+ All Categories
Home > Documents > Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

Date post: 06-Jul-2018
Category:
Upload: petrea-kosmy
View: 280 times
Download: 1 times
Share this document with a friend

of 57

Transcript
  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    1/57

    NIVEL IV TEHNICIAN ÎN TURISM

    Absolvent: - Prof. Coordonator: -

    AN SC LAR: !"#$-!"#%

    1

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    2/57

    M &ULUL: 'ERTA &E PR &USE IȘSERVICII INTR- A(ENTIE &E TURISM

    TEMA: VAL RI'ICAREAP TEN IALULUI TURISTIC ALȚ

    )U&E ULUI NEAMȚ Ț

    2

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    3/57

    CUPRINS

    Ca*+tol,l I#. ),de ,l Nea / *re0entare 1eneral2

    #.#.Re*ere 1eo1raf+3e 444444444444444444444... $#.!. r1an+0area ad +n+strat+v ter+tor+al2 4444444444444.. %#.5.Ste a 6,de ,l,+4444444444444444444444... 7#.8.C2+ de 3o ,n+3a +e44444444444444444.4444.#.$.Po*,la +a 6,de ,l,+ Nea 44444444444444.4444.

    9

    Ca*+tol,l II!. Poten +al,l t,r+st+3 nat,ral al 6,de ,l,+ Nea

    !.#.Rel+ef,l 4444444444444444444444444... #5!.!.Cl+ a44444444444444444444444444... #$!.5.H+dro1raf+e444444444444444444444444. #7!.8.'lora444444444444444444444444444. #9!.$.'a,n2 4444444444444444444444444.4. !"!.%.Ar++ *rote6ate ;n 6,de ,l Nea 4444444444444444. !#

    Ca*+tol,l III3. Poten +al,l t,r+st+3 antro*+3 al 6,de ,l,+ Nea44444444. !5

    5.#.M,0ee444444444444444444444444444 !85.#.#. Case e or+ale44444444444444444444.. !85.#.!. M,0ee de +stor+e44444444444444444444.. !%5.#.5. M,0ee de art2444444444444444444444. !75.#.8. M,0ee de etno1raf+e444444444444444444... !75.#.$. M,0ee de

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    4/57

    Ca*+tol,l V5. =a0a te>n+3o ater+ala4.....4444444444444444444 89

    $.#.Un+tat+ de 3a0are s+ al+ entat+e44444444444444. 89

    %. =+bl+o1raf+e4444444444444444444444. $5

    4

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    5/57

    Ca*+tol,l I

    ),de ,l Nea / lo3al+0are

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    6/57

    u!rafaţa udeţului Neamţ este de 5+*$ ;m2 ceea ce re!rezintă 2 5< din teritoriulRomâniei.1

    253.+*$ /a =43 %$ !ăduri şi alte terenuri cu "e#etaţie forestieră2+3.3$+ /a =4+ 1 terenuri cu foloşinţă a#ricolă1%.3+% /a =1 + cursuri de a!ă şi lacuri'.*25 /a =1 3 drumuri11.4%2 /a =1 * construcţii15.4%* /a =2 $ terenuri nefoloşite sau cu alte cate#orii de foloşinţă

    ?inutul a!are menţionat su numele de Neamţ într-un document semnat @le6andru cel un în anul 14%3.

    9ea/lău este locul ideal de se ur !entru orice amator de recreere. e afldistanţe de cca. 35% ;m de ucureşti cca. 325 ;m de 9lu Na!oca $2% ;m de Aimişocca. 4+% ;m de 9onstanţa Judeţul Neamţ !ermite !racticarea turismului în condiţii o!în tot cursul anului. deoarece dis!une de drumuri modernizate de o reţea o#ată de /ot/anuri şi !o!asuri turistice.

    Judeţul Neamţ este înfrăţit din 1**1 cu re#iunea 9/am!a#ne - @rdenne fi !rimul udeţ care a realizat acest lucru cu o re#iune occidentală. Numeroase comuneînfrăţit cu localităţi din Branţa sau el#ia. :6istă relaţii de cola orare cu Cermania :l"8landa talia sau 7anemarca.

    #.! r1an+0area ad +n+strat+v-ter+tor+al2Judeţul Neamţ însumează 421localităţi 0

    două munici!ii0 ,iatra Neamţ Romantrei oraşe0 icaz Rozno" Aâr#u Neamţ'$ de comune34$ de sate

    Reşedinţa udeţului Neamţ este Dunici!iul ,iatra Neamţ.,iatra Neamţ este întâlnit şi su următoarele denumiri0 ,iatra lui 9răciun Aâ

    ,ietrei =sau ,iatra> ,iatra-Neamţ =din 1+$4>. şi su numele de E,erla Doldo7ocumentar aşezarea a fost consemnată între anii 13+' F 13*2. Gn anul 1431 zona a asu numele de ,iatra

    Hiua munici!iului se ser ează la 24 iunieDunici!iul ,iatra-Neamţ număra la 1+ martie 2%%2 o !o!ulaţie de 1%4.

    locuitori dintre care 4*.+1+ de se6 masculin şi 55.%*$ de se6 feminin. 7ensitatea !o!ulera la aceeaşi data de 1.5*2 loc. ) ;m!. =în 1**2> res!ecti" 1.354 loc. );m!. .2

    Dunici!iul ,iatra-Neamţ este înfrăţit cu 11 localităţi !rintre care oraşe din Bra=Roanne Da lI Rior#es illerest> craina = li oca> srael =KIriat Dalac/i = einasco> !ania =Danil"a> @ =@l!/aretta - Ceor#ia> Re!u lica Doldo"a =8r/

    Dunici!iul Roman se află la a!ro6imati" 4$ ;m. s!re est de ,iatra-Neamţ !emalul stân# al râului Doldo"a

    1 7ir. Jud. de tatistică Neamţ2 7ir. Jud. de tatistică Neamţ

    $

    http://www.neamt.ro/Date_gen/Loc/index.htmlhttp://www.neamt.ro/Date_gen/Loc/index.html

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    7/57

    Numele oraşului a fost !reluat de la numele "oie"odului Roman Duşat =1313*4> considerat de unii cercetători ca fiind întemeietorul acestuia deşi e6istămateriale care să ateste e6istenţa curţii de la Roman încă de !e "remea lui ,etru Duşatinul.

    Hiua munici!iului Roman este săr ătorită la 3% martie9onform recensământului din 1+-2' martie 2%%2 !o!ulaţia sta ilă a munici!

    Roman număra $*.2$+ locuitori3.@flat la intersecţia !aralelei de 4'%12& lat. N cu meridianul de 2$%22& loraşul Aâr#u Neamţ este situat în 7e!resiunea Neamţului !e terasa râului 8zana

    altitudine medie de 3$5 m.,rotectoarea s!irituală a oraşului este Becioara Daria. Hiua oraşului se ser ează

    + se!tem rie8raşul Aâr#u Neamţ este înfrăţit cu oraşul aint Just- aint Ram ert =de!. (o

    Branţa >Panazol = Branţa >.9onform recensământului din 1+-2' martie 2%%2 !o!ulaţia sta ilă a oraşului A

    Neamţ numără 2%.4*$ locuitori =informaţii o ţinute de la 7ir. Jud. de tatistică Neamţ8raşul icaz =525 m altitudineL 4$%55& lat. N 2$%%4& lon#. :> re!rezintă

    !unct de acces s!re masi"ul 9ea/lău sau s!re celelalte o iecti"e turistice din zonă.8raşul icaz are o !o!ulaţie su * mii de locuitori.8raşul Rozno" s-a EnăscutE oficial odată cu !u licarea în Donitorul 8ficial

    '4%)22.1%.2%%3 a 7ecretului $1* din 15 octom rie !ri"ind !romul#area (e#ii nr. 4%+ octom rie !entru declararea ca oraş a comunei Rozno". :ste cel mai Etânăr oraşE udeţului.

    8raşul Rozno" se află la intersecţia !aralelei de 4$%5%& lat. N cu meridian2$%31& lon#. : fiind !oziţionat în 7e!resiunea 9racău- istriţa.8raşul Rozno" este situat la 13 ;m de ,iatra Neamţ

    9onform datelor recensământului din 1+-2' martie 2%%2 !o!ulaţia sta i

    oraşului Rozno" număra +.'*3 locuitori de acesta a!arţinând şi satele lo ozia şi 9/intin#.5 Ste a 6,de ,l,+ Nea

    '+1,r2 ! Ste a ),de ,l,+ Nea

    tema udeţului Neamţ se com!une dintr-un scut tăiat î !atru cu fond roşu în cartierele 1 şi 3 şi fond al astru în cartierele 2 şi 4

    ,rimul cartier re!roduce "ec/ea stema a udeţului Neamţ 9a!ra de munte @r#insim olizează candoarea inocenta de"otamentul corectitudinea. Roşul sim olno leţea şi mândria.@l doilea cartier conţine "ec/ea stema a Doldo"ei re!rezentată !e !isania din 1554 Dănăstirii istriţa re!rodusă întocmai !e !eretele de la intrare . ntenţia a fost deactualiza cea mai "ec/e em lema istorica atestată în acest teritoriu.

    3 7ir. Jud. de tatistică Neamţ

    '

    http://www.mairie-panazol.fr/http://www.mairie-panazol.fr/

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    8/57

    @l treilea cartier conţine ima#inea unei mănăstiri care trimite la realitatea s!iritua udeţului Neamţ@l !atrulea cartier !rezintă trei s!ice de aur re!rezentând o#ăţiile câm!iei din sudactualului udeţ Neamţ. @urul sim olizând no leţea mândria cutezanţa o#enerozitatea.

    #.8 C2+ de 3o ,n+3a +eJudeţul Neamţ dis!une de o reţea de drumuri !u lice în lun#ime totală de 1+1%

    ;m din care0+ drumuri naţionale cu lun#imea de 4%' 22+ ;m L44 drumuri udeţene cu lun#imea de '5+ 5+% ;mL124 drumuri comunale cu lun#imea de $4* $15 ;m.

    Aeritoriul udeţului Neamţ este stră ătut de 3 tronsoane de cale ferata în lun#totala de 134 ;m. cu ecartament normal . 7e asemenea din total reţea 2' ;m re!rezcale ferata cu linie du la şi 1%' ;m cale ferata cu linie sim!lă. 7ensitatea liniilor de caferata la mia de ;ilometri !ătraţi de teritoriu este de 24 ;m. !ătraţi=su media ţării>

    7in re#iunile "estice se !oate a un#e în ţinutul Neamţului !rin C/eor#/ieni !asul icaz - (acul Roşu - 9/eile icazului =7N 129> traseu în ser!entine strânseun !eisa săl atic de o rară frumuseţe.

    7in Aransil"ania se !oate a un#e şi !rin Ao!liţa - orsec - !asul Aul#/eş - alistricioarei - în lun#ul lacului de acumulare z"orul Duntelui - icaz.=7N 12>

    8 "ariantă a acestui traseu !oate trece !rin !asul Destecăniş - 9âm!ulun#Doldo"enesc - Cura umorului - alea Doldo"ei cu !osi ilităţi de "izitare a oraşului Băltic- adul Doldo"ei - oroaia F Aâr#u - Neamţ. @cest traseu face le#ătura şi cu mănăstirilenordul Doldo"ei !rin Rădăuţi - ucea"a -Bălticeni - adul Doldo"ei - oroaia F Aâr#u Neamţ.

    7in est le#ătura se face uşor !rin drumul euro!ean : +5 !ână la 9risteşti iade aici o şosea ne conduce !ână la Aâr#u -Neamţ. 8 altă !osi ilitate este "arianta a- sectorul inferior al ăii istriţei - ,iatra-Neamţ .

    7in sud accesul către udeţul Neamţ se face !e 7N 15 acău F u/uşi Rozno".

    9ăile de acces către Aâr#u Neamţ sunt 7N15 dins!re Aâr#u Dureş =25% ;m,aşcani =31 ;m> 7N15 9 dins!re ,iatra Neamţ =44 ;m> şi ucea"a =$% ;m> sau !e ferată din ,aşcani.

    9ăile de acces către ,iatra-Neamţ sunt 7N15 dins!re acău şi icaz 7N15 dins!re Aâr#u Neamţ trecând !rin umuleşti şi ălţăteşti şi 7N15 7 dins!re Romtrecând !rin Ciro" =de unde se des!rinde 7J 2%+ C ce a un#e laHanul Ancuţei >. @ccesul !ecalea ferată se face !e linia 5%$ acău- icaz

    9ăile de acces către munici!iul Roman sunt 7N15 7 dins!re ,iatra-Neamţ =4;m> : +5 dins!re acău =4$ ;m.> sau !e calea ferată dins!re acău sau ,aşcani.

    +

    http://www.neamt.ro/Info_utile/Obiective/Hanul_Ancutei.htmhttp://www.neamt.ro/Info_utile/Obiective/Hanul_Ancutei.htm

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    9/57

    #.$ Po*,la +a 6,de ,l,+ Nea

    esti#iile ar/eolo#ice desco!erite fac do"ada locuirii teritoriului udeţului încă !erioada comunei !rimiti"e. 9ele mai "ec/i mărturii datează din neolitic şi e!oca ronzulurmate de elemente ale ci"ilizaţiei #eto-dacice =9. uzdu#an 1*+1> atestate de co iecti"e ar/eolo#ice semnalate sau cercetate !e raza udeţului şi de cele 1'% !unar/eolo#ice din îm!re urimi =C/. 7umitroaia 1**2>.

    storia omului !e aceste melea#uri se !ierde în ne#ura tim!urilor. 9ele mai "ecurme ale ci"ilizaţiei datate încă de la sfârşitul !aleoliticului s-au #ăsit în masi"ul 9ea/atestând e6istenţa unor aşezări sezoniere de "ânători.

    n feudalismul tim!uriu =secolele - > !o!ulaţia oraşului Aâr#u Nenumeroasă determinând menţionarea sa în lista rusă de oraşe din Doldo"a =13+'-13*locul du!ă târ#ul eşilor !e ,rut şi târ#ul Roman !e Doldo"a =99. Ciurescu 1măsură ce relaţiile de !roducţie feudale s-au cristalizat şi la adă!ostul 9etăţii -Neamţ sdez"oltat comerţul şi meşteşu#urile a crescut !o!ulaţia udeţului fa!t semnalat de călăstrăini care au trecut !e aici. @u e6istat şi !erioade de re#res datorită deselor in"azdistru#eri care au afectat toată ţara.

    9u tot declinul "ădit !ână la sfârşitul secolului al M -lea Aâr#u -Neamţ !o!ulaţie mai mare decât ,iatra-Neamţ. @ ia în !rimele decenii ale secolului al MlM acesta îl întrece în anul 1+35 Aâr#u- Neamţ a"ând 51* familii iar ,iatra-Neamţ $%1 = . Aufescu 1*'%>. Gn acest secol "iaţa economică şi social-!olitică reîn"ie îatră#ând du!ă sine şi creşterea numerică a !o!ulaţiei.

    ,o!ulaţia udeţului era #ru!ată !e resle. @sociaţiile de ne#ustori se formasdu!ă criteriul lim ii sau asocierii =#reci români armeni e"rei> iar meseriaşiis!ecificul muncii lor =olari croitori co ocari lănari etc>.

    Gn a două umătate a secolului al MlM-lea au mi#rat s!re oraş mulţi mtâm!lari tă ăcari co ocari dul#/eri fierari caretaşi şi alte cate#orii din loîn"ecinate sau c/iar din zone mai înde!ărtate deoarece meseriile erau din ce în ce mai !lătite.

    ,o!ulaţia re!rezintă o colecti"itate de !ersoane fizice care locuiesc !e unanumit teritoriu într-o anumită !erioadă de tim!.4

    4 Niţă 7o rotă 7icţionar de economie :ditura :conomică ucureşti 1***

    *

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    10/57

    Po*,la +a res!ecti" feminină 5% *< =2+2.1'' locuitori>. 7intre aceştia 3$locuitori în mediul ur an şi $3 4< în mediul rural. 7ensitatea !o!ulaţiei este de *loc.);m! =com!arati" cu *+ loc.);m! în 1**2>. 9ele mai mari densităţi se întâlnesc zonele munici!iilor ,iatra Neamţ şi Roman.

    7in !unct de "edere al com!onentei etnice !o!ulaţia udeţului !oate ficaracterizata ca fiind com!acta la recensământul din anul 2%%2 înre#istrâdu -se romi 3** li!o"eni 3%$ ma#/iari 15% e"rei şi alte etnii 113.

    Gn ceea ce !ri"eşte structura confesională marea ma oritate a locuito udeţului Neamţ sunt de reli#ie creştin ortodo6a - 4+%.321 - semnificati" fiind şi num !ersoanelor de reli#ie romano-catolica - $%.4+2. 7in totalul de 554.512 locuitma oritatea !o!ulaţiei 351.4%$ sunt locuitori în mediul rural diferenţa de 2%3.1%$ lîn mediul ur an.

    ,o!ulaţia acti"ă a udeţului este de 22'.1%$ !ersoane din care masculină 12$.şi feminină 1%1.%$2.

    ,o!ulaţia inacti"ă a udeţului este de 32'.41% !ersoane din care mascul14$.2*+ şi feminină 1+1.112.,ensionari0 132.5*% !ersoane din care masculin $2.'+* şi feminin $*.+

    ,ersoane aflate în şoma 0 35.$5$5

    5 7ir. Jud. de tatistică Neamţ

    1%

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    11/57

    Po*,la +aB *e 1r,*e de v?rst2B la # +,l+e ;n 6,de ,l Nea

    Tabel 5 număr !ersoane

    1**% 1**5 2%%% 2%%1 2%%2 2%%

    Aotal 5+315% 5+5*55 5+$22* 5+'44+ 5'5'$' 5'2255Cru!e de "ârstă

    % - 14 ani 152$14 12+511 115535 112+'3 1%'44+ 1%311$15 - 5* ani 34$1+$ 35*$2$ 3$%'%% 3$33*4 35'3$' 35+%%%

    $% ani şi !este +435% *'+1+ 1%***4 1111+1 11%*52 11113*

    Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

    e o ser"ă o scădere a numărului de !ersoane în anul 2%%3 faţă de anul 2%de "ârstă 15-5* ani este cea mai im!ortantă şi cu!rinde în decursul anilor numărul cel mde !ersoane. Cru!a de "ârstă $% ani şi !este deţine un !rocent im!ortant din totalul !o!ula

    mii !ersoane1**2 1**5 2%%% 2%%1 2%%2 2%%3

    Aotal economie2$1 1 235 2 224 + 223 4 2%$ 3 2%2 +

    @#ricultură "ânătoare şi sil"icultură 1%* 2 1%+ 4 121 % 11+ + 1%2 2 *' +ndustrie +% + $5 5 41 1 45 4 44 $ 41 *

    din care0ndustrie e6tracti"ă % $ % $ % 3 % 4 % 4 % 5

    ndustrie !relucrătoare '5 4 $% 4 3' 5 41 + 41 3 3* %:ner#ie electrică şi termică #aze şi a!ă 4 + 4 5 3 3 3 2 2 * 2 4

    9onstrucţii 1% 5 + 2 ' 1 $ $ $ $ ' 29omerţ 15 ' 13 4 1+ 5 1' 3 1* 1 21 3

    oteluri şi restaurante4 1 3 3 1 $ 2 3 1 * 2 %Arans!ort de!ozitare şi comunicaţii * 5 + 5 + % $ 2 5 5 5 $

    ntermedieri financiare 1 1 1 3 1 2 1 % 1 % 1 %Aranzacţii imo iliare şi alte ser"icii ' 4 5 5 4 3 4 4 3 + 4 *

    @dministraţie !u lică şi a!ărare 2 2 2 5 2 ' 2 5 2 ' 2 $Gn"ăţământ 1% 5 1% + * 4 * 1 * 1 * 1

    ănătate şi asistenţă socială $ ' $ 4 + % ' ' ' + ' '9elelalte acti"ităţi ale economiei naţionale 3 4 1 4 1 * 2 1 2 % 1 '

    11

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    12/57

    Po*,la +a o3,*at2 3+v+l2B *e a3t+v+t2 + ale e3ono +e+ na +onale @la sf?r ;n 6,de ,l Nea

    Tabel 8

    Sursa: Balanţa forţei de muncă – la sfâr itul anului,o!ulaţia ocu!ată cu!rinde !ersoanele care e6ercită o acti"itate ca salariaţi !recum

    cei care lucrează !e cont !ro!riu în e6!loatări de ti! familial .$e o ser"ă o descreştere a numărul !ersoanelor ocu!ate în decursul anilor în to

    domeniile de acti"itate a scăzut numărul !ersoanelor ocu!ate în industrie şi a crescut c !ersoanelor care muncesc în a#ricultură şi sil"icultură. Numărul !ersoanelor care lucreaz/oteluri şi restaurante s-a în umătăţit în anul 2%%3 faţă de anul 1**2.

    $ Niţă 7o rotă 7icţionar de economie :ditura :conomică ucureşti 1***

    12

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    13/57

    Ca*+tol,l II

    Poten +al,l t,r+st+3 nat,ral al 6,de ,l,+ Nea

    !.# Rel+ef

    Judeţul Neamţ este situat în !artea central-estică a României şi se su!ra!u !arţial 9ar!aţilor 8rientali u car!aţilor Doldo"ei şi ,odişului Doldo"enesc. 7e la "est est relieful co oară în tre!te de la munte la dealurile su car!atice care se !ierd în "alea cu caracter de culoar a iretului

    nităţi de relief !redominante în udeţul Neamţ sunt cea muntoasă re!rezende 9ar!aţii 8rientali =!rin munţii istriţei masi"ul 9ea/lău munţii ăşmaş munţii Aa

    şi munţii tânişoarei> care ocu!ă 2'+.'$* /a =51< din su!rafaţa udeţului>. nitsu car!atică este re!rezentată de u car!aţii Doldo"eneşti . şi cea de dealuri ale ,odiş9entral Doldo"enesc.. 8 frumoasă e6tensiune o au dealurile su car!atice fiind marcatculmi =7ealul ,leşului> ce atin# !este *%% m înălţime şi care flanc/ează de!resiuni dsu car!atice alun#ite nord sud ,rezenţa calcarelor se înscrie !rin ansam lul de focarstice ale 9/eilor icazului. 9uloarul iretului se lăr#eşte !rin terase ine dez"oltates!ecial în !rea ma confluenţei cu râul Doldo"a. Gn zona munici!iului Roman întâlnimmic sector din ,odişul Doldo"enesc.

    9ea/lău considerat în "ec/ime muntele sfânt domină între#ul ţinuDoldo"ei. 7e !e !iscurile sale înalte !ot fi admirate cascada 7uruitoarea şi formaţiunil

    #eolo#ice Aoaca şi 7oc/ia . 9ea/lăul tronează în mi locul 9ar!aţilor Răsăriteni. :sdelimitat de munţii din ur !rin "ăi lar#i0 la nord "alea istricioarei s!re nord F estistriţei şi lacul de acumulare z"orul DunteluiF icaz "alea icazului face /otarul

    sud F est către "est alea istra şi alea ,intecului.'9ea/lău este cel mai im!unător din ansam lul muntos al 9ar!aţilor 8riental

    =7acici cum li se mai s!unea odinioară> fiind situat în !artea centrală a acestora mala intersecţia !aralelei de 4'% N cu meridianul 2$% :. Hona cea mai înaltă a munteluire!rezentată de un !latou central cu o lăţime de 1 ;m şi o lun#ime de $ ;m dis!us' @l otă Di/ail Ca riel Dunţii 9ea/lău :ditura @ eona ucureşti 1**2

    13

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    14/57

    direcţia N- . Arecerea de la !latoul su!erior s!re zona !eriferică se face rusc !rincentură de a ru!turi cu înălţimi de 3%%-5%% m

    9ulmea centrală a masi"ului este dominată de câte"a "ârfuri0 8colaşul Da=1*%'m > Aoaca =1*%4 m> ,ana#/ia =1+45m > âtca =1+45 m > (es!ezi =1+de!ărtare silueta "ârfului Aoaca şi ,ana#/ia seamănă cu aco!erişul unei iserici cu turn+

    Neîndoielnic din între# lanţul 9ar!aţilor 8rientali masi"ul 9ea/lău este cel mim!resionant atât !rin frumuseţea deose ită a !eisa ului oferit cât şi !rin as!ectuim!unător. Aoate acestea l-a făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii din dar şi din străinătate. ,rezenţă "ie în folclorul local încon urat de o aureolă ma#mitolo#ică ima#inea 9ea/lăului se reflectă distinct în !a#inile de literatură sau în o!eartiştilor !lastici ca de altfel între# ţinutul Neamţului.

    (a !unctul de întâlnire dintre udeţul Neamţ cu ar#/ita întâlnim un s!ama#nific 9/eile icazului c/ei in 9ar!aţii 8rientali !e "alea râului icaz făcând le#ătintre Aransil"ania şi Doldo"a care sunt stră ătute de o şosea ser!entină. e află doar;m. de staţiune. ,e !arcurs se !ot admira E,iatra @ltaruluiE un masi" stâncos de 112%altitudine im!resionant !rin "erticalitatea sa al cărui "ârf este ţinta al!iniştilor .

    nitatea su car!atică situată la est de aria montană cu!rinde !e terit udeţului de!resiunile Neamţ 9racău F istriţa şi o !arte din de!resiunea Aazlău.u car!aţii Doldo"ei cu o su!rafaţă de 5%%% ;m2 constituie o fâşie mar#

    9ar!aţilor 8rientali şi se întind între alea Doldo"ei şi alea Arotuşului !e o distanţă 1$% ;m. 9aracteristica #enerală a reliefului este dată de un sin#ur rând de de!resisu montane mari înc/ise s!re e6terior de înălţimi cu structură cutată sau cu cara !iemontan.*.

    8raşul ,iatra-Neamţ =altitudine 31% m> este situat la e6tremitatea de node!resiunii 9racău - istriţa fiind stră uit de culmile Dunţilor Coşmanului şi tânişoar

    8raşul ,iatra Neamţ este dominat de înălţimile 9ozla =$5% m alt.> 9ârloman

    m alt.> 9erne#ura =+51 m alt.> şi ,ietricica =532 m alt.>.8raşul Aâr#u- Neamţ este situat în cea mai nordică de!resiune su car!atinumită de!resiunea 8zana - Ao!oliţa =C. 7a"idescu 1*$*> du!ă râurile care o drencunoscută şi su numele de 7e!resiunea Neamţului =D. 7a"id 1*32> sau 7e!resiu Nemţişorului =N. ,o!! 1*3$>.

    7a"id D. considera 7e!resiunea Neamţ una din cele mai desă"ârşite de!resiunsu car!atice din ţara noastră .@re forma unui tra!ez cu latura mare s!re munte ine îndin toate !ărţile cu înălţimi !roeminente dar cu !orţi de le#ătură mai ales către răsărit"alea Doldo"ei (imita dintre de!resiune şi munţi se află în urul altitudinii de $%% - $+(un#imea de!resiunii este de circa 2+ ;m iar lăţimea de 3 - 14 ;m. 8raşul Aâr#u- Neaeste situat la e6tremitatea nord-estică a de!resiunii între două !orţi care stră uiesc 8zanei0 9ulmea ,leşului şi dealul oiştea.

    (ocalitatea este e6tinsă în su!rafaţă !e o "ale lar#ă cu orientare a!roa!e "est-esla aza căreia este al ia râului 8zana =Neamţ> adesea des!letită limitată de o luncă lazeci sau c/iar de sute de metri şi de două terase în tre!te distincte !e care este situat

    + Aomescu Nicolae atul des!re e însuşi :ditura @n;arom aşi 1**+* Aufescu ictor u car!aţii :ditura Otiinţifică ucureşti 1**$

    14

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    15/57

    umuleşti. 9ătre nord o culme su montană falnică =9ulmea ,leşului> domină oraşus!re sud "alea este înc/isă de dealurile Do"ilelor umuleşti şi 8cea.

    (a sud şi sud-"est de oraşul Aâr#u- Neamţ se #ăsesc dealurile rădă8soiului 8larului şi 9ar!eni . 9ulmea ,leşului cu o lun#ime de 24 ;m este situată la nşi are înălţimea ma6imă de *13 m care descreşte s!re sud-est. în dre!tul oraşului A-Neamţ. ârful ânători are altitudinea de $23 m dominând cu a!roa!e 25% m al ia r8zana !rintr-un a ru!t stâncos..Gn 9ulmea ,leşului a!ele de şiroire au să!at în decursul tim!ului "ăi"ersanţi !ră!ăstioşi.

    7ealul oiştea este situat !e latura sud-estică a oraşului Aâr#u - Neamţ !artea drea!tă a râului 8zana la ieşirea din de!resiunea su car!atică. @re altitudima6imă de 5+2 m.

    (unca râului 8zana =Neamţ> re!rezintă un relief de acumulare format din de!ozalu"ionare =!ietriş olo"ăniş nisi! şi ar#ilă> cu o #rosime ma6imă de $ m . (unc ine dez"oltată.

    7e!resiunea 9racău istriţa are o lun#ime de 5% Km şi o lăţime de a!roa!e

    Km. 9u relieful ei !uţin accidentat cu "ăi lar#i şi terase netede cu întinse terenuri cua#ricol !are mai mult un ţinut colinar ce !ătrunde !ână în !rea ma munţilor. 7acă în !ara!useană munţii alcătuiesc o limită clară în !artea răsăriteană de!resiunea este mai desc/cu a!arenţe de continuitate cu zona deluroasă. Dar#inea dins!re munte este marcatăramurile 9ulmii tînişoarei la nord şi de cele ale 9ulmii Coşmanu la sud des!ărţite de "a

    istriţei.1%.

    !.! Cl+ a

    9lima în ansam lul udeţului este tem!erat F continentală cu !articulars!ecifice !ărţii de est a ţării. 7eose irile sunt determinate de altitudine de !articularităcirculaţiei atmosferice im!use de formele şi fra#mentarea reliefului cât şi de su!rafeîntinse de lacuri ale amena ărilor /idroener#etice ale râului istriţa.

    9lima este în #eneral lândă cu "eri scurte dar !lăcute şi ierni domoale. datele statistice se cunoaşte că tem!eratura ma6imă înre#istrată !ână acum a fost de 3+iar minima a fost de -32 9.

    Aem!eratura medie anuală creşte !ro#resi" din zona montană s!re est sre#iunea dealurilor su car!atice şi de !odiş. alorile e6treme a solute ale tem!eratuaerului indică im!ortanţa factorilor locali în modificarea stării #enerale a "remAem!eratura medie anuală a aerului este de + 2° 9. (una cu tem!eratura medie cea maiscăzută este ianuarie =-3 +° 9> iar luna cu tem!eratura cea mai ridicată este iulie =1* 5° 9 >.@m!litudinea termică anuală este de 23 3° 9. ernile nu sunt !rea reci media fiind de F2 4° 9. Numărul zilelor cu în#/eţ este în medie de 115 !e an ,rimele zile cu în#/eţ a!ar de o iceia doua decadă a lunii octom rie iar ultimele zile de în#/eţ a!ar în a doua decadă a la!rilie.

    miditatea relati"ă a aerului are o "aloare medie anuală de '$

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    16/57

    7inamica atmosferei are caracteristici nere#ulate în frec"enţă duraintensitate direcţie şi manifestare !rezentând un calm !ronunţat. ânturile dominante

    cele de nord-"est urmate de cele de sud-"est. ântul în sectorul montan are frec"enţa mai mare din sectorul "estic şi nord-"estic cu "iteze medii de $-' m)s şi intensităţi ma6ce !ot de!ăşi 4% m)s în !erioada de iarnă. Re#iunile de !odiş sunt desc/ise s!re circulaatmosferică din est. Gn zona ,iatra Neamţ în sezonul cald se manifestă !re#nant "ânmunte-"ale.,reci!itaţiile medii multianuale înre#istrează "alori ma6ime in zona montan=9ea/lău-munte $+4 * mmL 9ea/lău-sat $12 + mm> scăzând s!re est0 $14 3 mm în Neamţ $%' 5 mm în ,iatra Neamţ şi 5%3 $ mm în Roman.

    7in !unctul de "edere al condiţiilor climatice Dasi"ul 9ea/lău se situează îcadrul unui climat tem!erat - moderat continental în care se distin# două eta e determde altitudine0

    ţinutul climatic al munţilor înalţiLţinutul climatic al munţilor mi locii.

    9ondiţiile sunt destul de "itre#e mai ales în !erioada rece a anului care ţine $luni. 7atele înre#istrate indică tem!eratura medie anuală de % ' 9 !e "ârful Aoaca şi 9 la !oalele muntelui. alorile ma6ime sunt înre#istrate în luna iulie când tem!eramedie !e "ârful Aoaca se situează în urul "alorii de 1+ 9 şi res!ecti" în ianuarie cânînre#istrează o tem!eratură medie de -3% 9. Gn zona !latoului înalt numărul zilelor cu îdin tim!ul anului este în ur de 2%% acest fenomen !utând a!ărea şi în anotim!ul de "a

    Ne ulozitatea înre#istrează "alori ridicate datorate a!ro!ierii "ârfului Aoaca =1m alt.> de ni"elul de formare a norilor. @stfel ne ulozitatea atin#e ma6imum în anorece şi !rimă"ara iar în inter"alul iulie-octom rie numărul zilelor senine creşte ama6imul în luna octom rie. Dedia anuală a !reci!itaţiilor în Dasi"ul 9ea/lău este de !est

    '%% mm din care $%-'5< se înre#istrează în !erioada de !rimă"ară şi "ară. ,reci!itaţiile formă de ză!adă !ot să cadă în orice lună a anului. n fenomen deose it de frec"ent eceaţa care se !roduce în '%< din zilele anului.

    1$

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    17/57

    !.5 H+dro1raf+e(un#imea totală a râurilor ce tra"ersează udeţul Neamţ este de !este 2%%% ;m

    Pr+n3+*alele 3,rs,r+ de a*2 ;n 6,de ,l Nea

    Tabel $ Denumirea cursului de apă Lungimea pe teritoriul judeţului Lungimea pe teritoriul României

    istriţa 11+ 2+3

    Doldo"a '% 213

    9racău 5+ 5+

    8zana 54 54

    iretul 42 55*

    alea Nea#ră 4% 4%

    Ao!oliţa 3% 3%

    Aarcău 2* 2*

    icazul 2' 42

    9ue diu 2$ 2$

    istricioara 14 55Sursa:Breviar Statistic 2004

    7in !unct de "edere al de itelor cele mai im!ortante râuri ale udeţului sunt Doldo"a şi istriţa.

    ,rinci!alul râu este istriţa a"ând o lun#ime !e teritoriul udeţului de 11+ %urmat de râul Doldo"a ='% % ;m> 9racău =5+ % ;m> 8zana =54 % ;m> iret =re#imul de alimentare a!ele su terane au o !ondere de 15-3%< iar cele din to!irea ză

    între 3%-4%

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    18/57

    istriţa are următorii afluenţi 0 icaz Aarcău 9racău. 9ue di afluent al is.stră ate munici!iul ,iatra Neamţ. ,rintre !ârâiaşele cu de ite "aria ile mai !ot fi aminti7oamna ărata 9ăr unoasa alea iei

    (acurile e6istente !e teritoriul udeţului sunt artificiale0 z"orul Dunte,ân#ăraţi aduri âtca 7oamnei.

    1+

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    19/57

    La3,r+le e +stente *e ter+tor+,l 6,de ,l,+ Nea

    Tabel %

    &en, +rea la3,l,+ T+*,l 1enet+3 Lo3al+tatea S,*rafa a la3,

    @>az"orul Duntelui (ac artificial icaz an#u ,oiana Aeiului 9ea/lău 312$

    ,ân#ăraţi (ac artificial ,ân#ăraţi 155

    aduri (ac artificial iişoara 12%

    âtca 7oamnei (ac artificial ,iatra Neamţ 235

    Sursa:Breviar Statistic 2004

    Hona oraşului Aâr#u Neamţ este o#ată în a!e su terane de stratificaţie şi în sac"ifere freatice. Reţeaua /idro#rafică de su!rafaţă a!arţine azinului râului 8zana aflu !e drea!ta al Doldo"ei. @cesta iz"orăşte din zona montană de su "ârful ălăuca şi străde!resiunea intramontană ,i!iri# du!ă care !ătrunde în de!resiunea su car!atică 8zana Ao!oliţa =Neamţului> !e care o stră ate de la "est la est tra"ersează oraşul Aâr#u Nse "arsă în Doldo"a în a"al de localitatea Aimişeşti a"ând o lun#ime de 5' 2 Km.

    :lementele /idro#rafice din Dasi"ul 9ea/lău reflectă #radul de umiditatedeterminat de condiţiile climatice în strânsă le#ătură cu a!ele su terane şi cu "e#etaţia.

    @!ele de su!rafaţă a!arţin în între#ime azinului /idro#rafic al istriţei fi

    re!rezentate de o reţea deasă de râuri cu dis!unere di"er#entă. @fluenţii direcţi ai râistriţa de !e "ersantul estic al muntelui sunt0 9oşuşna z"orul Duntelui ecu@l ?iflicul Ră!ciuniţa şi c/itul. istricioara colectează !âraiele de !e "ersantul n"estic cel mai im!ortant fiind ,inticul.

    7e !e "ersantul sudic şi sud-"estic icazul colectează !âraiele 9/işiri# Nea#amzoaia Jidanului. z"oarele !rinci!alelor !âraie din 9ea/lău se află la aza a ru!tur

    con#lomeratice fiind rezultatul a!elor su terane cantonate în acumulările de #ro/8 ârşiile acestor iz"oare se află la 1%%%-13%% m altitudine !este acestea !âraielcaracter torenţial.

    Râurile mici de"in semi!ermanente în zona de deal ceea ce a dus la constru

    de iazuri!.8 'lora

    P9ând a a!ărut omul floarea mândră sau modestă su!er ă sau delicată !limiresme cucerise toate locurile de !e !ământ unde "e#etaţia era !osi ilă12.

    12 :mil ,o! din !refaţa la "olumul !lori din România de Rodica Rarău Ric/iceanu şi dr. Dircea Ric/iceanu :ditura Deridianeucureşti 1*$4.

    1*

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    20/57

    Blora !rezentă în udeţul -Neamţ este destul de o#ată şi "ariată. Gn !ăduril ur se întâlnesc în #eneral conifere = rad molid şi !in> şi foioase =fa# mesteacănste ar cireş măr !lo!> dar şi ar uşti =corn măceş alun etc.> alături de numeroa#raminee flori şi !lante caracteristice ste!ei.

    Corunii seculari de lân#ă ăratic sunt cu!rinşi în rezer"aţia naturală 9odrii @ramă iar mestecenii seculari din aceeaşi zonă a!arţin rezer"aţiei ,ădurea de ar#Rezer"aţia naturală raniştea de la Nemţişor cu!rinde ste ari seculari.Gntâlnim !ăduri de fa# şi car!en între satul Nemţisor şi Aâr#ul Neamţ şi !ădurfa# şi răşinoase în urul Dănăstirii Neamţ. Gn !ădurile de fa# sau fa# şi car!en se întâar ori izolaţi de rad al !altin de munte !lo! tremurător şi tei ar#intiu.

    ,rimă"ara înaintea înfrunzirii ar orilor a!ar câte"a !lante0trei răi "re"enei# $ă tiţa# %or ti. ,rimă"ara a!ar rânduşele de !rimă"ară C/iocelul măseaua ciutei "iorelelciu oţica cucului !ăştiţa #al enă. şi floarea !aştelui13

    7u!ă înc/iderea coroanelor au condiţii de dez"oltare doar !lantele iu itoare dum ră .9ele mai întâlnite sunt 0 "inariţa şi reiul. ,e lân#ă aceste !lante mai a!ar şi fercolţişori măcrişul ie!urelui ciocul erzei . lăcrămiţă !erişor "ulturică alior sănişo

    fra#i ara !ădurile de fa# sunt monotone !entru că !lantele ier oase dis!ar. Aoamdu!ă căderea frunzelor unele !lante îşi intensifică creşterea dând !ădurii un as!ect mai "iu

    ,e "ersanţii montani dintre Dănăstirea @#a!ia şi ăratic sunt !ăduri de fa# conifere. Ba#ul este însoţit de radul al şi uneori de e6em!lare izolate de molid mesteacăn şi car!en. u ar oretul li!seşte a!roa!e com!let şi în mod cu toîntâm!lător a!ar e6em!lare de !ăducel alun soc şi zmeură.

    Blora !rezentă în îm!re urimile oraşului ,iatra-Neamţ este destul de o#ată"ariată. Gn !ădurile din ur se întâlnesc în #eneral conifere = rad molid şi !in> şi foioamesteacăn car!en ste ar cireş măr !lo!> dar şi ar uşti =corn măceş alun etc.

    numeroase s!ecii de #raminee flori şi !lante caracteristice ste!ei.Gn rezer"aţiile naturale ale udeţului au fost identificaţi !este 3.%%% ta6oniinferioare şi su!erioare dintre care !este $% ta6oni endemici

    n "e#etaţia masi"ului 9ea/lău se întâlnesc relic"e terţiare şi cuaternare !recumendemisme car!atice în acest masi" e6istând 33 2< din s!eciile floristice ale ţării.

    Dunţii 9ea/lău adă!ostesc cinci s!ecii dintre florile declarate monumente alnaturii şi aici au fost identificate 3% de s!ecii de !lante endemisme car!atice dintre carsunt endemisme locale.

    9ea/lăul adă!osteşte du!ă cercetătorul 7r. aleriu Hanosc/i 344 s!eceuroasiatice 12* s!ecii euro!ene 11' s!ecii circum!olare 112 s!ecii central euro!enes!ecii al!ine $5 s!ecii cosmo!olite 45 s!ecii continentale 3+ s!ecii mediteraneenes!ecii daco- alcanice şi altele.

    Gn 9ea/lău cercetătorii semnalează o serie de asemenea relic"e care înno !eisa ul floristic al muntelui.

    8!aiţa de stâncă9oada ie!urelui

    13 oan tănescu Daşi"ul 9ea/lău ca!itol în 9ercetări în Ceo#rafia României :ditura Otiinţifică şi :nciclo!educureşti 1*+%

    2%

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    21/57

    ar a surzilorDi6andra săl atică de munte

    nele !lante au trecut !rin #laciaţiuni iar du!ă încălzirea climei s-au retrasre#iunea al!ină de"enind relic"e #laciare.

    Gn 9ea/lău #ăsim astăziar#inţica #âscariţa de munteBoaia #rasăAo!oraşul #al en de munteBloarea re#inei sau al umiţa> 14

    Gn #/ea urile şi "âlcelele ce stră at !ădurile mulţimea de flori se îndrea!tălumină0 de#etăruţul cu delicaţii clo!oţei "ioleţi cu mar#inile fran urate #ăl enelele de şi sisinei de munte sau flori de nu-mă-uita de un al astru intens !rimule # "iolete al e saual astre #/inţura de !rimă"ară #untul "acii !a!ucul doamnei sa6ifra#a roşie !rimula aurie

    E9ea/lăul este o insula cu flori cum rar se #ăseşte . Aoate se aduna astfel !entruurcuşul 9ea/lăului să re!rezinte scara raiului tim! !reţuit !entru tru! !entru minte darales !entru sufletE15

    ara a!ar sânzienele or/ideele care îşi îm!răştie !arfumul lor cu dărnicimar#aretele # #ladiolele săl atice să iuţe stu!iniţele ul ucii cu da arnică !ământului iar a roşioară ca!ul şar!elui # de#etăruţii ar a un#urului #arofîţele& oc/iul- oului de munte sân#ele "oinicului&

    (a altitudinea de 1'5%-1+5% m întâlnim !lante !itice rezistente la as!rimea cli nea!ănul ienu!ărul afinul merişorul u orul de munte

    Aoamna întâlnim oma#ul # cam!anulele clo!oţeii de munte #sita sau turta zânelor

    !.$ 'a,n2

    Bauna eneficiază de adă!ostul !ădurilor de foioase şi conifere clima şi reli"ariat asi#urând condiţii !rielnice de trai.

    9aracteristica faunistică a zonei su car!atice este dată de etero#enitatta6onomică şi ecolo#ică a elementelor constituti"e datorită !osi ilităţilor de !ătrundede de!lasare în am ele sensuri ale unor elemente montane sau de !odiş. Numeroass!eciile de interes cine#etic0 că!rioara mistreţul derul "ul!ea şi ie!urele . rsul a cdin zona montană e6tinzându-şi arealul în dealurile su car!atice ca urmare a măsuri !rotecţie. în a!ro!ierea Dănăstirii- Neamţ Gn !ădurea 7um ra"a e6istă o rezer"aţicreştere a zim rilor. Gn !ăduri şi li"ezi !ot fi "ăzute "e"eriţa şoarecele-#ulerat !ârşul-mşoimuleţul- de-seară ciocănitoarea-"erzuie sturzul-cântător !orum elul-#ulerat etc.7intre re!tile se întâlnesc şo!ârla-de- munte #uşterul şer!i iar dintre amfi roasca- rună rotăcelul roasca-de- !ădure şi salamandra .

    Râul 8zana şi afluenţii săi sunt !o!ulaţi de oişteni şi sco ariGn lacul de acumulare z"orul Duntelui e6istă 13 s!ecii din fauna !iscicolă a ţă

    14 aleriu Hanosc/i Blora şi "e#etaţia maşi"ului 9ea/lău teză de doctorat 1*'115 . simionescu ,rin munţii noştri ediţie în#ri ită de aşile Netea :ditura !entru turism ucureşti 1*'3.

    21

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    22/57

    Gn masi"ul 9ea/lău e6istă a!ro6imati". 3% de s!ecii de mamifere din cele a!roa1%% care trăiesc in România a!ro6imati". $% de s!ecii de !ăsări din cele 35% şi 12 sre!tile şi atracieni din cele 4% de s!ecii cunoscute in ţară. Dunţii 9ea/lău adă!ostescmamifere din cele 32 de s!ecii ocrotite !rin le#e !e teritoriul României şi câte"a din celede s!ecii de !ăsări ocrotite.

    Damiferele constituie elementul de !odoa ă al muntelui. 9a!ra nea#ră ciutacer ul ursul mistreţul lu!ul "ul!ea "e"eriţa !isica săl atecă râsu derul sudin mamiferele întâlnite în udeţul Neamţ

    9ele $% de feluri de !ăsări semnalate în 9ea/lău re!rezintă 1'< din totalus!eciilor din ţară şi amintesc doar câte"a0 rumăriţa de stâncă codo atura de malunarul sau #aiţa de munte !iţi#oiul de rădet şi !iţi#oiul moţat mierla #ule !ri"i#/etoarea #aiţa forfecuţa mu#urarul ciocănitoarea cili/oiul .

    !.% Ar++ *rote6ate ;n 6,de ,l Nea7atorită !rezenţei în udeţ a unor aşezăminte culturale şi naţionale de o deose

    im!ortanţă au fost declarate zone !rote ate dintre care 01% rezer"aţii forestiere =P,ădurea de ar#int P9odrii de aramă etc3 rezer"aţii !aleontolo#ice =Dunţii 9ozla ,ietricica şi 9erne#ura di

    ,iatra Neamţ>L5 rezer"aţii #eolo#ice =9/eile Ou#ăului 9ascada 7uruitoarea etc>L3 !arcuri dendrolo#ice cu ar ori seculariL12 rezer"aţii floristice faunistice ac"atice !eisa#istice şi mi6teL5 monumente ale naturii0 4 ste ari seculari şi un ulm secular.

    7in su!rafaţa udeţului +3*$ /a sunt ocu!ate de ,arcul Naţional 9ea/lău 3%+/a de ,arcul Natural ânători Neamţ şi o mică !arte de ,arcul Naţional 9/eile icazulu

    ăşmaş.

    7intre acestea !oate cele mai im!resionante sunt0,arcul Naţional 9ea/lău cu o su!rafaţă de +3*$ /a

    ,unctele de acces in ,arcul Naţional 9ea/lau sunt01. ,oarta 10 7urau com. 9ea/lau - este situată în

    zona de -N a ,arcului şi deser"eşte un număr de trei traseeturistice cât şi accesul la ca anele 7oc/ia şi BântâneleL

    2. ,oarta 20 z"orul Duntelui F este situată în zona deest a ,.N.9. şi deser"eşte un număr de trei trasee turistice şi accesula ca ana 7oc/ia.

    ,arcul Naţional E9/eile icazuluiE cu 3.315 /a. 9/eileicazului au o lun#ime de + ;m =de la (acu Roşu !ână la satul icazu

    @rdelean>. 9/eile icazului atra# !rin frumuseţea lor numeroşi turişti.,arcul Natural ânători Neamţ cu o su!rafaţă de 3%+1+ /a

    ,arcul Natural ânători Neamţ constituit în anul 1*** este arie !roteîncadrată în cate#oria a -a conform clasificării niunii nternaţionale !entru 9onser"a Naturii - E,eisa !rote at0 arie !rote ată administrată în !rinci!al !entru conser"

    22

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    23/57

    !eisa ului şi recreareE. ,arcul Natural ânători Neamţ se află situat în Nordul ude Neamţ la #raniţa cu ucea"a în raza comunelor 9răcăoani @#a!ia ânători Noraşului A#. Neamţ şi a staţiunilor ălţăteşti şi 8#linzi.

    @ccesul către ,arcul Natural ânători Neamţ se face dins!re A#. Neamţ ,ia Neamţ atra 7ornei- ,oiana (ar#ului ,aşcani Bălticeni !e drumuri naţionale0

    7ins!re atra 7ornei !e 7N 1' !ână la ,oiana (ar#ului7ins!re orsec !e 7N 15 !ână la ,oiana (ar#ului7ins!re ,oiana (ar#ului !e 7N 15 ,oiana (ar#ului F ânători F Aâr#u Neamţ.7ins!re ,iatra Neamţ !e 7N 15 9 ,iatra Neamţ F Aâr#u Neamţ.7ins!re ucea"a !e 7N 2 !ână la 9risteşti şi a!oi !e 7N 15 !ână la Aâr#u

    Neamţ.7ins!re ucureşti !e : +5 ucureşti F Roman - 9risteşti şi a!oi !e 7N 15 !ână

    la Aâr#u Neamţ.Gn localitatea ăratec se află 9entrul de nformare Auristică unde se #

    informaţii le#ate de accesul în aria !rote ată ca!acităţi de cazare =/oteluri mo !ensiuni a#roturistice> atracţiile turistice din zonă etc.

    ,e aceste melea#uri şi-au !urtat !aşii mari oameni de cultură ai României =Di/:minescu Di/ail ado"eanu on 9rean#ă 9alistrat o#aş Nicolae Cri#orescu> carlăsat moştenire o!ere lor ne!ieritoare iz"orâte din liniştea şi frumuseţea acestor melea#ur

    Auriştii sunt atraşi şi de "alorile naturale cu im!licare în istorie şi cultură cufi Q,ădurea de ar#int Q9odrii de aramă QRezer"aţia de Him ri F7ra#oş odă"izitarea staţiunilor de tratament 8#linzi şi ăltăţeşti.

    Rezervaţia „Codrii de Aramă” :ste o rezer"aţie naturală F !eisa#istică cu su!rafaţa de * /ectare .9u!rind

    !ăduri de #orun care în !erioada de toamnă ca!ătă un colorit arămiu. Rezer"aţia est

    !rinci!al cunoscută datorită creaţiilor marelui !oet al românilor Di/ai :minescu careinclus în "ersurile sale această zonă !itorească. Pădurea de argint E,ădurea de ar#intE este o rezer"aţie forestiera de o mare frumuseţe. 7e

    se "ede şi Biliorul cu ai lui E9odri de aramăE Rezervaţia naturală Brani tea de la Nemţişor cu!rinde ste ari seculari.

    raniştea re!rezintă o rezer"aţie ştiinţifică de ste ar cu o su!rafaţă de 55situată !e terasa de confluenţă a Nemţişorului cu 8zana la o altitudine de 4$% - 55

    te arii ătrâni sunt o mărturie a codrilor seculari care aco!ereau odinioară aceste loa"ând "ârsta de 15% - 2%% ani înălţimea de 25 - 3% m şi trunc/iuri cu #rosime de %Rezer"aţia mai în#lo ează alte s!ecii de foioase ar uşti şi !lante ier oase unele rare zonă. n !o!as turistic şi un cam!in# situate la mar#inea şoselei în rarişte de codru !osi ilităţi de staţionare şi de cazare conforta ile.

    Gn cadrul rezer"aţiei se !ot !etrece ceasuri !lăcute !e malurile celor trei iazudestinate !escuitului s!orti" =iazurile Him rilor 9er ilor şi 9ă!rioarelor>.

    (a acestea se adau#ă Rezer"aţiile Naturale 7o reni Coşman rateş o(acul 9uie del şi ecu Rezer"aţia E9odrul ecular RuncE ariile naturale !rote ate ,ie9ozla şi @#îrcia =din zona ,iatra-Neamţ> ariile s!eciale a"ifaunistice (acurile ,ân#ăra

    aduri.

    23

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    24/57

    9a!itolul

    3. ,otenţialul antro!ic al udeţului Neamţ9u un cadru natural "ariat şi #eneros care asi#ură le#ături facile între zon

    montană su car!atică şi de câm!ie teritoriul udeţului Neamţ a constituit o stră"e !ermanentă "atră de locuire. 7esco!eririle ar/eolo#ice ne duc în tim! în !erioad !aleoliticului su!erior rele"ând o intensă !o!ulare a acestor ţinuturi. Gn această e"oistorică un loc im!ortant este rezer"at celei mai strălucite ci"ilizaţii !reistorice a :uro!e9om!le6ul ,recucuteni F 9ucuteni F Ari!olie care îşi are "atra de formare în aceasre#iune.

    9etăţile dacice de la ,iatra Ooimului 9ozla şi mai ales âtca 7oamneizidurile şi sanctuarele lor de !iatră do"edesc că aici a e6istat aşezarea dacică ,etrodalocalizată în această zonă de ,tolemeu în secolul d. r. =9etatea Neamţului ridicat,etru Duşat şi întărită de Otefan cel Dare 9etatea Romanului edificată de Roman secolul 6i" 9etatea domnească de la ,iatra Neamţ construită de domnitorul Otefan cel Dîn a doua umătate a secolului M >.

    Judeţul Neamţ este o zonă o#ată în tradiţii culturale. Gn munici!iile şi ora udeţului sunt muzee deose it de interesante unele !ăstrând im!ortante mărturii din neolitică #etică şi !reromană şi #ăzduiesc frec"ent turnee ale colecţiilor de artă modeuro!eană.

    Auriştii sunt atraşi de aceste locuri fie datorită minunatelor !ri"elişti şi a clim !lăcute fie datorită "esti#iilor istorice întâlnite a!roa!e la tot !asul.

    8 iecti"ele de interes turistic din udeţul Neamţ sunt multe. taţiunile alnălţăteşti şi 8#linzi staţiunea turistică 7urău sal a "ec/ilor mănăstiri- (a acestea se ada

    o iecti"ele memorialistice =casele memoriale . 9rean#ă 9. o#aş . Dicle @l. D. ado"eanu> şi muzeele de istorie etno#rafie artă şi ştiinţe ale naturii..Judeţul Neamţ deţine o mare di"ersitate de resurse turistice naturale

    tezaurizează im!ortante monumente turistice şi de artă !recum şi un o#at fetnofolcloric. @ceste resurse destul de com!le6e şi "ariate în structură "olum ca "turistică şi re!artiţie s!aţială se concentrează în 5 zone turistice şi anume0

    1. 9ea/lău - icazL2. Neamţ - ălţăteştiL3. ,iatra Neamţ - istriţaL4. RomanL

    5.Aazlău - Rozno".@realul 9ea/lău - icaz !rin structura şi "olumul resurselor se situează !e !rimloc !rezentând cea mai mare com!le6itate de !otenţial turistic ceea ce cores!unde şconcluziile altor studii ela orate .

    @ici se concentrează !eisa ele #eo#rafice de interes turistic foarte mare =9ea"alea icazului "alea istriţei etc.> un întins şi im!ortant domeniu al!in şi im!odomeniu sc/ia il un ioclimat tonic stimulent resurse de a!e minerale clorosodsulfuroase imensa o#lindă de a!ă a lacului z"orul Duntelui etc. la care se adau#ă şi elemente cultural -istorice de "aloare. 7eşi se află la distanţe de +% - 14% ;m faţă de art

    24

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    25/57

    turistice internaţionale =: 2% şi : 15> în "iitorii ani "a eneficia de o foarte infrastructură !rin modernizarea drumului udeţean ce "a le#a staţiunea 7urău de o

    icaz !rin z"orul Duntelui =35 ;m>. @cest areal deţine şi cele mai multe resurse turistmare atracţie !entru turismul internaţional

    @realul Aâr#u Neamţ - ălţăteşti ocu!ă locul doi situare le#ată în !rimul rânresursele cultural-istorice de "aloare internaţională şi a!oi de cele naturale între cae"idenţiază a!ele minerale =cu însuşiri fizico-c/imice şi tera!eutice de "aloainternaţională> şi as!ectele !eisa#istice şi de ioclimat.

    @realul ,iatra Neamţ - istriţa se situează !e locul 3 în ceea ce !ri"eşcom!le6itatea şi "aloarea resurselor turistice. 9u!rinde câte"a elemente cultural-istorice"aloare naţională =unele ca muzeul udeţean de "aloare internaţională !rin e6!o !ri"ind ci"ilizaţia neolitică - cultura 9ucuteni>. 7eşi are o accesi ilitate uşoară la arinternaţională : 2% totuşi se află la distanţă faţă de aceasta =$% ;m> şi nu deţine dmodernizate de acces la !rinci!alele o iecti"e sau locuri de interes turistic sau !ena#rement din zonă.

    @realele Aazlău - Rozno" şi Roman ocu!ă ultimele două locuri a"ând un !ote

    turistic redus ca structură şi "olum. :6ce!tând arealul Roman care este tra"ersat de arinternaţională : 2% celălalt Aazlău - Rozno" se află la distanţă şi nu dis!uneinfrastructură adec"ată dez"oltării turismului

    5.#M,0ee

    !"#"# Case memoriale

    'u(eul 'emorial )*alistrat +oga , -iatra.Neamţ

    nicul muzeu dedicat clasicului literaturii române 9alistrat o#aş funcţionc/iar în casa în care a locuit scriitorul cea mai mare !arte a "ieţii. @ fost amena at !econsemnărilor idoniei o#aş =fiica scriitorului> s!aţiile muzeale oferă "izitaam ianţa casei de la înce!ut de secol MM.

    *asa 'emorială )/eronica 'icle, ârgu Neamţ

    9asa Demorială Q eronica Dicle este situată !e strada Otefan cel Dare "izde Duzeul de storie şi :tno#rafie al oraşului. :ste o casă modestă !entru zilele noastre som!tuoasă !entru înce!utul secolului al M M-lea.

    9asa a fost construită din lemn şi cărămidă cu !atru încă!eri cu cerdac de lemaco!erită cu draniţă.

    eronica Dicle şi-a !etrecut !rimii ani ai "ieţii în această casă. storicul Nicoor#a a aşezat aici o !lacă memorială. -au reconstituit două camere de e!ocă şi s-a re

    o e6!oziţie foto-documentară. 9ând ieşi din muzeu !este drum se o ser"ă P@leea !lofără soţ e"ocaţi în "ersurile de dra#oste ale lui Di/ai :minescu.

    25

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    26/57

    9onstituie o !reţioasă relic"ă a "eacului trecut ce îm!leteşte ima#inile "ecaşezări cu amintirea mereu "ie a aceleia care !rin dra#oste şi suferinţă şi-a înscris totdeauna numele alături de cel al lui Di/ai :minescu

    'u(eul 'emorial )Ion *reangă, +umule ti

    Arecând !odul !este P8zana cea lim!ede şi frumos cur#ătoare a un#umuleşti.Gn casa în care s-a născut scriitorul on 9rean#ă e6istă o re!rezentare su#es

    uni"ersului descris cu atâta talent în @mintiri din co!ilărie. Remarca ile sunt atât intercasei !ărinteşti cât şi e6!oziţia foto-documentară referitoare la "iaţa şi acti"itatea clasicliteraturii române. :6!onatele !rezentate sunt caracterizate de sim!litatea unul simmodestia !ro!rie ţăranului moldo"ean #enerând un !uternic sentiment de !ioşeni:6!onatele sunt mărturii autentice ale tradiţiei !o!ulare a locuitorilor din această !arteţării.

    'u(eul memorial )'i%ail Sadoveanu *omuna /ânători Neamţ

    8 !arte a o!erei sale de maturitate scriitorul Di/ail ado"eanu a #ândit-o şiscris-o în acest loc unde se !ăstrează şi do"ezi ale dra#ostei sale faţă de natură. Gn ima!ro!iere a Duzeului QDi/ail ado"eanu se află casa memorială isarion ,uiu

    9u!rinde fotoco!ii du!ă manuscrise scrisori ziare ediţii !rince!s ale o!esado"eniene cărţi rare mo ilier etc.

    *asa memorială )1le andru /la%uţă comuna 1ga$ia

    :6!oziţia memorială cu!rinde mo ilier şi o iecte uzuale care au a!arţinut familla/uţă !recum şi foto#rafii scrisori şi cărţi care rele"ă as!ecte semnificati"e din "iacreaţia cunoscutului scriitor

    Gn !rid"orul s!aţios au a"ut loc ade"ărate cenacluri literare la care !artici! !rietenii scriitorului0 ar u 7ela"rancea . (. 9ara#iale N. Cri#orescu ,aul u o,/ili!!ide Radu Rosetti şi alţii. Aot aici s-a /otărât căsătoria fiicei Dar#areta cu ne!otul l

    ar u 7ela"rancea marele izantinolo# de mai târziu !rofesorul .7. Otefănescu. @fiică @na s-a căsătorit cu fiul !ictorului N. Cri#orescu C/eor#/e N. Cri#orescu. ,uamintirea între#ii familii a !oetului şi !rozatorului @l. la/uţă şi a !rietenilor săi. 9asafost transformată în casă memorială. nteriorul a fost îm răcat cu mo ilierul lui de altiar !e !anouri şi în "itrine este e6!usă o colecţie de foto#rafii manuscrise şi scrisori#inale. ,rin !oziţia sa !itorească su !oala !ădurii şi !rin ar/itectura !o!ulară s!ecifizonei care între#esc im!ortanţa sa muzeistică 9asa Demorială @le6andru lconstituie un im!ortant o iecti" turistic.

    2$

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    27/57

    !"#"$ %uzee de istorie

    'u(eul de istorie i 1r%eologie -iatra.Neam ţ

    :ste unitatea de ază a 9.D.J. Neamţ. @ fost înfiinţat în anul 1*34 de către !re9onstantin Datasă şi deţine cea mai im!ortantă colecţie ar/eolo#ică a!arţinând cultuneolitice 9ucuteni =mil. - î. .>. @lături de aceasta în muzeu sunt !rezentate ctraco- #eto-dacică din zonă locuirea medie"ală as!ecte ale istoriei locale din emodernă şi contem!orană acti"itatea muzeo#rafică din udeţ ş.a.

    :6!oziţia !ermanentă !rezintă e"oluţia comunităţilor umane de !e acestmelea#uri înce!ând cu !aleoliticul su!erior şi !ână în e!oca contem!orană

    'u(eul de Istorie Roman

    Gnfiinţat în anul 1*5' Duzeul de storie din Roman deţine cele mai o#ate cde materiale de !ro"enienţă dacică rezultate din cercetările din cetatea de la rad şi di

    aşezări de !e alea iretului cât şi "aloroase "esti#ii medie"ale ale oraşului atdocumentar de la 31 martie 13*2.

    'u(eul istorie i etnografie Bica(

    :6!oziţia de ază cu!rinde trei s!aţii distincte. ,rimul este destinat istoriemono#rafice a ăii istriţei Gn e6!oziţie sunt !rezentate as!ecte mai !uţin cunoscreferitoare la isericile medie"ale de !e alea istriţei !artici!area locuitorilor din zonrăz oiul de inde!endenţă înfiinţarea 7omeniilor 9oroanei icaz şi orca - care au a"urol enefic asu!ra zonei .

    9el de al doilea s!aţiu !rezintă o sinteză a e"oluţiei colecti"ităţilor umane relatrecente de !e "alea istriţei cât şi elemente definitorii !entru etno#rafia aceleiaşi zoneDaterialul etno#rafic adunat aici a urmărit să desluşească uni"ersul "ieţii !atriar/ale dzonă s!ecificul şi di"ersitatea ei.

    @l treilea sector al muzeului este destinat e6!oziţiilor tem!orare de artă !lastiistorie etc.

    'u(eul de istorie i etnografie ârgu Neamţ

    ,rezintă istoria meşteşu#urilor tradiţionale din 7e!resiunea Neamţ înce!ând cele casnice =tors ţesut> !relucrarea !roduselor a#ricole a !ieilor osului şi colemnului metalelor şi a ceramicii. Gn interiorul muzeului şi în !a"ilionul s!ecial amedin curtea acestuia sunt !rezentate diferite instalaţii ţărăneşti de !relucrare a seminţelor fructelor lânii lemnului tec.

    ,rima e6!oziţie cu caracter muzeal a fost realizată în anul 1*4% cu o idesco!erite în urma cercetărilor ar/eolo#ice efectuate de către !rofesorii lie Dinea7umitru 9onstantinescu laCetatea Neamţ .

    2'

    http://www.neamt.ro/cmj/Cetatea_Neamt/index.htmlhttp://www.neamt.ro/cmj/Cetatea_Neamt/index.html

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    28/57

    Duzeul !ro!riu-zis a luat fiinţă în anul 1*5' când s-au săr ătorit 5%% de ani durcarea !e tronul Doldo"ei a lui Otefan cel Dare mult tim! această unitate fiind considea fi un muzeu al 9etăţii Neamţ.

    Gn 1*'+ muzeul a fost mutat în localul actual în care a funcţionat Oc7omnească ridicată în 1+53 unde au în"ăţat on 9rean#ă asile 9onta etc. Gntre anii1*+' e6!oziţia de ază a fost reor#anizată com!let că!ătând forma actuală

    Duzeul cu!rinde un număr de 43'4 de !iese muzeale dintre care 3'+ sunt "alori d !atrimoniu naţional cultural or#anizate intr-o e6!oziţie !ermanentă interdisci!linară.

    !"#"! %uzee de artă

    'u(eul de artă -iatra Neamţ

    7eţine o#ate colecţii de !ictură #rafică scul!tură şi ta!iserie semnate de aromâni renumiţi0 (ascăr orel @urel ăieşu 9.7. ta/i on ?uculescu Nicolae A@urelia C/iaţă ulia ălăucescu ş. a .

    ,eriodic sălile muzeului #ăzduiesc e6!oziţii tem!orare ale unor artişti din ţarăstrăinătate.

    'u(eul de artă Roman

    8r#anizată du!ă anul 1*'% e6!oziţia de ază cu!rinde lucrări ale unor cunoscartişti contem!orani0 8scar an Nicu :nea @urel Nedel Otefan otno# ş.a.

    3aleriile 5ascăr /orel -iatra Neamţ.ţ

    @u fost or#anizate în anul 1**2 în incinta lor funcţionând şi li răria umanCăzduiesc e6!oziţii ale artiştilor contem!orani.

    !"#"& %uzee de etnogra'ie

    'u(eul de etnografie -iatra Neamţ

    Gnfăţişează as!ecte ale locuinţei ţărăneşti tradiţionale de !e alea istriţei costu !o!ular românesc din zonă şi !rinci!alele meşteşu#uri din re#iunea su car!atică a Doldo=!relucrarea lemnului ţesutul tec.>.

    'u(eul de istorie i etnografie Bica(

    9u!rinde mărturii ar/eolo#ice şi etno#rafice !ri"ind locuirea ăii istriţei din cemai "ec/i tim!uri !ână în e!oca modernă

    2+

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    29/57

    'u(eul de istorie i etnografie ârgu Neamţ

    :6!une meşteşu#urile tradiţionale !racticate în zonăL într-un !a"ilion s!eciamena at sunt !rezentate o serie de instalaţii ţărăneşti de mare "aloare

    'u(eul de istorie i etnografie Bica(

    9u!rinde mărturii ar/eolo#ice şi etno#rafice !ri"ind locuirea ăii istriţei din cemai "ec/i tim!uri !ână în e!oca modernă.

    'u(eul etnografic Nicolae -o$a âr$e ti

    Nicolae ,o!a din Aâr!eşti cunoscut colecţionar !asionat dar şi creator de a !o!ulară autentică a or#anizat o colecţia etnofolclorică . Duzeul or#anizat în casa constituie cea mai interesantă colecţie muzeală sătească din udeţ rezultată din dra# !entru "esti#iile trecutului a unui mare amator şi creator de artă !o!ulară. Duzeul reune

    deo!otri"ă ar/eolo#ie numismatică etno#rafie artă reli#ioasă !recum şi creaţii !rocolecţionarului - măşti scul!tură în lemn etc.

    !"#"( %uzee de tiinţe ale naturii

    'u(eul de tiinţe ale naturii -iatra Neamţ

    @ luat fiinţă în anul 1*$% în imo ilul donat de re#retatul ulian @ntoneurmare a iniţiati"ei dr . Di/ai 9io anu. 7eţine o colecţie de !eşti fosili unică în lume dae6!onate foarte rare din #eolo#ia flora şi fauna munţilor Neamţului .

    'u(eul de tiinţe ale naturii Roman@ceastă unitate re!rezintă rodul !reocu!ărilor în domeniul cercetării şi "alorific

    e6!oziţionale a materialelor colectate din zona de confluenţă a Doldo"ei cu ireefectuate du!ă 1*$%

    5.! Cet2 +

    *urtea domnească -iatra Neamţ

    ituată !e un mic !latou ce domină centrul oraşului 9urtea 7omnească de la ,iat Neamţ este amintită !rima dată într-un document emis la 2% a!rilie 14*1 când OtefDare face danie mănăstirii trei sate E Hăneştii tolnicii şi Baurii !e istriţa mai os 9racăului care au fost din ocolul curţilor noastre de la ,iatraE. Gntr-un act din ' mai 1/otarul ocolului său este de a sta ilit şi ţinând cont că unul dintre satele ocolului este încă din 5 fe ruarie 14$+ !utem considera că înce!uturile 9urţii 7omneşti de la ,iatrasituează între anii 14$+ şi 14'5.

    niţial construcţiile nu au fost de mare am!loare du!ă cum rezultă din cercetar/eolo#ice între!rinse între anii 1*54-1*55. 7atorită fa!tului că din "ec/ile edificii nu s-

    2*

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    30/57

    mai !ăstrat decât !uţine elemente este #reu de estimat alcătuirea constructi"ă a aceansam lu ar/itectural. -au mai !utut identifica o !arte din !i"niţele casei domneamena ate şi fra#mente din latura sudică a zidului de incintă. ă!ăturile au scos la i"colţul de nord-"est al !i"niţelor !alatului cu!rinzând o încă!ere de acces un coridor lun !atru #alerii. Gn !i"niţă se !ătrundea !rintr-un #ârlici cu 12 tre!te de ste ar.

    9urtea şi-a înde!linit funcţiile s!ecifice !ână în secolul al M -lea a!oi tre!tatrolul ei s-a diminuat.

    *etatea 'u atină

    Gn munici!iul Roman oraş cu o o#ată şi îndelun#ată istorie aflat deseori în cunor im!ortante e"enimente din e6istenţa !o!orului nostru cel mai "ec/i monument istoride ar/itectură este 9etatea de ,ământ sau 9etatea Duşatină amintită !entru !rima oară într-document emis de cancelaria "oie"odului Roman Duşat la 3% martie 13*2.

    @ fost construită !ro a il de către ,etru Duşat =13'5-13*1> s!re sfârşitul domsale. :a era situată !e !latoul din stân#a Doldo"ei şi a"ea forma unei !otcoa"e fiind constru

    !e !rinci!iul !alisadelor din ârne de lemn şi !ământ. 9ercetările ar/eolo#ice efectuate aici do"edit că !alisada era constituită de fa!t dintr-un lanţ neîntreru!t de ordeie cu !eree6teriori întăriţi creându-se astfel !osi ilitatea ca a!ărătorii adă!ostiţi în aceste locuinţemereu la !ost. @ceastă !alisadă era !rote ată la e6terior !rintr-un "al de !ământ şi un şana!ărare ce se întindeau !ână la a!a Doldo"ei.

    9etatea Duşatină de la Roman nu a a"ut o e6istenţă mai îndelun#ată deoaremăsurile ado!tate de @le6andru cel un !entru consolidarea şi centralizarea statului feufrontierele sale ma6ime au făcut inutilă !rezenţa acestei fortificaţii în zona res!ecti"ă. Judecdu!ă ceramica şi mărturiile numismatice desco!erite se !are că în urul anului 141%înce!utul domniei lui @le6andru cel un cetatea de la Roman a fost a andonată.

    *etatea Nouă a Romanului

    @!ro6imati" 5 ;m de oraş !e malul stân# al iretului a fost identificată şi cercar/eolo#ic 9etatea Nouă a Romanului.

    ituată !e teritoriul localităţii Câdinţi =comuna a#na> aceasta este o fortifica !iatră construită în tim!ul lui Otefan cel Dare şi constituie sin#ura cetate ce nu s-a ridconform tradiţiei şi !racticii medie"ale !e locuri dominante #reu accesi ile.

    9onstruită !ro a il în 14$$ când Otefan cel Dare se străduia să creeze !uncterezistenţă şi în !artea sudică a ţării 9etatea Nouă de la Câdinţi era alcătuită dintr-un nucleziduri încon urat de un şanţ de a!ărare !a"at cu les!ezi de !iatră. Aerenul nisi!os şi insta il a o li#at la amena area unui !at din ârne de ste ar !este care s-au turnat tconstrucţiilor de !iatră. Nucleul fortificat cu!rindea a!ro6imati" şa!te turnuri circulare le !rin ziduri şi dis!use în limitele unui !lan stelat.

    7istrusă în tim!ul cam!aniei otomane din 14'$ condusă de Do/amed al -lea cet"a fi refăcută !ână în fe ruarie 14'+ când rea!are documentar !ârcăla ul de 9etatea Nouă !rima umătate a secolului al M M-lea zidurile cetăţii erau în !icioare însă !ro!rietarul DCâdinţi (u!u o#dan a folosit !iatra din aceste ziduri !entru a construi -alatul din 3âdinţi iar

    3%

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    31/57

    :!isco!ul de Roman C/erasim a folosit !iatra !entru a construi zidurile de incintă ale!isco!iei.16

    *etatea Bâtca Doamnei

    esti#iile ar/eolo#ice de !e âtca 7oamnei au fost desco!erite de către fondatoruDuzeului de storie din ,iatra-Neamţ 9onstantin Dătase esti#iile dacice de !e â7oamnei ocu!ă o su!rafaţă de a!roa!e 2%.%%% m2 !e creasta înălţimii folosindu-se !central şi terasele "estice iar în unele cazuri şi su!rafeţele ni"elate în mod s!ecial !enconstrucţii. Ni"elul de locuire antică este destul de su!erficial =uneori cu o #rosime de sucm> şi ca atare a a"ut mult de suferit de !e urma construcţiilor feudale a tranşeelor să!acursul celor două răz oaie mondiale şi a !lantaţiilor de conifere.

    -au #ăsit două ni"ele de locuire0 unul datând din secolul al -lea î. r. cecores!unzător !erioadei dintre secolele î. r. şi d. r.

    9eramica uzuală şi mai ales ceramica !ictată o iectele de !odoa ă armele şi unde fier do"edesc un ridicat ni"el de dez"oltare socială şi o intensă "iaţă economică.

    *etatea. Neamţ

    9etatea- Neamţ este o creaţie moldo"enească ridicată la sfârşitul secolului al Mde către ,etru =13'4-13*1>. 9ercetările ar/eolo#ice au scos la lumină urme materiale dsfârşitul secolului al Ml - lea şi monede de ar#int de la ,etru .

    9onstrucţia cetăţii s-a efectuat în două eta!e. ,rima eta!ă din tim!ul domniei l,etru Duşat s-a concretizat !rin ridicarea unui fort central a!roa!e !ătrat cu funconstruită în tre!te ada!tată la forma terenului !e care s-au ridicat ziduri #roase de 2 - 3înalte de 12 m !re"ăzute cu creneluri şi cu !atru turnuri de a!ărare în colţuri. Gn e6te

    zidurile erau susţinute de 15 contraforturi !uternice şi im!unătoare.Gn interior e6istau ziduri de incintă care măreau rezistenţa zidurilor e6terioacurtea interioară e6istă o fântână care a un#ea la !ânza freatică. @ceste ziduri ale foconstruit de ,etru Duşat s-au !ăstrat ine !ână în !rezent.

    @ doua !erioadă de construcţie a cetăţii a fost în tim!ul domniei lui Otefan cel D=145'-15%4>. @cum s-a adău#at curtea e6terioară de circa +%% m2 şi a fost ridicatăcentură de ziduri cu 4 astioane semicirculare care să !oată rezista artileriei de asediu.

    Daterialele de construcţie folosite în cele două !erioade de ridicare a cetăţii au fo ţinute din îm!re urimi0 #resie şisturi "erzi olo"ani !ietriş nisi!. Dortarul folo !riză !erfectă şi du!ă $%% de ani s-a do"edit a fi mai rezistent decât !iatra.

    storia 9etăţii- Neamţ este strâns le#ată de z uciumatul trecut al ţării. @ rezistanul 13*5 su domnia lui Otefan Duşat atacului tru!elor re#elui ma#/iar i#ismun(u6em ur# a res!ins în anul 14'$ su domnia lui Otefan cel Dare atacul lui Da/omed lea cuceritorul 9onstantino!olului în fruntea unei armate de 2%%.%%% de oameni.

    eremia Do"ilă reface 9etatea- Neamţ care se !are că nu a a"ut distru#eri mariaşezat aici o #arnizoană militară. 9etatea- Neamţ şi-a desc/is !orţile în faţa oştenilor lui Di

    1$4 7ornescu Daria 7ornescu ictor oarele Doldo"ei 15%4-2%%4 :ditura 8!tima aşi2%%3.

    31

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    32/57

    iteazul care se !roclamă domn al Doldo"ei realizând astfel !rima unire a celor treiromâneşti în anul 1$%%.

    Gn tim!ul domniei lui asile (u!u =1$34-1$53> cetatea a fost întărită. ,entru a în"i#ilenţa ,orţii a înfiinţat în cetate o mănăstire !e care a !us-o su ascultarea Dănăstirii- e

    'onumentul . mausoleu al vânătorilor de munte g& Neamţ

    . Donumentul - mausoleu al "ânătorilor de munte este Eînc/inat eroilor careînfruntat ur#ia focului duşman şi au înscris !a#ini de #lorie şi ertfe în istoria Răz oiuReîntre#ire a Neamului la Aâr#u- 8cna Dă#ura 9ireşoaia şi la 9oşna. ,e latumonumentului sunt trei !lăci de marmură0 una aminteşte data de 2' iulie 1*1' când "ânătomunte !leacă !e linia frontuluiL o !lacă mare cu!rinde numele celor 1'2 E"ânători de mcăzuţi !e câm!ul de onoareE şi a treia cu!rinde te6tul dedicat dez"elirii monumentului.

    ,e soclu mai sunt două asoreliefuri realizate în ronz de către A/eodor unul !rezintă o femeie înari!ată îm răcată în /aine de roman cu o s!adă la şold în mi

    ce face un salt de !e un "ârf de munte. :a sim olizează România. Gn mâna stân#ă ţine st

    României s!ri inită !e umăr iar în mâna drea!tă întinsă are o coroniţă de lauri. @l d asorelief !rezintă militari români a"ântându-se în lu!tă. ,e o trea!tă su!erioară a socluluiaflă un "ultur mare din ronz ce-şi ia z orul către "est la fel ca ostaşii !rimului ata"ânători de munte !orniţi s!re frontul de lu!tă. Gn !artea de nord a!are la su!rafaţă crmausoleului su forma unui mormânt cu les!edea nea#ră cu o cruce al ă !e ea.

    +anul 1ncuţei

    9onstrucţia datează din secolul al M -lea. Di/ail ado"eanu care l-a nemuritor !rin o!erele sale scria că)+anul 1ncuţei nu era %an# era cetate& 1vea ni te

    (iduri groase de ici $ână colo i ni te $orţi ferecate6 In cu$rinsul lui se $uteau o$lo ioameni# căruţe i vite6 )

    :ra frec"entat de ne#ustorii care se de!lasau !e alea Doldo"ei s!re Bălticeni şucea"a sau s!re Roman şi aşi cât şi de localnicii care "eneau la târ#ul de la Au!ilaţi.

    de !o!as era renumit !rin "inul un ser"it de71ncuţa cea tânără,# care tot ca i maică.sa# s$râncenată i vicleană# um"la ca un s$iridu 8ncolo i 8ncolo# cu catrinţa.n "râu )

    9onstrucţia de azi refăcută !entru a !ăstra tradiţia şi s!ecificul locului daramena ări cores!unzătoare cerinţelor actuale oferă turiştilor un !o!as a#rea il.

    5.5 Centre etnofol3lor+3e d+n 6,de ,l Nea

    Aradiţiile îm racă di"erse forme în udeţul Neamţ #ăsindu-se ade"ărate centr-folclorice . @cestea !rezintă o o#ată tradiţie în ceea ce !ri"eşte lucrurile confecţiomanual0 scul!turi în lemn şi !iatră roderii ţesături îm!letituri din nuiele !ielărie !o!ulare co"oare.

    8 caracteristică a!arte o re!rezintă ar/itectura tradiţională casele din lemnîn"elitori din draniţă şi ornamente din lemn #arduri din lemn cu stâl!i scul!taţi şi ornamentate etc.

    32

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    33/57

    n alt s!ecific al zonei îl re!rezintă o iceiurile cu ocazia di"erselor e"enimen=săr ători nunţi otezuri înmormântări> manifestări cu s!ecific local tâmeşteşu#arilor care constituie ade"ărate !arade ale !ortului !o!ular tradiţional. ,rinci!alcentre etnofolclorice din udeţ sunt0

    @#a!ia mănăstire F centru de ţesături =co"oare>Lălţăteşti F centru de ţesături Daria si ulian Di/alac/iLicaz @rdeal F centru de ţesături @RA,8,Lir#ăoani F centru co ocărieLotesti F centru de ţesături =cu"erturi co"oare şter#are>L

    9ea/lău - centru de ţesături= co"oare> Daria ,orfirL7ămuc F centru de co ocărie @le6andru CainaL,etricani FAîr!eşti F centru de măşti Nicoale ,o!a L,i!iri# F 7ol/esti F centru de co ocărie Nicolae 7ol/escuLRăucesti F centru co ocărie oana ar"araLRăz oieni mănăstire F centru de ţesături =car!ete> si o iecte de cultL

    ă ăoani - centru de ţesături =co"oare>L

    Aazlău F arta lemnului =!orţi>LAimiseşti F centru de măşti on @l uL?olici F arta lemnuluiL

    ânători (unca F arta lemnului asile Caman

    %e te ugari 9reaţiile de arta !o!ulara constituie unul dintre domeniile culturii !o!ulare în ca

    !o!orul român a realizat în decursul istoriei sale "alori cu totul im!resionante . @!licconstanta a le#ilor decorati"e !e !iesele de arta !o!ulara are dre!t consecinţă realizarea uno iecte artistice remarca ile ceea ce face ca numeroase creaţii de arta !o!ulara sa de"ină

    de multe ori unicate ale tezaurului culturii noastre !o!ulare.7intre meşterii cunoscuţi astăzi cu e6!oziţii si lucrări !u licate menţionez !e 0 Nicolae ,o!a F Aăr!eşti

    on @l u - Aimişeştiasile Caman - ânători Neamţ

    @le6andru Căina - 7ămuc Nicolae ,o!a s-a născut in 1*1* in satul Aăr!eşti comuna ,etricani în !rezent

    un meşter !o!ular renumit !rin măştile sale !entru @nul Nou sau cele scul!tate în lemins!irate din "iaţa de zi cu zi.

    Deşterul a e6!us creaţiile sale în oraşe de !e toate continentele şi a !u licat şi do

    cărţi. on @l u născut !e data de ' iunie 1*4+ în satul Aimişeşti udeţul Nea"estit creator de măşti !o!ulare fiind mem ru al @sociaţiei 9reatorilor ,o!ulari şi mem@cademiei @rtelor Aradiţionale din România E

    asile Caman s-a născut !e * ianuarie 1*3*L meşter !o!ular "estit !rin scul!tusale în lemn şi cata!etesme de iserică.

    @le6andru Caină s-a născut în anul 1*34 în satul 7ămuc şi lucrează de la 14scul!tură în lemn realizând !e lân#ă statuete din lemn şi rame dra!erii lucrate cu mul#ust. @ !artici!at la e6!oziţii naţionale unde a câşti#at !remii !entru !ictura sa nai"ă.

    33

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    34/57

    5.8 M2n2st+r+

    #"%ănăstirea)*eamţ

    Gnce!uturile "ieţii mona/ale în zona Dănăstirii- Neamţ s-au datorat si/astrilor cîşi duceau "iaţa în sin#urătate sau în #ru!uri mici şi care au ridicat mici aşezăminteru#ăciune.

    9ercetătorii consideră că ,etru Duşat a transformat sc/itul în mănăstire ridicâ !rima iserică din !iatră situată în !artea centrală a incintei. @ceasta a suferit stricăciutim!ul !uternicului cutremur din 2* au#ust 14'1. 7u!ă cataclism domnitorul Otefan cel Da /otărât construirea unei iserici noi cu /ramul &Gnălţarea 7omnuluiE =la 4% de z,aşte> !e care a sfinţit-o cu mare alai în anul 14*' du!ă "ictoria o ţinută în 9o9osminului îm!otri"a re#elui !olon oan @l ert

    iserica este !rinci!alul monument istoric şi de ar/itectură moldo"enească dincinta mănăstirii de o ele#anţă şi frumuseţe deose ite. 7imensiunile şi monumentalansam lului au s!orit !rin introducerea în construcţie a unor elemente noi0 !rid"orul situfaţa intrării şi sala mormintelor sau #ro!niţa am!lasată între !ronaos şi naos.

    Aurnul clo!otniţă situat la intrarea !rinci!ală !e latura "estică a incintei ne aim!unător !rin înălţimea sa şi !rin #randoarea !ortalului stră uit de uşi #rele de ste ar feîn metale.

    Dănăstirea- Neamţ a fost !ro!rietara unui im!ortant tezaur de o iecte de ma"aloare istorico-artistică din care multe se !ăstrează şi în !rezent. nele s-au !ierdut iar se #ăsesc în diferite muzee din ţară şi din străinătate.

    coana Daicii 7omnului este o icoană !rocesională de mari !ro!orţii aşezat

    naosul isericii. 9/i!ul Daicii 7omnului cu ,runcul !e raţul stân# este !ictat în faţa icoaneiar c/i!ul fântului Dare Ducenic C/eor#/e este !ictat !e cealaltă faţă.coana este cunoscută şi su numele de (idianca datorită ori#inii sale

    Gnc/inătoarea datorită e"la"iei credincioşilor care o consideră făcătoare de minuni.i lioteca Dănăstirii - Neamţ este considerată Ecea mai "ec/e din ţarăE de"eni

    Ecea mai o#atăE !rin numărul "olumelor şi !rin "aloarea conţinutului lor. = . ",orcescu 1*+1> nele lucrări care au a!arţinut mănăstirii se #ăsesc în !rezent în alte insti1'

    Danuscrisul cel mai "ec/i !ăstrat la Dănăstirea- Neamţ este un &Aetrae"an#/elE !er#ament scris la sfârşitul secolului al Ml -lea

    @ici s-au format marii mitro!oliţi ai moldo"ei osif Duşat Aeoctist C/eor#/eau !o!osit şi s-au ins!irat de la călu#ări marii noştri cronicari.

    $"%ănăstirea +Bogoslovul

    @ceastă iserică situată în cimitirul Dănăstirii - Neamţ are /ramul fântul:"an#/elistul =Aeolo#ul sau o#oslo"ul>. 9lădirea actuală s-a construit !e locul unei isemai "ec/i !ro a il din 14%2. 9onstrucţia este realizată din !iatră şi cărămidă cu un in1' Blorea asile storia @rtei Româneşti I!erion aşi 1**1

    34

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    35/57

    !lăcut şi luminos. @ fost ridicată în anii 1+34-1+35. Gn su solul isericii se #ăseşte Eosau E#ro!niţaE unde sunt de!use osemintele tuturor călu#ărilor şi ale mirenilor ce auînmormântaţi în cimitirul mănăstirii.

    !"%ănăstirea +,'ântul -.eorg.e+

    ,rimul locaş de înc/inare din Dănăstirea - Neamţ situat în !artea centrală a incinactuale a fost reconstruit în re!etate rânduri !ăstrându-se /ramul fântul C/eor#/e. Gn1+2$ !e temeliile "ec/i a fost ridicată iserica aflată în !rezent între c/iliile de !e latura da incintei deoarece cu !rile ul lucrărilor de restaurare din !erioada 1*53-1*$1 a fost deşi mutată !e actualul am!lasament.

    &",c.itul +/ovidenia+ 0sc.it de călugări1

    iserica are /ramul E ntrarea în iserică a Daicii 7omnuluiE =21 noiem rie> că!ătând numele de la /ram =E"o"ideniaE este termenul sla" al cu"ântului Eintrarea&&>.

    ,rima iserică din lemn a fost construita în secolul al M -lea când sc/itunumea lătiorul. n anul 1'4* a fost ridicată iserica cu /ramul actual care a fost reconîn forma actuală din !iatră şi cărămidă şi sfinţită în anul 1+5'. c/itul este situat la cea 1 distanţă !e direcţia sud-est de Dănăstirea - Neamţ.

    (",c.itul +Procov+ 0sc.it de călugări1"

    iserica are /ramul E@co!erământul Daicii 7omnuluiE =1 octom rie> şi se acea 3 ;m de Dănăstirea - Neamţ. @ fost construită în anul 1'%$ într-o !oiană numită de D

    ado"eanu E,oiana RaiuluiE datorită liniştii şi frumuseţii !eisa ului de aici.9& ,c.itul 23coana+ 0sc.it de călugări1

    c/itul este situat la + ;m nord-"est de Dănăstirea - Neamţ s!re "est în !oiaRusu în susul !ârâului coana . iserica are /ramul E c/im area la BaţăE =$ au#ust>. caminteşte de momentele istorice ale anului 1+21 care au determinat conducerea mănăstiascundă coana Daicii 7omnului cu ,runcul şi alte o iecte de mare "aloare istorică şi artisîn !ădure. Gn !rezent locul se numeşte 9erdacul coana.

    4"%ănăstirea),ecu 0%ănăstire de călugări1@şezată la 1% Km de Dănăstirea Neamţ !e o "ale sin#uratică ce te îndeamn

    linişte Dănăstirea ecu se înalţă între culmile îm!ădurite şi ine"oitoare ca o monumencetate mona/ală a Doldo"ei @ fost fondată de către Nestor rec/e în anul 1$%2 ,rin !oziţia !e "alea !ârâului ecu afluent al 8zanei într-o zonă de o frumuseţe deose ită cu !ădua un# !ână în a!ro!ierea şoselei modernizate Dănăstirea - ecu constituie un o iecti" tuim!ortant.

    35

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    36/57

    iserica cu /ramul EAăierea ca!ului fântului oan otezătorulE =2* au#usar/itectura interioară s!ecifică stilului moldo"enesc dar în e6terior ca!ătă înfăţişarea stilmuntenesc e6ce!ţie făcând turla de !e naos. Baţada este li!sită de contraforturi şi îm!ărţită în două câm!uri de un râu clasic muntenesc format din două rânduri de cărăaşezate !ieziş în formă de zimţi. ,ictura interioară în stilul Renaşterii datează din anul 1

    9ata!eteasma a fost scul!tată în stil aroc şi este !oleită cu aur. ,e iconostas icoaDaicii 7omnului are o deose ită "aloare istorico-artistică făcând !arte din cata!eteas !araclisului din 9etatea- Neamţ. Gn interior sunt mormintele ctitorilor iar în e6terimitro!olitului arlaam fost ucenic şi e#umen la această mănăstire

    Aurnul din colţul de nord-"est zis al Ditrofanei soţia lui Nestor rec/e ar !arter oltit în semicilindru şi trei ni"eluri su!ra!use. 9el din colţul nordic nu se mai !ăstreîn între#ime iar în cel din colţul sud-estic la eta se află !araclisul cu /ramul E@dDaicii 7omnuluiE. Aurnul din colţul sud-"estic îşi !ăstrează caracterul de turn de a!ărare#uri de tra#ere !e două ni"eluri. n e6terior !e faţada sudică a turnului din colţul sud-esticstema Doldo"ei scul!tată în !iatră re!rezentând ca!ul de our şi un scut flancat de simsoarelui şi al lunii. e consideră că stema a a!arţinut 9etăţii- Neamţ şi a fost adusă aici în 1

    Dănăstirea - ecu are un tezaur "aloros format din o iecte de cult şi de ritue6ecutate din metal !reţios roderii cu fir de ar#int şi de aur îm!odo ite cu !erle sau !reţioase manuscrise şi cărţi "ec/i.

    5"%ănăstirea),i.ăstria0%ănăstire de călugări >

    Dănăstirea- i/ăstria are /ramul ENaşterea Daicii 7omnuluiE =+ se!temadă!ostită la !oalele muntelui într-o mică de!resiune cunoscută su numele de !o@tanasie sau i/ăstriei.

    7imensiunile sunt reduse cu o sin#ură turlă !e naos. Aurla de formă cilindric

    s!ri ină !e o ază octo#onală. @cest edificiu re!rezintă din !unct de "edere ar/itectoniînc/eiere a stilului moldo"enesc care a atins o ma6imă înflorire în secolele M şi M9ata!eteasma este scul!tată în lemn de tei şi este !oleită cu aur a"ând aceeaşi "ec/ime ca iserica.

    storia z uciumată a acestor locuri a influenţat şi dez"oltarea mănăstirii care amult de suferit în decursul "remurilor. 7u!ă distru#erile din anul 1+21 când a fost incendde turci a fost refăcută în 1+24 cu s!ri inul mitro!olitului eniamin 9ostac/e.

    Gn sud-estul incintei !e o temelie înaltă de !iatră este ,araclisul E finţii ,ăoac/im şi @naE =* se!tem rie> construit în anul 1*4$ care deţine numeroase scu

    miniaturi în lemn realizate de !rofesorul C/. C/eor#/iţă.aloarea artistică este dată şi de !ictura în ulei realizată de rineu ,rotcencu

    e6celent !ortretist care a reuşit să îm ine frumosul umanizat su influenţa artRenaşterii cu o#ăţia s!irituală a artei izantine.

    Dănăstirea are un zid de incintă nu !rea înalt !e colţul de nord-est ridicânduturnul-clo!otniţă clădit în 1+25.

    3$

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    37/57

    6",c.itul),i.la0,c.it de călugări1

    c/itul cu /ramul ENaşterea fântului oan otezătorulE =24 iunie ânzien7ră#aica> a a!ărut din dorinţa si/astrilor de a a"ea un locaş de înc/inăciune. ,rima iserică construit la înce!utul secolului al M -lea !e temelia ei ridicându-se în anul 1+13 clăactuală din lemn cu o sin#ură turlă !e naos. ,ictura în frescă a fost realizată în anii 11*'4. 9ata!eteasma este scul!tată în lemn de tei !oleit cu aur.Gn incintă s-au construit recent clădiri s!aţioase care adă!ostesc stărar/ondaricul şi c/iliile călu#ărilor cu o ar/itectură care face cor! comun cu natura din ur.

    ,e !ris!a în#ustă a unei stânci la adă!ostul unui loc de !iatră se află o isericmică Edintr-un radE cu /ramul E c/im area la faţăE =$ au#ust> ridicată de E7um

    oniţă ,aşcanul 9antacuzinoE în anul 1'3$ şi două c/ilii de lemn din secolul al MlM(ucrată în formă de cora ie din ârne de lemn iserica se !ăstrează a!roa!e în starea in

    nteriorul !uţin luminat şi foarte sim!lu !une în e"idenţă cata!eteasma a!roa!e în miniat !ictată în ulei în secolul al M -lea.

    #7",'ânta 8eodora" 9ântâna i pe tera care a adăpostit)oGn Dunţii i/lei a !ustnicit la sfârşitul secolului al M -lea fânta Aeodora din

    ânători E...fiica lui Joldea @rmaşulE de la 9etatea - Neamţ.ăl ăticia codrului care o izola de contactul cu oamenii şi mulţimea stâncilor

    i ofereau adă!ost au !ermis fintei Aeodora să trăiască în sin#urătate a!roa!e 3% deBructele !ădurii îi asi#urau /rana iar Eo mică sco itură !ătratăE în care se aduna a!a !reci!itaţii numită EBântâna fintei AeodoraE îi !otolea setea.

    Gn condiţii "itre#e înfruntând furtuni în tim!ul "erii şi #eruri iarna !urtâîm răcăminte sumară fânta Aeodora a #ăsit calea s!re ec/ili rul s!iritual şi şi-a în

    sufletul s!re dumnezeire.,eştera în care se odi/nea era la numai câţi"a zeci de metri de EfântânăE intrafiind asi#urată de o des$icătură verticală 8n $ăretele (idului de stâncă # =N. 9reţulescu 1*%'>Gn interiorul umed şi !uţin luminatse face o sco"itură a$roa$e rotundă# 8n mi locul căreia (aceo stâncă lată i $uţin 8naltă&&& -iatra din mi loc 8i slu ea dre$t vatră# $e care a$rindea# din când 8n când# câte $uţin foc#&&& $entru# a. i de(morţi tru$ul "iciuit de vânturile iernii; $ăreţii $oartă 8nadevăr urmele negre ale unui fiim 8nădu it&&& Du$ă cum se (ice# ea a trăit 90 de ani 8n aceastăvi(unie&&&=9alistrat o#aş 1*21>

    ##"%ănăstirea)Agapia

    Dănăstirea - @#a!ia cu /ramul E finţii @r/an#/eli Di/ail şi Ca"rilE =+ noiemeste situată !e "alea !ârâului @#a!ia =Ao!oliţa> la !oalele culmii Dă#ura.

    iserica din incintă a fost construită din !iatră şi cărămidă du!ă un !lan ar/itecturtreflat asemănător isericii EArei erar/iE din aşi cu turlă !e naos cu c/eltuiala atCa"riil =fratele domnitorului asile (u!u> şi a soţiei sale (iliana în !erioada anilor 1$1$44. Gn anii următori s-a construit zidul de incintă cu c/ilii eta ate şi turnul clo!otn !ortalul căruia se !ătrunde în mănăstire.

    3'

  • 8/17/2019 Atestat Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Neamt

    38/57

    @ fost locuită de călu#ări !ână în anul 1+%3 când mitro!olitul eniamin 9ostatransformă în mănăstire de maici.

    ,e latura de sud a clădirii incintei la eta în cor!ul de c/ilii al stăreţiei aconstruit cu anii lăsaţi de Ditro!olitul eniamin 9ostac/e şi de sora sa :lisa eta 9ostac/ !rima stareţă a Dănăstirii - @#a!ia !araclisul care are ca /ram !rinci!al ENaşterea Da7omnuluiE sfinţit în anul 1+4'.

    iserica cu /ramul E finţii @r/an#/eli Di/ail şi Ca"rilE din incinta mănăstirii a freno"ată de mai multe ori. 9u !rile ul reno"ării din anul 1+5+ interiorul isericii a fost de Nicolae Cri#orescu. 9u toate că a"ea doar 1+ ani acesta a realizat o remarca ilă suicoane !line de lumină mişcare şi realism. ,ictorul a folosit modele "ii alese cu multă !entru a realiza !ortretele sale . ,entru a realiza icoana !roorocului 7aniel şi-a făcauto!ortretul.

    Sfinţii lui 3rigorescu sunt vii# omene te vii i destul de sfinţi $rin e $resia de"unătate# de 8ndurare i de evlavie# $e care $ictorul a tiut să le.o dea fără să.i desfigure(e#

    fără să.i "i(anti(e(e $rea mult# 8nţelegând distinctiv că un sentiment ceresc nu $oate decât 8nfrumuseţa o figură omenească & =@l. la/uţă 1*1%>

    Duzeul de artă medie"ală şi reli#ioasă cu!rinde e6!onate din secolele M - Micoane de mare "aloare artistică o iecte de artă şi de cult roderii şi cusături cu fir de !erle "erita ile cusute !e catifea cărţi de cult în manuscris sau ti!ărite le#ate în ferecu ornamente de ar#int aurit.

    i lioteca are în !atrimoniu în ur de 12.%%% de "olume manuscrise şi ti!9ea mai "ec/e ti!ăritură este o E(itur#/ie a fântului oan risostomE ediţie ilinintitulată EDesse CrecSue (atineE ti!ărită la ,aris în anul 153'.

    Gn afara incintei Dănăstirii - @#a!ia !oate fi "izitată isericaSfântul loan Bogoslovul s!re care urcă o alee de !iatră în scări numită E7rumul "eşnicieiE construită din lemn în formă de cora ie şi este situată în mi locul cimitirului. :ste consid

    !rima iserică din 9om!le6ul Dănăstirii @#a!ia din ale. @ suferit distru#eri numeroasede fiecare dată a fost reconstruită aşa cum a fost.n !artea de sud a mănăstirii este iserica E 1dormirea 'aicii Domnului E

    construită din lemn la sfârşitul secolului al M -lea.(a Dănăstirea - @#a!ia se !ăstrează foarte multe icoane îm răcate în ar#int au

    candele de ar#int cizelat şi frumos ornate cruci scul!tate în lemn de c/i!aros şi le#ate în fili#ran de ar#int sau de aur roderii e6ecutate artistic în fir de aur şi ar#int odă di

    Icoana 'aicii Domnului# aşezată în strană în iserica E finţii @r/an#/eli Di/ail şCa"rilE este considerată de mare "aloare făcând !arte din cate#oria celor cinci i izantine foarte "ec/i "estite în ţara noastră. Aradiţia o co oară !ână în secolul afirmându-se că ar fi una din icoanele !urtate !e zidurile 9onstantino!olului în anul $2când acesta a fost încon urat de !erşi. =Dona/ia :ustoc/ia 9iucanu 1*++>.

    8 altă icoană "ec/e este fânta @na cu Daica 7omnului !runcă în raţeîm răcată în ar#int şi aşezată !e !erete în iserica E finţii @r/an#/eli Di/ail şi Ca"rilE !artea drea!t


Recommended