+ All Categories
Home > Documents > Valorificarea Potentialului Turistic a Jud. Caras-Severin

Valorificarea Potentialului Turistic a Jud. Caras-Severin

Date post: 27-Dec-2015
Category:
Upload: andreea-neacsu
View: 232 times
Download: 13 times
Share this document with a friend
21
Transcript

Neacsu Andreea-IrinaGrupa 334,Seria C,

Anul II

1.LOCALIZARE SI CARACTERIZAREA ZONEI 1.1 ASEZARE GEOGRAFICA Caraș-Severin este un județ în regiunile Banat și Transilvania din România, ce are ca reședință orașul industrial Reșița. Situat în partea de sud-vest a României, județul Caraș-Severin are o suprafață de 8514 km2 (3,6% din suprafața țării, ocupă locul al treilea, ca mărime între județele țării) și cuprinde 2 municipii, 6 orașe, 69 de comune cu 188 de sate.Geografic, în judeţul Caraş-Severin se află toate cele trei trepte de relief clasice ale pământului românesc. Ponderea treptelor de relief în teritoriul judeţului este sensibil diferită de cea în cadrul teritoriului naţional, unde munţii ocupă 31%, dealurile 36%, iar câmpia 33%. Pe teritoriul judeţului munţii ocupă 65,4%, dealurile au o extindere mică, ocupând 10,8%, iar depresiunile 16,5%. Pe ultimul loc se află câmpiile, care deţin 7,3% din suprafaţă.În aceste condiţii judeţul poate fi considerat un judeţ de munţi . 1.2 DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALA

Colegiul Prefectural al Judetului Caras-Severin a aprobat, 'Programul anual orientativ de dezvoltare economica si sociala pentru anul 2009'. Acesta a fost elaborat in baza Programului de Guvernare 2009-2012, implementat la nivelul judetului si pe baza propunerilor facute de autoritatile publice locale, serviciile publice deconcentrate si de alte organisme ale ministerelor in teritoriu.

Programul este structurat in doua parti, prima fiind referitoare la obiectivele stabilite a fi atinse in 2009, iar cea de-a doua este conceputa ca un plan de actiuni, in vederea atingerii obiectivelor propuse. Obiectivele prioritare ale judetului se refera la continuarea cresterii economice, incurajarea dezvoltarii si infiintarii de noi intreprinderi mici si mijlocii, dezvoltarea infrastructurii prin cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare si interne, promovarea oportunitatilor judetului, astfel incat sa fie atrasi investitori.

Totodata, se doreste dezvoltarea resurselor umane in toate domeniile si, nu in ultimul rand, stoparea declinului demografic si, in special, reducerea fenomenului migratiei fortei de munca.

1.3 CAI DE ACCES Rutiere - E70-DN6-Timisoara-Craiova; DN57-Serbia (vama Moravita)- Moravita- Oravita - Moldova Noua - Orsova; DN68- Caransebes- Hateg; DN58B Voiteg (TM) - Bocsa - Resita;DN67D Targu Jiu - Baile Herculane;   Linia ferata -Linia ferata 900 Bucuresti - Orsova- Herculane- Caransebes- Timisoara; Voiteg - Gataia - Berzovia - Bocsa - Resita; caransebes - Subcetate (HD Hateg); Resita - Oravita - vama - Serbia;  Aeroport-la Caransebes, Porturi la Dunare: Moldova Veche si Drencova; Puncte vamale la frontiera: - Naidas, Moldova Veche si Drencova .

2

2.POTENTIALUL TURISTIC AL ZONEI

2.1 ATRACTII NATURALE

Relief

Din punct de vedere geografic, în județul Caraș-Severin se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munții Banatului, Munții Țarcu, Munții Godeanu și Munții Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un județ de munte. Relieful muntos crește în altitudine de la vest spre est, culminând în Munții Godeanului, cu înălțimile lor de 1600-2200 m, se ridică cu mult deasupra părții sudice a Munților Poiana Ruscă și a munților Semenic, Almăj, Locvei, Aninei, și Dognecei, care au înălțimi cuprinse între 600 și 1400 m. Acești munți sunt separați de culoarele depresionare Bistra și Timiș-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-Zagujeni, precum și o porțiune restrânsă a Câmpiei Timișului. Cea mai mică altitudine a județului se găsește în zona localității Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munții Godeanu la 2.291 m.

Clima

Este de tip continental-moderat cu influențe submediteraneene. Temperatura medie anuală variază în funcție de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă și de câmpie și 4-9 grade Celsius la munte. precipitațiile cresc de la 700 mm/mp în zonele joase la 1400 mm/mp în Munții Țarcu și Godeanu.

Hidrografia

Judeţul Caraş Severin, cu un relief predominant muntos, prezintă o reţea de ape curgătoare,ape subterane şi lacuri, bine conturată.Reţeaua hidrografică, cuprinzând mare parte din bazinul râurilor Timiş, Caraş, Nera, Cernaşi ale afluenţilor Dunării în zona defileului – are aspect radiar, axându-şi obârşia în nordulorohidrografic al Munţilor Banatului; excepţie fac apele din bazinul Cerna, afluenţii de pe dreapta Timişului, cu izvoarele în munţii Ţarcu—Godeanu şi Poiana Ruscă.

Raurile :Timis, Caras, Cerna, Nera si afluentii lor, precum si ai fluviului Dunarea,

formeaza principalele artere hidrografice.

3

-Timisul, cel mai important dintre raurile banatene, in lungime de 87 km, isi colecteazaapele din cele mai reprezentative unitati de relief ale Banatului. Cel mai important afluentdin judet este raul Bistra, care isi aduna apele din zona circurilor glaciare ale MuntilorTarcu si pana la confluenta cu Timisul curge printr-un culoar tectonic, pe o lungime de 46km. Alt afluent al Timisului este Poganisul, care izvoraste din nordul Muntilor Semenic sistrabate dealurile Sacos-Zagujeni, Depresiunea Ezeris si Campia Sipotului. Un alt afluenteste raul Barzava care isi are obarsia pe versantii nord-vestici ai Semenicului, in cursulsau superior fiind amenajate lacuri artificiale: Valiug, Gozna si Secu. -Carasul izvoraste din Muntii Aninei prin izbucul Carasului, apele acestuia proveninddin paraiele ce strabat Culmea Certej, Puscasul Mare (Muntii Aninei), intalnindu-se cuDunarea pe teritoriul Iugoslaviei. Cei mai importanti afluenti in cursul superior suntComarnicul si Buhuiul, iar in cursul inferior: Garlis, Jitin, Ciclova si Vicinic. -Cerna isi are obarsia pe versantii sud-vestici ai Muntilor Godeanu, intrand pe teritoriuljudetului din judetul Gorj la punctul de confluenta cu paraul Craiova, pe aproape totcursul sau de 84 km avand caracterul de vale montana. In cursul sau superior s-a amenajatlacul de acumulare Valea lui Iovan. Pana la Baile Herculane debiteaza in Cernanumeroase izbucuri (rezultate ale “vailor oarbe” din zona calcaroasa) si izvoaretermominerale, iar in aval de oras primeste ca afluent raul Belareca, schimbandu-sidirectia de curgere spre sud, varsandu-se apoi in Dunare la Orsova, in lacul de acumularePortile de Fier. -Belareca, cel mai important afluent al Cernei izvoraste din Muntii Godeanu si Muntii Cernei, colectand ca afluenti raurile Valea Bolvasnita, Mehadica si Sveridin, avand o lungime totala de 35km.

Lacurile naturale ale judetului Caras-Severin sunt in numar mic si de dimensiuni

reduse, cele mai insemnate fiind de natura carstica. -Nera izvoraste din subvarful Piatra Gozna din Masivul Semenic, strabate DepresiuneaAlmajului pentru a patrunde apoi in salbaticele si pitorestile sale chei, cele mai lungi dintara (22 km). Are ca afluenti raurile Minis, Lapusnic, Moceris, Prigor, Rudaria, Bania,Sopot si Ducin.

4

-Dunarea formeaza limita sudica a judetului, pe o lungime de 60 km si totodata unuldin cele mai impunatoare defileuri din Europa, de la confluenta cu raul Nera si pana inaval de localitatea Cozla. Dunarea colecteaza pe teritoriul judetului Caras-Severin apeleraurilor Radimna, Bosneag, Sichevita, Orevita, Berzasca si Sirinia. -Lacul Dracului cu o suprafata de 700 mp este cel mai mare lac carstic si o adancime de9,3 m, situandu-se in peretele stang al Cheilor Nerei, la gura pesterii de la Lacul Dracului.Este alimentat de Nera prin diferitele fisuri din calcare cat si prin ploi. -Lacul Ochiul Bei se afla la vest de Varful Plesiva din Muntii Aninei la confluentaBeusnitei cu Beul Sec, deasupra unui izvor vaucluzian, avand o suprafata de 284 mp, cu oadancime de 3,6 m. Apa lacului avand in permanenta temperatura scazuta cu o cantitatemare de oxigen (peste 10 mg/l) favorizeaza existenta pastravului indigen.Lacurile antropice (de baraj) sunt destinate producerii energiei electrice, alimentarii cu apa potabila a localitatilor etc., astfel au aparut cele doua lacuri de la Oravita (Lacul Mare si LaculMic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi si Lacul Mare), Lacul Buhui care serveste la alimentarea cu apa a orasului Anina, cu o suprafata de 9,8 ha, Lacul Marghitas, tot pe paraul Buhui cu suprafata de 4 ha, utilizat initial pentru o microcentrala.

Dintre apele subterane se remarca izvoarele termo-minerale. Originea apelor

termominerale de la Baile Herculane este in principal vadoasa, mineralizarea lor secaracterizeaza prin prezenta clorurii de sodiu, a hidrogenului sulfurat, hiposulfitul sisulfhidratul de sodiu, care le imprima caracterul sarat si sulfuros. Temperatura izvoarelorprincipale variaza intre 40-54o C, iar locul numit ”Sapte Izvoare Calde” are cele mairadioactive ape din tara. Prin efectele curative ale apelor si prin vechimea exploatarii lor,statiunea Baile Herculane este cotata ca una din cele mai renumite din Europa. Izvoaretermominerale mai apar in zonele Mehadica-Cuptoare si Oravita -Ciclova.

Pesterile

Pes t e r a Comarn i c ( l a 440m a l t i t ud ine ) , f i i nd cea ma i l unga pe s t e r a d in Bana t ( 4040 m) ,dec l a r a t a monumen t a l na tu r i i . Peştera Buhui are peste 3.200 m lungime si se afla pe versantul stang al vaii Buhui, în Muntii Aninei, la 600 m altitudine. Include unul dintre cele mai lungi cursuri subterane din Romania,  pa r au l Buhu i . A l t e

5

pes t e r i : Pe s t e r a Popova ţ l a 421 m a l t i t ud ine , Pe s t e r a L i l i e c i l o r , Pe s t e r a Hotilor, Pestera Voinii, Pestera Mica, Pestera Mare - in rezervaţia Cheile Nerei –Beusnita.

Flora

Judetul Caras-Severin are o flora deosebita, multe specii fiind rare sau declaratemonumente ale naturii. Dintre acestea enumeram: Zada, Pinul Negru de Banat, (relicvadin era glaciara), Alunul turcesc, Garofita banateana, Garofita alba, Bulbuci, Bujorul depadure, Bujorul de Banat, Macesul de Beusnita, Paducelul negru, Visinul turcesc, Iedereaalba, Angelica, Urechea ursului, Floarea de colt, Floarea Semenicului, Laleaua pestrita,Narcisa, Stanjenelul, Papucul doamnei, Sangele voinicului, Sabiuta, Brandusa galbenaetc.De la regiunea de campie pana la crestele muntilor se succed urmatoarele zone devegetatie:Zona stepei si silvostepei ocupa suprafete restranse in golfurile de campie aleCarasului si Nerei, in care se intalnesc: plopi, salcii, asociatii de fag, stejarul pufos,carpinita, scumpina, liliacul salbatic etc.Zona padurilor este bine reprezentata si diferentiat etajata: etajul quercineelor in zonaMoldova Noua, imprejurimile Resitei, Bocsei, Caransebesului si etajul fagului in MuntiiBanatului, Defileul Dunarii, Muntii Almajului si Locvei, in imprejurimile Resitei siCaransebesului si latura vestica a culoarului Timis - Cerna. In aceasta zona se intalnescpaduri de fag in amestec cu ulmul de padure, paltin, brad si molid.Zona alpina este formata din: etajul subalpin intre 1700 m si limita superioara apadurilor, in care predomina pajistile de iarba campului, paius, garofite de munte,ienupar, tufe de afine, jnepenis si etajul alpin propriu-zis caracterizat prin pajisti de iarbavantului, parusca, plante lemnoase (salcii pitice si azaleea).

Fauna

Fauna este de asemenea bogata, cuprinzand multe animale si pasari, dintre care

6

amintim: Scorpionul, Fasa, Vipera cu corn, Balaurul (cea mai mare reptila din Europa),Broasca testoasa de uscat, Acvila regala, Vulturul alb, Acvila tipatoare mare, Acvilatipatoare mica, Corbul, Buha, Egreta mica, Potarnichea de stanca, Lastunul de stanca,Lastunul mare, Randunica roscata, Liliacul, Rasul, Ursul etc. Multe dintre aceste speciitraiesc pe Cheile Nerei, Clisura Dunarii, Valea Cernei si in Muntii Tarcului, Semenic,Godeanu, prezentand o valoare deosebita pentru judetul nostru.Dintre animalele specifice padurilor de foioase frecvente sunt: lupul, soarecele gulerat,veverita, parsul, jderul de padure, mistretul, caprioara, iepurele, cocosul de munte, iarnumarul speciilor de pesti cunoaste cea mai mare varietate fata de regiunile tarii: pastravindigen, pastrav curcubeu, zlavoaca, lipan, mreana de munte (in raurile de munte) siscobarul, cleanul, mreana (in regiunile de campie), iar in Dunare se intalnesc cega,nisetru, pastruga, morunul, somnul.Intinse teritorii de pe suprafata judetului de o valoare peisagistica speciala, au fostdeclarate rezervatii naturale si au fost integrate in perimetrul Parcurilor Nationale:- "Domogled - Valea Cernei" care cuprinde Rezervatiile naturale: Domogled,Coronini-Bedina, Iauna-Craiova, Iardasita, Belareca, Pestera Barzoni;- "Semenic - Cheile Carasului" cuprinde rezervatiile: Cheile Carasului, IzvoareleCarasului, Izvoarele Nerei, Cheile Garlistei, Barzavita, Buhui-Marghitas, PesteraComarnic, Pestera Popovat, Pestera Buhui, Rezervatia Goposu;- "Cheile Nerei - Beusnita"cu rezervatiile: Cheile-Nerei-Beusnita, Valea Ciclovei-Ilidia, Cheile Susarei, Bigar, Lisovacea, Doclin;- "Parcul National al Portilor de Fier";- Alte Rezervatii in afara Parcurilor: Padurea Berzovia, Dognecea, Cheile Globului,Cheile Rudariei, Rezervatia "Sfinxul Banatean", Rezervatia Naturala Bazias si PuncteleFosilifere de la Soceni, Apadia, Delinesti, Ezeris, Globu Craiovei, Petrosnita, Tarnova,Tirol, Valeapai, Zorlentu Mare.

Stațiuni

-Băile Herculane - Una dintre cele mai vechi stațiuni din lume, a fost atestată documentar în 153 î.e.n. Pe lângă puterea tămăduitoare a apelor

7

termale și a climatului specific, stațiunea reprezintă și punct de plecare spre Peștera Hoților, Cheile Domogledului, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Grota cu aburi.-Trei Ape - Stațiune turistică cu lac de acumulare situat la sud de satul Brebu Nou. De la baza acestui lac izvorăște râul Timiș. Adună apele pâraielor Brebu, Grădiște și Semenic, iar apa de deversare din lac împreună cu izvorul de la baza acestuia formează un pârâu ce a fost amintit mai devreme, respectiv Timiș.-Semenic - 10 km de la Văliug, stațiune turistică cu pârtii de schi pentru începători.-Crivaia - de la Văliug încă 5 km, la extremitaea sudică a acestuia, într-o frumoasă poiană străbătută de apa Bârzavei.

Vestigii și monumente de arhitectură

-Ruinele Cetății feudale Mehadia-Teatrul vechi din Oravița-Cetatea Cuiești, Bocșa-Castrul roman Centum Putei, Surduc-Banat-Statuia lui Hercule și Complexul balnear-Ruinele Cetății Carașova-Drumul poștalion roman care traverseaza dealuriile dinspre Oravița respectiv Dunăre.-Ruinele Cetatii Dragomireana situata in apropierea comunei Dalboșeț

Arii protejate

Exista un numar de 52 arii naturale protejate, din care de interes national 51 (parcurinationale 3, parcuri naturale 1, rezervatii naturale 47)si de interes judetean 1 (rezervatiinaturale 1).Suprafata totala a ariilor naturale protejate din judetul Caras - Severin este de173.881,8 ha ceea ce reprezinta 20,4 % din teritoriul judetului.In cadrul judetului Caras - Severin sunt constituite 3 Parcuri Nationale (ParculNational Cheile Nerei - Beusnita, Parcul National Semenic - Cheile Carasului si ParculNational Domogled - Valea Cernei) si Parcul Natural Portile de Fier. De asemenea ininteriorul parcurilor sunt constituite si incluse 25 rezervatii naturale iar in afara parcurilorsunt constituite 22 rezervatii naturale.Majoritatea ariilor protejate sunt situate in regiunea de deal si de munte, fiind puternicfragmentate de vaile raurilor Cerna, Nera, Caras si colectate de fluviul Dunarea. Dementionat este si faptul ca din cele 173.881,8 ha arii protejate, cca 80 % sunt incluse in

8

fondul forestier national iar restul reprezinta fluviul Dunarea, pajisti, naturale si alteterenuri agricole.Parcul National Cheile Nerei – Beusnita Are o suprafata de 36 758 ha, in cuprinsul careia se gasesc 5 rezervatii naturale. Vegetatia variata este interesanta prin valoarea peisagistica, estetica si stiintifica. Principalul element atractiv al parcului il constituie relieful care se impune atat prin frumusetea peisajelor pe care le genereaza cat si prin posibilitatile pe care le ofera de a fi valorificate turistic.Parcul National Semenic - Cheile Carasului Are o suprafata de 36 214 ha si include 10 rezervatii naturale. Principalul element atractiv al parcului il constituie relieful variat si atractiv pentru turisti. Intalnim formatiuni carstice reprezentate prin forme de suprafata (chei- Cheile Carasului,Cheile Garlistei, doline, lapiezuri), sau de adancime (pesteri – Pestera Comarnic, Pestera Popovat, Pestera Buhui, Pestera Marghitas, Pestera Tolosu Pestera Galatiului, Pestera Liliecilor, Pestera Racovita). Avenul din Poiana Gropu, Muntii Aninei, intre Resita si Crivaia, este cel mai adanc aven din tara, cu o adancime de 235m.Parcul National Domogled - Valea Cernei Are o suprafata totala de 61 211 ha din care23185 ha se afla pe teritoriul judetului Caras- Severin , 29 806 ha se afla pe teritoriul judetului Gorj si 8220 ha se afla pe teritoriul judetului Mehedinti. In cuprinsul parcului sunt constituite 5 rezervatii naturale in judetul Caras-Severin. Principalele elemente atractive ale parcului il constituie relieful variat atractiv turistilor si apele termo-minerale din statiunea Baile Herculane.Parcul Natural Portile de FierAre o suprafata de 128 160 ha din care 70 023 ha se afla pe teritoriul judetului Caras -Severin si 48 888 ha se afla pe teritoriul judetului Mehedinti. In cuprinsul parcului de peteritoriul judetului Caras - Severin sunt constituite 4 rezervatii naturale.Defileul Dunarii dispune de o biodiversitate impresionanta (peste 4000 taxonivegetali). Algele sunt reprezentate prin 549 specii , lichenii 375 specii, ciupercile prin1077 specii, briofitele prin 296 specii si cormofitele prin 1707 specii. S-au identificatpeste 5 300 specii de animale, unele grupe taxonomice nefiind inca studiate in taranoastra. Cercetarile efectuate pun in evidenta faptul ca din punct de vedere faunistic ,teritoriul din zona lacului de acumulare Portile de Fier, face parte din regiunea dacica, cuo fauna caracteristica central - europeana in care se interpun elemente ale fauneieurasiatice si mediteraneene.

2.2 ATRACTII ANTROPICE

Valori folclorice si etnografice:

9

-Manifestari folclorice - Sarbatoarea Liliacului - organizata la Carasova -Port popular - Valea Carasului (Carasova) unde bogatia si originalitatea costumului popular s-a pastrat nealterat .Monumente istorice de arta laica:- Complexul Balnear realizat in stil baroc (Sec. XVIII - XIX) din Gara BaileHerculane:Monumente de arta plastica si conservativa:- Statuia lui Hercule din Baile Herculane- Muzee: Muzeul judetean de istorie , sectia Baile Herculane, Muzeul statiunii si istoria statiunii Baile Herculane;Obiective economice de interes turistic:- Lacul de acumulare Baile Herculane situat in amonte de "Sapte Izvoare "- Baza Tehnico - Materiala a turismului din zona.

3. ANALIZA ECHIPAMANTELOR EXISTENTE SI A OFERTEI DE SERVICII

3.1 ECHIPAMENTE DE CAZARE

Numarul total de locuri de cazare a crescut din 2002 cu aproximativ 10%, realizandu-se si restructurari pe tipuri de unitati de cazare. Locurile in hoteluri au scazut cu acelasi procentaj de10%, in timp ce si-au facut aparitia hotelurile, hanurile, camping-urile, popasurile si s-au inmultit vilele turistice, pensiunile urbane si rurale. Exemple structuri turistice :-Hotel ClarisCaras-Severin, Văliug, Valiug 685,33 Camere / 66 Persoane-Hotel SemenicCaras-Severin, Reşiţa, Piata 1 Decembrie 1918 2102 Camere / 222 Persoane-Hotel FerdinandBăile Herculane, Piata Hercules 153 Camere / 87 Persoane

Capacitatea de cazare existenta reprezinta numarul de locuri de cazare de folosinta turistica inscrise in ultimul act de receptie, inclusiv paturile suplimentare ce se pot instala la nevoie. Capacitatea de cazare in functiune reprezinta numarul de locuri de cazare puse la dispozitia turistilor de catre structurile de primire tinand cont de numarul de zile cand sunt deschise (se exclud locurile in camerele inchise temporar).Se observa ca numarul de locuri a suferit o scadere din 2001 pana in 2003, urmand ca in 2004 sa aiba o usoara ascensiune urmata de alta scadere.

Tabel 1. Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,pentru ani2000-2004

10

Anii 2000 2004

TOTAL 73 95

Hoteluri si moteluri 23 20

Hanuri turistice 0 1

Cabane turistice 12 9

Campinguri 0 2

Vile turistice si bungalouri 9 16

Tabere de elevi si prescolari

9 7

Pensiuni tusitice urbane 10 21

Pensiuni turistice rurale 10 14

Hoteluri pentru tineret 0 1

Popasuri turistice 0 4

Locuri de cazare oferite turistilor pe tipuri de structuri de primire turistica(nr locuri) 2002-2006

2002

2003 2004 2005 2006

TOTAL 4901

4929 5192 5186 5420

Hoteluri 3778

3778 3702 3520 3430

Hoteluri 0 23 44 55 78Moteluri 168 168 174 181 181Hanuri 0 0 10 10 18Vile turistice 106 106 127 180 212Cabane turistice 247 261 280 210 186Pensiuni urbane 124 130 245 301 409Pensiuni ruarale 27 35 100 180 213Camping-uri 0 0 40 94 132Popasuri 0 0 50 70 130Sate de vacante 0 0 0 0 0Bungalouri 0 0 0 0 0Tabere elevi/prescolari

437 420 420 395 369

Casute turistice 0 0 0 0 0

In urma unei priviri de ansamblu, remarcam ca in privinta capacitatii existente de cazarevorbim de o scadere de peste 20%. Capacitatea in functiune de asemenea urmareste un trend descendent, alaturi de numarul de sosiri si numarul de innoptari care scade lent.

11

Numar de sosiri in judetul Caras-Severin in perioada 2002-2006

2002 2003 2004 2005 2006

Romani 93738 99497 97511 88884 102243

Straini 6814 6491 6102 6835 5800

Total 100552 105988 103613 95719 108043

Se observa pentru 2006 o crestere a numarului total de turisti, fata de anul 2002, insa aceasta tendinta se aplica numai pentru turistii romani. Cresterea a fost de la 93738 la 102243, in timp ce strainii au frecventat in numar mai mic judetul Caras Severin, numarul lor scazand de6814, la 5800, scadere de aproximativ 17%.In viitor numarul turistilor va creste de la 108043 in 2006 la 113150 in 2009, in special datorita intrarii Romaniei in Uniunea Europeana si facilitarii trecerii granitelor. Datorita nenumaratelor atractii, putem aprecia ca in principal turistii din tarile vecine Romaniei, si inspecial cele din partea de sud-vest vor vizita judetul, respectiv turisti din Ungaria, Iugoslavia,Bulgaria.

4. CIRCULATIA TURISTICA

Circulaţia turistică va fi analizată prin prisma a patru indicatori principali: sosirile de turişti,înnoptările în structurile de cazare, durata medie a sejurului, biletele de tratament acordate prin asigurările de stat. Evoluţia fiecăruia dintre aceşti indicatori va fi analizată pentru perioada 2006 – 2010. De asemenea, vor fi studiate sosirile turiştilor străini pe ţări de provenienţă.

Forme de turism

Dezvoltarea socio-economica a oraşului Baile Herculane se datorează în mare partea a c t i v i t a t i l o r t u r i s t i c e p r ac t i c a t e de s eco l e î n a cea s t a zona . I zvoa re l e t e rma le cu p rop r i e t a t i terapeutice miraculoase si bioclimatul de crutare au dus la dezvoltarea turismului balnear, iar   pitoreasca asezare, într-o vale adapostita de munţi de o rara frumuseţe, varietatea monumentelor de arhitectura cu o mare incarcatura istorica, au creat cadrul favorabil dezvoltarii şi a altor forme specifice de turism. Astfel, datorita resurselor naturale si antropice bogate si diversificate din aceasta zona,turiştii pot practica o multitudine de forme de turism, ce raspunzand cerintelor variate ale acestora. Dintre acestea pot fi menţionate:a ) T u r i s m u l b a l n e a r , formă de turism preponderenta, dezvoltata ca urmare a prezentei factorilor naturali de cura.

12

 Factori naturali de cura: ape minerale hipo, mezo şi hiper termale (cu o temperaturi ce variază între 38 -60º C)

clorurosodice, bicarbonatate, calcice, bromurate, iodurate, sulfuroase şi slab sulfatate, cu o mineralizare totală situată între 0,2 – 8,5 g/l;

bioclimat relaxant sedativ, cu nuanţe de stimulare, tonice şi cu aeroionizare negativă (655 – 830 ioni negativi/cm/s), cu un coeficient de unipolaritate de 0,97 – 0,74.

b ) T u r i s m u l m o n t a n este favorizat de amplasarea statiunii într-o zona atractiva pentru i ub i t o r i i mun te lu i . Cad ru l na tu r a l a l s t a t i un i i c r eeaza med iu l f avo rab i l p r ac t i c a r i i drumeţiei montane, sustinuta de prezenta a numeroase trasee montane marcate din interioarul Parcului National Domogled – Valea Cernei.c) T u r i s m i t i n e r a t ş i c u l t u r a l e s t e f avo r i za t de p r ezen t a a numeroase monumen te istorice, de arhitectura, vestigii arheologice, memoriale, muzee, atat peraza localitatii, cat si in imprejurimi ce stimuleaza interesul turistilor pentru cunoastere, imbogătire, spirituala, relaxare.

Evolutia numarului de turisti

În intervalul 2006 - 2010, numarul total al turistilor a cunoscut o evolutie descendenta cauzata în special de promovarea necorespunzatoare a statiunii, de reducerea numarului de bilete de tratament subventionate de stat, de problemele existente la nivelul celor mai importante companii de turism prezente în Herculane etc. Astfel, dacă la nivelul anului 2006 staţiunea caza 77.028 turişti înanul 2010 numărul acestora era de doar 67.007 turişti. Evoluţia numărului de turişti români în această perioadă se înscrie în tendinţele înregistrate de sosirile totale. Astfel numărul sosirilor de turişti români a scăzut în perioada analizată cu 10 %,iar cel al străinilor cu 60 %, ajungând la 2.010 persoane în anul 2006.În ceea ce priveşte structura sosirilor de turişti, se poate observa din graficul de mai jos că în marea lor majoritate sunt români, respectiv o medie pentru perioada analizată de 95,4 %, în timp ce turiştii străini deţin o pondere de doar 4,6 % din sosirile totale. Privind tot în structură, se mai poateobserva faptul că ponderea turiştilor străini în total sosiri a înregistrat o scădere continuă, de la 6,35% în anul 2006 la 3,0 % în 2010. Practic, ponderea mare a turiştilor români a marcat o tendinţă generală de creştere pe seama pierderii de turişti străini cazaţi în structurile de primire din staţiune.

Prin urmare, Băile Herculane, ca şi celelalte staţiuni balneare din România, are încă un turism bazat în mare parte pe sosirile interne

13

Evoluţia numărului de înnoptări

În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi de Direcţia Judeţeană de Statistică, ponderea înnoptărilor efectuate în staţiunea Băile Herculane este de circa 90 % din numărul total de înnoptări realizate de turişti în judeţul Caraş-Severin. Ponderea mai mare a înnoptărilor efectuate în Băile Herculane se explică prin durata medie ridicată a sejurului, lucru caracteristic de altfel staţiunilor balneare, cu profil de tratament. Indicatorul înnoptări nu are aceeaşi evoluţie ca cea a sosirilor, în cazul înnoptărilor fiind mult mai fluctuantă, cu creşteri şi descreşteri repetate. Per total, scăderea numărului de înnoptări e s t e ma i p ronun ţ a t ă decâ t c ea a so s i r i l o r , med i a an i l o r 2006 - 2010 f i i nd de - 4 , 8 %. Aceas t ă descreştere s-a produs pe fondul scăderii calităţii serviciilor prestate la nivel de staţiune şi a lipsei unei strategii de marketing, eficientă şi coerentă, pe termen lung. Scăderea numărului de înnoptări comparativ cu cea a sosirilor se explică printr-o reducere mai accentuată a duratei de şedere a turiştilor români (-7,8 %), dar şi printr-o scădere a înnoptărilor efectuate de străini (-7,9 %).

14

Durata sejurului mediu

Un alt indicator important pentru activitatea turistică din Băile Herculane este reprezentat de durata medie a sejurului. În cazul staţiunii, durata medie a sejurului în perioada 2006 - 2010 a fost de 11,0 zile / turist, ceva mai ridicată în cazul turiştilor români, de 11,3 zile / turist şi de doar 4,8zile / turist pentru străini. De remarcat, că 2007 a fost anul care a marcat cea mai mare durată a sejurului, de 11,7 zile / turist, (12 zile / turist-român şi respectiv 5,4 zile / turist-străin). Scăderea duratei medii a sejurului este foarte pronunţată pentru turiştii străini, aceasta reducându-se practic la jumătate în perioada analizată, respectiv la 3,3 zile/turist, ceea ce indică faptul că străinii nu sosesc în staţiune pentru efectuarea de tratamente balneare, ci au alte motive (circuite culturale, turism montan )

4. PROPUNERI DE VALORIFICARE

Judetul Caras Severin are un potential turistic foarte ridicat, prin prisma tuturor elementelor ce se constituie in veritabile atractii: resurse naturale, relief, hidrografie, pesteri, peisaje, izvoare termale, mestesuguri, traditii si monumente. Pentru a putea aduce un numar mare de turisti zonei, judetul

15

are nevoie de o noua infatisare, de investitii in infrastructura, in curatenie, si mai ales in promovare.

Exista o serie de masuri care se pot lua pentru valorificarea potentialului:- Extinderea bazei materiale: numarul de unitati este relativ mic si putin diversificat,-Crearea de noi hoteluri, moteluri si pensiuni in zone de interes ar putea duce le cresterea numarului de turisti in zona,-Construirea unitatilor de cazare cu 4 si 5 stele pentru atragerea turistilor straini, mai ales din Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, datorita facilitarii accesului in tara dupa aderarea la Uniunea Europeana,-Cresterea numarului de popasuri este bine venita pentru calatorii in tranzit care ar  putea fi clienti ai unitatilor turistice.

  Turismul va putea deveni una dintre ramurile economiei cele mai importante ale judetului daca va beneficia de un volum insemnat de investitii in infrastructura, daca raporturile intre cantitateaseviciilor si pret se va imbunatati. Trecerea in sectorul privat a majoritatii unitatilor de cazare deschide perspectiva unor investitii semnificative, inclusiv straine in acest domeniu de o importanta deosebita. Majoritatea unitatilor de cazare sunt vechi si nu au beneficiat de imbunatatiri pentru mult timp.- Se poate lua in calcul modernizarea statiunilor balneare existente pentru a face fata cererii turistilor straini. In aceasta directie, modernizarea si tranzitul catre ideea de SPA (sanus per aquam) poate constitui o adevarata atractie- In judetul Caras Severin exista o multitudine de edificii religioase. Se poate implementa dezvoltarea turismului religios, cu pelerinaje lungi, imbinate cu tranzitarea judetului.- Modernizarea drumurilor existente este de mare necesitate, pentru a facilita accesul catre si ininteriorul judetului.- Crearea de statiuni montane, necesare pentru locuitorii si sportivii judetului, dar si pentru turistii interesati. Muntii Semenic ofera conditii foarte bune in acest sens.- Colaborarea cu zona aflata in nordul Bulgariei, pentru dezvoltarea turismului—schimb deexperienta, atragere de investitori, training (management, personal, medical etc). Dezvoltarea relatiilor dintre agentiile de turism este principala metoda pentru promovarea turismului.- Organizarea unor programe turistice si evenimente in statiunile si orasele din judet. Asadar este puternic recomandata promovarea atractiilor culturale şi naturale, pentru alinierea la cerintele trendului actual, mai ales acum ca Romania a devenit membra UE. Din punct de vedere al presei scrise, la nivel de judet, exista 3 ziare locale („24 de Ore”,„Prisma” şi „Timpul Reşiţa”), toate avand în acelasi timp si site-uri. Astfel, promovarea în planse poate realiza prin marketing direct, atat în ziarele mentionate, cat şi pe site-urile acestora. De asemenea promovarea onl ine a oferte i de tur ism ş i a le atract i i lor natura le a le  judetului, pe mai multe site-uri de interes turistic, de genul http://www.romaniatravel.com/ unde informatiile pot fi accesate în mai multe limbi de circulatie internationala.

16


Recommended