Valorificarea resurselor

antropice ale judetului

Maramures

1

Cuprins:

Cap 1 Potenţialul turistic natural

1.1.Resursele atractive ale reliefului

1.2.Hidrografia

1.3.Clima

1.4.Vegetaţia

1.5.Fauna

1.6.Rezervaţii si monumente ale naturii

Cap 2 Potenţialul turistic antropic

2.1. Edificiile istorice

2.2.Edificiile religioase

2.3.Edificiile culturale

2.4.Momumente si lucrări de arta

2.5.Obiectivele turistice propriu-zise

2.6.Patrimoniul turistic etnografic

2.7.Obiectivele economice cu valenţe turistice

BibliografieAnexe

2

Argument

Cetate naturală de străvechi aşezări omeneşti, pe care izvoarele scrise, vestitele diplome

maramureşene, o amintesc pentru prima oară cu aproape 800 de ani în urmă, cele nescrise — ale tradiţiei

şi legendelor, o situează undeva în primele începuturi de formare a poporului romîn. Despre frumuseţile

sale de neegalat şi oamenii săi minunaţi, despre trecutul zbuciumat ca şi despre viitorul luminos al

Maramureşului, s-au scris şi se vor mai scrie nenumărate pagini, s-au dat şi se vor mai dă multe şi variate

păreri, fiecare dintre probleme constituind izvoare inepuizabile de inspiraţie.

Una şi aceeaşi ideie stăruie însă în toate descrierile asupra Maramureşului: asemănarea sa cu o

cetate, imagine datorată zidurilor măreţe ale Carpaţilor, cînd prăpăstioase şi golaşe, cînd teşite şi

îmbrăcate, de la poale pînă în vîrf, în haina întunecată a pădurilor, care o înconjură din toate părţile,

încadrînd-o, după limbajul folosit de geografi, în seria depresiunilor intramontane sau intracarpatice. Nu

e prea uşor sa pătrunzi în interiorul depresiunii maramureşene, căci porţile sale sînt puţine şi greu de

străbătut. Totuşi, Maramureşul nu este izolat. El se leagă strîns de Transilvania şi de Moldova, prin

drumuri, uneori milenare, alteori mai recente, de-a lungul cărora îţi poţi dă seama cum omul trecînd, nu

o dată, peste obstacole de necrezut a înfrînt îndărătnicia naturii.

Judeţul Maramureş situat in nordul ţarii, invecinat cu judeţul Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud

si Suceava este delimitat la nord de frontiera de stat cu Ucraina. Are o suprafata de 6.215 kmp si o

populaţie de cca. 534.500 locuitori.

Maramureşul ascunde frumuseţi ce pot fi apreciate doar strabatând si analizând fiecare cadru

natural. Varietatea formelor de relief, cum ar fi : conurile vulcanice, stânci abrupte, coloane andezilitice,

chei , defileuri, depresiuni intramontane, ne dezvaluie o mirifica lume de basm. Extracţia si prelucrarea

mineralelur neferoase, taierea si cioplirea in felurite forme a lemnului, creşterea animalelor, pomicultura,

demonstraza preocuparile in timp ale oamenilor acestor locuri.

Pe acest front s-a acumulat un bogat tezaur de cultură populara exprimat prin obiecte de arta,

producţii folclorice autentice si originale, obiceiuri si datorii care au răzbatut prin istorie pana in zilele

3

noastre. Numarul foarte mare de obiective turistice naturale si antropice confera Maramuresului atributul

de zona turistica de interes major.

Cap 1 Potentialul turistic natural

1.1.Resursele atractive ale reliefului:

Maramuresul este un judet de munte di dealuri, desi partile joase ale depresiunilor coboara la 135

m pe Somes la Seini si la 204 m pe Tisa. Contrastele de atitudine sunt mari: Petrosul Rotnei cel mai inalt

punct din judet(2.303m) domina Depresiunea Maramuresului cu peste 1.600m, iar varful Ignis se ridica

deasupra Depresiunii Baia Mare cu peste 1.000m.

Cea mai mare parte a reliefului , 76%, apartine Carpatilor Orientali si este reprezentata prin Muntii

Rotnei, Muntii Maramuresului, Carpatii Vulcanci de Nord si Depresiunea Maramuresului. Urmeaza o

zona depresionara, ca un culoar, sub lantul vulcanic, formata din depresiunile Baia Mare, Copalnic, Lapus.

Acest culoar este inchis spre sud de masive cristaline si de dealuri, uneori cu aspect de podis. Ultimele

unitati apartin dealurilor Somesului si Silvaniei (Preluca, Dealurile Chioarului, Prisca, Culmea Codrului,

Dealurile Salajului si Asuajului), Podisul Somesan (Podisul Boiu, Dealurile Ciceului), Subcarpatilor

Transilvaniei (Culmea Breaza, Despresiunea Lapus).

Muntii Rodnei sunt cei mai masivi si mai inalti din toti Carpatii Orientali. Maramuresului ii

apartine numai versantul nordi cintre pasurile Prislop (1.416m) si Setref (817m). Sunt formatii din sisturi

cristaline si au numeroase creste semete si abrupte ce depasesc 2.000m: varful Pietrosu (2.303m), varful

Puzdrelor (2.188m), varful Galatiului (2.058m), varful Negoiasa (2.041m), varful Buhaiescu Mare

(2.118m).

Inaltimile mari, combinate cu urme ale reliefului glaciar: circuri,vai glaciare, morene, zimti,

formatiuni cu aspecte stranii (Viju din Pietrosul Rotnei), imprima reliefului o tenta de bazar morfologic

apreciata de multi turisti. Muntii sunt strabatuti de numeroase vai (Viseu, Campoiasa, Furului, Rea, Bila,

Sesuri, Fantanele, Salhoi) de-a lungul carora turistii pot urma trasee marcate si drumuri forestiere spre

rezervatiile naturale si putinele cabane turistice de la gura Pasului Buhaescu, Fantana Stanchii, Hanul

Butinarilor. Pantele Muntilor Rotnei sunt favorabile practicarii schiului. In anul 1955 a fost ridicata din

4

lemn o trambulina pentru sarituri cu schiurile, care permitea sarituri de peste 80m, iar ulterior au fost

amenajate partii de schi.

Muntii Maramuresului modelati in roci cristaline prezinta in contrast cu Muntii Rotnei, culmi

rotunjite si nivelate, strabatute de vai. De-a lungul Vaii Crasnei se urca pe un drum forestier,apoi pe un

drum pastoral la Vf.Paltinul (1.711m), de unde se coboara la pajistile Tomnatic si Sehleanu renumite prin

multitudinea de narcise extinse pe mai mult de 100 de ha. Vf. Paltinul este punctul de plecare spre Vf. Pop

Ivan, cu un spectaculos relief glaciar pe versantul nordic. Pe Valea Rososu Mic si prin caldarea glaciara

Groapa Julii se poate urca, pe langa lacul Vindirel spre varfurile Farcau (1965m) si Copilasu (1.610m).

Valea Vaserului este cel mai atractiv traseu turistic al Muntilor Maramuresului, fiind strabatut pe o

distanta de 43 km de calea ferata interbelica care ofera un acces inedit spre numeroasele puncte de plecare

spre trasee turistice montane : Valea Scradei, Novat, Coria, Novicior, Bardau, Botizu, Faina, LostunValea

Babii, Ivascoaia, Comanu. Cazarea este posibila aproape peste tot, la cabanele silvice, de vanatoare,

forestiere, miniere.

Muntii Vulcanici Tibles, Gutai fac parte din lantul muntilor vulcanici care flancheaza spre vest

Carpatii Orientali. Muntii Tibles se extind intre Pasul Setref si Valea Mingetului. Sunt construiti din roci

sedimentare strapunse de lave modelate sub forma de con, care dau aspectul de succesiune de « game »

eruptive. Varful Tibles (1.839m) este rotunjit ca si varful alaturat Bran(1.837m) ; spre vest urmeaza

creasta prapastioasa si golasa a Vf.Arcer(1.857m), varfurile in forma de stalp Groapa si Stegior(1.437m).

Marcajele turistice si ghidurile turistice montane lipsesc aproape in totalitate,insa turistii care se

incumeta sa strabata muntii au satisfactia de a deveni autentici si exploratori.

Muntii Gutai cuprind masivul Gutai, Muntele Mogosa si Masivul Ignis, fiind extinsi intre Pasul

Huta si Pasul Neteda. In partea de nord-vest a masivului Gutin se afla Creasta Cocosului(1.398m), o

formatiune spectaculoasa sub forma de lama zimtata care reprezinta principala atractie turistica a acestui

masiv muntos. Cheile Tatarului, sapate in andezit de apele Runcului, reprezinta pentru Maramures un

peisaj unic prin salbaticia si pitorescul lor.

Muntele Mogosa relativ usor accesibil, prezinta trasee marcate avand ca punct de plecare cabanele

Mogosa si Suior. Pe pantele muntelui au fost amenajate partii de schi si sanius.

Masivul Ignis este un munte jos, cele mai inalte varfuri, Ignis(1.307m)si Pietroasa(1.200m) fiind

accesibile pentru turisti pe poteci marcate. Pe versantul nordic al Ignisului, la 940m altitudine, intr-o

poiana este amplasata Statiunea Izvoarele care dispune de partii pentru schi si poteci marcate spre

Vf.Brezele(1.253m), Cheile Tatarului, Hanul Pintea.

5

Natura a daltuit in Maramures cateva pesteri : Casa Pintii de pe paraul Pintea Viteaul, Pestera cu

oase  de la Poiana Botizii-ambele aflate in apropiere de Strambu-Baiut,  Pestera de la Valenii

Somcutei si Pestera Smerecini de pe valea Repedea. In toate sunt prezente formatiununi calcaroase

specifice (stalactite, stalagmite, etc.) rezultate din lacrimarea milenara a apei de infiltratie. Pestera de la

Valenii Somcutei se numara printre cele mai tinere fenomene carstice din tara si are o lungime de peste

1.500m. Pestera cu oase prezinta in plus un interes stiintifico-paleontologic, in ea gasindu-se resturi fosile

ale ursului de pestera (Ursus spelaeus).

Depresiunea Maramuresului este inchisa spre N-E, S si S-V de Muntii Maramuresului, Muntii

Rodnei si respectiv de Muntii Gutai-Tibles. Este una din marile depresiuni intramontane, fiind o grupare

de dealuri inalte, culoare de vai, bazinete depresionare si piemonturi. Ea ocupa 13% din teritoriul judetului

avand o origine complexa: tectonica, de baraj vulcanic si eroziune deferentiala. Altitudinea ei este in jur

de 300-800m cu fanete si pomi fructiferi, iar in locuri mai joase gasind culturi agricole.

A doua zona depresionara a judetului Maramures se extinde la S-V de muntii vulcanici si cuprinde

trei unitati : Baia Mare, Copalnic si Lapus.

Depresiunea Baia Mare reprezinta zona cea mai joasa avand o altitudine medie de 200m,

desfasurata pe vaile principale: Somes, Lapus, Sasar. Unitatile marginale sunt formate de culmi deluroase

cu altitudini in jur de 300m. Spre sud si vest Depresiunea Baia Mare este inchisa de Dealurile Chioarului,

Dealul Mare-Ticau (Prisaca) si Culmea Codrului cu altitudini cuprinse intre 400-600m.

Depresiunea Copalnicului, situata in estul depresiunii Baia Mare intre Muntii Gutai la nord si

masivul Preluca la sud are caracter colinar, culmi alungite nord-sud, cu inaltimi in jur de 400m. Specificul

economic este legat de zootehnie si pomicultura.

Depresiunea Laspusului este situata intre muntii vulcanici Gutai-Tibles la nord, masivul Preluca la

vest, si culmea Breaza la est. Relieful depresiunii este format dintr-o zona piemontana cu altitudini in jur

de 500 m si lunci largi. Specificul economic este dominant agricol cu zootehnie si agricultura. In partea

sudica ajudetului se afla o zona deluroasa situata intre Valea Somesului si Valea Lapusului, cu altitudini

ce depasesc 400m formate din calcare denumita Tara Chioarului .

1.2.Hidrografia

Resursele turistice hidrografice constituie o grupa aparte de obiective destinate recreerii in general,

dar si satisfacerii unor cerinte turistice imperative,cum ar fi cele curative, in special. Elementele

6

hidrografice cu potential turistic prezente pe teritoriul judetului Maramures sunt raurile, lacurile de diverse

origini, apele minerale, apele subterane, izbucurile, cascadele.

Reteaua de ape a Maramuresului este tributara Somesului si Tisei care trec pe la marginea

judetului. Intre raurile proprii ale acestui judet cele mai importante sunt : Viseul, ,Sapanta, Lapusul,

Barsaul, Iza.

Viseul isi are izvorul sub pasul Prislop la 1.414m altitudine si se varsa in Tisa langa localitatea

Valea Viseului la cca.330m altitudine. Dintre afluentii de stanga ai Viseului sunt : Valea Fantanelelor, pe

care functioneaza o microhidrocentrala; Negoiescu si Repedea care dreneaza mai multe circuri glaciare

intre care si lacul Buhaescu Mare, cel mai adanc din muntii Rodnei(5,2m) ; Valea lui Dragos. Afluentii de

dreapta ai Viseului sunt Vaserul si Ruscova. Vaserul trece peste linia marilor inaltimi dintre Pietrosul

Maramuresului si Toroioaga si reprezinta un element de atractie turistica prin pitorescul albiei sale si prin

prezenta lostritei si altor specii ocrotite.

Iza izvoraste din Muntii Rodnei, de sub varful Batrana la circa 1.380m altitudine si se varsa in Tisa

la vest de Sighetu Marmatiei, la 268m altitudine. Interes turistic deosebit prezinta obarsia Izei si Defileul

de la Surduc unde Iza pe o lungime de 2 km si-a sapat o vale ingusta intre culmile muntoase. Iza in cursul

sau inferior strabate deposite cu masive de sare in care apar izvoare sarate ;se intalnesc in vaile Baicu,

Slatina, Botiza. Slatioara si pe cursul inferior al Marei si Coseului. Datorita existentei formatiunilor

salifere si a izvoarelor sarate, Iza, la varsare, intra in categoria apelor clorulate.

Sapanta izvoraste de sub varful Rotundu, la cca.1.150m altitudine si se varsa in Tisa la 228m

altitudine, drenand o parte a muntilor Ignis. Are un curs de numai 40 km, iar debitul este ridicat, iar in

zona muntoasa panta sa atinge 80-90 m/km; inainte de varsare formeaza un vast con de dejectie.

Lapusul este cel mai lung rau al judetului Maramures, colectand apele din muntii vulcanici Ignis si

Tibles din Culmea Breaza si Preluca. Izvoraste de sub varful Varatic,la cca.1.200m si se varsa in Somes la

148m altitudine. De la localitatea Targu Lapus,Lapusul ocoleste masivul cristalin Preluca si formeaza un

salbatic defileu pe o lungime de 30 km,cu meandre incatusate. Dupa ce strabate sectorul de defileu,

Lapusul intra in Depresiunea Baia Mare unde primeste ca afluenti Chechisul, Sasarul, Firiza. Pe Firiza s-a

construit un lac de acumulare pentru alimentarea Baii Mari cu apa.

Somesul curge in cadrul judetului Maramures pe o distanta de 50 km, intre Benesat si Seini. Are

un curs sinuos, meandrat, cu latimi ale albiei de 80-120m.

Tisa formeaza pe o distanta de 62km granita naturala a tarii cu Ucraina. Pe acest sector ea primeste

ca afluenti pe Viseu, Iza, Sapanta.

7

Raurile amintite sunt sunt frecvent populate  in cadrul turismului de scurta durata

(week-end) pentru plaja si practicarea inotului, pescuitului. De asemenea in sectoarele montane ale

Somesului, Lapusului, Tisei exista conditii prielnice pentru practicarea sporturilor nautice.

Lacurile au, prin modul de organizare hidrografica si asociere peisagistica, o atractivitate sporita

fata de rauri. Desi originea lor este foarte variata, ele pot fi clasificate in lacuri destinate turismului

recreativ si lacuri destinate turismului curativ.

Lacurile destinate turismului recreativ participa in forme variate la derularea acestuia.Astfel

lacurile glaciare isi atrag vizitatorii prin pitoreasca lor amplasare in caldarile circurilor modelate de

ghetarii cuaternali. Functia lor este strict peisagistica,dimensiunile reduse nepermitand pescuitul sau

navigatia de arement.

In muntii Rodnei se afla aproximativ 18 lacuri glaciare intre care mai spectaculoase sunt :Iezerul,

cu o lungime de 80 m si o adancime de 1,8m, este alimentat de puternice izvoare subterane,este situat la o

altitudine de 1.870m; caldarea glaciara Buhaescu-Repedea adaposteste patru lacuri glaciare la altitudine

cuprinsa intre 1.800 si 2.100m, denumite Iezerele Buhaescu.

Un numar de lacuri mai mici si adesea temporare il reprezinta lacurile periglaciare si carstice din

Muntii Maramuresului (Vindirelu), de sub abrupturile Gutinului (Iezeru Mare, Iezeru Mic, Taul lui

Dumitru), de pe poienile Ignisului (lacul temporar dintre Varful Neagu si Creasta Pietrii).

In Muntii Vulcanici, mai ales in jurul Baii Mari, se intalnesc unele mici excavatiuni care,barate de

om in aval au dat lacuri : Bodi-la est de Firiza, Mogosa-in muntele cu acelasi nume,un lac pe dreapta vaii

Nistru, etc. Aceste lacuri sunt vizitate de turisti atat prin pitorescul integrarii in peisaj cat si pentru

practicarea inotului si pescuitului sportiv.

Lacurile destinate turismului curativ sunt lacurile sarate formate fie in doline de dezvoltare,fie in

ocne parasite: Lacul Gavrila-cel mai intins la de slatina din Romania 23.500mp; Taul Fara Fund-33m,

Lacul Rosu,etc..

La Ocna Sugatag sunt si cateva lacuri subterane, tot in saline parasite. La Costiui sunt de asemenea

lacuri formate in saline prabusite. Lacurile de baraj artificial Firiza si Runcu au intrat in circuitul turistic

estival pentru inot, sporturi nautice si pescuitul sportiv. Lacul artificial din apropierea localitatii Lapusel

este utilizat pentru pescuit.

Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen hidrografic curios. Ponorul, afluent al Izvorului

lui Dragos, strabate un peisaj calcaros subteran de cativa km pentru a reapare printr-un izbuc puternic sub

8

numele Izvorul Albastru al Izei. La cariera de marmura Fantana exista de asemenea un izbuc carstic

captat.

Monumentala creatie a naturii, cascada  Izvorul cailor  de pe raul cu acelasi nume din muntele

Piatra Rea, este situat la altitudinea de 1.800m,la o distanta de 4,5km de Complexul turistic Borsa. Apele

involburate se pravalesc zgomotos in trepte de la o inaltime de 60m. Alte cascade spectaculoase se

intalnesc in Muntii Gutai (pe Valea Neagra, Apa rosie, Runc, etc.)

Maramuresul dispune si de ape minerale  borcuturi  ce tasnesc din aproximativ 100 de izvoare la

Sapanta(3), Borsa(30), Viseu de Sus(20), Valea Vinului(14), Botiza(15), Stoiceni, Copalnic Manastur,

Rogoz, Strmbu-Baiut, Breb, Desesti, Ieud, Salistea de Sus, Danesti, Costiui, etc.

Apele unora dintre izvoare se imbuteliaza; este cazul celor de la Sapanta si de la Borsa.

O parte din izvoare sunt captate si exploatate ca bai de interes local :Baile Carbunari dispun de ape

sulfuroase, bicarbonate, clorosodice recomandate in tratamentul reumatismului cronic si aparatului

locomotor. Statiunea Danesti beneficiaza de o apa minerala intrebuintata atat in cura interna cat si cea

externa.Tratamentul este eficient in maladiile cronice gastro-intestinale, gastrita hiperacida si afectiuni

hepato-biliare de tipul colecistitelor. Baile Apa Sarata dispun de ape minerale indicate in boli ale

aparatului locomotor si ale sistemului nervos periferic. Alte puncte balneare de interes local functioneaza

la Costiui, Botiza, Viseul de Sus, la Stupini(Valea Vinului), la Glodisor(Remeti), Gura Izvorului, Valea

Babelor(Cernesti).

1.3.Clima

Judetul Maramures are un climat temperat-continental moderat, care se diferentiaza in doua zone

climatice: zona climatului montan, cu topoclimat specific de depresiuni intramontane(Depresiunea

Maramures) si zona climatului de dealuri, cu altitudini de 300 pana la 800, cu un topoclimat de depresiuni

submontane.

Climatul montan, influentat de masele de aer subpolar,se caracterizeaza prin veri scurte si ierni

lungi de 7-8 luni. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre -2 la -6 grade Celsius in Muntii

Rodnei,Muntii Maramuresului si Tibles.Temperatura medie in lunile Inuarie,-10 la -6 grade

Celsius,temperatura medie in iulie,8 la 12 grade Celsius,numarul zilelor fara inghet de 80-

120.Precipitatiile medii anuale,1000-1400mm sunt in cea mai mare parte a anului sub forma de lapovita si

ninsoare(la peste 1.700m altitudine).

Muntii Gutai-Ignis au o clima mai moderata,sub influenta maselor de aer din vest,cu temperaturi

medii anuale de 2 la 6 grade Celsius,numarul zilelor fara inghet 120-150.Precipitatiile medii anuale 1.000-

9

1.200mm,iar zilele cu strat de zapada 100-150.Depresiunea Maramures,la adapostul Muntilor Rodnei si

Maramuresului,ce formeaza un paravan in calea curentilor de N-E,atenueaza asprimea

iernilor,determinand un climat mai moderat,temperatura medie anuala este de 8,5 grade Celsius.

1.4.Vegetatia

Varietatea formelor de relief, particularitatile climei si natura diferita a rocilor sunt elemente care

au determinat o vegetatie bogata si variata,cu multe particularitati proprii. Este suficient sa amintim

prezenta in Depresiunea Baia Mare a padurilor de castani comestibili, element termofil al jneapanului

(pinus mugo)in cea mai joasa statiune din tara-Poiana Brazilor,970m,element nordic ;ori, relictele glaciare

din mlastina oligotrofa,Vlaschinescu,pe platoul Izvoarelor la 800m altitudine,sau in Muntii Rodnei,

endemismul-Gusa Porumbelului(Silene nivalis).

Conditiile morfologice si pedoclimatice se reflecta in zonalitatea vegetatiei pe verticala ce au

favorizat dezvoltarea optima a padurilor si pajistilor naturale.In etajul alpin si subalpin,situat la limita

superioara a padurilor incheiate,vegetatia este formata din ierburi scunde,tufisuri de arbusti (afin, merisor),

iar la limita inferioara, jnepenisuri pure. Aceste etaje au o mare raspandire in Muntii Rodnei si

Maramuresului.Padurea de molid ocupa partea superioara a etajului forestier in Muntii

Rodnei,Maramuresului si in partea inalta a Tiblesului.Limita inferioara a molidului trece in amestec cu

bradul si fagul.Aceasta zona de amestec,are o dezvoltare mare in Muntii Maramuresului,in partea vestica a

Rodnei si sub forma de palcuri in muntii vulcanici.

Padurea de fag o intalnim in intreg judet Maramures,ocupand suprafete mari in Muntii

Maramuresului,in dealurile din Depresiunea Maramures,zona muntilor vulcanici,zona deluroasa a tarii

Lapusului,culmea Preluca,Dealul Mare si culmea Codrului.Etajul forestier se incheie in partea cea mai de

jos cu padurea de stejar,in Depresiunea Maramures,Baia Mare si sub forma de palcuri in Depresiunea

Lapus.In Depresiunea Baia Mare intalnim suprafete destul de intinse cu castani comestibili,la altitudini de

300-600m.In acest interval se formeaza si arboretul de castanisuri pure sau cu asociatii ci gorun,carpen,tei

si paltini.

1.5.Fauna

Constituie una din resursele naturale si este reprezentat de specii valoroase de : cerb

Carpatin,caprioare,cerbi lopatari,mistreti ,iepuri,ursi,capre negre(ocrotite),lupi,rasi,vulpi,jderi,cocosi de

munte,cocosi de mesteacan(ocrotiti),fazani,potarnichi,etc.

10

Fondul piscicol al judetului are o lungime de 1.034 km de ape de munte ,formand 19 cursuri

principale de apa dintre care cele mai importante sunt :Lapusul ,Viseul,Ruscola,Valea

Izei,Mara,Faina,Sapanta.Apele populate cu pesti sunt repartizate pe specii :pastrav indigen pe 480

km,lipan pe 77km,pastrav curcubeu pe 10 km,lostrita pe 34km,iar speciile scobar,mreana,clean,pe circa

147km.In judet exista doua pastravarii :una la Pistruia in raza Ocolului Silvic Baia Mare si una la Sapant

ape raza Ocolului Silvic Sighetu Marmatiei.

In cuprinsul judetului sunt organizate 65 fonduri de vanatoare,care cuprind o suprafata de peste

265.000ha.

1.6.Rezervatii si monumente ale naturii

Pentru insemnatatea lor stiintifica si totodata pentru a le salva de la distrugere iminenta,au fost

puse sub ocrotire fiind declarate rezervatii naturale sau monumente ale naturii o parte din cele mai

reprezentative specii de plante si animale, precum si cele de interes geologic: Rezervatia Pietrosu Mare,

Rezervatia Cornedei-Ciungii Balasinii, Rezervatia de sub muntele Silhoi si Zimbroslavele, Rezervatiile de

mlastina oligotrofa-Vlaschinescu Taul lui Dumitru si Rezervatia fosilifera Chiuzbaia.

Rezervatia Pietrosu Mare se intinde pe o suprafata de 3.300ha,din care 1.200ha reprezinta gol de

munte si 1.500 ha padure.Situata in zona orasului Borsa si a comunei Moisei,este limitata de paraul Izvoru

lui Dragos spre sud-vest, culmea « Intre paraie »pana la varful Buhaescu si varful Rebra spre sud,apoi

paraul Repedea spre sud-est ;spre nord coboara pana la limita de jos a padurii.Cu o suprafata initiala 183

ha,a afost extinsa treptat,dobandind totodata semnificatii mult mai cuprinzatoare,fiind azi o rezervatie

naturala complexa(geologica,geomorfologica,floristica si faunistica).

Pe culmea Pietrosu Mare situata in centrul rezervatiei,sunt bine reprezentate urmele glaciatiei

cuaternare,pastrate aici sub forma de creste tipice cu aspect de custuri,circuri,vai in forma de « U »,

morene, rauri de pietre.

Pe versantul nordic al Pietrosului Mare sunt trei caldari glaciare(Iezaru,Zanoaga Mare si Zanoaga

Mica) ;versantul sudic adaposteste caldarea glaciara compleza Buhaescu-Repedea in care se afla cele patru

lacuri ale Buhaescului.

Rezervatia adaposteste o flora alpina si subalpina cu specii rare,endeminsme carpatice si chiar

rodniene.In aceasta privinta este concludent sa ne reamintim ca singurul paleoendemism din tara

noastra,in acceptia stricta a speciilor sau a genurilor monotipice izolate in flora actuala,a acaror taxoni

corespondenti au disparut,pare sa fie tocmai gusa porumbelului din Muntii Rodnei.

11

Dintre plantele care se bucura de o atentie deosebita amintim :gusa porumbelului(silene

nivalis),raspandita in jurul Iezarului Petrosu,ghintura galbena(Gentiana Iutea)pe Corhalele

Petrosului,floarea de colt(Leontopodium alpinium),smardarul(Rhododendron hotschyi),pe versantul

nordic al pietrosului,branca ursului(Hieracleum carpaticum),anghelina(Primula Longriflora), degetarelul

(Soldanella carpatica), garofita (Diantus glacialis)s.a.Acestea se completeaza cu arbori ocrotiti ca zambrul

(Pinus cembra).Pe versantul nordic al Pietrosului la limita superioara a padurii,se gasesc si cateva

exemplare solitare de tisa(Taxus baccata).O parte din golul de munte este acoperit de jnepenisuri(Pinus

mugo),a carui ocrotire se impune pentru rolul protector pe care il are in preintampinarea eroziunii

solului ,oprirea avalanselor si mentinerea echilibrului higrologic.

Extinderea rezervatiei si excluderea de la pasunat a 750 ha gol de munte a fost legata si de

repopularea caprei negre(Rupicapra rupicapra),de colonizarea marmotei de munte(Marmota

marmota).Asigurarea linistei in rezervatie a dus la cresterea efectivului de capre negre,al carei areal s-a

extins si in afara limitei acesteia,la reusita colonizarii marmotei.Totodata au inceput sa se inmulteasca si

efectivele vanatului existent in zona ca :cerbul carpatin,capriorul,ursul,mistretul.Avifauna rezervatiei este

reprezentata prin cocosul de mesteacan,cocosul de munte,ierunca si acvila de stanca.

Rezervatia Cornedei-Ciungii Balasinii este infiintata in principl pentru acrotirea cocosului(Lyrurus

tetrix)situata in Muntii Maramuresului,in golul de munte :Prislop(1.483m),in sud si varful Ciungii

Balasinii(1.853m),in nord.Rezervatia cuprinde golurile de munte,jnepenisul Balasinii si o fasie din zona

limitrofa a padurii de molid.Din cele zece populate cu cocosi de mesteacan,cunoscute in tara noastra,patru

se afla in Muntii Rodnei si patru in Muntii Maramuresului.Biotopul optim,confirmat prin populatia cea

mai numeroasa a cocosilui de mesteacan,se pare a fi tocmai aceasta rezervatie.Efectivul a scazut din cauza

defrisarii masive a jneapanului,defrisare facuta cu scopul de a extinde si a imbunatatii pasunile.Rezultatul

acestei actiuni nu numai ca nu a contribuit la imbunatatirea pasunilor,dar a avut ca urmare instalarea

coroziunii torentiale si inlaturarea solului.Aspectul de pe versantul nordic al culmii Cornedei-Cearcanu,de

exemplu,este reprezentativ,un peisaj dezolant,cu tulpini subterane denudate,arse de soare.

Rezervatia de sub muntele Silhoi si Zimbroslavele din Muntii Maramuresului a fost creata pentru

ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica,relict glaciar si specie foarte rara pentru tara noastra,legata de

existenta conditiilor de mlastina eutrofa.

In regiunea vulcanica Gutin-Ignis au fost declarate rezervatii natirale sau au fost puse sub ocrotire

cateva esantioane de ecosisteme de mare interes stiintific.

12

Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare reprezinta una din frumusetiile naturale ale

zonei,cu o importanta deosebita atat ecolomica,cat sipeisagistica ;rezervatia de la Baia Mare ocupa o

suprafata de 450ha,constituind encalve in padurea de foioase sau in amestec cu alte specii(urca de la 240

m la 660m).

Rezervatiile de mlastina oligotrofa-Vlaschinescu Taul lui Dumitru de pe platoul Izvoarele si

mlastina Poiana Brazilor de sub varful brazilor-si Lacul Mprarenilor,situat la o altitudine de 825m pe

versantul nordic al Gutinului(in hotarul satului Breb),au permis reconstituirea veridica a istoriei padurilor

postwurmiene,cu declinul prelungit al pinetelor tardiglaciare si atestarea de netagaduit a refugiilor glaciare

ale molidului din spatiile carpatice.Flora si vegetatia acestor mlastini pastreaza mai multe elemente

nordice si relicte glaciare ca :Eycopodum inundatum,Scheuchzeria palastris,Ligularia sibirica,Empetrum

nigrum,Eriophorum vaginatum,Betula nana,Pinus mogo,la cea mai joasa altitudine din tara (970m la

Poiana Brazilor).

In judetul Maramures exista si rezervatii cu caracter geologic :Creasta Cocosului(1.398m) din

masivul Gutin reprezinta un dyke andezitic modelat in urma actiunii criogene,numit cum nu se poate mai

sugestiv,este impresionant prin aspect,dimensiuni si conformatie ;Cheile Tatarului,de pe paraul

Brazilor,afluent al Marei,formate in andezite bazaltoide adapostesc totodata si o vegetatie

specifica ;Izvorul Albastru al Izei,rezervatie situata in raza comunei Sacel,cantonata in relief

calcaros,izvorul reprezinta un izbuc ;Rezervatia naturala Cheile Babei,in raza comunei Coroeni,satul

Baba,cantonate in formatiuni calcaroase ;Lacul albastru situat la nord de orasul Baia Sprie pe Dealul

Minei la 565m altitudine.Lacul s-a format prin surparea unor miniere vechi si alimentate de un izvor ce

corespunde unei galerii vechi.Culoarea albastra este data de prezenta ionului de cupru.

Rezervatia fosilifera Chiuzbaia este situata in raza satului cu acelasi nume,sub abruptul Ignisului la

850 m altitudine.Valoarea documentara a rezervatiei paleobotanice de la Chiuzbaia este confirmata de

studiile care au permis reconstituirea celui mai cuprinzator conspect de plante fosile din tertiarul

romanesc,precum si din bazinul Paratethiysului.

Caracteristica esentiala a padurii fosile de la Chiuzbaia o constituie marea bogatie in tipuri de

Quercus la care se adauga genurile: Fagus, Carya, Zeklova, Carpinus, Betula, Acer, Ulmus, Vitis,

Liriodendron, Liquidambar, Magnolia, Castanea sp. Rezervatia este formata dintr-o alternanta de diatomit

si cenusa vulcanica, ceea ce dezvaluie o serie de aspecte paleogeografice ,dar mai ales vulcanologice.

Rezervatiile cu caracter speologic-Pestera cu oase din raza comunei Baiut si Pestera de la Valenii

Somcutei, comuna Somcuta-prezinta de asemenea un deosebit interes stiintific.

13

Ca rezervatii cu caracter fosilic amintim :arboretul de gorun si larice din comuna Ocna

Sugatag,constituita din arboret de 100-200 ani,cu rol recreativ pentru statiunea balneara Ocna-

Sugatag ;laricele de la Costiui,comuna Rona de Sus pentru forma si valoarea deosebita ;rezervatia de

gorunet de la Ronisoara,cu arbori de varsta mare si o tinuta monumentala ;padurea de stejar de la

Bravna,comuna Miresu Mare(situata pe terasa de 5-7 m a somesului),este o ramasita a codrilor de

odinioara ce au acoperit intreaga Depresiune Baia Mare.Arboretul in varsta de 120 ani si o inaltime medie

de 32m prezinta o importanta sursa de samanta de calitate superioara,fiind un ecotip de stejar valoros.

In raza judetului mai sunt trecute sub regim de ocrotire :bulbucii de munte(Trollius

europaeus),laleaua pestrita(Fritillaria meleagris) si circa 18 arbori seculari,iar dintre animale :rasul(Lynx

lynx),corbul(Corvus corax),acvila tipatoare mica(Aquila pomarina),bufnita(Bubo

bubo),cucuveaua(Athene noctua),huhurezul(Strix uralensis),ciuful(Asia atus) si lostrita(Hucho hucho).

In vederea ocrotirii lostritei s-au declarat cazone oprite de la pescuit(peste 42km)sectoare din

raurile Vaser,Viseu,Ruscova,Bistra si Crasna.

Cap 2 Potentialul turistic antropicIntr-o simbioza multimilenar statornicita,cadrul natural al judetului Maramures si locuitorii

spatiului sau istorico-geografic au conlucrat la alcatuirea unui patrimoniu material si spiritual de o mare

bogatie si originalitate.

Potentialul teristic de natura antropica al judetului se compune din urmatoarele grupe majore de

obiective : -edificii istorice

-edificii religioase

-edificii culturale

-monumente si lucrari de arta

-obiective turistice propriu-zise

-patrimoniu turistic etnografic

-obiective economice cu insusiri turistice.

2.1. Edificiile istorice

In municipiul resedinta de judet Baia Mare se pastreaza vestigii ale vechilor fortificatii ce

inconjoara zona medievala a orasului,ridicat in secolul al XV-lea :Bastionul macelarilor numit si Turnul

de munitii.Monetaria veche.

14

Piata Libertatii,vechi centru al orasului,este un complex de arhitectura modievala ridicat in

secolele XVII-XVIII,cuprinzand o succesiune de stiluri arhitecturale,gotic si baroc,cu unele modificari

suferite in timp.Cea mai veche cladire este « Casa Iancu de Hunedoara »,construita pentru sotia sa

Elisabeta intre anii 1446-1486.

Cladirea din coltul de sud-est al pietei,construita in secolul al XVIII-lea a fost hanul principal al

orasului.O placa comemorativa aminteste ca « Aici a poposit Petofi Sandor la 8 septembrie 1847 ».

Turnul lui Stefan ,cel mai reprezentativ monument de arhitectura medievala din Baia Mare este

construit din initiativa lui Iancu de Hunedoara intre anii 1446 si 1468.Peretele sudic pastreaza un relief al

cavalerului Roland,iar cel vestic stema orasului.Turnul a fost o anexa a bisericii Sf.Stefan,construita in stil

gotic si mentionata in diploma regala din 1347 perioada in care aceasta era in constructie.Biserica a

dainuit pana in 1769 cand a ars.

Municipiul Sighetu Marmatiei grupeaza in centrul sau principalele edificii de interes.Cladirea cu

turnuri a fostei prefecturi este acum sediul Muzeului Maramuresan ;sediul primariei construita dupa

planurile arhitectului vienez Julius Wagner,terminata in anul 1899 ; sediul sectiilor de stiinte naturale si

istorice ale Muzeului Maramuresan se afla in fostul gimnaziu cu limba de predare latina construit in

1775 ;vechea cladire administrativa a comitatului Maramures construita in 1690-1692 si reconstruita apoi

in stilul barocului vienez,dupa un incendiu din 1859.

In localitatea Oncesti ,pe dealul Cetateaua se pastreaza resturile unui turn de piatra medieval

(sec.XIV) apartinand familiei Vancea care s-a bucurat de inalte funtii, un Stefan Vancea devenind in anul

1238 cancelar regal, iar in anul 1243 primul cardinal al Ungariei.

Sapaturile arheologice au descoperit in localitatea Ieud resedinta Bogdanestilor si fundatiile unei

biserici de piatra(sec.al XIV-lea) apartinand aceleiasi familii.

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului atesta prezenta omului pe aceste meleaguri inca

din comuna primitiva.Unelte,obiecte casnice si arme din epocile de piatra si bronz s-au descoperit la Suciu

de Sus,Lapus,Sighetu Marmatiei,Sarasau,Oncesti,Tautii de Sus,Busag,Seini,Baia Mare,Hovrila,Curtuiusu

Mare,etc.

2.2.Edificiile religioase

Bisericile de lemn specifice acestei zone exercita o atractie remarcabila asupra privitorilor ,prin

supletea etalarii pe verticala a teulelor.Ele sunt,pe de o parte,rodul interdictiilor impuse,de autoritatile

timpului,romanilor de a-si rodica salasiri de cult din piatra,iar pe de alta parte a maiestriei,dusa pana pe

15

culmile unei arte adevarate,a mesterilor locului.Bisericile maramuresene,prin raportul greu de explicat

intre inaltimea deosebita a turlelor si ingustimea bazei de sustinere,sunt apreciate de multi specialisti ai

domeniului ca veritabile capodopere ale arhitecturii europene.

Deosebit de valoroase ca arta populara si vechime sunt cele din : Ieud,construita in 1364 si unde se

pastreaza una din cele mai vechi carti romanesti-« Zbornicul de la Ieud » ;tot in Ieud,biserica din

vale,denumita « Catedrala Maramuresului »construita in 1717,este considerata de specialisti ca si cea mai

reusita din punct de vedere al armoniei si al proportiilor ;Harnicesti,care pastreaza trei icoane pictate pe

lemn ce au facut parte din expozitia de arta medievala romaneasca organizata in 1965-1966 la

Paris,Londra,Edinburg,Stuttgart.

Vestite sunt si bisericile din Breb(datand de la 1531 cu pictura interioara si valoroase icoane pe

lemn),Sarbi(1532 si 1700),Sat Sugatag(1642), Botiza(1699), Desesti(1770), Susani(1667), Josani(1665),

Salistea de Sus (biserica Nistorestilor construita in 1680 si biserica Balenilor construita in 1722),

Moisei(1672), Bogdan Voda(1718) etc.

In zona Lapus-Chioar,cea mai impresionanta este biserica de lemn din Surdesti,ridicata in anul

1767 si avand o inaltime de 54m ce o situeaza pe locul secund in Europa(intre constructiile din lemn).Ei i

se alatura bisericile din Rogoz(1633 si 1717), Cupseni (sec.XVII), Libotin (sec.XVIII), Laschia(sedc

XVIII), Plopis(1796), Draghia(1706), Dobricu Lapusului(1600 si 1740), Libotin(1660), Cupseni(1600),

Ungureni(1650), Remetea Chioarului(1800), Culcea(1720).

Alaturi de bisericile de lemn,exista si biserici de piatra sau zidarie de o vechima si valoare

apreciabile : »biserica minoritatilor » construita in 1402 in stil baroc si biserica Sfanta Treime construita

de calugarii iezuiti in anii 1717-1720 in stil baroc,in municipiul Baia Mare.La Sighetu Marmetiei se afla in

centrul orasului biserica ridicata in anul 1734 de calugarii piaristi ;lange vechiul palat

administrativ,biserica reformata construita in a doua jumatate a secolului XV ;biserica ortodoxa,fosta

greco-catolica ridicata in anul 1892 cu iconostasul realizat in anul 1924 de Traian Biltiu-Dancus ;Marea

Sinagoga construita in sec XIX.In localitatea Sarasau, biserica de piatra cu altar pentagonal si nava

dreptunghiulara dateaza sin sec.XIV-XV.

Manastirea Moisei,straveche asezare monarhala este vestita prin procesiunile ce se desfasoara de

15 august(Adormirea Maicii Domnului).Prima biserica a a manastirii,din lemn,a fost sfintita in anul

1672.Biserica de zid a fost construita in 1911 si renovata in 1980.In anul 1769 manastirea Moisei era

metoc al manastirii Putna,care transmite aici calugari si psaltiri.Acest lucru face ca multe din primele texte

16

traduse din slavona in limba romana si identificate ulterior in manastirile din Moldova(Psaltirea

Scheiana,Codicele Voronetean,Psaltirea Hurmuzachi) sa fie atribuita calugarilor manastirii Moisei.

Manastirea Rohia,situata la 6 km de Targul Lapus este ctitorita in anul 1923 de catre preotul

Nicolae Gherman.Una din marile valori ale manastirii este biblioteca cu peste 40.000 de volume unde si-a

gasit Nicolae Steinhard alinerea si bucuria.

In localitatea Barsana s-a construit incepand din 1993 un complex manastiresc din lemn in stil

traditional care include noua constructii impunatoare in care amintim:biserica(cea mai inalta cladire din

lemn din lume),poarta de intrare ,staretia,trapera,casa de oaspeti.Noua manastire s-a construit pe locul

vechii manastiri atestata din anul 1390 si care a dainuit pana in 1786.

In localitatea Sapanta se afla :Cimitirul Vesel »,obiectiv turistic a carui faima a trecui de mult

granitele tarii.Aici,un hatru si inteligent creator popular ,Stan Ioan Patras,si-a amintit de credintele

stramosilor nostri daci si a luat moartea in deradere.Sculptand cruci inflorate si colorate in culori vii si

scriind epitafuri in metrica versului popular,distiland,cu fina ironie,momente din viata decedatului,a creat

un unicat asaltat de vizitatori.

2.3.Edificiile culturale

Muzeul judetean din municipiul Baia Mare este fondat in 1905.Reorganizat in cladirea fostei

monetarii cuprinde 3 sectii :de istorie,de arta,de etnografie si arta populara.Colectiile muzeului de istorie

cuprind peste 56.000 de piese,cu un bogat material arheologic ce acopera toatae perioadele din evolutia

judetului.De asemenea cuprinde colectii de ;tehnica miniera,numismatica,stampe,sigilii,ceasuri.Muzeul de

arta are un patrimoniu ce cuprinde 2600 lucrari reprezentative de pictura,sculptura,grafica,si arta

decorativa ale clasicilor picturii romanesti,ale artistilor plastici contemporani.

Muzeul de etnografie si arta populara cuprinde o expozitie in aer liber.Prima,cuprinde o bogata si

variata colectie de obiecte care reflecta pe de o parte cultura materiala,fiind legata de principalile ocupatii

ale populatiei judetului :agricultura,pastorit,albinarit,viticultura,lucrul la padure,mestesuguri,pe de alta

parte cuprinzand obiecte reprezentative de arta populara incepand cu secolul al XVIII-

lea :instalatii,inventar agricol,anexe gospodaresti tehnice :mori,valtori,prese de ulei reflectand viata satului

din cele patru zone etnografice :Maramures,Lapus,Chioar,Codru.Expozitia in aer liber cuprinde 9

17

gospodarii mobilate i inzestrate cu obiectele specifice zonei de unde provin,o biserica din lemn construita

in 1630 si doua instaletii termice rurale.

Muzeul de mineralogie este cel maimare muzeu regional de acest fel din Europa.Colectia muzeului

este construita din peste 15.000 de esantioane minerale si roci,toate provenind din regiunea Baia

Mare.Dintre acestea peste 1000 sunt expuse in cadrul expozitiei permanente.

Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei cuprinde bogate si variate elemente de cultura

materiala si arta populara dezvaluite de istoria milenara a Maramuresului fiind organizat pe trei

sectii :sectia de etnografie cuprinde colectii de masti,covoare,port popular,cioplituri din lemn,ceramica

veche,unelte si podoabe casnice ;sectia de arhitectura populara cuprinde inventar agricol,case

taranesti,anexe gospodaresti,porti ;sectia de stiinte naturale cuprinde o bogata colectie de pasari si un

ierbar al florei maramuresene cu peste 15.000 de planse.

In timpul fluxurilor turistice de vara de la muzeul Maramuresan se organizeaza ateliere care

executa produse de arta populara(tesaturi,broderii,ceramica,cojocarie)de catre mesterii populari cei mai

vestiti.

Vechea inchisoare din Sighetu Marmatiei a devenit dupa 1989 Muzeu al Gandirii Arestate si

Centru International de Studii asupra Totalitarismului, locde reculegere si omagiu pentru numeroasele

personalitati politice,istorice,culturale si bisericesti »epurate »datorita ostilitatii fata de regimul instaurat in

martie 1945.

De muzeul judetean apartin si casele memoriale ale unor personalitati ale culturii romane.

In Basesti,localitatea natale a lui Gheorge Pop de Basesti,om politic si participant activ la

pregatirea si infaptuirea Unirii de la 1918 se afla casa memoriala a acestuia in care este amenajat si

muzeul de etnografie si arta populara codreneasca.

Localitatea Sisesti este legata de numele marelui luptator pentru unorea Transilvaniei cu

Romania,Vasile Lucaciu,numit parohul bisericii din localitate in 1885.Casa memoriala « Vasile Lucaciu »

pastreaza scoala construita in anul 1905 si casa in care a locuit.

In localitatea Giulesti este amenajata Casa memoriala »Ilie Lazar »,casa de lemn cu acoperis ca de

biserica,ridicata in anul 1826 si transformata intr0un pios omagiu dedicat vrednicilor infaptuitori ai

Romaniei Mari.

Casa memoriala si bustul scriitorului Petru Dulfu sunt situate in localitatea natala Tohat.

In localitatea Baita se poate vizita Casa memoriala a poetului-erou Ion Sugariu.

18

In Moisei langa monumentul ridicat de Vida Gheza in memoria celor 31 de persoana impuscate la

octombrie 1944 se afla Casa memoriala ce contine documente si marturii ale tragicelor evenimente.

In Sighet,Casa memoriala « Dr.Ioan Mihalyi de Apsa »este dedicata primului academician

maramuresan al Academiei Romane.Casa are la aprter o galerie de arta ,iar la etaj o expozitie istorica si

camere memoriale. Tot in Sighet pot fi vizitate casele memoriale »Alexandru Ivasiuc »si « Gheorghe

Chivu »,marcate de placi memoriale.

2.4.Momumente si lucrari de arta

Momumentul ostasului roman situat in parcul municipiului Baia Mare este lucrat in calcar(1959)de

sculptorul Andrei Ostap si arh.Anton Damboianu,fiind inchinat eroilor neamului romanesc care s-au jerfit

pentru eliberarea patriei.

In localitatea Moisei se afla monumentul ridicat de Vida Gheza in memoria victimelor din 16

octombrie 1944(31 de persoane impuscate pentru evadarea din companiile de munca ce construisera

fortificatii militare in Muntii Maramuresului).Monumentul ridicat in travertin si inaugurat la 13 august

1972 este construit din 12 coloane asezate in cerc,simbolizand cultul soarelui si al luminii.Din cele 12

coloane,doua au figura umana,celelalte fiind decorate cum asti populare.

In orasul Carei,obeliscul din blocuri de piatra,numit « Piatra Tatarilor »aminteste despre luptele

purtate impotriva ultimei navaliri a atatarilor,cu inscriptia « Anno 1717 usque hic fuerunt tartarie »(In anul

1717 pana aici au ajuns tatarii).

In fata bisericii reformate din Sighetu Marmatiei sunt doua obeliscuri ridicate in 1887 pentru

« Pasoptistii «  Asztalos Sandor si Moriez Samu,respectiv Leovey Klara.

Tot in Sighetu Marmatiei se afla Monumentul deportatilor,ridicat in memoria celor 38.000 de evrei

din Maramures,deportati in lagarele naziste in mai 1944.

La intrarea in localitatea Borsa a fost ridicat un obelisc avand ca simbol floarea de colt a muntilor

Rodnei si o gura de mina ce simbolizeaza bogatia in minereuri a subsolului.

Grupul statuar « Sfatul batranilor »amplasat in Baia Mare langa sediul Prefecturii,este o replica in

piatra a lucrarii in lemn apartinand sculptorului baimarean Vida Gheza.

Monumentul de lemn “Arcul solar” amplasat in fata cladirii Universitatii de Nord este realizat de

sculptorul Ioan Marchis.

Busturi apartinand unor mari personalitati ale istoriei si culturii romane sunt amplasate in

parcuri,in fata unor institutii de invatamant,sau case memoriale :Mihai Eminescu,George Cosbuc,Nicolae

19

Iorga,Vasile Lucaciu,Dragos Voda,Bogdan Voda(Baia Mare),Ion Sugariu(Baita),Gheorghe Pop de

Basesti(Basesti),Petru Dulfu(Tohat),Vasile Lucaciu(Sisesti).

Placile comemorative readuc in actualitate mari personalitati si monumente semnificative din

istoria si cultura poporului nostru ;ele au un rol important in turismul cultural,dandu-i consistenta si

multiplicandu-i obiectivele.

La Baia Mare ,pe cladirea din coltul de sud –est al Pietei Libertatii ,o placa comemorativa

aminteste ca »Aici a popsit Petofil Sandor la 8 septembrie 1847 » .

La Sighet,o placa comemorativa indica,casa natala a pictorului Hollosy Simon,creator si

conducator al unei cunoscute scoli de pictura.

2.5.Obiectivele turistice propriu-zise

Inglobeaza elemente construite in scopul ridicarii valentelor estetice ale peisajului,a cresterii

gradului sau de accesorii menite a stimula agrementul.

Parcul orasului Baia Mare,situat intre Valea Usturoiului si Valea Rosie,numit in perioada

interbelica »Regina Maria »,a functionat ca statiune climaterica,cu sanatoriu si instalatii de hidroterapie si

era socotita cea mai frumoasa parte a orasului.Se intinde pe o suprafata de 14 ha si este un parc

dendrologic si de agrement cu arbori ornamentali si exotici,unii cu varsta de peste 150 ani,declarati

monumente ale naturii.In parc este amenajat un circuit de cale ferata pentru copii,teren de tenis,un mic lac.

Langa parc se afla Gradina Zoologica si Campul Tineretului unde se afla un loc folosit iarna ca

patinuar,strandul,hanul »Dealul Florilor »,Muzeul de Etnografie si Arta Populara.

In parcul de pe malul Izei din Sighetu Marmatiei numit « Gradina Morii »se afla cativa arbori

seculari,un strand natural in apele Izei,complexul hotelier Marmatia.DealulSolovan situat in apropierea

parcului reprezinta un loc de belvedere si totodata loc propice pentru practicarea sporturilor de iarna.

2.6.Patrimoniul turistic etnografic

Sub raport etnografic si folcloric in judetul Maramures se disting patru zone numite « tari » :Tara

Maramuresului,Tara Lapusului,Tara Chioarului,Tara Codrului.Puternic individualizata si mai

conservatoare este prima.Chioarul si Codrul pot fi considerate de tranzitie,cu numeroase elemente comune

cu centrul si sudul Transilvaniei,iar in Lapus se face simtita influenta tinutului invecinat al Nasaudului.

Renumita prin elementele de etnografie si folclor,constituie una din putinele zone in care s-au

pastrat aproape nealterate arta populara de o pregnanta

20

originalitate :case,porti,unelte,tesaturi,ceramica,biserici,datini si folclor,unice prin frumusete, semnificatie,

vechime si desfasurare. Toate acestea sunt intalnite mai cu seama in asezarile de pe vaile Marei,Cosaului

si Izei,dar prezente si pe vaile Tisei si Viseului multe din ele sunt adevarate muzee in aer liber.

Traseele cele mai frecventate pentru valorile ernografice si folclorice sunt :

a)vaile Marei si Izei

b) Sighetu Marmatiei si Sapanta,ce poate fi continuat,peste pasul Huta,in pitoreasca si nu mai putin

importanta Tara Oasului.

De mare interes turistic sunt locuintele si constructiile anexe,caracterizate prin

ingeniozitatea,eleganta liniei si varietatea decoratiei.Dintre casele taranesti declarate monumente

istorice,se mai pastreaza si azi casa de lemn a lui Codrea Ion din satul Berbesti,nr.123 si casa de lemn a lui

Tiplea Dumitru sin satul Feresti,nr :82.Localitatile care se remarca prin frumusetea si particularitatile

arhitectonice a caselor de locuit sunt cele de pe Valea Cosaului :Feresti,Calinesti,Sarbi,Budesti.

Un element decorativ de mare originalitate al satelor maramuresene sunt monumentalele porti

durate in stejar,ornate cu frumoase motive puternic reliefate.Motivelerelativ numeroase sunt :funia

impletita,pomul vietii,crucea libera si crucea inchisa in cerc,floarea de helianthus,astragalele,steaua cu

cinci raze inchisa in cerc sau intr-o coroana rotata,cercuri concentrice cu diametre diferite,bare verticale si

inclinate,vase de flori,sarpele si linii serpuite,pasari,schita unei figuri omenesti ori maini deschise.

Numarul portilor existente in zona depaseste cifra de 785.Cele mai frumoase si reprezentative porti

se pot vedea in satele :Mara,Sat-Sugatag,Feresti,Budesti,Vadu Izei,Nanesti,Botiza,Bogdan

Voda,Ieud,Sapanta,Petrova.La Berbedesti se poate vedea troita de lemn(situata in apropierea casei cu

numarul 1),monument datand de la inceputul secolului al XVIII-lea.

De mare atractie pentru turisti este comunta Sapanta,pastratoare de traditii,datini,tesaturi si folclor.

Tesaturile de casa,confectionate din canepa,bumbac si lana se disting prin motivele geometrice ale

ornamentatiei,iar armonia culorilor confera covoarelor,camasilor,zadiilor si stergarelor o mare valoare

artistica.

Portul popular maramuresan,de mare originalitate,este inca bine pastrat,desi factorii de disolutie

actioneaza inevitabil si aici.El se caracterizeaza prin nota de voiciune,compozitie unitara si armonie

decorativa.

Portul femeiesc are camasa confectionata din panza de canepa sau bumbac,cu ornamente la

umar,utilizand broderia in alb sau policroma.Maneca este terminata cu o manseta mai larga incretita in

21

intregime si brodata.Zadiile,se pun peste poale,in fata si in spate,fiind in acelasi timp un element distinctiv

foarte puternic.Au dungile orizontale(rosu,portocaliu,verde,negru,galben).

Pieptarul caracteristic pentru Maramures,scurt si stramt,se poarta neincheiat.Decorul este realizat

din solzi de lesina sau broderie de lanica dispusa in cercuri,cu tinte metalice sau oglinjoare.Pe piept au de

o parte si de alta un sir perpendicular de ciucuri,culorile dominante fiind rosie sau visinie.

Portul Barbaresc este mult mai simplu decat cel femeiesc.Vara in Maramures, pe cap se

poartapalarie (pe crestet) cu bordul mic si aplecat in jos,care abia acopera circumferinta capului si care are

pe margine o panglica lata policroma.Pantalonii numiti »gatii »,sunt largi,dar mai ingusti decat cei

osenesti si mai lungi(pana la jumatatea distantei dintre glezna si genunchi)si pot avea ciucuri obtinuti din

urzeala lasata libera.O caracteristica a portului barbatesc maramuresan este « straita » petrecuta pe dupa

gat ,fie din lana,in tesatura policroma,fie din panza brodata in general in rosu si visiniu.Chimirul este

foarte lat,pana la 30 cm.Pieptarul este fala maramuresanului,permitand o larga desfasurare ornamentala si

cromatica.Este generalizat pieptarul cu ornamentatie pe toata suprafata,Iarna se poarta caciula,cioareci de

culoarea lanei care nu au nici un element decorativ.

Portul popular din judetul Maramures si cu deosebire cel din Maramuresul istoric are numeroase

note de sobrietate,frumusete si incontestabila vechime.In afara de functia utilitara,portul are si o funtie de

recunoastere.In general este bine pastrat,mai ales cel de sarbatoare si de aceea se recomanda ca aceasta

zona sa fie vizitata de preferinta in zilele de sarbatoare.

De mare cautare se bucura ceramica arsa la rosu si nesmaltuita, de Sacel, folosita si azi pentru

trebuintele zilnice sau ca elemente de podoaba in casa.O multitudine de manifestari folclorice de

amploare,devenite traditionale in viata cultural-artistica a populatiei acestor locuri atrag numerosi turisti

din tara si strainatate.Festivalul « Datini si obiceiuri laice de iarna » are loc in fiecare an intre 22 si 28

decembrie la Sighetu Marmatiei.

Festivalul folcloric « Tanjeaua de Pe Mara »desfasurat la Hoteni la sfarsitul lunii aprilie reia o

veche datina(pastrata doar in trei sate :Hoteni,Harnicesti si Sat-Sugatag)care sarbatoreste munca si

harnicia gospodarului care a iesit primul cu plugul la arat.

Festivalul folcloric »Sambra oilor »din Pasul Huta si manifestarea pastorala « Ruptul sterpeloe din

localitatea Dragomiresti se desfasoara la inceputul lunii mai si semnifica monumentul adunarii oilor in

turme pentru plecarea la munte si al masurarii drepturilor(in branza)datorate proprietarilor.

« Festivalul cantecului,portului si dansului popular lapusan »se desfasoara anual la Stoiceni.

22

« Targul cepelor » se desfasoara anual la Asuaju de Sus si isi are originea intr-o straveche

manifestare folclorica la care se aduna toata populatia din satele din jur si care oferea tinerilor prilejul de a

se intalni,de a se cunoaste,de a stabili o relatie.

2.7.Obiectivele economice cu valente turistice

Barajul si lacul de acumulare de pe Raul Firiza,construit pentru aprovizionarea cu apa potabile si

industriala a municipiului Baia Mare,a transformat sub aspect peisagistic intreaga vale a Firizei intr-o zona

de agrement si turism pentru sfarsit de saptamana.La baraj exista o cabana,restaurant,izvor mineral.In

jurul lacului s-a amenajat un camping la Valea Romana si mai multe spatii de parcare.

Calea ferata Silva-Viseu,data in exploatare in 1949 a racordat Depresiunea Maramuresului la

circuitul feroviar national.Atractia ei turistica consta in spectaculozitatea viaductului si a tunelului care

traverseaza muntele.

23

Bibliografie:

1. Căndea Melinda – Potentialul turistic al Romăniei

2. Moldovan C. – Ghid turistic al jud. Maramureş, Editura sport-turism,

Bucureşti, 1997

3. Stanciulescu G. (coordonator) – Tehnologia turismului, manual cls XI-XII,

Editura Niculescu ABC, Bucuresti 2004

4. www.cazaremaramures.ro

5. www.cjmm.multinet.ro

6. www.maramures.in-romania.ro

7. www.maramuresmuzeu.ro

24

Anexe

Anexa 1

Anexa 2

25

Anexa 3

Anexa 4

26

Anexa 5

Anexa 6

27

Anexa 7

28

Anexa 8

Anexa 9

29

Anexa 10

Anexa 11

30

Anexa 12

Anexa 13

31

Trasee Turistice

1. Baia Mare - Baia Sprie - Valea Marei - Sighet (DN 18)Baia Mare - Centrul vechi al orasului cu cladiri din secolele XV-XVIII. Mogosa - km 20, 750 m altitudine - Cabana Mogosa: partie de schi -2 km lungime, telescaun; lacul Bodi - pescuit, inot, canotaj. Pasul Gutin - km 27; 987 m altitudine - Hanul Pintea Viteazul; mormantul lui Pintea Viteazul; trasee turistice spre Creasta Cocosului (monument al naturii) si statiunea Izvoare. Valea Marei - o adevarata arta a portilor de lemn; zona cu pastrarea traditiilor populare. Desesti - km 43 -Biserica de lemn (1770) cu icoane pe lemn (secolul al XVIII-lea); traseu spre lezerul Mare (Piatra Tisei) Sat Sugatag - km 47- Biserica de lemn (1642), pictura murala-1783;

2. Baia Mare- Baia Sprie - Cavnic - Pasul Neteda -Budesti - Ocna Sugatag - Feresti - Tautii de Sus

DN 18, km 8 - Pe Dealul Budoaiei - cel mai batran castan comestibil, monument al naturii: 500 ani, 9 m circumferinta. Chiuzbaia - DN 18, km 9 - intersectie - 3 km, la poalele Ignis,ului -izvor mineral "La Groape"; rezervafie fosilifera de flora eocena, singura din Europa. Sisesti - DJ 184, km 15 - Casa Memoriala"Vasile Lucaciu". Surdesti - DJ 184, km 23 - Biserica de lemn Sfintii Arhangheli - 54 m inaltime, pana anul trecut cea mai inalta constructie de lemn din Europa. Budesti - DJ 109 F, km 83 - atestata documentar 1361; Biserica de lemn (1643); Camasa de zale a lui Pintea Viteazul (1860); arhitectura caselor si portilor - impunatoare. Ocna Sugatag - DJ 109 F, km 91 - singura localitate a Maramuresului amplasata pe o culme; statiune balneoclimaterica - apa sarata. Calinesti - statie meteo activa din secolul al XlX-lea; Biserica din Susani (1784) - singura in Maramures. cu plan treflat. Hoteni - DJ 185, km 2 - "Tanjaua de pe Mara" - obicei folcloric de primavara.

3. Sighet - Sapanta - Sambra oilor

Sapanta - DN 19, km 61 - atestata in 13 73 - microexpozitii permanente de cergi, covoare, straiti; Cimitirul vesel - "Muzeu de arta populara" - fresca a vie|ii unei comunitati; casa lui Stan loan Patras; pastravarie; Izvor mineral Corona - amenajat din 1860; principalul punct de plecare pe traseele versantului nordic al Munjilor Gutai. Sarasau - DN 19, km 73 - atestata In 1370 - tezaurul de obiecte din aur descoperit In 1847; biserica de piatra cu altar pentagonal secolele XIV-XV. Pasul Sambra Oilor - DN 19, km 32, 586 m altitudine - Festivalul folcloric Sambra Oilor; hanul Sambra Oilor; limita intre Muntii Oasului si Muntii Gutai.

4. Sighetu Marmatiei - Costiui - Hera - ValeaViseului - Borsa -Pasul Prislop - Bistrita Aurie

Coftiui - 3 km de Rona de Jos - Veche exploatare de sare -1353-1930; lacuri sarate, statiune balneoclimaterica; Castelul Apafi -secolele XV-XVIII. Popasul Hera - DN 18, km 90 - Rezervatia Ronisoara - arboret de gorun; izvorul mineral Ciuroi. Bistro - DN 18, km 100 - loc de refugiu al lostritei - confluenta Viseu-Tisa; trasee spre Varful Paltinului, Valea Crasnei. Viseul de Sus - DN 18, km 125, atestat in 1363 - izvoare minerale -Valea Cvasnita; punct de plecare pe Valea Vaserului, traseu unde, pe 43 km, s-a pastrat calea ferata construita in perioada interbelica si unde transportul se face cu "mocanita". Moisei - DN 18, km 143 - Manastirea Biserica de lemn din Izvorul Negru - 1600; casa Martirilor; Monumentul Eroilor (Vida Geza). Borsa - DN 18, km 150 - trasee spre Rezervatia naturala Pietrosul Rodnei, Gura Noaselor, Saua Galatului, Puzdrele, Buhaescu, Cormaia; biserica de lemn (1700) - pictura pe

32

panza (1769); complexul turistic Borsa - hoteluri, restaurante, partie de schi -1920 m lungime, diferenja de nivel 497 m, telescaun; izvor mineral - Izvorul cailor; Taul Haradau, lacul glaciar Bistricioara; avene; izbucul Fantana. Sesuri - DN 18, km 183 - trasee - Rezervatia naturala Lala - Inau -Bila; cabana Fantana Stanchii; abruptul Zimbroslavei (1603 m) -rezervatia botanica Salhoi; Pestera Comorii (Mofilor).

5. Sighetu Marmatiei - leud - Sacel - Izvorul Izei

Barsana - DJ 186, km 11 - Biserica de lemn 1720 - singura cu acoperis cu poala dubla; Manastirea veche - 1390 - reconstruita si din 1996 cea mai inalta cladire din lemn din Europa - 62 m. leud - DC 18, km 4 - din 1787 pana in 1980 aici nu a existat nici un divort!; biserica de lemn Buna Vestire -1364 - aici a fost descoperita cea mai veche pravila in limba romana, scrisa de mana cu litere chirilice (1391) Bogdan Voda - DJ 186, km 36 - ruinele bisericii de piatra - secolul al XHI-lea. Dragomiresti - DJ 186, km 39 - Valea lodisor - "Ruptul Sterpelor" -in luna mai - eveniment traditional pastoral pentru adunarea oilor in turme si plecarea lor la munte. Sacel - DJ 186, km 51 - ceramica de Sacel, nesmaltuita, rosie, pictata, lustruita cu piatra. DN 17C - viaductul din tronsonul Salva-Viseu; cabanele de la Izvorul Izei.

6. Baia Mare - Carbunari - Copalnic - Manastur -Targu-Lapus

Grosi - DJ 182, km 6 - stejar de 350 ani, ocrotit. Baile Carbunari - DJ 182, km 17 - ape sulfuroase, clorosodice. Cernesjti - DJ 182, km 28 - falia Prelucii, pe Valea Bloaja, la 9 km -Trestia - calcedonie albastra de Trestia (semipretioasa). Targu-Lapus - DJ 182, km 46, atestat in 1291 - centrul administrativ, politic si economic al Tarii Lapusului; 1622 - infiinfarea primei scoli; Parcul Orasului - monumentele eroilor de la 1918; Biserica Ortodoxa.

7. Targu-Lapus - Razoare - Coroieni - Baba (DJ 109 F, 21 km)

Baba - km 21 - relief carstic; Rezervafia naturala Cheile Babei. Stoiceni - km 7 - izvoare de apa minerala; Festivalul cantecului, portului si dansului popular lapusan - anual. Manastirea Rohia - ctitorita in 1925; biblioteca - peste 50.000 volume, cu acces liber pentru vizitatori; carti rare - Biblia din 1858 tiparita de Andrei Saguna, Noul Testament de la Balgrad, Cazania mitropolitului Varlaam.

8. Targu-Lapus - Rogoz - Grosii Tiblesului (25 km)

Rogoz - DJ 109 F, km 34 - biserici de lemn: 1695; 1661 - unicat: capul de cal de la imbinarea stalpilor cu barnele de sustinere; izvor mineral. Grosii Tiblesului - DJ 109 F, km 34 - Pestera cu oase - la 2 km pe drumul spre Poiana Botizii; calcare jurasice, cu schelete de Ursus spaelaeus.

9. Baia Mare - Somcuta - Mesteacan (DN 1 C, 39 km)

Somcuta Mare - km 128 - pare dendrologic; Pestera de la Valenii Somcutei - calcare recifale; biserica de lemn - 1678. Valea Chioarului - km 18 - singurul zacamant de bentonita sodica din tara; biserica de lemn din 1846.

33