42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures

7/29/2019 42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures

http://slidepdf.com/reader/full/42003612-valorificarea-potentialului-turistic-al-judetului-maramures 1/26

Capitolul I

1. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA ZONEI

Judeţul Maramureş este aşezat în extremitatea nord vestică a României, la graniţa cu Ucraina, în

apropierea paralelei 47'55" latitudine nordică şi a meridianului 23'55" longitudine estică, decifoarte aproape de centrul geografic al Europei. Judeţul Maramureş se învecinează la Nord cuUcraina; la Est cu judeţul Suceava; la Sud cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj, Sălaj; iar la Vest cu judeţul Satu Mare. Suprafaţa totală: 6304,4 kmp, reprezentând 2.6% din teritoriul ţării, fiindsituat pe locul 15 ca suprafaţă între judeţele României. 43% din suprafaţa totală o constituie zonade munte (M-ţii Rodnei, Gutâi, Ţibleş, Maramureşului); 30% dealuri, podişuri, piemonturi; 27%depresiuni şi şes (Depresiunea Maramureş, Câmpia Someşului). Populaţia totală a judeţului estede 515.648 locuitori, ceea ce reprezintă 2,6% din populaţia totală a ţării, respectiv situarea pelocul 17 ca număr de locuitori între judeţele ţării.

Infrastructură:

• 309.106 km drumuri naţionale

• 895.819 km drumuri judeţene

• 370.418 km drumuri comunale

Aeroportul Tăuţii Măgherăuş deserveşte:

• curse interne Baia Mare - Bucureşti• curse charter

Căi ferate:

• Legături cu Ucraina, Slovacia, Polonia. Lungimea totală a reţelei de cale ferată: 215 km

Populaţia ocupată este de 198.500 persoane, din care salariaţi 97.800 persoane. Rata şomajului înanul 2007 a fost de 3,4%, în scădere faţă de 2003 când a fost de 5,4%. În ceea ce priveşteProdusul Intern Brut, acesta a înregistrat în anul 2006 o valoare de 5932,2 milioane RON încreştere faţă de 2003 când valoarea sa a fost de 3278,2 milioane RON. Economia JudeţuluiMaramureş se concentrează pe 4 ramuri: servicii(49%), industrie şi construcţii(32%), agriculturăşi silvicultură(10%), transporturi(9%). Principalele ocupaţii ale locuitorilor sunt: agricultură,vânătoare şi silvicultură, industrie prelucrătoare, comerţ şi transporturi.

Capitolul II PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC

2.1 Potentialul natural

Relieful este predominant muntos, în general accidentat, înălţimile variind între 200 m în

depresiuni şi 2.300 m pe culmile munţilor (care reprezintă prin excelenţă 3/4 din teritoriu). Are

1



aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea Maramuresului este înconjurată de munţi în

totalitate, la sud-vestul ei aflându-se munţii vulcanici Oaş, Gutâi si Ţibles, la est Munţii

Maramureşului şi la sud-est Munţii Rodnei, cu creste ascuţite şi prelungi, abrupturi impunatoare

şi văi pitoreşti. Mai cuprinde părţi din Subcarpatii Transilvaniei, Podisul Somesan, Dealurile

vestice; Aproape 50% din regiune este muntoasa, aici gasindu-se cel mai inalt varf muntos din

Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanturi muntoase distincte separa Moldova de

Transilvania. De la NV la Est, Muntii Gutai, Tibles si Rodna separa Maramuresul istoric de

restul regiunii, iar muntii Maramuresului formeaza o legatura naturala si politica cu Ucraina in

NE.Zona montană apartinând Carpaţilor Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri,

podişuri şi piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci şi terase) restul de 27% din

suprafaţa judeţului. Principalele unităţi montane sunt: Munţii Rodnei (cei mai înalţi), Munţii

Maramureşului şi lanţul vulcanic Igniş-Gutâi-Ţibleş.

Munţii Oaş-Gutâi sunt formaţi din lave şi din piroclastite, pe substrat sedimentar

(marne, argile şi gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice, deasupra cǎrora saltǎ vârfuri

conice. Acest relief caracteristic se menţine la altitudini relativ coborâte în Munţii Oaş, unde

punctul culminant (vf. Frasin) atinge abia 827 m şi la înǎlţimi mai mari în Munţii Gutâi, unde

unele vârfuri depǎşesc 1300 şi chiar 1400 m (Igniş - 1307 m, Gutâi - 1442 m). Caracteristice

sunt de asemenea, micile depresiuni de pe latura sudicǎ a Gutâiului (Bǎiţa, Firiza, Chiuzbaia) şi

o depresiune de mai mari dimensiuni, în Munţii Oaşului. Ţara Oaşului, o cuvetǎ cu relief

colinar şi piemontan, închisǎ spre vest de câteva maluri vulcanice, este de origine tectonicǎ şi

erozivǎ.

Munţii Ţibleş constituiti, în cea mai mare parte, din rocile flisului paleogen (îndeosebi

marne şi gresii), care dau culmi teşite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine, la care se

adaugǎ restrânse iviri de andezite şi prioclastite, care alcǎtuiesc proeminenţe de relief, adevǎrate

mǎguri conice, între care cel mai înalt este vârful Ţibleş de 1839 m altitudine.

Munţii Maramureşului se înşiruie de la nord spre sud-est de la vǎile Carlibaba şi

Bistriţa Aurie pânǎ la frontierǎ, pe partea dreaptǎ a Vişeului. În general sunt constituiţi din şisturi

cristaline, strǎpunse de andezite. Masivul Farcǎu este aşezat între vǎile Ruscova, Repedea şi

Rica; vârful cel mai inalt Mihǎilescu (1918 m), unde se aflǎ şi lacul periglaciar Venderelu.

2



Munţii Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Ţibǎului şi Bistriţa Aurie pânǎ la Valea

Ursului. Tot din Munţii Maramureşului face parte şi Obcina Ţapului, care este între Carlibaba şi

Ţibǎu.

Depresiunea Maramureş este dominatǎ de douǎ categorii de relief, una ar fi cea care cuprindedealurile şi piemonturile şi alta în care intra vǎile, bazinetele şi micile depresiuni.Între

piemonturile Maramureşului amintim Piemontul Mara-Sǎpânţa,Piemontul Gutâiului,Piemontul

Vǎratecului şi Piemontul Botizei,Valea Vişeului cu afluenţii sǎi a permis în timp dezvoltarea

unor mici depresiuni ca cele ale Borşei,Vieşului, Ruscovei şi bazinetele Bistrei şi Valea

Vişeului.Culoarul Izei cuprinde,de asemenea,serie de bazinete şi mici depresiuni favorabile

aşezǎrilor,amintind în acest sens bazinetele Sǎcel,Sǎliştea de Sus,Dragomireşti, culoarul

Rozavlea,micile depresiuni Bârsana şi Vadul Izei.Râurile şi afluenţii au dat naştere la mici

depresiuni care le poartǎ numele: Mara, Cosǎu,Rona şi desigur Sighet, depresiune situatǎ la

confluenţa Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase şi lunci; râuleţul Sǎpânţa a creat Depresiunea

Sǎpânţa, în care s-a dezvoltat aşezarea cu acelaşi nume, de mare faimǎ în ţarǎ şi în lume.

Clima

Clima zonei Maramureş este moderatǎ de tip temperat continental. Iernile sunt destul de

geroase, cu zǎpadǎ abundentǎ, lapoviţǎ şi ploi reci şi se întind pe o perioadǎ lungǎ. În munţi,

precipitaţiile sunt mult mai abundente, iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80-100 cm şi

se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an.

În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei, vara se vede stratul gros de

zǎpadǎ.Temperaturile medii ale aerului variaza între 00C în regiunile montane înalte şi 9,40C în

depresiuni. Temperatura maximǎ absolutǎ 39,40C a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în

localitatea Seieni, iar temperatura minimǎ absolutǎ -31,60C la 26 ianuarie 1954 la Vişeul de

Sus.În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare, precum

şi invaziile de aer rece.

Vânturile sunt moderate şi bat în general din nord şi vest (dinspre munţi); nu sunt

viforniţe şi vijelii. Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului, ea favorizând

drumeţia şi turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât şi iarna pe trasee

marcate.Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement, de recreere sau tratament.

3



.

Cursurile de apa brazdeaza ca un paienjenis, de la Tisa cu afluentii sai: Viseu (cu Cisla, Vaser,

Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie depresiunea printr-o vale larga marginita de terase,

la Somesul din sud, cu afluentii: Lapus, Barsau, precum si izvoarele cu apa minerala: Borsa,Craciunesti, Breb, Botiza. Hidrografia este intregita de lacuri naturale glaciare situate in muntii

Rodnei si Gutaiului, de cele cu sare de la Ocna Sugatag si Costiui, precum si de amenajarile de la

Stramtori-Firiza, cu circa 18 milioane mc apa pentru alimentarea municipiului Baia Mare, si de

cele de la Runcu-Brazi-Firiza proiectate pentru 30 milioane mc apa care vor fi sursa de

aprovizionare pentru zonele Baia mare si Sighetu Marmatiei. Regimul precipitatiilor determina,

la nivelul judetului Maramures, o retea hidrografica bogata si densa, însumând o lungime de

peste 3100 km, în medie 0,5-0,7 km/km2.

În zona alpina scaderea debitelor se datoreaza perioadelor îndelungate de înghet (6-7 luni

pe an), prezentei circurilor si vailor glaciare datorita carora pe suprafete întinse se dezvolta

numai cursul principal al râului, cât si efectului cumpenei de apa, unde se resimte lipsa unei

retele de râuri cu scurgere permanenta.

În zonele mai joase, cu depozite de versanti mai groase, ploile bogate contribuie la o

fragmentare mai intensa a reliefului. Aici exista ape freatice din abundenta, care asigura

alimentarea cu apa a râurilor mici.

Alimentarea pluviala este caracteristica mai ales în lunile mai – iunie, când în regiunile

depresionare au loc viituri destul de mari.Reteaua hidrografica se înscrie în doua bazine

hidrografice distincte - Tisa si Somes – separate de lantul muntos vulcanic Gutâi – Tibles si

muntii Rodnei, care formeaza o axa ce strabate judetul pe directia NV-SE, respectiv V-E.

O mare bogǎţie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât şi al rezervei de apǎ sunt lacurile.

Mai numeroase,dar mici, sunt cele glaciare din Munţii Rodnei şi cele de tip periglaciar din

Munţii Maramureşului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu),lacurile de sub abrupturile Gutâiului

(Iezerul Mare, Iezerul Mic, Tǎul lui Dumitru).Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu

Mare,Iezerul Pietrosului (18 lacuri). În minele de sare de la Ocna Şugatag s-au format opt lacuri,

cel mai întins lac de minǎ din România fiind lacul Gavrila, iar restul Tǎul fǎrǎ Fund, Lacul

4



Bǎtrâna, Lacul Roşu şi încǎ peste 30 de lacuri mici în coline. Apele sǎrate şi lacurile care s-au

format la Ocna Şugatag şi Costiui au permis în timp dezvoltarea în

cele douǎ localitǎţi a unor staţiuni de agrement şi balneare, cu largi posibilitǎţi de tratament al

bolilor reumatismale.

Fauna si Vegetaţia Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane şi depresionare, care determinǎvegetaţia şi fauna caracteristicǎ acestora. În generalvegetaţia Munţilor Rodnei şi a Munţilor Maramureşului este

caracterizatǎ de pǎduri de conifere şi pajişti alpine.Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o florǎ

bogatǎ şi cu multe raritǎţi, rogozul, urechelniţa, azaleea

piticǎ etc. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului.

Etajul subalpin se încadreazǎ în general între 1900 m şi

1700 m altitudine, coborând uneori pânǎ la 1400 m.

Coniferele, cu preponderenţǎ molidul, ocupǎ zone întinse în Munţii Maramureşului, Gutâi şi

Ţibleş. Pentru foioase distingem rǎşinoase, fag, gorun, stejar.Vegetaţia variatǎ şi bogatǎ aMaramureşului a determinat şi prezenţa unei faune adecvate.Pentru zonele alpine, capra neagrǎ

( Rupicapra rupicapra)a fost una din bogǎţiile şi mândriile Maramureşului, cu mare grijǎ a fost

repopulatǎ începând cu anul 1964. Se mai gǎseşte marmota( Marmota marmota), apreciatǎ

pentru blana şi pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ.

Pǎsǎrile alpine şi subalpine sunt prezente într-un mare numǎr, peste 30 de specii.

Amintim acvila de stâncǎ, brumǎriţa, raţa, cocoşul de munte, vântureţul roşu. În pǎdurile de

rǎşinoase gǎsim specii de animale şi pǎsǎri într-un mare numǎr, urşi, lupi,ciocǎnitoarea cu treidegete, forfecuţa galbenǎ, piţigoiul de brǎdet. Pǎdurile de foioase adǎpostesc o mare varietate de

animale:cerbul carpatin,ursul brun,râsul,cǎpriorul, mistreţul,lupul, vulpea, iepurele, jderul de

pǎdure, jderul de piatrǎ,veveriţa, bursucul.

5



Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ, peste 60 de specii cuibǎresc aici. Apele demunte (Tisa,Vişeu, Ruscova şi Vaşer) sunt bogate în peşti ca:lostriţa, pǎstrǎvul curcubeul,ţiparul, ştiuca, cleanul, mrana, scobarul etc. care însumeazǎ peste 23 de specii.

2.2 potentialul antropic

Acesta este reprezentat prin: unit i de cazare şi alimenta ie, mijloace deǎţ ţ

transport, instala ii de tratament sau agrement şi este condi ionat în primul rândţ ţ ǎ

de dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale existente.Volumul fluxurilor

turistice este determinat atât de cerere cât şi factorii acesteia, dar şi de gradul deă

dotare tehnic a teritoriilor.ă

Unit ile de cazare,indiferent de apartenen aăţ ţ

la sectorul comercial sau noncomercial,sunt

divizate,dup modul de ob inere/oferire a serviciiloră ţ

în unit i cu servicii prestate( hoteluri, hanuri,ăţ

ferme, case de oaspe i)şi unit i cu autoservire înţ ăţ

care se asigur doar g zduirea propriu-ă ă

zis ,serviciile de cur enie, prepararea hranei fiindă ăţ

procurate independent sau reliazate de turişti

(camping-caravaning,vile, apartamente închiriate,etc).

2.1.1 Unitatile de cazare

Hotelul: reprezint unitatea de cazare destinat în principal turismuluiă ă

automobilistic.Categoriile sale de clasificare se încadreaz între 1 şi 5 stele şi poateă

fi de capacitate mare, mic şi mijlocie.În jude ul Maramureş sunt întâlnite hoteluriă ţ

ce se încadreaz din punct de vedere al clasific rii între 1 şi 4 stele.În privin aă ă ţ

structurii, aceaste unit ii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri, folosindăţ

criterii diferite de segmentare ca: tipul unit ii, categoria de confort,forma deăţ propietate,perioada de func ionare, amplasarea în spa iu, importan a, etc.ţ ţ ţ

Motelul: este o unitate de tip hotelier de dimensiuni mici, amplasat deobicei de-aă

lungul şoselelor şi care ofer posibilit i speciale de parcare,cazare, hran , servicii,ă ăţ ă

carburan ii. In jude ul Maramureş, motelurile sunt construite lâng resurseleţ ţ ă

antropice sau naturale deoarece turişti s beneficieze de cât mai mult de ele.ă

6



Complexul turistic: sunt unit i de mari dimensiuni şi specific lor este faptul căţ ă

ofer toat gama de servicii sub aceleşi ad post:servicii de cazare, deă ă ă

alimenta ie, de tratament şi de agrement. Cel mai important compex turistic dinţ

jude ul Maramureş esteţ Compexul turistic Şuior (Baia Sprie), acesta având

categoria de 3 stele.

Acesta este amplasat la altitudinea de 688m la poalele Mun ilor Gutâ si dispune deţ

multiple atrac ii turistice, sportive şi de agrement.ţ

El este compus din trei unit i hoteliere:ăţ

• Iza cu dou camere single, opt camere duble şi patru cu pat matrimonial;ă

• Mara cu dou camere single, opt camere duble şi patru pat matrimonial;ă

• Igniş cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun şi de saun .ăFacilit ile oferite de Complexul Turistic Şuior sunt: resturant, sal de conferin e,ăţ ă ţ

room service, telefon, fitness, salon pentru servirea micului dejun, organizarea de

petreceri, fax, saun , televizor, minibar, internet, terenuri de sport (tenis de câmp,ă

handbal, fotbal, baschet), şi cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m şi o

diferen de nivel de 550 m, sp l torie, etc.ţă ă ă

Pensiunile turistice: sunt o structura de primire turistic cu o capacitate deă

cazare de pân la 10 camere,totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural şiă

pân la 20 de camere în mediul urban, func ionând în locuin ele cet enilor sau înă ţ ţ ăţ

cl diri independente, care asigur , în spa ii special amenajate, cazarea turiştilor şiă ă ţ

condi iile de preg tire şi servire a mesei.Datorit numeroaselor atrac ii turistice, aţ ă ă ţ

celor peste 100 de izvoare minerale,peste 60 de terenuri de vân toare,ă

multitudinea de lacuri naturale şi artificiale, cultura şi tradi iile fac din Maramureş unţ

c utat centru turistic si din acest motiv s-au înfiin at foarte multe pensiuni urbane şiă ţ

rurale.

Pensiunile agroturistice: sunt pensiuni turistice ce pot asigura,cazare şialimenta ie,dar îns ,o parte din alimenta ia turiştilor este realizat cu produse dinţ ă ţ ă

produc ia proprie a gospodarilor. Amplasarea lor trebuie s fie în locuri ferite deţ ă

poluare şi de orice elemente care ar pune via a sau s n tatea turiştilor în pericol. Peţ ă ă

teritoriul jude ului Maramureş sunt întâlnite peste 120 de pensiuniţ

agroturistice.Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unit i de cazare dinăţ

7



jude ,iar evolu ia num rului lor este într-o continu creştere. Agroturismul dţ ţ ă ă ă

posibilitatea cunoaşterii mai bine a spa iului rural cu toate valorile sale naturale,ţ

spirituale, şi ocupa ionale, de c tre popula ia din mediul urban.ţ ă ţ

2.2.2 Unitatile de alimentatie

Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct

de atractie turistica, desi sunt foarte variate, însa pentru gastronomie sunt mai

cautate pensiunile agroturistice. Restaurantul cu specific national este unitatea de

alimentatie publica ce pune în valoare traditiile culinare ale unor natiuni

( frantuzesc, Italian, chinezesc, etc.), servind o gama diversificata de preparate

culinare, bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective.

Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul Maramures sunt:

Crama Veche- Baia Mare, Hexalit - Târgul Lapus,Casa Veche,Restaurant Doi

Pauni, Restaurant Union,Restaurant,Plazza Rebel.

Pe lânga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri, pizzeria, unitati de

tip

expres, braserii, cofetarii, patiserii, etc.

2.2.3 Baza de agrement si spatii verzi

Cea mai important zon de agrement a jude ului Maramureş o reprezintă ă ţ ă

sta iunea Borşa.Situat la 12 km nord-est de centrul oraşului Borşa, el este amplasatţ

la poalele Mun ilor Rodna şi Maramureş, la 700-850 de metri altitudine, pe valeaţ

superioar a Vişeului, în apropiere de Pasul Prislop.ă

Aici exist variate posibilit i de practicare a turismului montan şi a sporturilor deă ăţ

iarn : numeroase trasee marcate, pârtii de schi cu diferite grade de dificultate,ă

trambulin olimpic natural (113 metri) amenajat pentru s rituri cu schiurile, liniaă ă ă ă ă

de teleferic (de 1900 lungime şi 500 metri diferen a de nivel) şi teleschi (790ţ

metri) care leag Complexul Borşa cu vîrful Runcu Ştiorului (1611 metri).ă

În apropierea oraşului Baia Sprie se afl cabana Mogoşa (731 metriă

altitudine)unde exist un telescaun ce urc pân la vârful Mogoşa (1346 metriă ă ă

altitudine). De aici coboar o pârtie de schi de 2100 metri lungime, cu o diferenă ţă

8



de nivel de 500 metri, una din cele mai bune din ar pentru probele de slalom. Alteţ ă

unit i de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi,terenuri de sportăţ

(tennis de câmp,fotbal, handball,baschet, etc), discoteci, baruri,existente în marile

oraşe ale jude ului.ţ

2.2.4 Instala iile şi modalit ile de tratamentţ ăţ

Cel mai important loc îl ocup sta iunea Borşaă ţ ce dispune de numeroase

izvoare cu ap minerale carbogazoase, magneziene, bicarbonate şi calciceă

recomandate în tratarea afec iunilor rinichilor şi c ilor urinare, ale bolilor cronice,ţ ă

ale tubului digestive, etc.

Sta iunea climateric Izvoarele (916 metri) beneficiaz de un climat tonic,ţ ă ă

puternic ionizat, utilizat în tratarea afec iunilor respiratorii, neurologice, endocrine,ţ etc.

Sta iunea B ile C rbunari beneficiaza de proprietatile apelor sulfuroase şiţ ă ă

clorurate-sodice indicate în afec iuni reumatismale, intoxica ii profesionale cuţ ţ

agen i chimici.ţ

In S pân a exist un centru de îmbuteliere a apelor minerale, ele fiindă ţ ă

folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide,a bolilor

ulceroase, gastro-duodenale,a colecistelor şi colitelor cronice şi a fomelor simple dediabet zaharat, etc.

2.2.5 Principalele forme de turism practicate în jude ul Maramureşţ

Prin relieful variat pe care îl de ine jude ul Maramureş,turismul poate fiţ ţ

întâlnit aici în diferite forme şi anume turismul montan în mun iiţ

Rodnei,Maramureşului,Gutâi, ibleş,etc.Turismul balnear întâlnit datorit prezen eiŢ ă ţ

apelor minerale,turismul rural şi agroturismul practicat in gospod riileă

ranilor,turismul cultural si ştiin ific.ţă ţ

a-Turismul montan

Jude ulţ Maramureş de ine 43% o suprafa muntoas ,care este reprezentat deţ ţă ă

cele dou lan uri:lan ul vulcanic al mun ilor Gutâi- ibleş-L puş lan ul cristalin ală ţ ţ ţ Ţ ă ţ

mun ilor Rodna şi Maramureş.ţ

9



Turismul montan este practicat în urm toarele zone:ǎ

• Mun ii Rodnei, este o zon de creast cuprins între vârful Pietrosul Rodnei şiţ ă ă ă

vârful Ineu, lacurile din zona crestei Taul Pietrosu,Buh escu,Lacurile Lala Mare şiă

Lala Mic ), pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timpă

nefavorabil, în zona de crest lipsesc ad posturi.ă ă

• Mun ii C lim rii, zona Pietrosul şi Iezerul C limanului, regiunea 12 Apostoli cuţ ă ă ă

martori de eroziune, pe timp nefavorabil se acord mare importan marcajelor, înă ţă

zona de creast nu exist ad posturi.Pentru parcurgerea traseelor montane se potă ă ă

folosi ca punct de plecare şi sta iunile turistice sau localit ile amplasate înţ ăţ

apropierea zonelor montane.Durata unor trasee montane în jude oscileaz între 2-ţ ă10 ore, în func ie de zon şi masiv.ţ ă Dintre toate traseele ale jude ului cele maiţ

periculoase se afl în mun ii Rodnei.ă ţ

Dintre cele mai renumite sta iuni ale zonei sunt:ţ

Borşa sta iunea montan şi balneoclimateric ce ofer condi ii excelenteţ ă ă ă ţ

pentru practicarea alpinismului şi a sporturilor de iarn , pârtiile de schi fiindă

amenajate atât pentru încep tori cât şi pentru avansa i, având lungimi cuprinseă ţ

între 200 şi 3000 de metri şi z pada din decembrie şi pân în aprilie.ă ă

Pentru turiştii pasiona i de drume ii montane zona ofer numeroaseţ ţ ă

oportunit i:Cabana Puzdrea (1540 m),Valea Izei,Valea Vaserului,Rezerva iaăţ ţ

Pietrosul Rodnei, etc.

Alte obiective turistice în zon care pot fi vizitate sunt m n stirile.De asemenea nuă ă ă

trebuie uitat festivalul folcloric tradi ional "Hora la Prislop"care are loc de obicei înţ

august.În sta iunea Borşa se poate ajunge atât pe calea ferat cât şi pe şosea peţ ă

drumurile DN17C şi DN18 .

Mogoşa se afl situat pe malul lacului Mogoşa în Mun ii Gutâi şi beneficiază ă ţ ă

de z pada abundent din decembrie şi pân , deseori, în aprilie ceea o face atractivă ă ă ă

pentru iubitorii sporturilor de iarn mai ales c în zon se mai poate schia şi peă ă ă

pârtiile din Borşa, Cavnic, Ocna Şugatag şi Izvoare.

10



b-Mountainbike

Activitatea de mountainbike se desf şoar la coborâre sau urcare pe traseeă ă

montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine.

Astfel, mountainbike-ul este practicat în jude pe traseele: B ile Borşa-Borşa-Vişeulţ ă

de Sus,Reme i-S pân a-Sighetul Marma iei,Rona de Sus-Giuleşti-Deseşti-Ocnaţ ă ţ ţ

Şugatag, Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Vişeul de Jos,Botiza-

Rozavlea-Strîmtura-Bârsana-C lineşti-Ocna Şugatag.ă

c-Escalada – Rapel

Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 - 200 de metri pe stânca sau în

gol, de pe pod.

d-Parapanta

Depresiunea Maramureşului este locul cel mai indicat pentru zbor cu

parapanta. Aici se întâlnesc cei mai puternici curen i de aer din jude . Zborul seţ ţ

desf şoar cu un pilot instructor autorizat şi experimentat, în condi ii de sigurană ă ţ ţă

maxima.

e-Canioning – Bodyrafting

O zi de adrenalin înconjura i de ape înseamn offroad cu maşini de terenă ţ ă

pân în buza malului râului, punctul de pă lecare în rafting, coborârea pe prin defileu

Someşului.

Bodyrafting înseamn coborârea pe firul apei a unui canion,echipată cu neopren,care

permite participantului s pluteasc şi s fac mişc ri libere în ap . Pentru primaă ă ă ă ă ă

data în România se organizeaz coborâri de rafting şi pe timp de noapte.ă

f- Canioning -Aven-Cascade

Zona lan ului vulcanic al mun ilor Gutâi-L puş- ibleş şi lan ul cristalin alţ ţ ă Ţ ţ

mun ilor Maramureş şi Rodna ofer cele mai spectaculoase locuri pentru aceastaţ ă

aventur :canioane uscate sau cu apa, avene şi galerii orizontale,lungi de zeci deă

metri, cascade, peşteri, chei, toate aflate la distan e mici unele de altele.ţ

11



Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de v i înguste şi adânci s pate deă ă

ap de-a lungul timpului, v i active prin care mai curge apa, sau fosile prin careǎ ă

cursul de apa a disp rut sau este sezonier. Activitatea este deosebit deă

atractiv ,atât prin peisaj,cât,mai ales,prin diversitatea procedeelor necesareă

parcurgerii: c rare, coborâre, curgere prin tobogane naturale, travers ri deăţă ă marmite etc.

Capitolul III principalele atractii

3.1 Atracţii turistice:

Arii protejate prin lege: Rezervaţia Naturală Pietrosul Mare(Lacul Iezerul, căldărileglaciare Zănoaga Mare şi Mică), Rezervaţia Creasta Cocoşului, Pădurea de stejar de laBavna, Lacul Morărenilor etc

Biserici din lemn (patrimoniu al UNESCO): Biserica „Intrarea Maicii Domnului înBiserică” construită în anul 1720 din comuna Bârsana, Biserica „Sf. Nicolae” construităîn anul 1643 din comuna Budeşti, Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” construită în1770 din comuna Deşeşti, Biserica „Naşterea Maicii Domnului” datând din anul 1717 dincomuna Ieud, Biserica „Sfinţii Arh. Mihail şi Gavril” datând din anul 1663 din satulRogoz, , Biserica „Sfinţii Arh. Mihail şi Gavril” datând din anul 1798 din comuna Rogoz,Biserica din lemn „Sfânta Paraschiva” contruită în anul 1604 în comuna Poienile Izei.

Mânăstiri din Maramureş: Manastirea Barsana (Bârsana), Schitul Chiuzbaia(Chiuzbaia), Manastirea Dragomiresti (Dragomireşti),Manastirea Habra (lângă BaiaMare), Mânastirea Înălţarea Sfintei Cruci (Sat Dumbrava), Manastirea Moisei (Moisei),Manastirea Naşterea Domnului (Sat Valeni, Comuna Calineşti), Mânăstirea NaştereaMaicii Domnului (propopopiatul Lapuş), Schitul Naşterea Maicii Domnului(Protopopiatul Viseu - Valea Scradei), Mânăstirea Rohia (Sat Rohia, Targul Lapuş),Manastirea Rohita (Sat Boiereni), Mânăstirea Sfânta Treime (Comuna Suciu de Sus -Breaza), Mânăstirea Sfantul Ilie (Dealu Mare), Mânăstirea Sfântul Iosif Mărturisitorul(Sîpânţa), Mânăstirea Sfântul Nicolae (Baia Borşa), Mânăstirea Sfinţii ÎmpăraţiConstantin şi Elena (Comuna Budeşti), Schitul Tăierea Capului Sfântului IoanBotezătorul (Izvoarele), Schitul Valea Sasului (Comuna Botiza).

Cimitirul Vesel: Cimitirul datează de la mijlocul anilor 1930 şi este creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş, sculptor, pictor si poet în acelaşi timp. Creativitatea lui Pătraş ascos la iveala aceasta monumentală şi renumită operă de artă. Mai bine de 50 de aniartistul a creat sute de cruci din lemn sculptate în stilul său caracteristic. După moartealui, în 1977, opera lui a fost continuată de ucenicul său, Dumitru Pop Tincu. Materialul

12



folosit pentru cruci este lemn de stejar care este inscripţionat manual, după ce a fost tăiatşi uscat. În partea de sus a fiecărei cruci, există un basorelief cu o scenă din viaţa celuidecedat. Scenele sunt simple şi am putea spune chiar naive în stil, dar aduc din trecutviaţa locuitorilor satului, prezentând un aspect relevant din existenţa fiecăruia. Ele prezintă femei torcând lână, ţesând covoare sau făcând pâine, bărbaţi care taie lemne sau

ară pământul, păstori cu turmele, lucrători în lemn, lăutari şi multe alte ocupaţii. După cecrucea este sculptată, ea este pictată de obicei cu un fundal albastru, aşa numitul“Albastru de Săpânţa“. Scenele sunt pictate folosind culori vibrante: galben, roşu, alb şiverde.

Mocăniţa de pe Valea Vaserului: Pe valea Vaserului circulă, pufăind din greu, cumaxim 30 km/h, ultima „mocaniţă” de la noi. Vreo 40 de kilometri. Pe vale, undesingurul acces este bătrâna „maşină cu aburi” care îşi toarnă nisip pe „cale” şi îşi ia avânt pe o pantă de câteva grade înclinaţie, circulă mai tot timpul forestierii şi, din când încând, câte un grup de turişti dornici de o experienţă inedită.

3.2Fondul turistic etnografic si folcloric

Diversitatea formelor de relief, întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic,specificul

etnografic şi folcloric,prezenţa unor monumente istorice şi de arhitecturǎ,mulţimea izvoarelor

minerale şi prezenţa staţiunuilor climaterice conferǎ judeţuluiMaramureş un valoros potenţial

turistic.Dintre toate acestea,cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turiştii prin

frumuseţea şi diversitatea caselor,porţilor

tradiţionale,uneltelor,ţesǎturilor,ceramicii,bisericilor,datinilor şi folclorului, unice prinsemnificaţie, vechime şi desfǎşurare.

Privitǎ în ansamblu,aşezarea maramureşeanǎ are ca dominantǎ biserica, care în general

este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrţi ,,susani" şi „josani".

Biserica, în general este amplasatǎ pe un patrimoniu, de unde dominǎ satul. În jurul bisericii este

cimitirul satului.

3.3 Meşteşugurile ţǎrǎneşti

Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului, în special în

perioada când satele erau ,,închise", guvernate de un sistem autarhic. Odatǎ

create, ele s-au perfecţionat, pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre.

a-Torsul, ţesutul şi cusutul

13



Ambianţa interiorului casei din Maramureş este armonizatǎ de prezenţa textilelor

care,prin varietatea lor, bogǎţia formelor, motivelor decorative,a cromaticii şi nu în ultimul rând

a felului cum sunt aranjate, dau o notǎ specificǎ zonei.Tehnicile de confecţionare a ţolurilor şi

covoarelor sunt in „ciur” şi in „prinse” sau fire intrepătrunse.Se lucrează la războiul de ţesut

orizontal (numit „tiară”), distanţa intre stative fiind in funcţie de lăţimea covorului.Dupǎ funcţia

ţesǎturilor în cadrul casei se disting:ţesǎturi de uz curent (cerga, ţolul, ţolinca, lepedeul, faţa de

perinǎ, ştergarele, faţa de masǎ); ţesǎturi cu caracter decorativ;ţesǎturile de ritual .

b-Prelucrarea lemnului Meşteşugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎţia pǎdurilor de

foioase şi rǎşinoase, pǎduri care şi astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului.Viaţa de azi a impus

în Maramureş noi tehnici şi materiale de construcţie.Meşteşugarii de case şi porţi, prezenţi în

toate satele zonei, folosesc şi astǎzi vechile tehnici tradiţionale:cioplitul lemnului cu securea,

fǎtuitul cu barda, tǎiatul şi crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul şi joagǎrul,securirea pentru

drǎnitit,rindele,dǎlţi,sfredele.În cadrul Maramureşului,comuna Sǎpânţa face o notǎ aparte în

privinţa artei lemnului.Meşterul Stan Ion Patraş a colorat lemnul sculptat tot de el, în albastru ca

fond,iar pentru sublinieri a folosit galbenul,roşul,albul.Stan Patraş a mai lucrat şi mobilier

ţǎrǎnesc, miniaturi, picturi pe lemn.

c-Olǎritul Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramureşenilor piese vechi

de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel, Sighet, Ieud.

asemǎnǎtoare cu ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. Efectul

deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma şi culoarea roşie

nesmǎlţuitǎ.Ceramica de Sǎcel a avut o largǎ rǎspândire,piese de mare

rafinament artistic pǎtrunzând în colecţiile muzeelor zonale,naţionale şi

în multe colecţii particulare.Şi astǎzi vasele ceramice îşi gǎsesc rolul lor funcţional (pentru apǎ,lapte, preparatul hranei), iar pentru calitǎţile lor estetice se folosesc şi în decorarea

interiorului.O importanţă deosebită in tehnica olăritului de la Săcel o are cuptorul de ars

oalele,care este de formă semisferoidală-ovoidală,cu vatră neorganizată,simplă şi care se

incadrează in categoria cuptoarelor de tip roman.

14



d-Cojocaritul

Una dintre ocupatiile principale ale maramuresenilor fiind

cresterea animalelor,este firesc ca materiile prime oferite de acestea,

respectiv lâna si blana de oaie, sa fie folosite la confectionarea pieselor de îmbracaminte.Cu timpul, pieile au început sa fie

prelucrate,folosindu-se diferite tehnici devenite apoi traditionale, iar

cu vremea, prin croi si ornamentica, piesele confectionate au

capatat valente artistice, ajungând la un adevarat rafinament.În

general, în Maramures,din blana de oaie s-au confectionat si se

lucreaza si astazi asa-zisele cojoace sau pieptare, piese fara mâneci,

drepte, scurte pâna la brâu si deschise în fata.

Pentru tabacitul pieilor de oaie sau de miel se folosesc tehnici simple si eficiente.Din

pieile tabacite se confectioneaza cojoace si „cujme” (caciuli).Tinând seama de tehnicile de

ornamentare si de materialele folosite,în zona se diferentiaza doua tipuri de cojoace,cu mai multe

variante.Este vorba de cojoacele specifice sub-zonelor Iza Mijlocie si Viseu-Borsa,care au ca

element caracteristic în ornamentare „carmajia” (mesina din piele de oaie)care se aplica în

diverse forme pe pieptii si pe spatele pieptarului.Motivele decorative sunt predominant florale,

realizate prin aplicatii de piele visinie.În decorarea cojoacelor încadrate în acest tip, pe lânga

„carmajie”, decorul mai cuprinde broderii policrome,marcate de nasturi din piele, ciucuri din

lâna sau matase de diferite culori. Al doilea tip de cojoace este cel specific subzonei Mara-Cosău

şi Iza Inferioară pană la Barsana,cu infiltraţii in satele Glod şi Slătioara.Cojocul nu diferă in

croi,ci doar ca tehnică ele decorare şi ca motive. Astfel,decorul se realizează prin broderie pe

panză,care apoi se aplică pe cojoc.Broderia se face cu lană fină,colorată in diverse nuanţe de

roşu, avand ca motive specifice „pana păunului” şi „cizma cucului”.

e-Opincaritul

Încaltamintea traditionala a maramuresenilor a fost înca din

cele mai îndepartate timpuri opinca.În general,opincile se

confectionau din piele de porc sau de vita.Ceea ce a impus

mestesugul opincaritului a fost cererea foarte mare de produse si

15



imposibilitatea satisfacerii acesteia în cadrul gospodariei.În perioada contemporana,încaltamintea

fabricata a patruns masiv în toate satele maramuresene,dar opincile ramân înca piese cu o destul

de mare pondere.Spre deosebire de opincile din alte zone etnografice ale ţării,cele din

Maramureş au ca specific gurguiul mic şi lateral.Partea din faţă a opincii are pe margine şi la

imbinare elemente decorative realizate din cureluşele subţiri care incheie opinca, precum şi

creţuri şi chiar „colţi”. „Aţele” din lană, late de 1,5 — 2 cm, sau curelele din piele (mai nou din

cauciuc) leagă opinca de picior prin infăşurare, pornind de la gleznă pană sub genunchi.Gasim

opincari în satele Bârsana, Bocicoel, Dragomiresti, Breb, Strâmtura etc.

f-Fieraritul

Atestarile arheologice pe parcursul mileniilor II si I î.e.n.

dovedesc ca Maramuresul era un important centru de productie auneltelor si armelor din bronz.Cercetarile arheologice au evidentiat si

prelucrarea fierului ca o îndeletnicire specifica locului înca din

vremuri îndepartate.În resedinta Bogdanestilor de la Cuhea s-a

descoperit un mare numar de obiecte din fier, prelucrate rudimentar

în ateliere satesti:piroane, cuie, tâtâni de usa. La Sarasau, sapaturile

arheologice au evidentiat urmele unui atelier de fierar. Mesterii

fierari, existenti în toate comunitatile maramuresene, satisfaceau

necesitatile locale.

În fiecare sat din Maramures exista si mai exista si astazi cel putin un fierar pentru deservirea

populatiei comunitatii,în anul 1972 existau în satul Poienile Izei sase tarani care aveau fierarie si

care o foloseau numai pentru nevoile familiei (eventual îi mai serveau si pe vecini);în

general,astazi exista în fiecare sat fierari specializati.O buna parte dintre obiectele confectionate

de fierarii satelor maramuresene sunt gratiile de ferestre („rosteie”), care apar mai ales la casele

vechi.

3.4 Casa şi gospodǎria ţǎrǎneascǎ

Privitǎ în ansamblu, gospodǎria ţǎrǎneascǎ tradiţionalǎ se încadreazǎ în tipul

gospodǎriilor cu curte dublǎ.Fiecare spaţiu din gospodǎrie este ocupat de o construcţie cu

destinaţie specialǎ.Gospodǎria maramureşeanului cuprinde douǎ componente: gospodǎria

16



propriu-zisǎ (grǎdina, livada, grǎdiniţa, curtea cu casa şi ocolul vitelor) şi terenurile din afara

gospodǎriei (fâneţe, pǎmânt arabil, pǎdure).

Satul maramureşean, pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul

"civilizaţiei lemnului".Toate componentele,de la poarta de intrare pânǎ la casǎ, erauconfecţionate din lemn, la fel ca şi morile, pivele, vâltorile şi uleiniţele, dar şi construcţiile

administrative.Din lemn erau şi semnele de mormânt - crucile - şi troiţele de hotar şi ca o sintezǎ

a geniului creator ţǎrǎnesc tot din lemn erau construite şi bisericile maramureşene.Intrând într-o

casǎ ţǎrǎneascǎ se observa abundenţa produselor textile de tot felul,colorate, mobilier modern în

amestec cu piese tradiţionale, vase emailate cu motive strident colorate. Interiorul ţǎrǎnesc

tradiţional condiţionat de factori social-economici, etnopsihologici, geoclimatici a fost şi este

supus nevoii de înnoire.

3.5 Portul popular

Maramureşul,sub aspectul creaţiei populare,este o zona unitarǎ

cu caracteristici specifice de necontestat.Un loc important în domeniul

acestei creaţii îl deţine portul popular.

Costumul femeiesc din Maramureş, cu multe elemente

specifice locale.Găteala capului este mai simplă decat in alte zone

etnografice,dar implică elemente deosebite cand este purtată de

mireasă.Fetele şi femeile căsătorite poartă basmale din panză

colorată,iar bătranele basmale negre.Diferenţele constau in modul cum se innoadă

basmaua.Cǎmǎşile femeieşti,confecţionate din pânzǎ albǎ ţesutǎ în casǎ.La femeile tinere şi fete,

decolteul şi mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare migalǎ şi cu

fire divers colorate.O cǎmaşǎ bogat ornamentatǎ este cǎmaşa de Sǎpânţa.Croiul cu mâneca

încreţitǎ prinsǎ din umǎr şi decolteul pǎtrat.Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel

din pǎnurǎ de lânǎ şi cojocul din blanǎ de miel, brodat cu lânǎ finǎ, divers coloratǎ.Diferenţieri

apar şi in funcţie de varstă;de exemplu,cămăşile purtate de bătrane au ornamentele lucrate cu alb

pe alb, uneori cu discrete infuzii de galben.Cămaşa femeilor căsătorite este şi ea sobră,dar fire de

culoare accentuează decorarea decolteului şi a manecilor.La cămăşile purtate de fete,culorile

folosite frecvent sunt galbenul,roşul,albastrul,portocaliul şi mai rar verdele. Podoabele femeilor

17



din Maramureş sunt puţine unde la gât poartǎ şi azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate, înşirate şi

împletite

sau "ţesute" în motive geometrice.Incălţămintea este compusă in general din opinci, care se

poartă cu obiele de lană sau cu ciorapi impletiţi din lană albă, infăşuraţi cu „aţe” din lană neagră.

Costumul bǎrbǎtesc are cateva elemente

specifice.Vara,acoperămantulcapului il constituie pălăria

(„clopul”),palariile din paie cu borurile mai largi si cu

pana.Iarna se purtau căciuli cu fundul rotunjit,aşa-zisele„cuşme

rotilate”, confecţionate din blană de miel. Cǎmaşa tradiţionalǎ

bǎrbǎteascǎ, confecţionatǎ din cânepǎ şi in,astǎzi din bumbac

ţesutǎ în doua ite.La cămaşa „bătranească”, croiul era simplu, piepţii nedepăşind ca lungime lăţimea manecilor. Zona rămasă

goală era acoperită de chimir care ajungea pană aproape sub

braţ.Chimirul avea rolul de a proteja mijlocul in timpul

muncilor grele. „Gatiile” (pantalonii) fac parte din costumul de

vară (se poartă şi iarna, sub cioareci).Sunt largi (de lăţimea panzei) şi au jos ornamente simple.La

mijloc se strang cu brăcinari. Iarna,bărbaţii poartă cioareci confecţionaţi din pănură albă,ţesută in

patru iţe şi dată la piuă.Croiul este drept; in partea de jos au o manşetă lată de 15—20 cm.

Pieptarele sunt căptuşite cu panză industrială,au un buzunar mare inăuntru şi două buzunare mici

in afară, in partea de jos.In general,incălţămintea, bărbătească tradiţională era constituită din

opinci din piele de vită sau de porc, cu gurguiul intr-o parte. Piciorul era infăşurat in obiele de

pănură albă şi incins cu „aţe” late impletite din lană neagră.O piesă de port nelipsită in zilele de

sărbătoare era şi este ,,trăistuţa feciorească”,de dimensiuni mici, ţesută din lană, in două iţe.

O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor,piesele sunt tratate

cu sânge de ied în amestec cu unt,cearǎ de albine şi rǎşinǎ de brad,în felul acesta devenindimpermeabile şi imune la insecte.Se fierb cu scoarţǎ de arin şi capǎtǎ o culoare neagrǎ.Hainele

pǎcurarilor se numesc smolenci .

3.6Folclorul autentic

18



O privire retrospectiva asupra folclorului

maramuresean releva viata oamenilor de pe aceste locuri,

cu bucuriile si necazurile lor.Folclorul maramuresean este un

act sincretic, textele versificate fiind însotite de melodie

încântece si de ritm în strigaturi. Poezia populara din

Maramures, în general, are un caracter liric. Zona

Maramuresului este dominata de asa-zisa „hore”(cântec

versificat) sau de „horea lunga” care se cânta si din frunza.

Specifice zonei sunt, alaturi de horea lunga, si alte hore de

dragoste, de dor si jale, precum si strigaturile.În cadrul repertoriului pastoresc,folclorul

pastreaza cântece si instrumente arhaice.La„trâmbdita”(tulnic)se cânta „chemarea oilor”,

„anuntul pacurarilor”, la fluier se cânta singuratatea si izolarea, pe melodii specifice.Instrumentul care sa impus în folclorul muzical maramuresean este cetera.

În cadrul folclorului coregrafic distingem în Maramures jocuri barbatesti, femeiesti si

mixte. Dintre cele barbatesti amintim: „Barbatescu”, „Feciorescu”, „De sarit” , „De batut

în palme”, dintre jocurile femeiesti: „De-a babelor prin casa” si „Jocul drustelor”, iar dintre

jocurile mixte „Invârtita”.

3.7Monumentele de arhitecturǎ, bisericile şi porţile maramureşene

Maramureşul şi-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin construcţiile de lemn,case şi

biserici, mori şi semne de mormânt,acareturi gospodǎreşti şi unelte.Prezenţa, în toate satele

Maramureşului, a bisericilor de lemn,este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul

veacurilor în viaţa şi spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri.

Din punct de vedere al planimetriei,la bisericile maramureşene

se constatǎ unitatea de concepţie, edificiile fiind ridicate pe sistemul

de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ şi

caracteristicǎ cultului ortodox.Caracteristic arhitecturii bisericilor

maramureşene este supraînǎlţarea bolţii naosului,ce se sprijinǎ nu pe

pereţii clǎdirii,ci pe un sistem de grinzi şi console.Elemente de decor

vin sǎ susţinǎ arhitectura maiestuoasǎ a construcţiei.Încadramentele

19



uşilor masive de la intrare, precum şi ale ferestrelor,poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim

frecvent şi la casele tradiţionale şi care, sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat,

având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ, astǎzi trecutǎ în planul artisticului.

Între monumentele Maramureşului,un loc aparte îl au troiţele de hotar,atât despecifice satelor româneşti. În Muzeul Etnografic al Maramureşului din Sighetul

Marmaţiei se mai pǎstreazǎ elemente componente - sculpturi ca "Sf. Ioan", mai

multe rǎstigniri "Iisus Hristos", "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troiţele din

secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. Maramureşul are puţine monumente vechi

din zid (de piatrǎ, pǎmânt, cǎrǎmidǎ). Printre acestea, cetǎţuia dacicǎ cu

suprapunere medievalǎ de la Onceşti, aşezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎţii din

muncipiul Sighetul Marmaţiei, datatǎ la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului.

Un element important al gospodǎriei maramureşene îl constituie

porţile, adesea cu o înfǎţişare monumentalǎ. Poarta maramureşeanǎ

"clasicǎ" şi cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ,

confecţionaţi din lemn de stejar, dispuşi paralel şi în acelaşi plan. Poarta

maramureşeanǎ este, în afarǎ de atributele deja descrise, şi o marcǎ de

identitate culturalǎ, zonalǎ şi localǎ. Poarta rǎmâne ca un simbol al

Maramureşului, reînnoindu-se an de an pe aceeaşi structurǎ, pe acelaşi

model.

3.8 Instalatii tehnice

Depresiunea intracarpatica Maramures este strabatuta de

izvoare si râuri cu un debit destul de constant, datorat si

vegetatiei bogate în paduri. Aceste conditii geo-climatice au

asigurat de-a lungul veacurilor un cadru propice

dezvoltariiindustriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate

hidraulic. In anul 1957 in Maramures se inregistrau 276 instalatii

tehnice actionate de apa.In general instalatiile nu apar izolate ci

grupate in adevarate complexe: moara cu valtoare si

piua,joagar,batoza.

20



Alte instalatii actionate manual sunt:rasnita,dispozitiv de reglare a fainii,instalatii pentru

obtinerea uleiului comestibil etc.

3.9Obiceiurile

Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existenţial al oamenilor şi constituie un sistem de viaţǎ

care s-a statornicit în timp,în cadrul cǎruia s-au produs şi se produc schimbǎri, de sens şi

funcţionale, dar care se menţin şi în zilele noastre,pǎstrându-şi funcţiile esenţiale.

Obiceiurile de nastere

In toate comunitatile maramuresene nasterea avea loc in prezenta moasei ce va sta alaturi

de lehuza dandu-i sfaturi.Prima baie a noului nascut se facea de moasa cu apa adusa de la rau sau

din fantana inainte de asfintitul soarelui.Baia se facea cu apa calduta in care se punea unsoare devaca,flori de pe cununa de mireasa a mamei,lapte de mama si banuti.Apa apoi se va arunca in

gradinita cu flori.Daca copilul era bolnav mama il “vindea” pe fereastra unei femei cu copii multi

si sanatosi cu aceasta ocazie se schimba si numele acestuia dupa o perioada fiind crestinat.Daca

copilul se nastea mort era considerat strigoi.

Obiceiurile de nunta

Nuntiile din zona aceasta nu au ceva aparte de celelalte

zone.Caracteristic zonei Maramuresului este Stegarul alcatuit din

naframe,batiste,cipci colorate si un clopotel ce este carat de un var

al mirelui ce il insotea permanent,sa aseze nuntasii la masa.Seara

dinainte nuntii feciorii merg la mire pentru a se prinde toti in roata

la Jocul Steagului. O atentie deosebita la nunta se acorda gatelii

capului.Vestimentatia miresei era alcatuita dintr-o camasa alba

scurta,poale albe.Peste camasa se purta un pieptar din panura, iar

deasupra guba din lana alba.Apoi duminica inaintea nuntii mirii

mergeau la biserica.

Obiceiuri de inmormantare

21



Moartea era anuntata întregii comunitati în mai multe moduri:se trageau

clopotele,barbatii din familie umblau cu capul descoperit si nebarbieriti,la casa mortului se punea

un steag negru, femeile purtau naframa neagra si-si despleteau parul. În camera în care era depus

mortul se luau oglinzile si podoabele de pe pereti; mortul era depus pe masa sau pe lavita, în

sicriu deschis, Hainele cu care urma sa fie înmormântat se pregateau înca din timpul vietii.La

capul lui ardea tot timpul o lumânare din ceara (numita „lumina sufletului”). Tot din ceara se

mai facea o lumânare de dimensiunea mortului („lumina trupului”).

Timp de doua nopti, feciori si barbati vin la casa mortului pentru a nu-l lasa singur.Ei joaca

diverse jocuri distractive,fac glume amintesc de trecutul mortului. La înmormântare participa,

într-un fel sau altul, întreaga comunitate.

Moartea unui tânar constituie un eveniment care afecteaza întreaga comunitatesateasca.Tinerilor necasatoriti li se face „înmormântarea nunta” care include toate obiceiurile

din cadrul ceremonialului de înmormântare,dar si momentele esentiale ale

nuntii.Mirele,mireasa,drusca,stegarul sunt prezenti simbolic în cadrul ritualului,cortegiul mortuar

este însotit de ceterasi,iar un grup de fete cânta.Mireasa si drusca tin o naframa alba pe sub

sicriu. Acasa, dupa înmormântare, se desfasoara nunta cu tot specificul ei, implicit

jocul,strigaturile, voia buna.

Obiceiurile de iarna

Tot ce se face pe parcursul celor 12 zile ale sărbătorilor

de iarnă se pune sub semnul binelui, bucuriei, optimismului

care se manifestă prin colinde de o rară frumuseţe, ce se

incheie cu urări de sănătate pentru oamenii casei,belşug şi

roade bogate in agricultură.Repertoriul colindelor include

colinde specifice copiilor, grupurilor de feciori şi fete, bătranilor. In satele Maramureşului circulă colinde care aduc in

prezent rituri dispărute in negura vremurilor.In

casă,colindătorii sunt cinstiţi cu mancăruri şi băuturi

specifice.Se mai colindă cu gazdele impreună şi apoi grupul

pleacă mai departe.

22



Un alt obicei de iarna este ca in noaptea de Anul Nou,pentru feciorii şi fetele nemăritate

să confecţioneze o mascoidă care poartă denumiri diferite de la sat la sat (moş-babă,domn-

doamnă,metehău-metehoaie,ciufuri).In această noapte se produce un act de provocare a fetelor

nemăritate şi a feciorilor tomnatici.Mascoida este de dimensiunile unui copil de 10-12 ani, pe un

schelet de lemn,costumată in haine uzate-in portul specific zonei,dar foarte caricaturizat .In

confecţionarea mascoidei se folosesc calţi, morcovi, sfeclă roşie, ceapă, păr de cal, piele şi bucăţi

de blană de oaie.In noaptea Anului Nou in dreptul casei unde locuieşte cel vizat se caută un loc

greu accesibil şi se agaţă mascoida in aşa fel incat să nu poată fi luată in eventualitatea că ar fi

descoperită.Adevăratul spectacol se petrece a doua zi, cand populaţia iese pe stradă, se dă jos

mascoida, se citeşte textul, se face mult haz.

Jocurilor cu măşti specifice Maramureşului dar mai desprindem„jocul caprei” şi „jocul

ursului”. Jocurile sunt practicate de toate categoriile de varstă (copii,adolescenţi,feciori şi

maturi),dar numai de cei de sex bărbătesc.Jocul caprei,bazat numai pe acompaniament de fluier

si „jocul ursului” este prezent la sărbătorile de iarnă dar şi la nuntă (in amintirea bătranilor, chiar

la priveghi).

Obiceiurile de primăvară

Primăvara se anunţă odată cu apariţia primilor muguri şi a primelor frunze de

mesteacăn.Porţile maramureşenilor se impodobesc la „Sangeorz” cu ramurii de mesteacăn

infrunzite, semn al marii sărbători a primăverii. Obiceiul „Sangeorzului” (23 aprilie), generalizat

in toate satele din Maramureş,are ca element esenţial stropitul cu apă,incadrandu-se in categoria

riturilor de fertilitate şi fecunditate.Dacă de Sangeorz, in toate satele Maramureşului, fetele sunt

stropite pentru „a da roadă”.

Alte sarbatori: 13-15 feb. Serbarile Zapezii (Borsa), 23 apr. Spalatul Fetelor, 28 mai

Sarbatoarea Narciselor, 30-31 mai Sarbatoarea Cireselor, 24 iunie Obiceiuri de Sanziene, 19 iulie

Festivalul Gulasului, 20-27 iulie Sarbatorile Fanului, 13 sept. Targul Cepelor, 26-28

sept.Sabatoarea Castanelor, 10 oct. Balul Strugurilor,18 oct. Sarbatoarea Pacurarului etc.

Capitolul IV colcluziii

23



Din analiza unităţilor de cazare pe tipuri, am constatat că únele tipuri sunt aproape inexistente.De exemplu, există doar un camping în tot judeţul. Marea majoritate a turiştilor străini suntînclinaţi către acest tip de structură de cazare, mulţi dintre ei având rulote cu care călătoresc îndiverse locuri. De aceea cred că ar fi indicat să se construiască cel puţin încă două camping-uri,dar care în afară de locuri de campat pentru rulote şi corturi să aibă şi bungalow-uri dotate cu tot

ce este necesar. De asemenea pentru atragerea turiştilor este necesar ca toate echipamentele dindotarea camping-ului să fie la cele mai înalte standarde pentru a oferi turiştilor calitatea şiserviciile pe care şi le doresc. Pentru promovarea camping-urilor recomand înscrierea acestora încataloage naţionale şi internaţionale pe această temă, precum şi pe site-uri de specialitate.

Un alt aspect vizat îl reprezintă taberele. Aş recomanda mărirea numărului de tabere existente în judeţ şi diversificarea precum şi clasificarea lor în : preşcolare, şcolare, pre-universitare şiuniversitare. Sunt de părere că mulţi tineri îşi doresc să meargă în tabere dar să aibă parte decondiţii decente, atât în ceea ce priveşte alimentaţia, cât şi cazarea.

Pentru ca turişii să poată vizita dacă nu toate obiectivele turistice din judeţ măcar pe cele maiimportante, să se implementeze un tip de circuit turistic existent şi în Luxemburg, care conduceturistul de la obiectiv la obiectiv, la final întorcându-se la primul obiectiv turistic. Consider că înacest fel un turist ar avea o satisfacţie mai mare văzând majoritatea obiectivelor şi în acest fel s-ar acoperi şi un număr mai mare de locuri de cazare deoarece unele obiective sunt la cevadistanţă unele de altele şi turisul va necesita cel mai probabil să înnopteze undeva.

BIBLIOGRAFIE

1. Breviarul turistic al Judeţului Maramureş 2007

2. Breviarul turistic la Judeţului Maramureş 2006

3. Consiliul Judeţean al Judeţului Maramureş ( www.cjmaramureş.ro)

4. Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Maramureş (www.ccim.ro)

5. Direcţia Judeţeană de Statistică Maramureş (www.maramureş.insse.ro)

24

http://www.ccim.ro/

http://www.ccim.ro/



6. Institutul Naţional de Statistică (www.statistici.insse.ro)

7. Prefectura Judeţului Maramureş (www.prefecturamaramureş.ro)

ANEXA 1

HARTA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ

25

http://www.statistici.insse.ro/

http://www.statistici.insse.ro/



Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	valentina-alina
View:	282 times
Download:	3 times

42003612 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Maramures

Documents