Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Harghita2

8/16/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Harghita2

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-turistic-al-judetului-harghita2 1/23

ARGUMENT

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea

desfăşurată în alte sectoare-cheie din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ).

Fenomenul turistic este etrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade su!

incidenţa studiului interdisciplinar, antren"nd deopotrivă economişti, geografi, psihologi şi

sociologi.

#a începutul acestui secol şi mileniu industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe

plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate şi, în acelaşi timp, cel mai important generator

de locuri de muncă. $in punct de vedere economic turismul se constituie în acelaşi timp şi ca

sursă principală de redresare a economiilor naţionale a acelor ţări care dispun de resurse turistice

şi le eploatează corespunzător.

%rimele menţiuni privind preocupările de a voia&a, apar în antichitate în operele

geografului 'tra!on . $escrierile lăsate de arco %olo cu ocazia periplului său asiatic (secolul al

***-lea), cele ale lui +rthur oung (secolul al ***-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui enri

onfreid au &alonat preocupările viitoare privind practicarea călătoriei.

Turismul devine un comple fenomen de masă la sf"rşitul secolului al *-lea fiind

puternic articulat în mediul încon&urător.

%rivit ca un fenomen social-economic creator de !enificii, turismul a fost defint în

variante dinte cele mai felurite/ 0arta de a călători pentru propria plăcere1 , 0activitate din timpul

li!er care constă în a voia&a sau locui departe de locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă,

îm!ogăţirea eperienţei şi culturi, datorită cunoaşteri unor noi aspecte umane şi a unor peisa&e

necunoscute1 ,0fenomen al timpurilor noastre, !azat pe creşterea necesităţi de refacere a sănătăţi

şi de schim!are a mediului încon&urător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturi ca

rezultat al dezvoltări comerţului, industriei şi al perfecţionări mi&loacelor de transport1 .+ctivitatea turistică este !ine susţinută de un valoros potenţial turistic -diferenţiat de la

ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. ai cunoscute în practica

turismului mondial sunt/ turismul !alnear, cu o largă dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura

heliotermă sau climaterică sau av"nd alte motivaţii terapeutice2 turismul montan şi de sporturi de

iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeţie, cura climaterică şi practicarea sporturilor de iarna2

turismul de cură !alneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali

(izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat).

1



3adrul natural al 4om"niei, ca o înmănunchere a elementelor fizico-geografice este o

componentă de !ază şi relativ constantă a ofertei turistice, care determină sau influenţează

direcţiile, mărimea şi structura activităţii de turism pe ansam!lu ţării sau la nivel regional şi

local. $ezvoltarea economica şi socială a 4om"niei are implicaţii mari şi asupra activităţii de

turism at"t prin crearea unei infrastructuri generale (căi de comunicaţie şi mi&loace de transport)dotarea cu utila&e şi construirea !azei tehnico-materiale specifice turismului, diversificarea

!unurilor de consum şi a produselor agroalimentare etc., c"t şi prin realizarea unor o!iective

economice aparţin"nd altor ramuri, dar care interesează şi turismul (!ara&e şi lacuri de

acumulare, hidrocentrale, o!iective industriale, lucrări de artă inginerească, palate de cultura

etc.) unele dintre ele devenind o!iective de mare atracţie turistică.

i-am ales aceasta temă pentru proiectul de specialitate deoarece &udeţul arghita

reprezintă un important centru cultural, istoric şi religios. 5udeţul a dat patrimoniului naţionalinestima!ile valori materiale şi spirituale şi are o activitate turistică dezvoltată.

Principalele competenţe vizate prin acest proiect sunt:

• +nalizează componentele produsului turistic2

• 3oncepe produse turistice2

• 4ealizează comercializarea şi promovarea produselor turistic2

• 6la!orează politica de produs2

• 3oordonează politica de distri!uţie şi promovare2

• 'ta!ileşte strategiile de comercializare a produsului turistic2

• +plică normele de dezvoltare dura!ilă referitoare la protecţia mediului şi a

resurselor turistice2

• 6conomiseşte resursele implicate în industria turistică.

2



CAPITOLUL I

U!E"UL #ARG#ITA

$%$% Localizare &i caracterizare

Turistul care stră!ate frumoasele meleaguri harghitene înt"lneşte numeroase dovezi ale

continuităţii de viaţă, civilizaţie şi cultura din cele mai vechi timpuri, aşezări şi fortificaţii dacice,

castre romane din epoca daco-romana, vestigii din epocile prefeudala şi feudală. 6istă de

asemenea şi mărturii ce atestă muncă şi lupta continuă a populaţiei romaneşti, maghiare şi de alte

naţionalităţi care au convieţuit pe aceste meleaguri.

5udeţul arghita este situat în partea centrală a 3arpaţilor 7rientali, acolo unde lanţul

vulcanic al munţilor 3ăliman8arghita este despărţit de semeţele culmi împădurite ale munţilor

9iurgeului, ăşmaş şi 3iuc, prin !ogatele depresiuni intramontane stră!ătute de apele ureşului

şi 7ltului. 6ste limitat la :ord de &udeţul 'uceava,la 6st de &udeţele :eamţ si ;acău,la 'ud de

&udeţele 3ovasna şi ;raşov,iar la est de &udeţul ureş. $in punct de vedere al suprafeţei,

&udeţul arghita este considerat un &udeţ de mărime mi&locie. 3u o suprafaţă de <.<=> ?mp

(respectiv @,ABC din teritoriul 4om"niei), este al treisprezecelea &udeţ din 4om"nia în funcţie de

mărimea suprafeţei.

3



'i(ura $%$% #arta )u*eţului #ar(+ita

%rincipalele oraşe ale &udeţului sunt /iercurea 3iuc (reşedinţa de &udeţ cu D<.EEE de

locuitori),;ăile Tuşnad,;ălan,;orsec,3risturu 'ecuiesc,9heorghieni,7dorheiu 'ecuiesc,Topliţa

si lăhiţa.

7pt r"uri îşi împart între ele &udeţul în tot at"tea !azine hidrografice, toate izvor"nd aici/în partea sudică 7ltul, omorodul (omorodul are şi omorodul ic), la est ;istriţa,

Trotuşul, ;icazul (;icazul ic şi ;icazul are), în nord ureşul, în vest T"rnava ică şi

T"rnava are. $ouă dintre ele au fost imortalizate în legende - ureşul şi 7ltul. $ar avem şi

două lacuri legendare. #acul 'f"nta +na, unicul lac format în craterul unui vulcan din 6uropa,

în masivul 3iomatului la altitudinea de >GE metrii în sud. Hn alt lac, care are legendele sale este

#acul 4oşu, în est, în amonte de 3heile ;icazului, la poalele v"rfului 'uhardul ic, născut după

o alunecare masivă de teren în vara anului IB=A.untele vulcanic arghita, unul din cele mai importante masive din 3arpaţii 7rientali,

paralel cu unţii 3iucului, care e vizi!il aproape de pe tot cuprinsul &udeţului, poartă acest nume

din vremuri arhaice. 5udeţul a fost denumit după acest masiv muntos, muntele legendar al

secuilor. "rful cel mai înalt este "rful arghita-ădăraşi, de IBEI m. Jn afara de masivul

arghitei mai tre!uie amintite unţii 9hiurgheului, unţii 9heorghenilor şi ale 3iucului,

ăşmaşului, 3ălimanului, $ealurile T"rnavelor, asivul 3iomatului, etc. $upă această simplă

înşiruire de nume devine evident faptul, că peste <E C a suprafeţei &udeţului este constituit din

munţi şi dealuri. Jntre diferitele zone de locuit ale &udeţului eistă o diferenţă de altitudine de

peste DEE de metrii.

C,i *e acces

*ntrarea în arghita se face prin calea ferată sau pe şoseaua naţională în multiple puncte

de acces, &udeţul fiind accesi!il direct din 'f"ntu 9heorghe, ;araolt, 'ighişoara, 'ovata, $eda,

%iatra-:eamţ, 3omăneşti sau T"rgu 'ecuiesc.

5udeţul arghita dispune de o reţea de cale ferată în lungime totală de @E> ?m, din care

IAD ?m (B=,@ C) este electrificată.%e teritoriul &udeţului se situează nodul de cale ferată 3iceu,

care asigură legătura cu zona de est, nord-est şi sud-est a 4om"niei.

Jn direcţia 'ud-:ord traversează $.:.I@, $.:.I@K+ -prin pasul 9himpeş spre

3omăneşti2 iar $.:.I@K3 9heorgheni face legătura cu oldova. $in $.:.I@ la iercurea-3iuc

se ramifică $.:.I=K+ care spre vest, peste unţii arghitei asigură legătura cu 7dorheiu

'ecuiesc iar în continuare spre %raid, 'ovata, T"rgu-ureş sau 3risturu-'ecuiesc-'ighişoara

%ornind de la resursele materiale şi umane eistente, economia &udeţului prezintă un înalt

grad de varietate şi compleitate, cu reale posi!ilităţi de dezvoltare. %rofilul economic al

&udeţului prezintă elementele unei puternice dependenţe de silvicultură şi prelucrarea lemnului,

4



agricultură şi industrie alimentară, industrie uşoară. 3omerţul şi serviciile, deşi au pondere mai

mică, sunt ramuri dinamice, ma&oritatea activităţilor comerciale şi de prestări servicii realiz"ndu-

se prin unităţi cu capital privat, domeniul privat făc"ndu-se tot mai mult simţit în toate domeniile

activităţii economice şi sociale. 3adrul natural deose!it de pitoresc, cu elemente unice în ţară,

oferă însemnate posi!ilităţi de dezvoltare a turismului ce poate contri!ui considera!il la ocreştere a prosperităţii &udeţului.

$in totalul populatiei &udetului de =@G.<II persoane, resursa de munca este in numar de

@EB.=EE persoane, populatia activa atinge cifra de I=>.<EE, populatia ocupata I@>.GEE, prezinta

un numar de someri de A.I<=, reprezentand aproimativ GC din populatia activa a &udetului.

5



$%-% .curt istoric

:umele arghita este de origine necunoscută. 'pecialiştii în lingvistică nu au fost

capa!ili să dea o eplicaţie ştiinţifică privind originea sa, dar în datinile locale trăieşte legenda,conform căreia &udeţul poartă numele unei fete a unei căpetenii a hunilor.'e mai spune ca &udeţul

a fost denumit dupa untele vulcanic,unul dintre cele mai importante masive din 3arpaţii

7rientali,paralel cu unţii 3iucului,vizi!il aproape de pe tot cuprinsul arghitei,al cărui v"rf cel

mai înalt este "rful arghita-ădăraşi de IBEI m.

Teritoriul &udeţului arghita a fost locuit încă din perioada paleoliticului, urme sporadice

de locuire fiind descoperite la Topliţa, ;rădeşti sau 3heile ărghişului.

$upă cucerirea romană(IE< d..) teritoriul &udeţului a intrat parţial în componenţa provinciei romane $acia, prin zona 7dorheiului trec"nd graniţa *mperiului 4oman,urm"nd ca

&udeţul să intre, după retragerea romană,în stăp"nirea diferitelor popoare migratoare/ goţi, huni,

gepizi, iar mai apoi slavi.

#a sf"rşitul secolului al *-lea oraşele 7dorheiu 'ecuiesc şi iercurea-3iuc au început

un proces de modernizare, aici concentr"ndu-se cele mai importante instituţii, apăr"nd primele

sta!ilimente industriale. +u fost introduse electricitatea, poşta, telegraful, a început viaţa

culturală (!i!lioteci, ziare, tipografii, asociaţii culturale, sportive, comerciale) iar în anul IB>A la

iercurea-3iuc s-a inaugurat calea ferată.

$upă primul răz!oi mondial, Transilvania s-a unit cu 4om"nia, iar în perioada inter!elică

viaţa economică şi culturală a &udeţului a cunoscut progrese semnificative.

$upă al doilea răz!oi mondial, în perioada regimului comunist (I>DA-I>B>), vechea

ordine economico-socială a fost schim!ată complet prin naţionalizarea, colectivizarea şi

industrializarea forţată.

iercurea-3iuc a devenit municipiu-reşedinţă de &udeţ din I><B, iar imaginea oraşelor

din &udeţ a fost schim!ată profund prin construirea de cartiere de !locuri şi amplasarea unor zone

industriale fără tradiţie în zonă (fa!rica de tractoare din iercurea-3iuc, fa!rica de mo!ilă din

iercurea-3iuc şi 7dorheiu 'ecuiesc, Jntreprinderea de 7ţeluri 'peciale For&ate din 3risturu

'ecuiesc, Jntreprinderea ecanică din 9heorgheni).

5udeţul arghita dispune de un potenţial turistic deose!it, de localităţi turistice şi zone de

agrement, renumite în ţară şi peste hotare, printre care amintim staţiunile !alneoclimaterice ;ăile

Tuşnad, ;orsec, #acu 4oşu, *zvorul ureşului.

6



CAPITOLUL II

POTEN"IALUL TURI.TIC AL

U!E"ULUI #ARG#ITA

-%$% Resursele turistice naturale

5udeţul dispune de regiuni pitoreşti propice turismului, de staţiuni climaterice şi

!alneoclimaterice. Funcţia cea mai importantă este cea !alneoclimaterică, facilitată de a!undentă

izvoarelor de ape minerale cu o mare valoare terapeutică.

%otenţialul turistic al &udeţului este foarte mare, dispun"nd de un mediu natural relativintact şi de o spectaculozitate ridicată, adevărate monumente ale naturii dar şi de tradiţii istorice,

culturale, etnografice deose!ite.

Relie/ul

4elieful &udeţului cuprinde o !ună parte din grupa centrală a 3arpaţilor 7rientali, un mic

sector din latura întinsă a 3arpaţilor de 3ur!ură, precum şi etremitatea sud-estică a

'u!carpaţilor Transilvăneni. +stfel relieful este dominat de cele două lanţuri muntoase orientate

pe direcţia nord-est8sud-vest, între care se intercalează şi c"teva depresiuni intramontane

( 9iurgeu,3iuc,9heorghieni,;il!or,;orsec). #a sud-vest se întinde zona dealurilor su!carpatice,

intens fragmentate de reţeaua de ape a celor două T"rnave.

Lona muntoasă ocupă peste <EC din teritoriul &udeţului, şi este alcătuită din/ unţii

9iurgeului-I.GDGm, ăşmaşului-I.A>=m,3iucului-I.D>Em,;istriţei,unţii 3ăliman cu v"rful

*ezeru 3ălimanului de @.E=Im,unţii 9urghiului-I.AAAm şi unţii arghitei de I.BEIm.

Clima

3lima 5udeţului arghita,este caracteristică zonelor intramontane, cu ierni geroase de

durată mai lungă şi veri relativ calde. :umărul zilelor de îngheţ a&unge, în medie anual, la I<E.

'unt frecvente îngheţurile t"rzii de primăvară (uneori chiar şi în lunile mai 8 iunie) şi cele

timpurii de toamnă, încep"nd chiar din septem!rie.

%recipitaţiile medii anuale variază între GGE 8 IEEE l Mm. @

3lima în depresiunile intramontane este mai aspră, de fapt cea mai aspră dintre toate

zonele populate ale ţării, dar în vestul &udeţului aceasta este mult mai !l"ndă, mult asemănătoare

cu restul ;azinului Transilvaniei.3ea mai mare temperatură (N=<,GO 3) a fost măsurată la

7dorheiul 'ecuiesc în I>G@, cea mai scăzută (- =G O3) în I>@>. %erioada răcoroasă uneori ţine

7



peste D= C din anul calendaristic. $in cauza acestei clime aspre zona este cunoscută drept polul

frigului din 4om"nia.

.olul &i z,c,mintele naturale

5udeţul arghita nu !eneficiază de soluri de categoria a *-a şi a **-a, cele mai

reprezentative fiind categoriile de calitate * si , reprezent"nd cca. BGC din totalul suprafeţeiagricole. Jnclinaţia terenurilor este în general mare, între @E8=GC, ceea ce, împreună cu ecesul

de umiditate duce de multe ori la alunecări şi implicit la erodarea terenurilor.

'olul este !ogat în zăcăminte naturale/ minereuri de fier şi de neferoase, lignit, gaz

metan,caolin, aragonit, !azalt. 'e găsesc din !elşug şi materialele folosite în construcţii/ andezit,

lut,dolomită, nisip, pietriş. $atorită originii sale vulcanice, zona este !ogată în emanaţii

sulfuroase şi de !ioid de car!on folosite şi în scopuri medicale, precum şi izvoarele termale şi

cele de apă minerală, care se regăsesc pe tot teritoriul &udeţului. $intre !ogăţiile naturii maitre!uiesc amintite sarea, pirita, căr!unele şi masa lemnoasă.

#i*ro(ra/ia

Jn &udeţul arghita izvorăsc r"urile 7lt, ureş, T"rnava ică, T"rnava are, Trotuş şi

;istricioara. 3ele trei !azine semnificative sunt cele ale 7ltului, ureşului şi 'iretului. 7ltul

izvorăşte în masivul ăşmaşul are la o altitudine de I@BE m, şi stră!ate $epresiunea 3iucului

pe o distanţă de BE ?m. +fluenţii 'iretului din &udeţul arghita sunt/;istricioara, Trotuşul şi

Hzul. 3ele mai semnificative lacuri ale &udeţului sunt 'f"nta +na,#acul 4oşu, #acul 4ac şi #acul

*ezer.

'ingurul lac din 6uropa 3entrală aflat într-un crater vulcanic păstrat intact este #acul

'f"nta +na, situat la o altitudine de >GE m în masivul 3iomatul.

7 altă raritate naturală este #acul 4oşu, situat în masivul ăşmaşu are. 6ste cel mai

mare lac cu !ara& natural din ţară, format în anul IB=A, av"nd o suprafaţă de I@,< hectare şi o

ad"ncime de IE,G m.

#acul 4ac, aşezat l"ngă %orum!enii ari la o altitudine de <EE metri, s-a format în

urma unui val de alunecare şi are o suprafaţă de @,B hectare.

#acul *ezer de la poalele v"rfului 4ăchitiş (situat la o altitudine de IAGE m) are o

suprafată de I=EE mp şi o ad"ncime de =,G m.

'lora

egetaţia &udeţului din punct de vedere !iologic este !ogată şi variată, dispusă de la

nivelul alpin p"nă la luncile &oase ale r"urilor. 7 suprafaţă de @@B.<ID hectare este acoperită cu

păduri. 3ele mai răsp"ndite sunt răşinoasele (A=C), urmate de fag (I>C) şi ste&ar (@C).

$upă modul de utilizare, pădurile pentru protecţia mediului (fiarea solului, protecţia

apelor, păduri pentru recreaţie şi arii prote&ate) reprezintă =GC din fondul forestier, celelalte <GC

8



sunt destinate eploatării. %e crestele masivelor calcaroase, în vecinătatea lacurilor de munte, şi

în cheile muntoase sunt prezente c"teva specii floristice rare cum ar fi/ cetina neagră, tisa şi

vestita floare de colt.

'auna

Fauna este deose!it de !ogată datorită întinselor păduri de răşinoase şi foioase/ aici seînt"lnesc specii de mamifere care sunt specifice întregului lanţ carpatin, cum ar fi / ursul !run

carpatin, lupul, cer!ul carpatin, r"sul, &derul. $intre păsări amintim/ cocoşul de munte,

ciocănitoarea, acvila de munte, şorecarul, huhurezul, !uha, forfecuţa, alunarul, piţigoiul de

munte. +pele r"urilor sunt populate de păstrăvi, !oişteanul şi ştiuca.

Rezervaţii naturale &i monumente ale naturii

Rezervaţia naturală Lacul Sfânta Ana,singurul lac din 6uropa centrală situat într-un crater

vulcanic.Lona din &urul lacului firmează o rezervaţie comple,geologic şi floristică. Lacul Roşu,cel mai mare lac de !ara& natural din 4om"nia.'-a format în IBA= prin

pră!uşirea unei mari suprafeţe de teren de pe versantul nord-estic al untelui Hcigaşul. 4egiuea

care încon&oară lacul a fost declarată rezervaţie fliristică şi faunistică.

Mlaştina din Valea Mijlocie,în lunca 7ltului,la sud de Tuşnadul :ou,unde creşte

mesteacănul pitic,element 'i!erian la cel mai sudic punct din lume.

Mlaştina Sâncrăieni-Ciuc,(la A ?m de iercurea 3iuc),alimentată permanent cu apă

călduţă.

Mlaştinile Beneş de la Tuşnad.

Salina Praid,sau Canionul de Sare 8 rezervaţia naturală 'PhQt ($ealul de 'are)/

despic"nd masivul de sare, apele r"ului 3orund au creat un canion care încon&oară %raidul,

practic am!ele capete afl"ndu-se la cca = ?m de centrul localităţii. +cesta este încadrat de

versanţi a!ru!ţi de sare, formaţiunile săpate de-a lungul timpului în pereţii de sare oferind un

spectacol unic.

ealul Melcului- 3orund.

Peştera Mereşti,pe alea "rghişului,este cea mai lungă peşteră din 3arpaţii 7rientali.

Peştera !u"ău,este accesi!ilă din comuna oşlă!eni,are trei intrări suprapuse şi se

continuă cu numeroase galerii care dau în grote mari.

Peştera de #$eaţă şi #rota %rşilor,aflate l"ngă staţiunea ;orsec.

C$eile Bicazului (la = ?m de staţiunea #acul 4oşu şi la =E ?m de nord-est de

9heorgheni),au fost declarate monument al naturii şi formează o rezervaţie compleă, geologică,

floristică şi faunistică.

9



.taţiuni turistice

;orsec (la @< ?m de Topliţa), vestită staţiune !alneoclimaterică de veche tradiţie într-un

cadru natural pitoresc, în depresiunea intramontană cu acelaşi nume, între unţii 9iurgeului şi

;istriţei (la BGE- IEEE m altitudine). +pele minerale de aici au fost cunoscute şi recomandate

pentru acţiunea lor tămăduitoare de medicul italian ;urcella încă din IG>D. +pa de ;orsec este şi

o plăcută apă de masă. 4ecunoaşterea internaţională a calităţilor terapeutice a apelor minerale a

fost confirmată prin acordarea unor prestigioase distincţii (la iena, %aris, ;erlin, Trieste).

R4egina apelor minerale1, cum este denumită staţiunea, dispune de un !ioclimat montan

stimulator, aer reconfortant (pur şi ozonat), case de odihnă intime şi conforta!ile, numeroase

instalaţii de tratament. $e asemenea, eistă p"rtii de schi şi săniuş pentru sezonul al! iar în

împre&urimi se pot face drumeţii deose!it de interesante (poiana L"nelor, 9rota Hrşilor, %eştera

de gheaţă). Toate acestea conferă ;orsecului un farmec deose!it în fiecare anotimp. 3ăile de

acces sunt/ feroviare - gara Topliţa, pe linia ;ucureşti - ;raşov - 3iceu - 'atu are, apoi cu

auto!uzul, rutiere $: I@ ;raşov - Topliţa şi apoi $: IG p"nă în staţiune. ;ăile Tuşnad (la =A ?m

sud de iercurea 3iuc, <A ?m de ;raşov), renumită staţiune !alneoclimaterică la poalele

masivului vulcanic arghita (la <GE m altitudine), pe locurile din &urul liniştitului lac 3iucaş de

pe malul st"ng al 7ltului. Jncon&urată de !razi seculari, staţiunea !eneficiază de aer curat,ozonizat şi de un climat su!alpin (temperatura medie anuală - < E3). ;aza de tratament de care

dispune această frumoasă staţiune cuprinde instalaţii moderne pentru !ăi minerale car!ogazoase,

mofete, aerosoli şi inhalaţii, electro şi hidroterapie, masa&. ;ăile Tuşnad reprezintă un loc ideal

de vacanţă în toate anotimpurile, dispun"nd de un confort diversificat şi de numeroase

posi!ilităţi de agrement (lacul 3iucaş, folosit vara pentru canota& şi iarna ca patinoar, ecursii pe

&os la lacul 'f"ntu+na). 3ăile de acces sunt/ feroviare - gara Tuşnad ;ăi pe linia ;ucureşti -

;raşov - 'atu are, rutiere - $: I@ de la ;raşov sau de la iercurea 3iuc, $: II de la 7neşti.#acul 4oşu (la =E ?m de 9heorgheni, =E ?m de ;icaz), una dintre cele mai atrăgătoare şi

solicitate staţiuni de odihnă din ţara noastră, într-o depresiune (la >BE m altitudine) stră&uită de

'uhardul are şi 'uhardul ic. Fiind aşezată pe malul #acului 4oşu, în apropierea 3heilor

;icazului este un o!iectiv de o cov"rşitoare importanţă turistică, oferind numeroase posi!ilităţi

de recreere/ canota&, pescuit, schi, alpinism. +lte staţiuni/ *zvorul ureşului, staţiune climaterică

(la IB ?m sud de 9heorgheni, la >EE m altitudine), ;ăile 5igodin, staţiune !alneoclimaterică (la =

?m de iercurea 3iuc, la <GE m altitudine), %raid, staţiune !alneoclimaterică (la A ?m de

10



'ovata), importantă pentru microclimatul de salină, ;ăile omorod, staţiune !alneoclimaterică

(la IA ?m de 7dorheiu 'ecuiesc, la A@G m altitudine), Topliţa, la =A ?m de 9heorgheni.

-%-% Potenţialul turistic antropic

Cultur, &i o0iceiuri

5udeţul arghita deţine o !ogată cultură, o mulţime de meşteşuguri tradiţionale şi o

paletă diversificată de evenimente culturale. $intre meşteşugurile tradiţionale sunt menţionate/

arhitectura populară, ceramica populară, porţile sculptate, mo!ilierul popular, ţesutul, torsul,

cusutul, !ătutul dantelelor, ouă picate şi încondeiate, o!iecte din iască.

3aracterul arhitecturii populare este determinat, înainte de toate, de materialele de

construcţii eistente. %e versantul de est al arghitei, unde predomină pădurile de !rad,

ma&oritatea construcţiilor sunt încrestate din !"rne de !rad, fiind acoperite cu şindrilă sau draniţă

despicată. 3onstrucţiilor acestei zone le sunt caracteristici acoperişurile înalte în două ape.

Hn eveniment specific &udeţului este %elerina&ul de 4usalii. ;iserica şi mănăstirea

franciscanilor din Sumuleu,sunt un străvechi loc de pelerina& al secuimii catolice şi a ceangăilor

din oldova.

eşteşugurile tradiţionale şi portul popular se păstrează şi astăzi în forma lor

originală, în satele acestei regiuni locuită de rom"ni, unguri, secui. $intre centrele etnografice

amintim/ 3orund (renumit centru de ceramică smălţuită, caracterizată prin eleganţa şi !ogăţiaornamentaţiei), $ăneşti (ceramică neagră), '"ncrăieni (ţesături), Tuşnad 'at (prelucrarea artistică

a pietrei), 3or!u (ţesături şi cusături).

1esti(ii istorice

1esti(iile cet,ţii Mi2o din iercurea 3iuc,construită în anul I<@I, pe temelia unei

fortificaţii anterioare,din ordinul consilierului regal i?o Ferenc,ulterior reconstruită.

Jn prezent adăposteşte uzeul etnografic al &udeţului. 3onstrucţia cu plan geometricregulat şi !astioane italieneşti, ridicat în stilul renaşterii t"rzii, este cel mai vechi şi mai important

monument istoric al oraşului iercurea 3iuc. %oartă numele constructorului, Ferenc idvgi

i?P (IGBG-I<=G), în documentele vremii fiind menţionată şi ca noul castel al lui i?P.

3onstruirea castelului a început în primăvara anului I<@=, la zece ani după ce proprietarul,

Ferenc i?P, a devenit căpitan suprem al scaunelor secuieşti 3iuc, 9heorgheni şi 3aşin.

%ersonalitate marcantă a vieţii politice ardelene de la începutul secolului al **-lea, Ferenc

i?P, pe l"ngă această funcţie, a fost şi consilier al principelui 9a!riel ;ethlen, diplomat şi

cronicar.

11



3onstruirea castelului cu plan patrulater şi o suprafaţă de AGAE m a fost terminată,

pro!a!il, în anii treizeci ai secolului al **-lea. %rimul document scris care atestă eistenţa

edificiului construit datează din I<=I. i?P primise drept danie de la 9a!riel ;ethlen Rdomeniul

domnesc din 'zereda1 şi, în acelaşi timp, apro!are de construire a cetăţii. Totuşi moştenitorul,

i?P 5Pzsef, a fost dat în &udecată de către %Qnczlos *stvQn şi ;alQzs din artonfalva pentru cătatăl său, cu ocazia construirii cetăţii, şi-a însuşit păm"nturile lor fără a-i despăgu!i. $upă I<=<,

castelul trece în proprietatea lui $amo?os TamQs, &ude suprem al scaunului 3iuc.

#a @I octom!rie I<<I, trupele turco-tătare conduse de +li, paşă de Timişoara, invadează

3iucul, ocupă şi incendiază castelul. 6ste reconstruit în anii IAID-IAI< su! conducerea

generalului imperial 'tephan 'teinville, aşa cum atestă şi inscripţia în piatră aşezată deasupra

porţii de intrare a cetăţii. Jn IA=G, 5ohann 3onrad Ueiss, inginer, colonel austriac, realizează

planul castelului, cel mai vechi plan cunoscut p"nă acum, care reprezintă şi un documentimportant privind istoricul şi etapele de construire.

Jn &urul castelului reconstruit austriecii au proiectat un sistem de apărare cu patru

!astioane italieneşti, ale cărui urme sunt şi astăzi vizi!ile pe latura sudică. %e latura vestică au

construit un depozit de praf de puşcă, iar !astionul sud-vestic l-au transformat în capelă. Tavanul

capelei este decorat cu stuc modest, în stil !aroc t"rziu, iar ancadramentul gotic al ferestrelor este

rezultatul unor transformări ulterioare. Jncăperile de la parter au tavan în formă de !oltă

cilindrică, cu penetraţii de !olţi cu du!lă cur!ură. $elimitarea nivelelor este marcată în eterior

de un !r"u de piatră cioplită. #a fiecare !astion, la înălţimea podului, sunt goluri de tragere.

3etatea astfel întărită a reprezentat un punct strategic important la graniţa de răsărit a *mperiului

a!s!urgic. %"nă la organizarea prin forţă a regimentelor secuieşti de graniţă (IA<D) este

cazarmă a trupelor imperiale, iar după aceea, p"nă în IBD>, reşedinţă a comandantului

4egimentului * secuiesc de graniţă. Jn timpul revoluţiei din IBDB-IBD> a fost sediul

comandantului forţelor revoluţionare din 'ecuime, 9Ql 'Qndor. Si după înfr"ngerea revoluţiei,

cetatea a rămas în folosinţa armatei. Jn IB>E, în faţa cetăţii, de o parte şi de alta a porţii-!astion,

este ridicată o clădire, care a fost demolată în I>>E.

Jn anii IBBE şanţul castelului este umplut. %"nă la mi&locul secolului al -lea, cu mici

întreruperi, cetatea a fost în folosinţa armatei. Jn anul I>AE, după o restaurare generală, a devenit

sediul uzeului 'ecuiesc al 3iucului, înfiinţat în I>=E.

1esti(iile cet,ţii *acice .an(i*ava din Topliţa2

Ruinele castrului roman din 7dorheiu 'ecuiesc2

Castelul Laz,r din #ăzarea (secolul al *-lea ), aici a copilărit principele

Transilvaniei, 9a!riel ;ethlen. 3astelul este una dintre cele mai frumoase construcţii

renascentiste din +rdeal. 6ste una din cele mai impunătoare reşedinţe no!iliare din Transilvania.

12



Jn turnul porţii se găseşte o inscripţie cu litere gotice din anul IG=@ (3ristus ariaIG=@). 3el mai

vechi turn de locuit datează din IDGE. Trei dintre turnurile din colţuri sunt de formă rectangulară

regulată, al patrulea, cel din nord-vest are şapte colţuri. %e latura sudică, în centru se află

!astionul de poartă, încon&urat de pereţi ornaţi !ogat în stil renascentist, pe care se pot o!serva

urmele picturilor murale decorative. 3astelul şi-a căpătat formă finală în timpul lui #QzQr *stvQn (fiul lui #QzQr +ndrQs), care a

copilărit împreună cu principele ;ethlen 9Q!or, ulterior unul din oamenii de încredere al

acestuia, &udecătorul regal al scaunului 3iucului, 9heorghenilor şi 3asinului, cel care a prezidat

adunarea naţională secuiasca din #utita din anul IG><. 'tema lui se găseşte pe peretele sudic, pe

!astionul din st"nga porţii, împreună cu inscripţia I<=@, anul încheierii construcţiei. Jn curte

putem vedea o serie de construcţii parţial în ruină/ !ucătăria, locuinţa personalului de deservire,

cuptorul, cazarmă, f"nt"nă, atelierul de fierărie, gra&durile. Jntre anii IG>E-IG>D în acest castel şi-a petrecut copilăria una din cele mai importante

personalităţi transilvane, principele ;ethlen 9Q!or. 3astelul a fost devastat în IAEA de trupele

austriece că represalii pentru spri&inul acordat de contele #QzQr Ferenc luptătorilor pentru

li!ertate. 3astelul a fost renovat de #QzQr Ferenc. #ui este atri!uită şi construcţia palatului

mare (sala cavalerilor), unde se ţineau ani la r"nd şedinţele 'caunului. 3u moartea să se încheie

perioada de glorie a castelului. *ncendiile din IADB şi IBA@ au contri!uit decisiv la degradarea

construcţiei, în care au fost oaspeţi printre altele domnitorii oldovei %etru 4areş (IG@A-IG=B) şi

ihnea oda (I<<E). 3astelul, încep"nd cu anul I><A este renovat treptat. '-au terminat lucrările

la clădirea principală folosită azi că galerie de artă, 'ala 3avalerilor ('ala de 3onsiliu), ;astionul

;erzelor, este în renovare3asa Femeilor şi ;astionul cu ;r"nză. 'ala 3avalerilor este

mo!ilată cu mo!ilier sculptat cu motive populare locale, cu steme transilvănene, lămpi şi alte

elemente de decor din fier for&at, opera meşterilor populari din &udeţ. Tavanul pictat din lemn a

fost de asemenea reconstruit.

Jn clădirea din mi&locul curţii, aşa zisa carceră cu coase erau deţinuţi participanţii la

răscoalele populare de pe domeniile familiei #QzQr.

+zi #ăzarea este un centru de creaţie important pentru artiştii plastici din ţară. 3astelul

găzduieşte eponatele donate de către artiştii participanţi la ta!erele de creaţie ce se organizează

aici. 9aleria de +rtă %rietenia (epoziţia de pictură) ocupa cele opt săli mari ai !astionului

porţii şi încăperile din 'ala 3avalerilor. 'unt epuse în permanenţă IGE de picturi din tezaurul

artistic !ogat format din donaţiile artiştilor participanţi la ta!ăra de creaţie, epoziţia fiind astfel

o reprezentare !ogată a artei plastice contemporane. 'unt prezenţi prin operele lor artişti că/

+urel 3iupe (+leea), ;andarau :icolae (sculptură #uptătorul), 9rigore %atrichi (Figura), 9aQl

+ndrQs (3ariera), #iviu 'uhar (3arnavalul), ;ara!Qs *stvQn (%e c"mp), ;alla 5Pzsef (%ictorul),

13



$umitrescu ircea (3oridorul), ;Qlint VQrolW (Tinereţea - sculptură în marmură). +ici este

epus !ustul lui ;ethlen 9Q!or, opera artistului Ferenc 6rnX. 'ala de aproimativ =EE mp

deasupra 'ălii 3avalerilor găzduieşte eponatele de grafică.

Cetatea me*ieval, din 7dorheiul 'ecuiesc (secolul al *- lea )2

Cetatea ţ,r,neasc, din 3"rţa (anul IDDD)2 Ruinele cet,ţii 3ot+ din 9heogheni (secolul al *-lea ).

Casa Memorial, April4 La)os , construită în amintirea vestitului poet ardelean +prilW

#a&os (IBBA 8 I><A), născut la 3lu& :apoca, care a copilărit pe aceste meleaguri (în %raid).

E*i/icii reli(ioase

Comple5ul 0aroc 6omuleu din iercurea 3iuc,construit în IBED pe locul ănăstirii

Franciscane clădite în IDD@ de *ancu de unedoara. $eţine una dintre cele mai mari instalaţii de

orgă din +rdeal. M,n,stirea ./% Prooroc Ilie din Topliţa, este aşezată într-o splendidă grădină, a

cunoscut, de la începuturile ei şi p"nă în zilele noastre o amplă şi permanentă dezvoltare.

3iserica romano catolic, din +rmăşeni (secolul al *-lea), construită în stil gotic

t"rziu,cu valoroase picturi murale interioare din I<GG.

3iserica unitarian, din 3risturu 'ecuiesc (secolul al *-lea ), cu refaceri în sec alolul

-lea2

3iserica romano catolic, /orti/icat, din 3"rţa (anul IDDD), mai păstrează elemente

gotice originale.

3iserica *in !elniţa (secolul al *-lea), construită în stilul 4enaşterii,ca singura din

această zonă cu pictură murală eterioară.

Cimitirul Eroilor. + fost creat după primul răz!oi mondial pe trei terase, în apropierea

3orpului ;atalionului @ %ionieri. :umărul total al celor înhumaţi a fost de IEAA. *niţial, aici au

fost înmorm"ntaţi D@@ soldaţi de diverse naţionalităţi (rom"ni, italieni, germani, maghiari,

austrieci, polonezi, cehi si ruşi). 'ocietatea R3ultul 6roilor1 a reorganizat cimitirul, centraliz"nd

in perioada I>@A-I>@B un număr de <GG eroi. 6videnţa acestora a fost ţinută în ordine alfa!etică.

Jn prezent, cimitirul nu mai are însemne de căpăt"i.

Monumentul eroului rom7n . onumentul, operă a sculptorului arius ;utunoiu, este

amplasat în centrul oraşului. $ezvelirea acestuia a avut loc la I> august I>AD. ;aza

monumentului, un piedestal de forma unei prisme dreptunghiulare, din !eton placat cu marmură

al!ă, susţine statuia ronde-!osse din !ronz a unui infanterist, înaltă de cca. D m. 7staşul este

echipat de luptă şi ţine deasupra capului, cu am!ele m"ini, o armă şi un drapel de luptă. Jn

spatele statuii se înalţă un o!elisc placat cu marmură al!ă.

14



3orund/ ateliere de ceramică,artizanat, sculpturi în lemn, pielărie şi magazine de

prezentare.

Principalele trasee turistice 8n zon,

Y $:I-$:I=-$:I@ ;raşov - 'f.9heorghe - ;ăileTuşnad - Tuşnad 8 iercurea3iuc 2

Y $:IG-$:I@3-$:I@ %iatra:eamţ - ;iza 8 #acul 4oşu - 9heorgheni 8 iercurea3iuc 2

Y ;ăile Tuşnad 8 $efileul Tuşnad 8 %asul Tuşnad 8 unţii arghita,;odoc,3ăliman (pe

r"ul 7lt) 2Y ;orsec 8 $epresiunea ;orsec 8 unţii ;istriţei, 9iurgeu, 3ăliman 8 asivul 3hiosrezu

are.

15



-%9%'orme *e turism practicate 8n zon,

%rincipalele resurse turistice ale &udeţului au dus la dezvoltarea următoarelor forme deturism/

Turismul cultural naţional &i reli(ios & cea mai mare parte a traficului de turişti în

&udeţul arghita,este formată din cei care vizitează locuri cu semnificaţii istorice, religioase şi

naţionale.

Turismul rural ; +tracţia turismului rural este asigurată de antropomorfism, eperienţa

modului de viaţă tradiţional, gusturile tradiţionale locale şi primirea tradiţionala. Lonele 'Pvid?

(Zinutului 'ării) şi 7dorheiului !eneficiază de un potenţial însemnat, dar şi în zonele9heorghenilor şi 3iucului această formă de turism se află în plina dezvoltare.

Turismul 0alnear - Jn &udeţul arghita eistă mai multe zone cu surse de ape minerale/

depresiunea ;orsecului,zona Tulgheş, partea de sud-vest a depresiunii 9heorgheni, unele zone

ale depresiunii 3iucului de 'us, de i&loc şi de 5os, anumite locuri ale depresiunii 3aşinului

precum şi platoul vulcanic de vest al munţilor arghitei. $e asemenea găsim surse de ape

minerale şi în zona 7dorheiului, în regiunea 'Pvid? (Zinutul 'ării) şi l"ngă 3risturu 'ecuiesc

,acestea fiind folosite îndeose!i pentru tratarea !olilor reumatice, ginecologice şi a !olilor

interne.

Turismul sportiv < *e sc+i=; 3ondiţiile geografice şi climatice ale &udeţului arghita

sunt avanta&oase practicării sporturilor de iarnă. 'ezonul este lung, stratul de zăpada este gros, iar

practicarea sporturilor de iarnă are tradiţii de mai multe decenii.

Turismul ecolo(ic sau ecoturismul - %romovarea acestui gen de turism este o

preocupare compleă, pentru că valorile naturii tre!uiesc prezentate în aşa fel, înc"t starea

acestora să nu fie afectată.

Turismul activ &i aventurier oferă posi!ilităţi pentru practicarea ciclismului montan,

pentru călărie, speologie, drumeţii.

5udeţul arghita prezintă un !ogat potenţial turistic nevalorificat sau puţin valorificat.

:atura şi diversitatea potenţialului turistic al &udeţului este variat şi prezintă atractivitate sporită

pentru potenţialii investitori.

3"teva din atuurile valorificării potenţialului turistic al acestui &udeţ sunt/

• ediu natural relativ intact2

• #ocuri de pelerina&, evenimente religioase2

16



• %utere deose!ită de atragere a turiştilor, poziţie geografică centrală2

• onumente ale naturii2

• Tradiţii istorice, culturale şi etnografice !ogate2

• 7spitalitate tradiţională2

%entru stimularea investiţilor în turism în cadrul &udeţului arghita în vederea

valorificării potenţialului turistic se recomanda/

• 4efacerea infrastructurii generale, în special a infrastructurii de transport2

• 'timularea privatizării unităţilor de cazare, alimentaţie, agrement, tratament2

• 4enovarea şi promovarea staţiunilor de odihnă şi !alneoclimaterice2

• 7 organizare şi gestionare mai eficientă (economică şi politică)2

•

Jm!unătăţirea calităţii servicilor turistice2• *mplicarea mai intensivă a operatorilor economici locali2

• +rmonizarea mentalităţii potenţialilor turişti cu populaţia rezidenţă în &udeţul

arghita ([BGC sunt etnici maghiari)2

• Jnlăturarea poluării vizuale a mediului.

%otenţialul turistic amena&at cuprinde I>D unităţi de cazare, din care IA hoteluri, = hanuri,

ID> vile, ID ca!ane, B campinguri, = ta!ere de copii, în total cu >.ADG locuri de cazare, din acest

punct de vedere &udeţul arghita ocup"nd locul al şaselea din ţară. 9radul de confort al acestor unităţi este însă foarte redus (ma&oritatea fiind de o stea), iar

gradul de utilizare a acestora este scăzut, indicele de utilizare fiind de @G,@C, faţă de D=,IC

indicele mediu pe ţara.

17



CAPITOLUL III

.TU!IU !E CA> PROMO1AREA

U!E"ULUI #ARG#ITA PRIN PRO!U.E TURI.TICE

I. %entru &udeţul arghita un !un program turistic de promovare ar include următoarele

trasee turistice/

\ $:I-$:I=-$:I@ ;raşov 8 'f"ntu 9heorghe - ;ăileTuşnad - Tuşnad - iercurea3iuc\ $:I=-$:I=+ T"rgu ureş 8 7dorheiu 'ecuiesc 8 ;ăile omorod - iercurea3iuc

\ $:IG-$:I@3-$:I@ %iatra:eamţ - ;iza 8 #acul 4osu - 9heorgheni - iercurea3iuc

$e asemenea, nu tre!uie ocolite urmatoarele vestigii arheologice/ Cetatea !acica

i(o*in ?Casa *oamnei@ Ruinele 'ol*var Cetatea 3ot+%

-%T7r(ul me&te&u(arilor este tot o modalitate de promovare a &udeţului prin organizarea

următoarelor activităţi/

• T "rg internaţional de artă populară2

• $emonstraţii practice meşteşugăreşti2

• Toată ziua/programe distractive/ tir cu arcul, călărie, măscărici, casa de dans,

&ocuri pentru copii2

• 'pecialităţi gastronimice locale2

• +rta actorului ca meşteşug 8 concurs de actorie.

Corun* satul *e ceramic *estinaţie *e ee2en*%

3orund, un sat mare, aflat la B ?m de %raid. #ocuri de cazare sunt multe, pensiuni foarte !une, curate şi ieftine. 3"nd am plecat am crezut că nu sunt prea multe de văzut, în afară de

ceramică de 3orund, dar nu a fost deloc aşa. T"rgul de ceramică este deschis permanent, fiecare

om din satul ăla care are cu casa ieşire la şoseaua principală ce merge de la %raid la 7dorheiu

'ecuiesc, şi-a făcut în faţa casei tara!ă şi vinde produse de artizanat/ oale, castroane, vase de

ceramică, farfurii, căni, produse din lana, cusături artizanale manuale, cămăşi, şosete, &ucării din

lemn... ma&oritatea sunt de !ună calitate, nu sunt produse de prost gust.

Jn sat eistă şi @ izvoare cu apă minerală, care este foarte gustoasă şi uşor mineralizata, nueste foarte sulfuroasa, conţine fier, sănătoasă (nu prea ştiu să vă spun ce poate vindeca), dar cum

18



noi suntem înne!uniţi după apele minerale naturale, ne-am !ucurat foarte mult că am găsit aici

izvoare.

Si nu în ultimul r"nd, c"nd mergeţi la 3orund nu uitaţi de $ealul elcilor şi m"na de

aragonit. 'unt nişte ruine de piatră foarte veche în care se pot o!serva straturi de fosile depuse încine ştie c"te zeci de mii de ani şi multeeee cochilii de melci. Tot pe $ealul elcilor o să găsiţi şi

un izvor foarte interesant de apă foarte foarte sărată care ţ"şneşte cu presiune din st"ncă şi apa

sărată formează sărături, izvorul !ol!oroseşte, ca şi cum ar fi &acuzzi.

9% Pac+etul turistic se a*reseaz, persoanelor cu v7rsta cuprinsa 8ntre 9B;Dani cu

venituri me*ii%

%achet turistic/

\ se&ur B zile 8 IEEE lei\ se&ur @ persoane, Bzile - IBEElei

\ pentru fiecare copil se mai adauga o suma de AEE leiKse&ur.

%achetul turistic cuprinde/

-ecursie a @a zi cu autocarul la lacul 'f +na şi la Tinovul ohos - situat l"ngă #acul

'f"nta +na, declarat rezervaţie naturală, care adăposteşte specii rare de plante.

-concurs de înot ziua a = a

-a D a zi ecursie ;ăile Tuşnad ] 9heorgheni ] #acul-4oşu

-foc de ta!ară seara

-Termoterapia locală, asoterapia, idrotermoterapia, 6lectroterapia,

idro?inetoterapia, Vinetoterapia.

-a < a zi ecursie la iercurea 3iuc - =E ?m - 3etatea i?o, uzeul 6tnografic.

-a A a zi vizitat #azarea/ ovila Tătarilor şi 3astelul 3ontelui #azăr.

- în ultima seară petrecere mare, concursuri de dans.

'ervicii suplimentare/

- demipensiune la restaurantul 0Tulipan1.

- în funcţie de solicitare organizăm ecursii la o!iectivele turistice din zonă, conduse de

ghid atestat.

3azarea se va face la otelul 3iucaş. otelul 3iucaş dispune de IBB locuri de cazare,

structurate în AB de camere du!le, I= apartamente si = apartamente de lu, dotate la standarde

europene de = stele

19



3I3LIOGRA'IE

I.;aron %., - 4om"nia turistică, 3asa 6ditorială pentru turism şi cultură1+!eona1, ;ucureşti

I>>D

@. 3amilar .- 4om"nia ghid turistic, 6ditura +d #i!ri '4#, ;ucureşti, @EEA

=.9hinea, $. - 6nciclopedia 4om"niei, 6ditura Stiinţifică şi 6nciclopedică, ;ucureşti, @EEA,

D. *ordan *., - 4om"nia - ghid turistic, 6ditura 9ramond, ;ucureşti I>>B

G.ohan, 9h., +rdelean, +., 9eorgescu, . - 4ezervaţii şi monumente ale naturii din 4om"nia,

6ditura 3asa de 6ditură şi 3omerţ 0'caiul1, ;ucureşti I>>=

<.YYYYYYY ^^^. infotravelromania. ro

20



ANEE

21



Ane5a nr%$

Cetatea Mi2o

3,ile Tu&na*

22



Ane5a nr%-

23

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	maftei-elvira
View:	242 times
Download:	2 times

Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Harghita2

Documents