+ All Categories
Home > Documents > Valorificarea potentialului turistic al judetului Sibiu

Valorificarea potentialului turistic al judetului Sibiu

Date post: 09-Nov-2015
Category:
Upload: ioana
View: 215 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
Description:
Valorificarea potentialului turistic al judetului Sibiu
17
Sibiul reprezinta unul dintre cele mai importante judete din Transilvania care au un potential de dezvoltare economica remarcabil, iar faptul ca aceste beneficiaza si de un Aeroport International reprezinta un beneficiu pestru judet, aeroportul plasandu-se in orasul cu acelasi nume. Alaturi de Luxemburg, Sibiul a fost desemnat Capitala Europeana a Culturii in anul 2007. Suprafata totala a judetului este de 5.432 km² iar populatia de 375.992 locuitori. In ceea ce priveste transporturile exista mai multe tipuri si anume: 1. Aerian: Curse interne precum: Sibiu-Targu Mures; Sibiu-Bucuresti Curse externe: Sibiu- Madrid; Sibiu- München; Sibiu- Stuttgart; Sibiu-Antalya; Sibiu-Viena; Sibiu-Köln 2. Rutier E68 Arad-Deva-Sebeș-Sibiu- Făgăraș-Brașov DN14 Sibiu-Sighișoara E81 Satu Mare-Zalău-Cluj- Sebeș-Sibiu-Râmnicu Vâlcea- Pitești DN7 București-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Deva-Arad DN1 București-Ploiești- Brașov-Sibiu-Alba Iulia- Cluj-Oradea
Transcript

Sibiul reprezinta unul dintre cele mai importante judete din Transilvania care au un potential de dezvoltare economica remarcabil, iar faptul ca aceste beneficiaza si de un Aeroport International reprezinta un beneficiu pestru judet, aeroportul plasandu-se in orasul cu acelasi nume. Alaturi de Luxemburg, Sibiul a fost desemnat Capitala Europeana a Culturii in anul 2007.Suprafata totala a judetului este de 5.432 km iar populatia de 375.992 locuitori.In ceea ce priveste transporturile exista mai multe tipuri si anume:1. Aerian: Curse interne precum: Sibiu-Targu Mures; Sibiu-Bucuresti Curse externe: Sibiu-Madrid; Sibiu-Mnchen; Sibiu-Stuttgart; Sibiu-Antalya; Sibiu-Viena; Sibiu-Kln2. Rutier E68Arad-Deva-Sebe-Sibiu-Fgra-Braov DN14Sibiu-Sighioara E81Satu Mare-Zalu-Cluj-Sebe-Sibiu-Rmnicu Vlcea-Piteti DN7Bucureti-Rmnicu Vlcea-Sibiu-Deva-Arad DN1Bucureti-Ploieti-Braov-Sibiu-Alba Iulia-Cluj-Oradea

3. Feroviar

In privinta acestui tip de transport exista rute precum: Sibiu-Brasov, Sibiu-Cornatel; Sibiu-Copsa Mica, Sibiu-Vintu de Jos; Sibiu-Ramnicu Valcea.

Judetul Sibiu ne intampina cu o multitudine de atractii turistice precum: Lacul fr fund sau Lacul Vulturilor situat in Ocna-Sibiului Lacul Blea Rezervaia de la Valea Srb Iezerele Cindrelului Mrginimea Sibiului Turnul scrilor, Sibiu Turnul Tmplarilor, Sibiu Turnul Blnarilor, Sibiu Staiunea balneoclimatericOcna Sibiului Staiunea climatericPltini Staiunea balneoclimatericBile Bazna Biserica Franciscan, Sibiu Biserica fortificat de laBiertan Depozitele de calcar de la Cisndioara i Turnu Rou

RELIEFULRelieful este variat i coboar n trepte de la sud: Munii Fgra (cu vf. Negoiu de 2.535 m), Munii Cindrelului i Lotrului (cu vf. Cindrelul de 2.245 m i vf. tefleti 2.244 m), desprii de defileul Oltului, la nord-Podiul Secaelor i Hrtibaciului, Podiul Trnavelor (cu altitudini de 600-700 m).REEAUA HIDROGRAFIC1. Lacul Blea este un lac glaciar (format n circ glaciar) situat la o altitudine de 2.040 m, n Munii Fgra .Dimensiunile lacului sunt: 360 m n lungime, suprafaa de 46.508 mp i adncimea de 11,35 m. La Lacul Blea se poate ajunge n timpul verii cu maina, pe Transfgran, iar n restul timpului cu telecabina.2. Lacul Avrig este un lac glaciar din Munii Fgra. Se afl la altitudinea de 2.011 m. Suprafata lacului este de 1,47 ha.3. Cu o adncime de 11 metri, Lacul Capra, aflat la o altitudine de 2.241 metri, mbie turistul s i trag sufletul chiar i numai pentru o clip pentru a-i admira albstrimea.Traseul de creast trece pe malul su nordic, iar pe malul sudic, se afl un platou foarte potrivit pentru campare, care pe lng loc de popas, ofer i o privelite minunat asupra vrfurilor Buda, Raiosu i Museteica.4. Lacul Podragu Mare (Munii Fgra) este situat la obria vii Podragului, ntr-un circ glaciar, la altitudinea de 2.112 m. Lungimea o are de 250 m, iar limea maxim de 190 m. Forma lacului este oarecum oval, suprafaa fiind de 2,80 ha, avnd un volum de 19.0000 m.FLORA I FAUNA. REZERVAII NATURALEPrezena unor plante i asociaii vegetale rare, a unor forme de relief ori a unor depozite geologice specifice a permis delimitarea n cadrul judeului a unor rezervaii naturale, dintre care amintim: Iezerele Cindrel - Gura Rului; lacul i golul alpin Blea; Dealul Mgura; calcarele fosilifere de la Cisndioara i Turnu Rou; vulcanii noroioi de la Haag; Lacul fr Fund de la Ocna Sibiuluii rezervaia de la Valea Srb.STAIUNI BALNEAREStaiunea balneoclimateric Bile Bazna;Staiunea balneoclimateric Ocna Sibiului;Staiunea Pltini.In ceea ce proveste dezvoltarea economica, municipiul Sibiu se situeaza pe lista celor mai bogate judete din Romania, alaturi de: Timis, Brasov, Constanta, Arges, Bucuresti si Ilfov.Sibiul are un PIB/cap de locuitor de aproximativ 38.000lei. Acesta este unul fiind unul dintre judetele care s-au dezvoltat seminificativ in ultimii ani, iar totul se datoreaza investitiilor insemnate facute de catre straini. Unele dintre cele mai importante industrii ce dateaza din cele mai vechi timpuri in acest judet sunt: industria constructoare de masini, industria confectiilor, industria de rechizite scolare, industria produselor alimentare. De curand au aparut si fabrici noi precum: cele de componente electrice si electronice, de rulmenti, curele de transmisie si air-bag-uri.La sfarsitul lunii august 2014 in Sibiu erau inregistrati in evidentele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Sibiu un numar de 8.528 someri, rata somajului era reprezentata de valoarea 4.40%. Fata de luna anterioara, numarul de someri inregistrati a crescut cu 426 persoane si rata somajului a crescut cu 0.22%. n cursul lunii august 2014, un numr de431depersoane au fost angajatecaurmare aacordrii serviciilor realizate de AJOFM Sibiu.Taxa de valoare adaugata la pachetele all inclusive este de 9%.In luna mai 2014 in privinta agentilor economici privati, a primit acreditare o singura societate si anume SC SATELE COPIILOR ROMANIA , locatia reprezantata de SOS Tabara de Vacanta, careia i s-a atribuit un punctaj de 7 ceea ce o claseaza in ultima categorie din cele trei si anume categoria C.In privinta agentiilor de dezvoltare regionala gasim agentia ce poarta numele de ADR 7 Centru dar si ADR REGIO-CENTRU ce reprezinta o parte din agentia ADR. Principalul rol al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Centru este de a ajuta la dezvoltarea durabila si echitabila a Regiunii Centru. Aceasta dezvoltare poate avea loc prin inlaturarea dezechilibrelor si disparitiilor dintre zonele regiunii, ceea ce reprezinta un beneficiu pentru locuitorii ei.

3. Analiza echipamentelor turistice si a ofertei de servicii

Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, etnografia Marginimii Sibiului impreuna cu datinile, traditia, portul romanesc, monumentele istorice si de arhitectura in numar de peste 450 si muzeele fac judetul Sibiu sa se incadreze in constelatia statornicelor vetre de cultura si civilizatie romaneasca.In prezent, pe toata intinderea judetului sunt raspandite 157 unitati de cazare, hoteluri, moteluri, cabane , vile, pensiuni turistice si agroturistice ce dispun de o capacitate de cazare de aproximativ 5200 locuri.Sibiul este cunoscut pentru traditia hoteliara cea mai veche din Romania, primul hotel fiind fiind ridicat in 1555 pe locul in care de gaseste in present Hotelul Imparatului Romanilor, un obiectiv turistic cu o importanta foarte mare pentru turisti si nu numai.

In judetul Sibiu gasim urmatoarele unitati de cazare din punct de vedere topologic: hoteluri, hosteluri, hanuri si moteluri, vile turistice, cabane turistice, nugalouri, campinguri, casute turistice, tabere de elevi si prescolari, pensiuni turistice si pensiuni agroturistice.

Hotelurile se pot defini ca structuri de primire turistica ce asigura cazarea turistilor in cladiri sau corpuri de cladiri, acestea dispun de camere sau apartamente ce sunt dotate corespunzator in functie de preferintele clientilor si sumele pe care acestia sunt dispusi sa le achite pentru confortul lor. Hotelurile presteaza anumite servicii si dispun de receptie si spatii de servire a mesei in incinta acestora. Ele se pot clasifica in functie de numarul de stele: una, doua, trei, patru si cinci stele.Motelurile au aproape aceleasi caracteristici ca si hotelurile insa acestea se situeaza de regula in afara localitatilor, in apropierea arterelor rutiere importante. Ele sunt de: una, doua sau trei stele.Tabara de vacanta poate fi definita ca ansamblul unor cladiri ce au o capacitate maxima de 10 paturi intr-o camera, amplasarea este intr-un perimetru bine de terminat ce asigura copiilor si adolescentilor servicii de cazare, alimentatie dar si o larga gama de prestatii suplimentare specifice.Campingul este o structura de primire turistica sezoniera, ce asigura cazarea turistilor in casute de lemn, corturi sau rulote, amenajate in asa fel incat parcarea mijloacelor de transport, mancarea si prestarea serviciilor sa fie asigurata.In judetul Sibiu se afla un numar de: 36 hoteluri, 2 hosteluri, 5 moteluri. 2 vile turistice, 6 cabane turistice, 1 boungalour, 1 camping, 8 tabere de elevi si prescolari,26 pensiuni turistice si 25 pensiuni agroturistice.

Tabel 1: Analiza n dinamic a numrului de structuri de primire turistic n judeul Sibiu

Anii Indicatori absolui (nr. uniti de cazare)Indicatori relativi ( % )Indicatorii medii

De nivelModificri absoluteIndicele dinamicii (%)Ritm de cretere (%)Calculai din valori absoluteCalculai din valori relative (%)

Valori (Y) I I R R _y__I_R

20091720-100-0-133.8-1590-10

2010167-5-59797-3-3

2011109-63-5863.365.2-36.7-34.8

2012109-63063.3100-36.70

2013112-60365.1102.7-34.92.7

Formule utilizate(+ calcule): Modificari absolute: - cu baz fix: = y - y - cu baz n lan: = y - y Indicele dinamicii: - cu baz fix: I = * 100 - cu baz n lan: I = * 100 Ritmul de cretere: - cu baz fix: R = I - 100 - cu baz n lan: R = I - 100 Media : = = = 133,8 uniti turistice de cazare; n=5 ani Sporul mediu: = = = -15 uniti turistice de cazare Indicele mediu: = X 100 = X100 = 90 % Ritmul mediu: = - 100 = 90 - 100 = -10%

Analiznd datele statistice din tabelul 1 se observa o scdere a numrului de structuri cu primire turistic de la 172 de uniti n anul 2009 la 109 uniti n anul 2011, in anul 2012 fata de anul 2011 are loc o mentinere a numarului de structuri precedat de o srestere n anul 2013, la 112 uniti de cazare. Indicele mediu de dinamic pentru totalul structurilor cu primire turistic are valoarea = 90%, fiind o valoare subunitara, reprezint o scdere n medie a unitilor de cazare din Sibiu de 0,9 ori.Ritmul mediu de cretere este de -10%, reprezentand o scdere medie relativ cu 10% a numrului de structuri cu primire turistic din judetul Sibiu.In privinta ritmului de cretere, se observa urmatoarele aspecte:-Valoarea procentual de -34.4 % reprezint scderea numrului de uniti de cazare din judeul Sibiu, din anul 2013 fa de anul de baz 2009.-Valoarea procentual de 12 % reprezint cresterea numrului de uniti de cazare din judeul Sibiu, din anul 2013 fa de anul anterior 2012.

Tipuri de structuri de primire turisticAnii

20092010201120122013

Hoteluri2834363436

Hosteluri31322

Moteluri77555

Vile turistice65322

Cabane turistice119666

Boungalouri-1111

Camping1--11

Tabere elevi si prescolari77788

Pensiuni turistice3229272526

Pensiuni agroturistice7473202525

Casute turistice311--

Total172167109109112

Tabel 2: Analiza n structur a numrului de structuri de primire turistic n judeul Sibiu pe perioada 2009-2013

Figura 1: Variaia celor mai importante uniti de cazare din judeul Sibiu, n perioada 2009-2013

Din analiza datelor statistice ce reiese prin studierea celui de-al doilea tabel, se poate constata o cretere a numrului hotelurilor de la 28, n anul 2009, la 36, n anul 2013, ceea ce poate reprezinta o cretere cu 28.5% fa de anul de baz. Hostelurile s-au aflat in declin ele fiind in numar de 3, n anul 2009, iar in 2013 se poate observa ca au ramas 2, ceea ce reprezint o scdere cu 33.4% fa de anul de baz. In privinta motelurilor , acestea erau in numar de 7 in anul de baza, ajungand in anul 2013 sa fie doar 5, o scadere de 28.6%. Evoluia numrului vilelor turistice s-a redus, de la 6 n anul 2009, la 2, n anul 2013, ceea ce reprezint o scdere mai mare de 50% si anume 66.67% fa de anul de baz. Numrul cabanelor turistice s-a diminuat, de asemenea, de la 11 cabane turistice n anul 2009, la 6 n anul 2013, acesta reprezentnd o scdere cu 45.5% fa de anul de 2009. Campingurile nu au suferit modificari in privinta numarului lor, n anul 2009, exista un camping si in anul 2013 s-a pastrat acelasi numar.Evolutia taberelor de elevi si prescolari a inregistrat o crestere in anul 2009 existand doar 7 tabere, iar in anul 2013 au fost inregistrate 8, aceasta reprezaentand o crestere de 14.2%. Numrul pensiunilor turistice s-a aflat intr-o scadere de 18.8%, de la 32 n anul 2009 la 26 n anul 2013. Numrul pensiunilor agroturistice a nregistrat o scdere de la 74, n anul 2009, la 25, mai mult de jumatate n anul 2013, acest lucru semnificnd o scdere cu 66.3% fa de anul de baz. In privinta casutelor turistice acestea au fost in numar de 3 in anul 2009, disparand complet in 2013.

Tabel 3: Capacitatea de cazare existent pe tipuri de structuri de cazare din perioada 2009-2013 Sibiu (Unitate de msur: locuri de cazare existente)Tipuri de structuri de primire turisticAnii

20092010201120122013

Hoteluri24733348356935223630

Hosteluri1471001688484

Moteluri197197150150150

Vile turistice263233173151151

Cabane turistice396358236266266

Boungalouri-28282828

Camping120--6060

Tabere elevi si prescolari590590590676676

Pensiuni turistice580581548518532

Pensiuni agroturistice11351043543670670

Casute turistice1126060--

Total60136538606561256247

Indicele mediu, din punct de vedere dinamic are valoarea de 103.8%, o valoare supraunitara ce seminifica o crestere in media a disponibilitatii locurilot de cazare din judetul Sibiu de 1038 ori. Ritmul de crestere are valoarea procentuala de 3.8% si semnfica o crestere a numarului de locuri de cazare din judetul Sibiu in cadrul anului 2013.Din analiza datelor statistice al celui de-al treilea tabel, se poate constata o ascensiune in privinta capacitatii de cazare a hotelurilor de la 2473 in anul de baza la 3630 in 2013, aceasta reprezinta o crestere de 46.5% fata de 2009. Numrul de locuri de cazare n hosteluri a scazut de la 147 in anul 2009 la 84 in 2013, scadere de 42.9%fata de anul de baza. S-a inregistrat un declin al motelurilor de la 197 in 2009 la 150 in 2013, o miscorare de 23.9% fata de anul de baza.n ceea ce privete vilele turistice , acestea au scazut de la 263 la 151 in anul 2013, reprezentand o scadere de 42.6%. Numrul locurilor de cazare din cabanele turistice a inregistrat un declin de la 396, n anul 2009, la 266, n anul 2013, ceea ce reprezint o reducere de 32.9% fa de anul de baz. Capacitatea de cazare a boungalourilor, a crescut fata de anul de baza, in 2009 nu exista niciun boungalour iar in anul 2013 se ofereau 28 locuri de cazare. Numrul locurilor de cazare din camping a nregistrat un declin, de la 120, n anul 2009, la 60 n anul 2013, acesta reprezentnd o scdere cu 50% fa de anul de baz. Capacitatea de cazare din tabere a crescut de la 590, n anul 2009, la 676, n anul 2013, acest fapt reprezentnd o crestere cu 14,5% fa de anul de baz. n privinta pensiunilor turistice, locurile de cazare nregistrate n anul 2009 a fost n numr de 580, iar n anul 2013, 532, ceea ce reprezint o scadere cu 8.3% fa de anul de baz. Capacitatea de cazare a pensiunilor agroturistice s-a diminuat de la 1135, n anul 2009, la 670, n anul 2013, ceea ce reprezint o miscorare cu 41% fa de anul de baz. Casutele turistice ofereau 112 locuri de cazare, insa in anul 2013 acestea fusesera desfiintate.Capacitatea de cazare n funciune pe tipuri de structuri de cazare din perioada 2009-2013 (Unitate de msur: locurile de cazare-zile).Tabel 5: Gradul de ocupare a unitilor de cazare n judeul Sibiu (indicele de utilizare net a capacitii de funciune) pe perioada 2009-2013AniiCapacitatea de cazare turisticSosiri(nr. persoane)nnoptri(numr)Indicele de utilizare net a capacitii n funciune (%)

Existent( locuri )n funciune( locuri-zile )

2009601388723524470838167243

20106538127371422819540157831,5

20116065122752726368446163637,6

20126125127575528513649026038,4

20136247126396232998654050742,7

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica a fost calculat prin raportul dintre numarul de innoptari si capacitatea de cazare turistica in functie de perioada.Coeficientul de utilizare neta a capacitatii de functiune este in scadere din anul 2009 pana in anul 2012, insa in anul 2013 se poate observa o crestere de 4.3% fata de anul 2011. Numarul unitatilor de cazare si a capacitatii de care acestea dispun a inregistrat o crestere datorita maririi numarului de turisti urmata si de o crestere a numarului de innoptari. O posibila cauza in ceea ce priveste aceasta crestere poate fi implicarea municipalitatii de a promova judetul, de a inova turismul din punct de vedere al principalelor orase dar si de a incuraja turismul de bussiness si de weekend.Statutul de Capital Cultural European din anul 2007 nu a fost un punct culminant, ci a reprezentat inceputul pentru dezvoltarea continua ce avea sa apara.. De atunci, Sibiul este constant, divers i dinamic. Prin asta demonstreaz cat de bine i cunoate potenialul i tie s i-l pun n valoare echilibrat, pe tot parcursul anului. A avea o strategie de turism bine gndit nseamn a identifica, selecta i optimiza prin cele mai bune mijloace resursele de care dispune o locaie. A stabili obiective clare, a nelege publicul cruia i te adresezi i a te reinventa continuu pentru a-i satisface ateptrile. Sibiul se claseaza pe locul patru la nivelul tarii in ceea ce priveste nivelul de trai al locuitorilor sai.

Preferintele turistilor in alegerea unor pachete turistice vizeaza in primul rand raportul calitate-pret, pentru ca dupa aceea, siguranta alaturi de calitatea serviciilor si mediul inconjurator sa reprezinte principalele criterii de fundamentare a optiunilor individuale. Protejarea starii de sanatate a turistilor este un aspect esential in hotelurile si restaurantele din toata lumea. Structurile de alimentatie publica sunt o componenta de baza a ofertei turistice. In judetul Sibiu sunt structurate 93 astfel de unitati si anume: 64 restaurante clasice (68,8%) 19 baruri de zi(20.4%) 1 pizzerie (1%) 1 cafe-bar(1%) 2 fast food-uri(2.1%) 4 restaurante familiale (pensiune) (cca 4,7%) 1 crama(1%) 1 bufet-bar(1%)Toate acestea formeaza 13.473 de locuri cele mai multe se afla la restaurantul Hilton(5 stele; 1000 locuri), , restaurantul Grand Hotel ( 2 stele; 900 locuri) si restaurantul Chios (3 stele; 488 locuri) toate cele 3 gasindu-se in orasul Sibiu.

Chart128343634363132231100775556532211966610011322927252677788747320252501111

20092010201120122013

Sheet120092010201120122013Hoteluri2834363436Hosteluri31322Casute turistice31100Moteluri77555Vile turistice65322Cabane turistice119666Camping10011Pensiuni turistice3229272526Tabere elevi si prescolari77788Pensiuni agroturistice7473202525Boungalouri01111

Chart1432009200931.52010201037.62011201138.42012201242.720132013

Indicele de utilizare net a capacitii de cazare n funciuneFigura 2: Gradul de ocupare a unitilor de cazare (indicele de utilizare net a capacitii n funciune)

Sheet1Indicele de utilizare net a capacitii de cazare n funciune200943201031.5201137.6201238.4201342.7To resize chart data range, drag lower right corner of range.


Recommended