cu 1,2 % iar în 2007 cu 1 procent.În 2008 coeficientul de utilizare a capacității este mai
redus în mureș comparative cu media pe țară cu circa 1 % iar în 2009 acesta o depășește cu
aproximativ 4 %.Și în anul 2010 județul Mureș are un grad de ocupare mai mare decât media
pe țara cu 4,3 %.
Se poate spune că în general județul Mureș are un grad de ocupare peste medie însă
acesta nu o depășește cu mult deci nu se poate considera că este un punct intens ciruclat din
punct de vedere turistic însă nu se află nici la extremă cealaltă.
2006 2007 2008 2009 20100
5
10
15
20
25
30
35
40
Romania
Mures
Figura 4 – Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în judeţul Mures
Sursă:Creat de autor pe baza datelor din tabelul 4.
Cap. III ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE ŞI PROPUNERI DE VALORIFICARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL MURES
Întrucât județul Mureș poate fi considerat un județ cu un potențial turistic bogat este foarte importantă analiza fenomenului turistic prin observarea circulației turistice, observarea trendului de creștere sau de scădere ori a componenței turiștilor. În urmă acestei analize se pot lua decizii cu privire la o mai bună desfășurare a serviciilor din domeniul turistic.
De asemenea în turism este nevoie de o analiză permanență a potențialului turistic și a modului în care acesta este exploatat. Sunt necesare propuneri de valorificare actualizate în funcție de cererea turistică, ce este în continuă schimbare, dar și de potențialul antropic și natural de care dispune zona.
3.1 Analiza şi previziunea circulaţiei turistice
Turismul se manifestă ca un fenomen de masă iar acest lucru face necesară
cuantificarea unor categorii largi de turiști ce au cerințe și motivații turistice diverse, mereu în
schimbare și ce presupun o evoluție constantă a calității serviciilor. Acest lucru a dus la
apariția a tot mai multe forme de turism, menite să satisfacă diferitele cerințe ale turiștilor.
Prin urmare, pe o piață unde concurența este acerbă, cunoașterea cauzelor ce
determină deplasarea oamenilor în scopuri turistic, motivul pentru care pot alege un anumit
produs turistic în defavoarea altuia, particularitățile produsului ce îl diferențiază de celelalte,
toate acestea sunt absolute necesare pentru menținerea pe piață și pentru o circulație turistică
intensă.
Lupta se duce atât la nivelul agențiilor turistice cât și la nivelul anumitor regiuni sau
chiar state.
Motivele pentru care o persoană poate lua decizia de a achiziționa un anumit produs
turistic stau în spatele utilităților aduse de serviciile oferite în cadrul pachetului turistic. Se
poate spune că motivația de cumpărare poate crește direct proporțional cu numărul
utilităților34. Utilitățile turistice se împart în
Utilitatea formei (elemente fizice: cameră, alimente, saună);
Utilitatea locului unde este amplasată oferta;
Utilitatea momentului (să ofere posibilitatea consumului în orice moment);
Utilitatea psihică (nevoia de relaxare, contact cu frumosul etc.);
Utilitatea monetară (valoarea produselor cumpărate).
34 Daniela Firoiu, Catrinel Dridea, Patricia Dodu, Camelia Gheorghe, Industria Turismului şi a Călătoriilor, Ed. Pro Universitaria, 2008, Bucureşti, p. 53
Măsurarea statistică a circulaţiei turistice are drept scop de a determina dimensiunile
acesteia şi de a oferi informaţii utile pentru dezvoltarea în perspectivă a industriei serviciilor
inclusive a industriei turistice.
Pentru măsurarea circulaţiei turistice este necesară luarea în considerare a următorilor
indicatori:
Sosiri sau plecări (număr de turişti);
Numărul mediu de turişti ce indică circulaţia medie într-o perioadă;
Numărul de înnoptări;
Durata medie a sejurului;
Calitatea ofertei turistice;
Motivaţiile care stau la baza deplasărilor turistice;
Nivelul veniturilor alocat activităţilor.
3.1.1 Analiza circulaţiei turistice
Numărul turiştilor (sosiri) cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de
cazare turistică cuprind toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara
localităţilor în care îşi au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi stau cel
puţin o noapte într-o structură de primire turistică în zone vizitate din ţară; motivul principal
este altul decât acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.35
Numărul turiştilor este un indicator fizic, cantitativ şi calitativ ce poate lua forma:
sosiri/plecări de turişti pentru turismul internaţional;
participanţi la acţiunile pentru turismul intern rezultat din înregistrările agenţiilor din
turism.
Tabel 1 – Sosiri ale turiştilor în judeţul Mureş pe tipuri de turişti în perioada 2006-20102006 2007 2008 2009 2010 ∆̀̅ Ī R
Total 238147 253454 231538 200312 202850 -8824,25 0,960688 -3,9312
Români 172860 186841 172690 150085 159757 -3275,75 0,980485 -1,9515
Străini 65287 66613 58848 50227 43093 -5548,50 0,901353 -9,8647
Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/Din tabelul 1 putem observa faptul că între anii 2006-2007, numărul total al turiștilor
în județul Mureș a crescut, urmând însă ca în următorii doi ani, 2008-2009 acesta să scadă ca
apoi în 2010 să crească.
35 ***https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR104C
Aceiași situația este întâlnită și în cazul turiștilor români, în perioada 2006-2007
ingregistrandu-se o creștere a numărului acestora, între 2008-2009 numărul lor scade urmând
că în 2010 să crească. Acest lucru ne arată faptul că o mare parte din totalul de turiști din
zonă sunt reprezentati de turiști români.
În cazul turiștilor străini putem observa o scădere permanentă a numărului acestora,
ajungând de la 65287 în 2006, la 43093 în anul 2010, deci o scădere de 22194 turiști străini.
Per total, în perioada analizată numărul de turiști a scăzut cu aproape 4 procente,
numărul de turiști români cu aproximativ 2 procente iar numărul turiștilor străini cu
aproximativ 10 %.
Figura 1 – Sosiri ale turiştilor în judeţul Mureş pe tipuri de turişti în perioada 2006-2010
2006 2007 2008 20090
50000
100000
150000
200000
250000
300000
Total
Români
Străini
Sursa: Creat de autor pe baza datelor din tabelul 1Putem observa din figura 1 o discrepanță semificativa între numărul turiștilor români
și cel al turiștilor străini, acesta din urmă fiind considerabl mai mic. Numărul turiștilor
străini a scăzut progresiv încă din primul an din perioadă analizată până în ultimul.
Acesta pare a fi rezultatul serviciilor ce nu se ridica la nivelul cerințelor turiștilor din
alte țări.Printre cauzele acestui fenomen se pot enumera: condițiile precare din unitățile de
cazare, prețurile mari percepute, infrastructura slab dezvoltată sau în condiții proaste ce
împiedică vizitarea anumitor atracții turistice dar o cauză poate fi și slaba pregătire a
personalului din unitățile de cazare și alimentație ce nu au o atitudine potrivită domeniului în
care activează.
In continuare vom analiza numaul innoptarilor numit si zile-turist. Acesta reprezintă
fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o unitate de cazare turistică,
indiferent dacă este fizic sau nu prezentă în cameră36 şi se calculează, asemenea numărului
turiştilor, pentru turismul intern şi internaţional.
Tabel 2 – Înnoptări pe tipuri de turişti în judeţul Mures, în perioada 2006-2010
2006 2007 2008 2009 2010 ∆̀̅ Ī R
Total 589817 635304 573015 538870 521610 -17051,75 0,969744 -3,0256
Români 451813 498335 460139 439971 427710 -6025,75 0,986387 -1,3613
Străini 138004 136969 112876 98899 93900 -11026 0,908225 -9,1775
Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105D
În tabelul 2 putem observa că numărul înnoptărilor pe total clienți a crescut în
perioada 2006-2007 urmând ca în următorii ani acesta să scadă constant ajungând de la
635304 în 2007 la 521610 în 2010.
Numărul înnoptărilor turiștilor români a păstrat același trend present și pe total turiști,
de aici reieșind faptul că în mare parte înnoptările au fost făcute de către aceștia. Astfel între
2006-2007 se observă o creștere care apoi este urmată de o scădere constantă în următorii 3
ani.
În cazul turiștilor străini, lucrurile stau mai rău, înregistrându-se o scădere permanentă
a numărului înnoptărilor pe toată perioada analizată. Astfel de la 138004 în 2006 se ajunge la
93900 în 2010, o scădere de 44104 înnoptări.
Putem spune că numărul înnoptărilor per total turiști a scăzut cu circa 3 %, numărul
turiștilor români a scăzut cu 1,36 %iar cea mai mare scădere a fost în cazul turiștilor străini cu
circa 9%.
36 ***https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105D [accesat în data de 22.04.2012]
2006 2007 2008 20090
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
TotalRomâniStrăini
Figura 2 – Înnoptări pe tipuri de turişti în judeţul Mures, în perioada 2006-2010Sursa: Creat de autor pe baza datelor din tabelul 2
Figura 2 nu face decât să confirme datele prezentate în table.Se poate observă faptul
că este o diferență uriașă între turiștii români și cei străini, majoritari fiind cei români și de
asemenea se mai poate vedea faptul că numărul înnoptărilor turiștilor străini este într-o
continuă scădere pe toată perioada analizată.
Durata medie a şederii se calculează prin împărţirea numărului de înnoptări realizate
la numărul de sosiri ale turiştilor si exprima numarul de zile de sedere a turistilor intr-o
anumita zona sau unitate de cazare37
Tabel 3 – Durata medie a sejurului în judeţul Mures, în perioada 2006-20102006 2007 2008 2009 2010 ∆̀̅ Ī R
Total 2,476692 2,506585 2,474820 2,690153 2,571407 0,023678 1,009426 0,9426
Romani 2,613751 2,667160 2,664531 2,931478 2,677253 0,015875 1,006019 0,6019
Straini 2,113805 2,056190 1,918094 1,969040 2,179008 0,015289 1,007623 0,7623
Sursa: Creat de autor pe baza datelor din tabelele 1 şi 2Corelând datele din tabelele 1 și 2 cu datele din tabelul 1 putem spune că numărul
turiștilor români care și-au petrecut vancanta în județul Mureș (-1,95%) a scăzut mai repede
decât înnoptările(1,36%) și durata medie a sejurului(0.94%)
În cazul turiștilor străini, numărul acestora(-9,86) a scăzut mai repede decât numărul
înnoptărilor (-9,17%) și durată medie a sejurului(0,76%).
Din tabelul 3 putem să observăm că durata medie a sejurului s-a păstrat relative
constantă pe toată perioada analizată, nefiind prezente schimbări majore.În cazul turiștilor
37*** http://www.statistica.md/public/files/Metadate/Turism.pdf
români perioada medie a sejurului a crescut și apoi a prezentat scăderi de la un an la altul însă
valorile au fost foarte mici.
Turiștii străini au înregistrat o scădere constantă a duratei sejurului în primii 4 ani ca
în anul 2010 să se înregistreze o creștere.
Per total însă valorile sunt foarte mici, rezumându-se la o zi sau două de ședere, fapt
ce ne demonstrează că potențialul turistic al județului Mureș nu este exploatat la adevărata lui
valoare
Figura 3 – Durata medie a sejurului în judeţul Mures în perioada 2006-2010
2006 2007 2008 2009 20100
1
2
3
4
TotalRomaniStraini
Sursa: Creat de autor pe baza datelo din tabelul 33.1.2 Previziunea circulaţiei turistice
Extrapolarea sau prognoza unei serii cronologice constă în determinarea valorii unor
termeni în afara perioadei analizate pe baza metodelor şi procedeelor utilizate în ajustarea
seriei.38
Există mai multe metode prin care se poate aprecia calitatea ajustării pentru alegerea
celei mai bune metode.Cele mai frecvent aplicate dintre acestea sunt:
Metoda trendului liniar este o metoda analitică si foloseste urmatoarea functie pentru
calcul:
ỹᵢ=a+btᵢ, unde a = ∑ Yᵢ
n,iar b =
In cadrul acestei metode se pot intalnii trei situatii:
38 Virgil Voineagu Coord., Eugenia Lilea, Mihaela Vătui, Zizi Goschin, Doinea Boldeanu, Statistică Economică, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti 2001, p.247
b > 0→ trend crescător;
b = 0→ serie staţionară ;
b < 0 → trend descrescător.
Metoda indicelui de dinamică foloseşte pentru ajustarea indicelui de dinamică iar formula
utilizata este:
ỹ = y1 Ī ti, unde t =``2`````,`n, ajustarea fiind aleasă ca în modelul prezentat anterior.
Modificării medii absolute (sporului mediu) foloseşte pentru ajustare un model dinamic
de calcul ce include indicatorul modificării medii absolute.Formula utilizata este:
ỹ = yᵢ+∆̀̅, unde yᵢ = primul termen al seriei; ỹ = valoarea ajustată la un moment dat.
ȳ =∑ Yᵢ
n, unde n = numărul de ani pentru care se face previziunea.
Se alege spre folosire ajustarea pentru care se vor calcula următorii indicatori:
-abaterea medie pătratică: σ=√∑ ( yᵢ− ỹᵢ )n
-coeficientul de variaţie: V=σy=
*100
2011 2012 20130
50
100
150
200
250
TotalRomaniStraini
Figura 4 - Previziunea sosirilor de turişti în judeţul Mures în perioada 2011-
2013
Analizând calculele efectuate în anexa privind previziunile sosirilor de turiști în
perioada 2011-2012, în județul Mureș, se poate observa faptul că valorile privind sosirile de
turiști români cât și străini au un trend descendent.Prin urmare, analizând situația în
ansamblu, putem spune că numărul total al turiștilor o să înregistreze o scădere, fapt ce este
confirmat și de figura de mai sus.
Se poate observa din figură numărul 5 că numărul turiștilor străini sosiți în județul
Mureș va scădea constant pe toată perioada analizată.Acelais lucru se va întâmpla și în cazul
turiștilor străini.Totalul numărului de turiști sosiți în județ, va aveao scădere mai bruscă pe
parcursul primei părți a perioadei analizate, urmând că în continuare, scăderea să fie mai
ușoară.
2011 2012 20130
100
200
300
400
500
600
TotalRomaniStraini
Figura 5 – Previziunea înnoptărilor pe tipuri de turişti din judeţul Mures în perioada 2011-2013
Și în cazul de față, precum și în cazul anterior, previzionarea pe perioada 2011-
2013 a numărului de înnoptări de turiști prezintă un trend descrescător atât pentru numărul
total de înnoptări ce vor fi înregistrate în județ cât și pentru numărul de înnoptări al turiștilor
români și străini.
Figura de mai sus confirmă datele exprimate în tabelele din anexa, reprezentând
grafic scăderea numărului de înnoptări de turiști români și străini dar și privnd totalul
numărului de turiști.
Privind datele înregistrate în anii 2006-2010 putem observa că trendul
descrescător a fost prezent și în anii anteriori iar previziunile nu fac notă discordantă,
continuând cu o scădere a numărului înnoptărilor în județul Mureș în cazul tuturor
categoriilor de turiști.
2011 2012 20130
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
TotalRomaniStraini
Figura 6 – Previziunea duratei medie a sejurului în judeţul Mures, în perioada 2011-2013Sursa: Creat de autor pe baza din Anexa 11
Analizând datele din anexa putem observa în general trendul urmat este cel
ascendent.În cazul duratei medii a sejurului per total turiști se înregistrează însă o scădere
ușoară în anum 2012 care este apoi urmată de o creștere.
În cazul turiștilor români durata medie a sejurului are cele mai mari valori comparativ
cu cel al turiștilor străini ce înregistrează valorile cele mai mici.
Atât valoarea medie a sejurului turiștilor români cât și a turiștilor staini va crește,
potrivit previziunilor efectuate.
3.2 Propuneri de valorificare a potenialului turistic al județului Mureș
Mulțumită factorilor de relief și mediu, diversității și frumuseții peisajului,
eterogenități etnice și culturare , județul Mureș prezintă un potențial turistic considerabil,
putând să atragă persoane interesate de turism mintan, cultural, rural, sportiv, ecumenic sau
pentru tineret.
Dezvoltarea turismului oferă o importantă oportunitate de dezvoltare economică.
Acest lucru ar putea fi realizat prin promovarea atracțiilor turistice ce pot fi generatoare de o
cerere consistentă și care ulterior ar aduce un venit suplimentar în cadrul județului. Prin o
creștere a cererii de oferte turistice ar duce la o scădere a șomajului prin crearea locurilor de
muncă și ar aruta dezvoltarea mediului de afaceri din zonă. Rezultatele acestei promovări ar
trebuii să nu aibă ca efect distrugerea patrimoniului natural și cultural.
Se cunoaște faptul că turiștii străini sunt interesați în special de produsele culturale și
eco-turistice ce au în compoziție servicii bazate pe unicitate și calitate. De aceea cei ce
activează în domeniul turistic ar trebuii să exploateze elementele inedite ale județului, spre
exemplu obiceiurile și tradițiile din zonă, domeniul gastronomic ori valoarea istorică a
construcțiilor. De asemenea nu trebuie uitată calitatea acestor servicii, care trebuie să se
adapteze sau chiar să depășească așteptărilor.
Pentru realizarea de pachtete turistice de calitate este nevoie nu numai de implicarea
celor ce le crează ci și a autorităților ce trebuie să lucreze la planuri de refacere și dezvoltare
a infrastructurii locale.
De asemenea este necesară crearea unor noi atracții turistice, spre exemplu ar fi
benefică construirea unor parcuri de distracții ori organizarea de festivaluri cu specific istoric
în cadrul cetății Shighisoara s.a. Pentru realizarea acestor activități vor fi necesaree fonduri
pentru planuri de construcții ori prentru reabilitarea monumentelor istorice , fonduri ce se pot
accesa de la Uniunea Europeană.
Trebuie aduse în atenția turiștilor și obiectivele turistice mai puțin promovate, întrucât
acest lucru poate duce la o dezvoltare echilibrată pe întreg teritoriului județean. După
parcurgerea acestui pas este nevoie de o promovare intensă atât la nivel național cât și
internațional prin participarea la târguri, expoziții din domeniu cât și colaborarea cu mari
agenții de turism.
Agorturisum începe a avea o cerere tot mai mare datorită prețurilor accesibile dar și
datorită curiozității cu privire la obiceiurile și tradițiile locale. Cele mai atractive zone sunt
cele care sunt situate in zone cu peisaje pitorești, au un mediu sănătos, nepoluat, sunt
detinătoare de valori etnofolclorice, culturale sau tradiții cu un bogat conținut, diversitate, și
personalitate.
De asemenea se poate exploata domeniul gastronomic al județului prin organizarea
unor festivaluri cu tematică, în cadrul cărora să se utilizeze diverse rețete culinare specific
zonei și mai ales specific diferitelor culturi prezente în județ.
Având în vedere că avem o țară plină de resurse turistice atât naturale cât și
antropice, o investiție în îmbunătățirea infrastructurii și în crearea unor condiții mai bune de
cazare, transport, alimentație și divertisment la prețuri accesibile ar putea fi „colacul de
salvare” al României ce se îneacă din ce în ce mai mult într-o criză ce pare fără ieșire.
Această regulă poate fi aplicată și în județul Mureș deoarece acesta dispune de
numeroase atracții turistice insuficient finanțate și promovate. O promovare mai agresivă atât
în țara cât și în afara țării ar putea duce la o creștere a fluxului de turiști ce vizitează această
zonă superbă. Însă promovarea nu este din păcate suficientă, fiind nevoie și de condiții
prielnice de practicare a tuturor activităților turistice.
O astfel de investiție ar putea aduce pe viitor venituri mult mai mari pentru toată
populația din județ deoarece se știe că odată cu turismul cresc indirect multe alte ramuri ale
economiei. De alfel este o șansa acordată locuitorilor în deschiderea unor întreprinderi și
intrarea în mediul de afaceri.
Pentru aun turism de calitate sunt necesare drumuri de calitate, prin care să se asigure
accesul la atactiile turistice și să scurteze timpul pierdut pe drumuri și să crească timpul
petrecut în unitățile de cazare.
Potențialul turistic neexploatat poate fi valorificat printr-o dotare corespunzătoare
(partii de schi, piste de biciclete, schi-lifturi, etc) prin amenajarea de stațiuni turistice,
specifice zonelor delimitate, care să ofere o infrastructură modernă. Județul dispune de� �
obiective turistice de interes național ce au fost introduse în patrimoniul UNESCO. Un bun
exemplu poate fi municipiul Sighișoara și cetatea Saschiz. Acestea se află însă într-o stare
precară deoarece nu au fost reabilitate și întreținute așa cum ar fi trebuit. Măsurile specifice
vor privi acțiuni de conservare, restaurare, valorificare turistică, informare, creșterea�
constientizării importanței prezervării patrimoniului natural și antropic.
Având în vedere că pe teritoriul județului se întâlnesc și altitudini mari zone prielnice
pentru practicarea sporturilor extreme precum alpinismul și escalad㸠ar fi ideală crearea de
trasee turistice¸ poteci marcate¸partii de schii extreme dar și locuri de unde turiștii să își poată
închiria echipament de calitate .
Pe zi ce trece turiștii au tot mai multe opțiuni de călătorie, tot mai multe locuri din
care să aleagă deci ,prin urmare devin tot mai pretențioși și mai dornici în a afla cât mai multe
detalii despre locul în care urmează s aisi petreacă vacanță. Pentru a ne putea ridica la nivelul
cerințelor va fi nevoie de acenti turistici bine instruiți care să cunoască foarte bine zona și să
știe să pun ain valoare toate atracțiile prezente în zonă.
Se spune că marketing-ul este sufletul comerțului, și cum și serviciile turistice sunt o
ramură a comerțului, și acestea vor avea nevoie de o strategie de marketing cât mai bună
simai atractivă care să facă cunoscut acest județ. Organizarea de oferte promoționale, tururi
ale județului, servicii inovative, promovări prin intermediul internetului, crearea de siteuri
care s ainformeze publicul din țara și din afara țării despre potențialul turistic al acestui județ.
Protejarea mediului este foarte importantă pentru județul Mureș. Acesta este acoperit
pe un domeniu larg de păduri și lucru asta ar trebuii să rămână așa, ar trebuii să nu se
exagereze cu exploatarea forestieră și să se degradeze acest mediu minunat.
Revitalizarea turismului balnear-se impune atenției prin necesitatea unor acțiuni
complexe de modernizare a stațiunilor lansate in turismul internațional, de dezvoltare a
spațiilor de cazare și a bazelor de tratament și crearea unor noi stațiuni de interes local care să � valorifice factorii naturali de cură și tratament tradițional. � Prin punerea în practică a tuturor celor enumerate mai sus s-ar putea trece la un nivel
mai înalt al calității serviciilor turistice și astfel s-ar putea inregsitra o dezvoltarea a județului
pe plan economic.
3.3Elaborarea unui circuit turistic
Circuit turistic cultural în județul Mureș.
Circuitul turistic ce va fi prezentat în continuare are ca scop introducerea în admosfera
încărcată de istorie a județului Mureș, vizitarea cetăților medieval din zonă și exploatarea
potențialului curativ al lacului Sovată.
Circuitul turistic se va desfășura în timpul verii și primăverii, durata acestuia este de 4
nopți, 5 zile.Transportul se va face cu autocarul iar numărul participanților ese de 40 de
persoane. Distanta parcursă va fi de aproximativ 850 km.
Ziua 1 : Bucuresti – Sighisoara (160 km)
Plecarea se face la ora 7:30 din București, zona Unirii.Durata traseului până la Sighișoara va
fi de aproximativ 4 ore, prin urmare se estimează sosirea în jurul orei 11:30.
Sosire în Sighișoara, cazare în cadrul Hotelulului BinderBubi*** ce este situat în centrul
orașului, aproape de zona istorică și cultural. Apartamentele au denumiri diferite și
personalități constructive specifice stilului hotelului, spre exemplu Rosemarie, Karoline,
Phillip, Leopold, Florian.Se va servii masa în cadrul restaurantului hotelului.39
Vizitarea Cetății Sighișoara, considerată cea mai frumoasă cetate locuită din din sud-estul
Europei. Sistemul defensiv construit și apărat de bresle era compus dintr-un zid lung de 930
m, 14 turnuri de apărare și 5 bastioane de artilerie. Din el se mai păstrează până azi 9 turnuri,
2 bastioane și o parte din zidul de incintă.Turiștii vor avea ocazia să viziteze Turnul cu Ceas
care este principalul punct de interes al cetății și reprezintă simbolul orașului, Turnul
Fierarilor al cărui scop era să apere Biserica Mănăstirii în caz de asediu, Turnul Franghierilor
39*** http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/8288-hotel-binderbubi-sighisoara.html
care este și singurul turn locuit și în ziua de azi, Turnul Măcelarilor, Turnul Cojocarilor și
Turnul Croitorilor.40
Seara va fi petrecută în cadrul restaurantului Casa Vlad Dracul unde turiștii vor avea parte pe
lângă o cină copioasă și de un spectacol inedit cu personaje precum Contele Dracula.
Ziua 2: Sighisoara-Târgu Mureș,distant estimată 55Km, durata traseu 1 oră. Cazare :
Black Lord Hotel*** este situat la 1,5 km de central orasului, lângă râul Mureș.Mic dejun și
cină asigurate de hotel
Cetatea Medievală Târgu-Mureș.Cetatea Medievală este amplasată în apropierea centrului
municipiului Târgu-Mureș. Complexul Cetății ocupă o suprafață de cca 4,3 ha și este alcătuit
dintr-o incintă fortificată cu 7 bastioane unite prin ziduri ce formează o mare curte interioară,
în cadrul căreia se găsește Biserică Reformată și Clădirea Manutanței.
Platoul Cornesti Situat la cea mai înalta cotă a orașului, Platoul deschide o largă panoramă
asupra orașului și văii râului Mureș. Principalul punct de atracție de aici îl constituie Grădina
Zoologică
Complexul de Agrement și Sport "Muresul”.Beneficiind de un cadru natural deosebit, un parc
pe malul micului lac de acumulare format de barajul de peste Mureș, Complexul de
Agrement și Sport "Mureșul" oferă multiple și variate posibilități de recreere și
divertisment.41
Ziua 3 : Târgu Mureș-Sovată.Distanța parcursă este de 54 km iar durata traseului
este de aproximativ o oră.
Cazare Hotel Aluniș***
Turul stațiunii cu trenulețul. Cel mai plăcut mod de a vizita stațiunea, de la un capăt la altul,
este cu acest trenuleț pe șosea. Trenulețul se ia din fața hotelului Danubius Sovata.42
Sovata este o stațiune pentru orice sezon, recunoscută la nivel European, încă din anul 1850.
Lacurile cu ape clorurate și sodice - cât și nămolul din ele - au proprietăți terapeutice pentru
o multitudine de afecțiuni, în special pentru afecțiunile ginecologice. Înconjurată de dealuri
împădurite cu fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi și stejari, cât și de Muntele de Sare,
stațiunea oferă posibilități excelente și pentru odihnă și relaxare. Clima este subalpină, cu
veri răcoroase și ierni blânde.43
Lacuri helioterme Sovata.Lacurile din Sovata sunt renumite atât pentru efectul terapeutic cât
și pentru fenomenul de heliotermie. Deasupra apei sărate, există un strat de apă proaspătă
40***http://www.sighisoaratransilvania.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=54&Itemid=6841 ***http://www.mures.ro/article.php/Atractii-turistice-in-Tirgu-Mures/19/42 *** http://www.sovata.ro/agrement.html43 ***http://www.sovata.ro/
provenită din precipitații. Acest strat de apă proaspătă nu se amestecă cu apa sărată, ci se
menține la suprafață, acționând ca un izolator termic. Astfel, temperatura apei din lacuri
variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată.
Cina si cazare Hotel Aluniș
Ziua 4 : Sovata- Rezervația Naturală Bujorii de Stepă
Plimbare cu Mocănița. Reabilitată recent, mocănița cu aburi circulă din nou pe traseul Sovata
- Câmpu Cetății. Pe lângă călătoria agreabilă pe care o oferă, mocănița este în sine un
obiectiv turistic istoric. Mocanița pleacă zilnic din gara Sovata la orele 10, 13, 17, 19.
Durata unei călătorii este de 1h și 45min. 44
Rezervația Naturală Bujorii de Stepă este o arie protejată din localitatea Zău de Câmpie,
situată pe șoseaua dintre Ludus și Beclean din județul Mureș. Suprafața de 3,5 hă a fost
declarată rezervație naturală în anul 1932, fiind înființată de academicianul Alexandru Borxa,
fondatorul școlii românești de botanică. Primele date despre bujorii de la Zău au fost
menționate în anul 1846 la Viena, localitatea Zău de Câmpie fiind cel mai nordic punct al
țării unde crește această specie de plantă și unicul din interiorul arcului carpatic.45
Ungheni-Mănăstirea Recea. Orașul Ungheni se găsește pe cursul mijlociu al Mureșului, la
vărsarea rîului Niraj în Mureș, la 11 km de Tîrgu-Mureș, pe drumul european E60, Tîrgu-
Mureș - Cluj-Napoca. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, Ungheniul a fost teatrul
unor puternice lupte pentru eliberarea părții de nord a Transilvaniei. La Recea, în apropierea
aeroportului, s-a construit, după 1990, Mănăstirea ortodoxă, cu hramul "Maica Domnului",
căutată și frecventată de mii de credincioși din întreaga țară.46
Intoarcere la Targu Mures
Cazare : Black Lord Hotel
Ziua 5: Targu Mures- Bucuresti
Mic dejun in cadrul hotelului Black Lord
Plecare spre Bucuresti
44 ***http://www.sovata.ro/agrement.html45 *** http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/drumetii-ardeal,92,1486/descopera-ardealul,3541/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__10242.htm46*** http://www.cjmures.ro/Album_foto/ungheni.htm