Valorificarea Potentialului Turistic - Judetul Sibiu

Academia de Studii Economice

EAM

“Valorificarea potentialului turistic al

Judetului SIBIU”

Nistor Teodor – an III – gr. 4/1330

Valorificarea potentialului turistic al judetului Sibiu

I. Date generale

Judetul Sibiu este situat in centrul Romaniei la rascrucea drumurilor comerciale

dintre est si vest, dintre Balcani si Europa Centrala. Suprafata de 5.422 km patrati,

reprezinta 2,3% din teritoriul tarii, se intinde intre 45 28' si 46 17' latitudine nordica si

intre 26 35' si 24 57' longitudine estica.

Din suprafata totala a judetului de 543.248 ha, ponderea cea mai mare o detin

suprafetele agricole cu 306.637 ha (56,5%), 186.748 ha (34,2%) padurile si alte terenuri

acoperite cu vegetatie forestiera, si 9,2% terenuri neagricole si terenuri cu alte categorii

de folosinta.

Numarul unitatilor active din industrie, comert si alte servicii din judetul Sibiu a

ajuns la 7322 la sfarsitul anului 2003, reprezentand 16,61% din totalul inregistrat la nivel

regional. Situatia firmelor active in judetul in functie de numarul de lucratori este

urmatoarea: intre 0-9 lucratori – 7322 de firme; intre 10-49 lucratori – 6205 de firme,

intre 50-249 lucratori – 240 de firme, peste 250 de lucratori – 57 de firme. Procesul de

privatizare este complet incheiat, capitalul privat investit in zona reprezentand peste 90%

din capitalul total investit.

In cadrul economiei judetului, industria se afla pe primul loc, cu o pondere de

38,72% din Produsul Intern Brut, aceasta fiind urmata de agricultura, constructii, comert

si servicii. Printre alte ramuri ale economiei sibiene, mai putem aminti industria

constructoare de masini (BILSTEIN Compa), industria confectiilor (MONDEX),

industria produselor alimentare (SCANDIA) si industria de rechizite scolare (FLARO),

fabrici noi de componente electrice si electronice (SIEMENS). Valoarea totala a

investitiilor straine pe care Zona Industriala Vest o va aduce Sibiului in urmatorii ani va

depasiti, conform estimarilor, 70 mil. EUR. Un exemplu bun de investitie semnificativa

poate fi cel al corporatiei CONTINENTAL AG, tot in Sibiul isi are sediul si Bursa

Monetar Financiara si de Marfuri.

In anul 2007, Sibiu a fost desemnata Capitala Europeana a Culturii, impreuna cu

Luxemburg. Acesta este cel mai important eveniment din istoria orasului, prin care se

promoveaza, prin dialog multicultural, multietnic si imaginea orasului si a Romaniei in

lume.

Drumurile publice insumeaza un total de 1599 km dintre care: drumuri nationale

257 km; drumuri judetene si comunale 1342. densitatea drumurilor publice pe 100 kmp

teritoriu ajunge la valoarea de 29.4.

Populatia judetului sibiu are un totatl de 422.269 locuitori dintre care 205.337

reprezinta genul mascului (48,62%) si 216.922 (51.38) genul feminin. 67,59% din

populatie este repartizata in mediul urban iar diferenta in mediul rural (32,4)%. In anul

2006 la nivelul judetului Sibiu existau 111.144 persoane ocupate din care 2074 persoane

in Agricultura, 58.210 in Industrie si constructii si 50.860 in servicii.

Desi relieful judetului este predominant de deal si de munte, aproape 50% din

suprafata judetului este ocupata de deal si podis, 30% de munte, iar 20% zona

depresionara de contact, agricultura este bine reprezentata de atat de sectorul vegetal cat

si de cel de crestere a animalelor. Dispunand de pasuni si fanete naturale, si posibilitatile

de cultivare in luncile raurilor, in zona montana si sub-montana, agricultura judetului este

profilata pe cresterea animalelor, preponderent cresterea ovinelor ca activitate de traditie,

dar si pomicultura si culturi vegetale.In zona colinara si de podis, se cultiva cereale,

cartofi, legume, dar este dezvoltat si sectorul de crestere a animalelor, iar in Podisul

Tarnavelor conditiile sunt propice culturii vitei de vie.

Rata somajului a coborat la 3.9 procente. Daca se ia in calcul munca la negru, rata

reala a somajului in judetul sibiu oscileaza, defapt, intre 1 si 2 procente. Cea mai mare

parte a somerilor este reprezentata de barbati. Din cei 6.763 de someri luati in evidenta,

2.840 sunt femei. Castigul mediu net in 2006 a fost de 755lei/persoana.

Cai de acces :

DN Brasov - Sibiu (E68)

DN7 Arad - Sibiu - Rm. Valcea

DN14 Cluj – Sibiu

feroviar din toate colturile tarii

II.Prezentarea potentialului turistic

Judetul Sibiu detine un potential turistic considerabil, atat din punct de vedere al

resurselor naturale, cat si al celor antropice.

Clima

Judetul se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate

munţilor din vecinătate. Clima este deci temperat - continentală ferită de excese. Media

anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi

maxime în iunie (113 mm).

Temperatura medie anuala este de 8,9 grade Celsius. Primele ninsori pot să cadă

în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul de zăpadă se menţine in

general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 de zile. Numărul mediu al

zilelor cu cer acoperit oscilează intre 140 in depresiuni si 170 la munte.

În legătură cu variaţia temperaturii în cursul anului, trebuie analizat şi fenomenul

îngheţului. Cunoaşterea acestui fenomen interesează îndeaproape agricultura. Primele zile

de îngheţ apar cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu

îngheţ se prelungesc, la munte, pana in luna mai.

Îngheţurile târzii de primăvară sunt dăunătoare pomilor fructiferi şi vitei de vie,

iar cele timpurii, de toamna, aduc stricăciuni unora dintre culturile de legume şi

zarzavaturi.

Zona Transilvaniei, din care face parte şi Sibiul, iarna este supusă unor invazii de

aer rece si umed, venit din nordul si nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda

si Groenlanda ( aer polar - oceanic) care aduce zăpadă şi ger. Vânturile dominante, cu

frecventa cea mai mare, sunt cele din nord - vest Vântul care bate dinspre Mureş se

numeşte local „Mureşan”.

Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare ( Mâncătorul de zăpadă)

care se manifesta la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munţilor.

Fiind un vânt fohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru activităţile

agricole.

În urma măsurătorilor efectuate de Staţia Meteo Sibiu, în ultimii zece ani s-au înregistrat

inversiuni de origine termică, dinamică şi frontală; anual se produc în jur de 100 de

inversiuni termice, frecvenţa cea mai mare revenind celor de natura termică (cca. 70,2

zile/an).

În momentul producerii fenomenelor climatice menţionate, în zonele montane

vremea este frumoasa, în schimb, în arealele depresionare, aceasta este închisă şi

nefavorabilă deplasărilor. Vara predomina vânturile oceanice umede din vestul Europei,

care determină ploile bogate din acest anotimp.

Relieful

Este variat si coboara n trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535m,

cu o creasta alpina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de

frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu

vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile

nalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul

Tarnavelor (cu altitudini de 600-700 m), Depresiunea larga a Sibiului. Aproximativ 30%

din suprafata este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de

platourile Tarnave, Hartibaci si Secase stabatute de vai adanci.

Reteaua hidrografica

Cursurile de apa sunt repartizate uniform pe intregul teritoriu al judetului Sibiu,

fiind reprezentate de rauri, lacuri naturale (glaciare si sarate) si lacuri artificiale (lacul de

acumulare de la Sadu fiind unul dintre acestea). Raurile cu cele mai intinse cursuri sunt

Olt - 53 km, Cibin - 80 km, Hartibaciu - 88 km, Sadu - 45 km si Tarnava Mare - 75 km

Principalele artere hidrografice din judetul Sibiu sunt: Olt (care inregisteaza debitul cel

mai mare, de 83,900 m3/s in sectiunea Sebes Olt), Cibin (cu un debit de 15,700 m3/s in

sectiunea Talmaciu), Sadu, Sevis, Saliste, Cisnadie, Arpasel, Avrig, care apartin

bazinului hidrografic al Oltului si Tarnava Mare (cu 11,450 m3/s in sectiunea Copsa

Mica) si Visa, din bazinul Muresului.

Resurse naturale

Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante.

De mare calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de

marmura a fost descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul

mai are resurse de nisip, argila, pietris, etc, folosite ca materiale de constructii. Alte

resurse naturale sunt padurile, care acopera 37% din suprafata judetului, pasunile,

fanetele, terenurile agricole cu flora si fauna bogate.

Fauna

Relieful si vegetatia caracteristica teritoriului judetului Sibiu favorizeaza prezenta

unei faune specifice zonei de munte si podis. padurile adapostesc specii de pasari ca:

mierla, vulturul plesuv, acvila de munte, corbul si cocosul de munte, iar dintre

mamiferele care populeazapadurile predomina lupul, vulpea, mistretul, ursul, caprioara,

capra neagra, rasul si mai rar veverita.

Fauna acvatica este reprezentata de specii ca: pastravul (in raurile de munte), mreana,

clean si crap in raurile de deal.

Vegetatia si flora

Ca urmare a reliefului predominant muntos si zonelor deluroase, circa 34,6% din

teritoriul judetului este acoperit de paduri (foioase si conifere). Vegetatia specifica

etajului subalpin este reprezentata de pajisti intinse, unde elementele floristice

predominante sunt iarba stancilor, iarba vantului, etc., iar in zona Muntilor Lotru,

suprafete intinse sunt acoperite de pasuni alpine. Dealurile din zona Tarnavelor sunt

acoperite de paduri de foioase si plantatii de vita de vie.

Bogatul patrimoniul natural al judetului Sibiu este reprezentat de 14 parcuri, monumente

sau rezervatii naturale:

1. Parcul natural Cindrel - zona protejata complexa de flora, fauna,

geomorfologica si hidrografica. Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural

Cindrel este relativ buna, insa este afectata de pasunatul excesiv si de practicarea unui

turism neecologic, precum si de braconaj. Localizare: Muntii Cindrelului. Etajul alpin si

subalpin al vrfurilor Cindrelul (2244 m), Steflesti (2285 m) si Contu Mare. Este situat n

arealul comunelor Gura Rului, Rasinari, Tilisca si Jina. Suprafata: 9873,9 ha

2. Parcul natural Golul alpin Fagaras - zona protejata complexa geomorfologica,

hidrografica, de flora si fauna . Starea de conservare a ecosistemului Parcului natural

Golul alpin Fagaras este relativ buna, nsa este afectat de pasunatul excesiv si de

practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj.

Localizare: Golul alpin al Muntilor Fagarasului, ntre Vrful Suru si Podagru.

3. Padurea Dumbrava - zona protejata complexa de flora, fauna, peisagistica si

culturala. Starea de conservare a ecosistemelor este relativ buna, nsa sunt afectate de

pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj. Pe

lnga aceste elemente negative ale actiunii antropice, Parcul natural Dumbrava Sibiului

este degradat si prin taierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea covorului

vegetal etc, de catre turistii neavizati. Localizare: La S-V de municipiul Sibiu, spre

Rasinari. Suprafata: 993 ha

4. Iezerele Cindrelului - este o rezervatie mixta, geomorfologica, hidrografica de

flora si fauna. Arealul comunei Gura Rului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei,

aproape de vrful Cindrel (2244 m). Cuprinde doua vai glaciare, cu lacurile Iezerul Mare

(1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adncime) si Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adncime).

Reliefului alpin I se adauga elemente floristice si faunistice interesante: salcia pitica,

degitaret, ridichioasa, capra neagra, prundarasul de munte pasare alpina.

Se intinde intre 1750 2205 m si 2205 m altitudine. Suprafata: 609,6 ha

5. Rezervatia naturala Golul Alpin si lacul Balea

Rezervatie complexa, geomorfologica, hidrologica, de flora si fauna. Cuprinde relieful

alpin, flora si fauna din circul glaciar Balea, precum si lacul cu acelasi nume Dintre

elementele floristice specifice: jnepen, ienupar, floarea de colt, smirdar, bujor de munte,

afan; Dintre elementele faunistice: capra neagra si acvila de stanca. Starea de conservare

a Rezervatiei naturale Golul Alpin si lacul Blea (de tip complex) a avut de suferit dupa

construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus

datorita numarului mare de autovehicule si turisti care campeaza n zona, iar o serie de

specii de animale s-au refugiat n vaile din mprejurimi. Se nregistreaza si aici practicarea

unui turism neecologic si a pescuitului n lac.Localizare: Muntii Fagarasului, caldarea

glaciara Blea, ntre vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare

(2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Blii , n aria comunei Crtisoara. Suprafata:

180 ha

6. Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti - este un monument al

naturii cu valoare paleontologica, cu numeroase elemente minerale si specii de flora si

fauna fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme, numuluti, dinti de

rechin.

Localizare: in extravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei,

strabatuta de cursul Vaii Sadului. Suprafata: 60 ha

7. Dealul Zakel - Rezervatia de stepa din Valea Sarba – este o rezervatie

complexa de flora si fauna caracteristica arealului de stepa euro-siberian. Dintre

elementele care se gasesc aici enumeram: jales, steluta vinata, sachiz, frasinel, colilie,

negara. Localizare: in extravilanul comunei Sura Mare, intre Slimnic si Sura Mare, pe

versantul dealului Zakel si Valea Sarbei. Suprafata: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de

alunecari de teren). In ceea ce priveste Dealul Zakel (rezervatie de stepa, de tip complex)

datorita fenomenelor de alunecare si a lucrarilor de stabilizare versant, suprafata initiala a

rezervatiei s-a redus de la 11 la 5 ha

8. Rezervatia naturala Suvara Sasilor Talmaciu - este o rezervatie botanica.

Localizare: Pe valea rului Sadu, ntre localitatile Sadu si Talmaciu (430 m altitudine), in

extravilanul orasului Talmaciu. Suprafata: 20 ha Problemele cu care se confrunta

Rezervatia Suvara Sasilor (botanica) sunt faptul ca nu este mprejmuita si nu beneficiaza

de paza.

9. Rezervatia naturala Arpasel - cuprinde etajul alpin, subalpin si montan

superior, ntre 1000 m si 2500 m altitudine, pe valea strajuita de vrfurile Vnatoarea lui

Buteanu (2508 m) si Vrtopel (2359 m)

Suprafata: 732 ha. Este o rezervatie faunistica si de flora. Aici traiesc cca. 80% din

caprele negre din Muntii Fagaras, marmote, ursi, acvile de munte, cervide.

Rezervatia Arpasel (faunistica) este bine conservata, deoarece pe de-o parte beneficiaza

de paza, iar pe de alta parte accesul este dificil, este nsa puternic afectata de zgomotul

datorat tragerilor de antrenament efectuate n Poligonul militar Crtisoara

Localizare: Versantul nordic al Muntilor Fagarasului, pe valea Arpaselului, alaturi de

Parcul natural Balea.

10. Vulcanii noroiosi de la Hasag - monument al naturii cu valoare geologica

(aria protejata nu este clar delimitata si nici indicata n vreun fel, iar n zona se practica

agricultura)

Localizare: ntre Hasag si Mndra, pe raza comunei Loamnes.

11. Rezervatia naturala Lacul fara fund de la Ocna Sibiului - este un monument

al naturii cu valoare geologica. Prezinta fenomenul de heliotermie. S-a format ntr-o veche

mina de sare prabusita la 1775. Se mai numeste si Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor.

Suprafata: 0,2 ha

Localizare: n partea de est a parcului bailor Ocna Sibiului, n apropierea aleii ce duce la

statia CFR.

Potentialul turistic al resurselor apelor

In zestrea naturala atractiva a judetului Sibiu o pondere insemnata o ocupa

resursele de apa care se asociaza celorlalti factori la oferta recreativa a acestui teritoriu.

Importanta turistica a apelor deriva in special din posibilitatile multiple pe care le ofera

celor interesati, de refacere a sanatatii si de agrement.

Exploatarea turistica a resurselor de apa vizeaza apele subterane, retelele

hidrografice, lacurile si apele minerale si termale.

Judetul Sibiu dispune de o cantitate relativ redusa de ape subterane, cu exceptia

zonelor din luncile Oltului, Cibinului si Tarnavei in zona montana, bazinul hidrografic al

Cibinului are un aport scazut de izvoare. In subbazinul Hoibaciu apele freatice sunt

extrem de sarace, situatie valabila si pentru zona afluentilor Tarnavei Mari si a bazinelor

Secaselor. Lunca Tarnavei are un potential ceva mai ridicat.

Avand in vedere aceasta situatie, este deosebit de importanta pastrarea calitatii

resurselor de apa subterana existente. Analizele efectuate in anul 2001 de Inspectoratul de

Protectie a Mediului Sibiu au demonstrat o poluare accentuata a acestora, fapt care a

determinat instituirea pe teren a numeroase zone de protectie sanitara cu regim sever

(unde este interzisa orice folosinta sau activitate din jurul surselor respective, cu scopul

evitarii contactului dintre apa poluata si factorii externi, care ar putea conduce la

contaminarea sau impurificarea acestora), precum si a zonelor de protectie sanitara cu

regim de restrictie si a perimetrelor de protectie hidrogeologica. Limitele de protectie cu

regim de restrictii sunt marcate prin borne sau semne vizibile, cu mentiunea ZONA DE

PROTECTIE SANITARA.

In ciuda faptului ca pastrarea calitatii apei potabile este vitala pentru asigurarea

sanatatii populatiei, iar o parte din sursele de apa au instituite perimetre de protectie

acestea nu sunt respectate. Exista apa si surse de apa care nu au perimetre de protectie sau

au perimetre incomplet delimitate. In aceasta situatie sunt: Copsa Mica, Bazna, Pauca,

Loamnes, Casolt, Noul, Poiana Sibiului.

Conform datelor furnizate de Inspectoratul de Protectie a Mediului Sibiu in zonele

rurale, unde se dezvolta activitati de turism rural si agroturism, apele subterane sunt

afectate de o poluare istorica, de tip fecaloid – menajer, care a condus la cresterea

concentratiei de compusi ai azotului si in special de nitrati.

Ca domeniu de practicare a turismului recreativ bazat pe Olt, navigatie de

agrement (pe raul Olt) si pescuit, resursele hidrografice ar trebui sa inregistreze o calitate

corespunzatoare a apei. Inexistenta statiilor de epurare inlocalitatile rurale, racordarea

doar partiala a apelor menajere si industriale din orase si municipii la statii de epurare

conduce la impurificarea cursurilor de apa din judet .

Izvoarele de ape minerale de la Ocna Sibiului, Bazna, Miercurea Sibiului, Rusi au

calitati terapeutice deosebite, pentru diverse afectiuni, care nu sunt suficient valorificate.

O alta atractie turistica din categoria resurselor de apa este reprezentata de lacuri,

care in judetul Sibiu se impart in trei categorii principale:

Lacuri glaciare, care s-au format in circurile glaciare din Muntii Fagarasului

(Podragul, Podragel, Ba, Lacul Doamnei, Lacul Avrig) si din Muntii Cindrelului

(Iezerul Mare si Iezerul Mic);

Lacuri sarate, din Statiunea Ocna Sibiului, pentru agrement si cu o exceptionala

valoare terapeutica – aici pot fi tratate afectiuni ale aparatului locomotor, boli ale

sistemului nervos periferic, afectiuni ginecologice, afectiuni ORL si traheobronsite

cronice si asmatiforme, insuficiente glandulare, tulburari vasculare periferice venoase in

stare de convalescenta;

Lacuri artificiale, ca rezultat al actiunii antropice, asa cum sunt: Bradeni,

Loamnes, Sacel – folosite pentru piscicultura; Sopa, Tocile, Valea Salciilor, Rusciori –

pentru irigatii; cele de pe raul Sadu, de pe Cibin (de la Gura Raului), de pe Olt (ex. de la

Scorei) – pentru hidroenergie, dar care au si valente turistice, de exemplu pentru

agrement.

Monumente istorice si de aritectura

1.Muzeul National Brukenthal

A fost deschis in 1817, avand ca baza colectiile de arta europeana ce reunesc antichitati,

tablouri si carti rare, constituite de catre baronul Brukenthal. Muzeul include Palatul

Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie al Farmaciei, Muzeul de Istorie

Naturala, Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare si Casa Artelor.

2.Palatul Brukenthal

Monument baroc construit intre 1778-1788 de catre guvernatorul Transilvaniei, baronul

Samuel von Brukenthal. Adaposteste Biblioteca Brukenthal si Galeria de Arta. Biblioteca

beneficiaza de colectii de carte de mare valoare, ce numara circa 280000 volume dintre

care 1500 carti romanesti rare ("Cazania lui Varlaam"-1643, "Noul Testament de la

Balgrad"-1686, "Biblia lui Serban Cantacuzino"-1688). Galeria de Arta are ca expozitii

de baza Pinacoteca Brukenthal (cu exponate de la Viena), Galeria de Arta Nationala,

Cabinetul de Stampe (peste 12000 piese) si Colectia de Arta Decorativa.

3.Muzeul de Istorie Sibiu

Monumentul a fost ridicat in secolul XV si este cel mai mare ansamblu gotic din

Transilvania. Aici a functionat intre anii 1549-1948 vechea primarie a orasului.

Ansamblu adaposteste incepand cu 1984 Muzeul de Istorie, al carui patrimoniu cuprinde

colectii de arta decorativa, grafica documentara, arme, numismatica si arheologie

4.Muzeul Civilizatie Populare Traditionale "ASTRA"

Deschis in 1963, are ca profil tematic civilizatia populara romaneasca si creatia tehnica

preindustriala. Intr-un cadru specifica satului romanesc sunt expuse monumente de

arhitectura taraneasca, mijloace de transport traditionale.

5.Muzeul de Istoria Farmaciei

Unic in peisajul muzeistic romanesc, muzeul a fost deschis in 1972 si functioneaza intr-o

cladire monument ,a carei arhitectura dateaza din 1568. Expune piese datand din sec.

XVI-XIX care ilustreaza evolutia stiintelor medicale si tehnicii farmaceutice din tara

noastra.

6.Muzeu de Istorie Naturala

A fost organizat incepand cu anul 1849, cand a fost infiintata Societatea Ardeleana de

Stiinte Naturale. Muzeul beneficiaza de un patrimoniu bogat ce cuprinde piese valoroase

reunite in colectii de botanica, zoologie, petrografie, mineralogie, paleontologie.

7.Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare

Deschis in 1966, a fost reorganizat in 1981. Expune peste 1500 de piese, diverse arme si

trofee de vanatoare premiate la targuri si expozitii internationale.

8.Complexul Arhitectural Franciscan-Medias

Fostul lacas de cult include biserica si manastirea franciscana care in jurul anului 1444 au

apartinut ordinului franciscan. Complexul adaposteste exponate de mare valoare:

tezaurul; de la Seica Mica, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramica populara.

10.Complexul Arhitectural Medieval de la Biertan

Cea mai impunatoare fortificatie medievala din Transilvania a fost ridicata in timpul

domniei lui Matei Corvin . Constructia este formata din trei bastioane, sase turnuri si trei

incinte care adapostesc o biserica ridicata in perioada 1490-1520. La Biertan, intre anii

1572-1867 a avut sediul Episcopia Evanghelica Saseasca din Transilvania.

Alte obiective : Biserica Ursulinelor(sec XV), Pasajul Scarilor(sec. XIII), Turnul Mare

(primul teatru al orasului in 1988), Biserica Romano- Catolica(ridicata intre 1726-1733),

Podul Minciunilor, Teatru

Evenimentele culturale au devenit o prioritate pentru orasul Sibiu devenit recent

capitala europeana. Intrand pe adresa www.sibiu.ro descoperim “Calendarul Cultural” cu

evenimentele culturale din 2007, unde constatam cu surprindere ca numarul acestora

depaseste 330 de evenimente. Printre acestea se enumera: expozitii de arta, concerte,

spectacole de balet, targuri de carte, festivale de folclor, etc.

III Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii

In judetul Sibiu numarul locurilor de cazare a scazut de la an la an. Se va anliza

evoutia in timp pe o perioada de 5 ani (2001-2005), in ceea ce priveste dimensiunile

ofertei de echipamente turistice.

Tabel 1. Unitati de cazare turistica existente.

200

1 2002

200

3

200

4

200

5

TOTAL 119 112 117 114 111

Hoteluri 15 15 17 18 20

Hosteluri 0 0 0 0 1

Moteluri 5 4 5 5 5

Vile turistice 15 9 10 8 7

Cabane turistice 15 10 9 8 7

Pensiuni turistice

urbane 8 8 9 13 16

Pensiuni turistice

rurale 49 53 53 48 41

http://www.sibiu.ro/

Campinguri 2 3 4 4 2

Bungalouri 1 1 1 1 1

Tabere de elevi 8 8 8 8 8

Unitati tip casute 1 1 1 1 3

Tabel 2. Capacitatea de cazare turistica existenta.

200

1 2002

200

3

200

4

200

5

TOTAL

518

3 4583

444

9

458

9

475

4

Hoteluri

165

5 1622

175

8

181

3

203

0

Hosteluri 0 0 0 0 11

Moteluri 259 173 193 193 175

Vile turistice 364 321 334 273 268


Pensiuni turistice

urbane 127 143 155 281 334

Pensiuni turistice

rurale 279 324 328 387 459

Campinguri 560 680 462 472 294

Bungalouri 58 58 58 58 22

Tabere de elevi

121

0 720 720 720 720


Grupand cele mai reprezentative dintre echipamentele turistice din Judetul Sibiu pe

categorii de comfort, enumeram urmatoarele:

Hoteluri 4*:Hotel Continental Forum, Palace Dumbrava; (2 unitati) 3*: Hotel

Continental Sibiu, Ramada Sibiu, Imparatul Romanilor, Fantanita Haiducului, Parc Sibiu,

Bazna etc. (11 unitati); 2*: Hotel Central Medias, Euro Sibiu, Old Town Hotel etc (7

unitati).

Pemsiuni: Carelor, Miorita, Casa Anca, sorina, Flamingo, etc. - 3 unitati calificate cu 4

margarete - 24 unitati calificate cu 3

margarete - 11 unitati calificate cu 2

margarete

Cabane: Nora, Sibiel, etc

Ca unitati de alimentatie preferate de turisti amintim:

Restaurantele, in general turistii care doresc sa innopteze in orasul Sibiu servesc masa in

restaurantul unitatii unde sunt cazati, dar pot opta si pentru cluburi, baruri sau cofetarii.

Pentru echipamentele de cazare din zonele montane ale judetului sau aflate la o distanta

mare de oras, cea mai mare parte a activitatii se desfasoare in pensiuni, camping, etc.

Tabel 3. Sosiri turisti romani cazati in Judetul Sibiu in perioada 2001-2005, indicand si

numarul acestora pe categorii de echipamente turistice.

2001 2002 2003 2004 2005

TOTAL

11219

2

11418

3

12809

7

14035

6

15501

3

Hoteluri 73307 7863 88100 85924 98919

Hosteluri 0 0 0 0 0

Moteluri 9590 12186 14554 13178 10659

Vile turistice 7350 6052 4997 7884 6416


Pensiuni turistice

urbane 224 3040 3451 10766 16522

Pensiuni turistice

rurale 1079 1794 1760 6791 10441

Campinguri 517 1629 3203 2260 189

Bungalouri 3122 401 1797 1746 1320

Tabere de elevi 8819 5408 4803 6444 4669


Tabel 4. Sosiri turisti straini cazati in Judetul Sibiu pe categorii de ecipamente turistice.

2001 2002 2003 2004 2005

TOTAL

5342

1

5028

5

6008

8 74586 73614

Hoteluri

4866

0

4423

6

5125

9 61125 55865

Hosteluri 0 0 0 0 13

Moteluri 956 1895 2661 5519 2812

Vile turistice 842 640 739 839 1042


Pensiuni turistice

urbane 1509 1362 1520 1643 7340

Pensiuni turistice

rurale 324 668 726 1271 2219

Campinguri 198 281 1354 1957 1912

Bungalouri 70 0 322 613 405

Tabere de elevi 0 0 0 0 0


Tabel 5. Circulatia turistica in Judetul Sibiu, considerand perioada 2001-2005 si avand ca

variabile numarul total de innoptari, inidcii de utilizare a capacitatii inu functiune.

Judet/

Anii

Capacitat

e de

Indici de utilizare neta

a

cazare

Existenta

In

functiune Sosiri

Innopta

ri capacitatii in functiune

(locuri)

(mii locuri-

zile)

(mii) (mii) (%)

1990 6376 1549.2 389 850.8 54.9

1995 5611 1436.7 234.6 446.4 31.1

2000 5269 999.9 156.8 275.3 27.5

2001 5183 972.9 165.6 309.8 31.8

2002 4583 831.9 164.5 293.5 35.3

2003 4449 994.2 188.2 316.2 31.8

2004 4589 1107.5 214.9 368.3 33.3

2005 4754 1162.8 228.6 369 31.7

Pentru a valorifica datele si a putea ajunge la concluzii vom calcula corelatia

dintre circulatia turistica a judetului Sibiu cu dezvoltarea economic-sociala din zona.

Pentru aceasta am ales ca variabila independenta valoarea Produsului Intern Brut/

locuitor si ca variabila dependenta, sosirile de turisti per total.

Tabel 6. Produsul intern brut.

2001 2002 2003 2004 2005

PIB/loc -

euro 1926 2374.7 2754 3198.7 3875

Indicatorii de analiza:

-sporul cu baza fixa Δi/1=yi-y1

-sporul cu baza in lant Δi/i-1=yi-yi-1

-indicele de evolutie cu baza fixa Ii/1=yi/y1

- indicele de evolutie cu baza in lant Ii/i-1=yi/yi-1

-ritmul de evolutie cu baza fixa Ri/1= Ii/1-1

- ritmul de evolutie cu baza in lant Ri/i-1= Ii/i-1-1

-media seriei

-sporul mediu de evolutie

-indicele mediu de evolutie

-ritmul mediu de evolutie

Tabel 7. Calcularea legaturii dintre sosirile de turisti in Judetul Buzau si Produsul intern

brut

Anii Sosiri

turisti

Judetu

l Sibiu

(mii)

(X)

PIB

(Y)

xiyi xi2 yi

2 Rx Ry d2 Pi Qi

2000

165.6 1926

318945.

6

27423.3

6 3709476 4 5 1 1 3

2001

164.4

2374.

7

390400.

7

27027.3

6 5639200 5 4 1 0 3

2002

188.2 2754

518302.

8

35419.2

4 7584516 3 3 0 0 2

2003 214.9 3198. 687400. 46182.0 1023168 2 2 0 0 1

7 6 1 2

2004

228.6 3875 885825

52257.9

6

1501562

5 1 1 0 0 0

Total

961.7 14128

280087

5

188309.

9

4218049

9

-

- 2 1 9

= (120-12)/120 = 0.9

S=ΣPi-Σqi = 1-9 = -8

= -0.4

Dupa efectuarea calculelor se obtine valoarea lui r = 417478/426585= 0.97865; r

inclus in (-1,1), care arata o legatura directa si semnificativa intre cele doua variabile.

Coeficientul lui Spearman de asemenea are o valoare de 0.9, ce pune in evindenta o

legatura de o intensitate foarte mare intre numarul de turisti straini si PIB in Judetul Sibiu

in perioada analizata, 2000-2005.

Chiar daca PIB-ul judetului Sibiu prezinta o legatura directa cu variabila

dependenta sosiri in judet, putem afirma ca exista si alte variabile care influenteaza

puternic sosirile.Aceasta ar putea fi veniturile si ponderea pe care o acorda populatia tarii

transportului, deplasarii spre diverse destinatii. Timpul liber pe care il au oamenii la

dispozitie este de asemenea important. Orasul Sibiu din punct de vedere turistic este unul

dintre cele mai dezvoltate de la noi din tara. Activitatea turistica existenta a dus la aparitia

unei legaturi intre unitatile de cazare si celelalte activitati care se desfasoara in judet,

astfel activitatea de turism influenteaza produsul intern brut.

Circulatia turistica in aceasta perioada este in crestere de la an la an, pronderea

turistilor straini urmand acelasi trend. Putem pune aceste concluzii pe seama dezvoltarii

permanente si derularii unor proiecte de imfrumusetare a orasului, de construire a unor

noi pensiuni si deschiderea pe viitor a unor noi hoteluri in special in statiunile

binecunoscute ale judetului Sibiu.

Un alt factor important este politica de promovare a orasului Sibiu, mai exact

numarul mare de evenimente organizate de primaria orasului.

Propuneri de valorificare si promovare turistica

Pe baza conditiilor geografice, climatice si istorice existente, in Regiune exista

posibilitatea de a face din activitatea de turism un sector economic important, cu efecte

considerabile asupra veniturilor incasate si a pietei fortei de munca

Avand in vedere titlul de capitala europeana obtinut recent, trebuie sa ne gandim

in primul rand la turistrii straini. Cea mai mare parte a potentialilor turistilor o reprezinta

vest europenii care dupa cum stim au o industrie hoteliera dezvoltata si la standarde

inalte. Ca sa ii atragem trebuie sa oferim conditii de cazare si servicii care sa le

depaseasca pe cele existente in piata. Inafara de conditiile de cazare si serviciile,

preturile practicate au o mare importanta; acestea trebuie sa fie decente. Preturile din

Romania au ajuns sa fie considerate mari si de catre cetatenii straini al caror salariu pe o

luna depaseste pib/locuitor al Romaniei. Pretul unei camere duble in cadrul hotelului

Palace Dumbrava de 4 stele din Sibiu ajunge la 143 de euro pe noapte in timp ce

preturile practicate in Austria pentru o camera la un hotel tot de 4 stele ajunge si la 75 de

euro (Achat Plaza Zum Hirschen - Viena). Astfel de preturi descurajeaza potentialii

turisti care decid sa aleaga destinatii mai ieftine.

Trebuie sa tinem seama de faptul ca cei mai multi turisti vin pentru odihna,

recreere, vacante si mai putin pentru afaceri. Prin urmare durata medie a sederii lor este

mai mare decat in cazul turistilor care vin pentru afaceri. Sunt necesare si alte servicii

inafara de o camea curata, un pat si o masa calda. Serviciile trebuie sa fie punctul forte in

acest caz. Programele organizate de vizitare a orasului, a parcurilor naturale existente in

judet s-ar bucura de mult succes. Fapt care ar aduce sume importante pentru protejarea si

amenajarea acestora.

Infrastructura trebuie si ea pusa la punct. Orasul Sibiu ar putea reprezenta un

centru important de placare catre Bucuresti. Speram ca odata cu realizarea autostrazii

timpul necesar pentru a parcurge distanta de la Sibiu la Bucurestui sa nu depaseasca 3

ore, astfel drumul nu devine lung si obositor.

Siturile constituie principalul mijloc de promovare a turismului, prin urmare

adresele acestora ar trebui aduse la cunostiinta persoanelor care sunt in cautarea unui loc

de vacanta. Consider ca un site destinat numai pentru promovarea orasului Sibiu este

benefic, acesta ar furniza informatii importante despre cazare, preturi, activitatile si

serviciile de care se pot bucura turistii, dar si informatii despre trecutul acestui oras.

O mai buna colaborare cu agentiile de turism din afara tarii ar conduce la

cresterea numarului de turisti.

Traditiile folclorice, portul popular, arta populara mestesugareasca si bucataria

autentica fac din judetul Sibiu un punct de atractie important pentru cei ce iubesc

frumosul. Numeroase localitati din judet pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri

groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetati

medievale fortificate si monumente arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si

culturala, toate acestea ar constitui cartea de vizita a judetului.

Bibliografie:

1. www.cjsibiu.ro

2. Institutul National de Statistica, Bucuresti

3. Directia Judeteana de Statistica Sibiu www.sibiu.insse.ro

4. www.adrcentru.ro/edit/turism_plan4_text.htm

5. www.sibiulmeu.ro/

6. www.geocities.com/adevarata_romanie/sibiu.html

http://www.cjbuzau.ro/

Date post:	14-Feb-2015
Category:	Documents
Upload:	nistor-teo
View:	479 times
Download:	8 times

Valorificarea Potentialului Turistic - Judetul Sibiu

Documents