Opriş Raluca Georgiana Seria C, Grupa 334 VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 1. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA ZONEI Judeţul Maramureş este aşezat în extremitatea nord vestică a României, la graniţa cu Ucraina, în apropierea paralelei 47'55" latitudine nordică şi a meridianului 23'55" longitudine estică, deci foarte aproape de centrul geografic al Europei. Judeţul Maramureş se învecinează la Nord cu Ucraina; la Est cu judeţul Suceava; la Sud cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj, Sălaj; iar la Vest cu judeţul Satu Mare. Suprafaţa totală: 6304,4 kmp, reprezentând 2.6% din teritoriul ţării, fiind situat pe locul 15 ca suprafaţă între judeţele României. 43% din suprafaţa totală o constituie zona de munte (M-ţii Rodnei, Gutâi, Ţibleş, Maramureşului); 30% dealuri, podişuri, piemonturi; 27% depresiuni şi şes (Depresiunea Maramureş, Câmpia Someşului). Populaţia totală a judeţului este de 515.648 locuitori, ceea ce reprezintă 2,6% din populaţia totală a ţării, respectiv situarea pe locul 17 ca număr de locuitori între judeţele ţării. Infrastructură: 309.106 km drumuri naţionale 895.819 km drumuri judeţene 370.418 km drumuri comunale Aeroportul Tăuţii Măgherăuş deserveşte: curse interne Baia Mare - Bucureşti curse charter Căi ferate: 1
Transcript
Opriş Raluca Georgiana
Seria C, Grupa 334
VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ
1. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA ZONEI
Judeţul Maramureş este aşezat în extremitatea nord vestică a României, la graniţa cu Ucraina, în apropierea paralelei 47'55" latitudine nordică şi a meridianului 23'55" longitudine estică, deci foarte aproape de centrul geografic al Europei. Judeţul Maramureş se învecinează la Nord cu Ucraina; la Est cu judeţul Suceava; la Sud cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj, Sălaj; iar la Vest cu judeţul Satu Mare. Suprafaţa totală: 6304,4 kmp, reprezentând 2.6% din teritoriul ţării, fiind situat pe locul 15 ca suprafaţă între judeţele României. 43% din suprafaţa totală o constituie zona de munte (M-ţii Rodnei, Gutâi, Ţibleş, Maramureşului); 30% dealuri, podişuri, piemonturi; 27% depresiuni şi şes (Depresiunea Maramureş, Câmpia Someşului). Populaţia totală a judeţului este de 515.648 locuitori, ceea ce reprezintă 2,6% din populaţia totală a ţării, respectiv situarea pe locul 17 ca număr de locuitori între judeţele ţării.
Infrastructură:
309.106 km drumuri naţionale
895.819 km drumuri judeţene
370.418 km drumuri comunale
Aeroportul Tăuţii Măgherăuş deserveşte:
curse interne Baia Mare - Bucureşti curse charter
Căi ferate:
Legături cu Ucraina, Slovacia, Polonia. Lungimea totală a reţelei de cale ferată: 215 km
Populaţia ocupată este de 198.500 persoane, din care salariaţi 97.800 persoane. Rata şomajului în anul 2007 a fost de 3,4%, în scădere faţă de 2003 când a fost de 5,4%. În ceea ce priveşte Produsul Intern Brut, acesta a înregistrat în anul 2006 o valoare de 5932,2 milioane RON în creştere faţă de 2003 când valoarea sa a fost de 3278,2 milioane RON. Economia Judeţului Maramureş se concentrează pe 4 ramuri: servicii(49%), industrie şi construcţii(32%), agricultură şi silvicultură(10%), transporturi(9%). Principalele ocupaţii ale locuitorilor sunt: agricultură, vânătoare şi silvicultură, industrie prelucrătoare, comerţ şi transporturi.
2. PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC
1
Relieful este predominant muntos, în general accidentat, înălţimile variind între 200 m în depresiuni şi 2.300 m pe culmile munţilor (care reprezintă prin excelenţă 3/4 din teritoriu). Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea Maramuresului este înconjurată de munţi în totalitate, la sud-vestul ei aflându-se munţii vulcanici Oaş, Gutâi si Ţibles, la est Munţii Maramureşului şi la sud-est Munţii Rodnei, cu creste ascuţite şi prelungi, abrupturi impunatoare şi văi pitoreşti. Mai cuprinde părţi din Subcarpatii Transilvaniei, Podisul Somesan, Dealurile vestice; Aproape 50% din regiune este muntoasa, aici gasindu-se cel mai inalt varf muntos din Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanturi muntoase distincte separa Moldova de Transilvania. De la NV la Est, Muntii Gutai, Tibles si Rodna separa Maramuresul istoric de restul regiunii, iar muntii Maramuresului formeaza o legatura naturala si politica cu Ucraina in NE.Zona montană apartinând Carpaţilor Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podişuri şi piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci şi terase) restul de 27% din suprafaţa judeţului. Principalele unităţi montane sunt: Munţii Rodnei (cei mai înalţi), Munţii Maramureşului şi lanţul vulcanic Igniş-Gutâi-Ţibleş.
Clima este diferentiata, in functie de diversitatea formelor de relief, temperat continentala, cu vanturi din directia sud-vest si sud-est; 275 de zile dintr-un an au valori pozitive de temperatura; precipitatiile atmosferice sunt printre cele mai ridicate din tara, circa 70% din zonele judetului primesc intre 900-1000 mm precipitatii pe an.
Cursurile de apa brazdeaza ca un paienjenis, de la Tisa cu afluentii sai: Viseu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie depresiunea printr-o vale larga marginita de terase, la Somesul din sud, cu afluentii: Lapus, Barsau, precum si izvoarele cu apa minerala: Borsa, Craciunesti, Breb, Botiza. Hidrografia este intregita de lacuri naturale glaciare situate in muntii Rodnei si Gutaiului, de cele cu sare de la Ocna Sugatag si Costiui, precum si de amenajarile de la Stramtori-Firiza, cu circa 18 milioane mc apa pentru alimentarea municipiului Baia Mare, si de cele de la Runcu-Brazi-Firiza proiectate pentru 30 milioane mc apa care vor fi sursa de aprovizionare pentru zonele Baia mare si Sighetu Marmatiei.
Fauna e reprezentată de: urs, cerb, căprioară, râs, cocoş de munte, fazan. Vegetaţia este specifică zonei central europene, predominând pădurile de fag şi conifere, care trec în spaţiul subalpin şi alpin în păşuni şi jnepnişuri.
Atracţii turistice:
Arii protejate prin lege: Rezervaţia Naturală Pietrosul Mare(Lacul Iezerul, căldările glaciare Zănoaga Mare şi Mică), Rezervaţia Creasta Cocoşului, Pădurea de stejar de la Bavna, Lacul Morărenilor etc
Biserici din lemn (patrimoniu al UNESCO): Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” construită în anul 1720 din comuna Bârsana, Biserica „Sf. Nicolae” construită
2
în anul 1643 din comuna Budeşti, Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” construită în 1770 din comuna Deşeşti, Biserica „Naşterea Maicii Domnului” datând din anul 1717 din comuna Ieud, Biserica „Sfinţii Arh. Mihail şi Gavril” datând din anul 1663 din satul Rogoz, , Biserica „Sfinţii Arh. Mihail şi Gavril” datând din anul 1798 din comuna Rogoz, Biserica din lemn „Sfânta Paraschiva” contruită în anul 1604 în comuna Poienile Izei.
Mânăstiri din Maramureş: Manastirea Barsana (Bârsana), Schitul Chiuzbaia (Chiuzbaia), Manastirea Dragomiresti (Dragomireşti),Manastirea Habra (lângă Baia Mare), Mânastirea Înălţarea Sfintei Cruci (Sat Dumbrava), Manastirea Moisei (Moisei), Manastirea Naşterea Domnului (Sat Valeni, Comuna Calineşti), Mânăstirea Naşterea Maicii Domnului (propopopiatul Lapuş), Schitul Naşterea Maicii Domnului (Protopopiatul Viseu - Valea Scradei), Mânăstirea Rohia (Sat Rohia, Targul Lapuş), Manastirea Rohita (Sat Boiereni), Mânăstirea Sfânta Treime (Comuna Suciu de Sus - Breaza), Mânăstirea Sfantul Ilie (Dealu Mare), Mânăstirea Sfântul Iosif Mărturisitorul (Sîpânţa), Mânăstirea Sfântul Nicolae (Baia Borşa), Mânăstirea Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (Comuna Budeşti), Schitul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (Izvoarele), Schitul Valea Sasului (Comuna Botiza).
Cimitirul Vesel: Cimitirul datează de la mijlocul anilor 1930 şi este creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş, sculptor, pictor si poet în acelaşi timp. Creativitatea lui Pătraş a scos la iveala aceasta monumentală şi renumită operă de artă. Mai bine de 50 de ani artistul a creat sute de cruci din lemn sculptate în stilul său caracteristic. După moartea lui, în 1977, opera lui a fost continuată de ucenicul său, Dumitru Pop Tincu. Materialul folosit pentru cruci este lemn de stejar care este inscripţionat manual, după ce a fost tăiat şi uscat. În partea de sus a fiecărei cruci, există un basorelief cu o scenă din viaţa celui decedat. Scenele sunt simple şi am putea spune chiar naive în stil, dar aduc din trecut viaţa locuitorilor satului, prezentând un aspect relevant din existenţa fiecăruia. Ele prezintă femei torcând lână, ţesând covoare sau făcând pâine, bărbaţi care taie lemne sau ară pământul, păstori cu turmele, lucrători în lemn, lăutari şi multe alte ocupaţii. După ce crucea este sculptată, ea este pictată de obicei cu un fundal albastru, aşa numitul “Albastru de Săpânţa“. Scenele sunt pictate folosind culori vibrante: galben, roşu, alb şi verde.
Mocăniţa de pe Valea Vaserului: Pe valea Vaserului circulă, pufăind din greu, cu maxim 30 km/h, ultima „mocaniţă” de la noi. Vreo 40 de kilometri. Pe vale, unde singurul acces este bătrâna „maşină cu aburi” care îşi toarnă nisip pe „cale” şi îşi ia avânt pe o pantă de câteva grade înclinaţie, circulă mai tot timpul forestierii şi, din când în când, câte un grup de turişti dornici de o experienţă inedită.
3. ANALIZA ECHIPAMENTELOR DE CAZARE ŞI A OFERTEI DE SERVICII
Tabel nr 1- Tipuri de unităţi de cazare
3
Anul Hoteluri şi
moteluri
Cabane turişti
Vile turistice
Tabere Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
Hosteluri Campinguri Total
2003 27 6 4 3 7 55 2 1 1052004 19 3 4 3 69 - - - 982005 21 1 1 3 85 - 1 - 1122006 27 2 3 3 111 - 1 - 1472007 27 2 3 3 117 - 1 - 153Total 121 14 15 15 389 55 5 1 615Sursă: Tabel realizat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică
Figura 1 – Evoluţia nr structurilor de primire turistică
Categoriile de structuri de primire
turistică, conform tabelului 1, întâlnite în Judeţul Maramureş sunt următoarele: „Hoteluri şi moteluri”, „Cabane turişti”, „Vile turistice”, „Tabere”, „Pensiuni turistice”, „Pensiuni agroturistice”, „Hosteluri” şi „Campinguri”. Observăm că începând cu anul 2004 în structurile de primire turistică nu mai apar pensiunile agroturistice, ele încadrându-se la rubrica „Pensiuni turistice”. Din acelaşi tabel se observă că pe cei 5 ani analizaţi, cele mai multe structuri de primire turistică sunt reprezentate de”Pensiuni turistice”, urmate de „Hoteluri” şi apoi de „Pensiuni agroturistice”. Pensiunile turistice înregistrează o creştere de la an la an, o creştere spectaculoasă înregistrându-se între anul 2005 şi 2006. Această creştere s-ar putea datora atragerii de noi investitori ca urmare a unei cereri mai mari venite din partea turiştilor, Judeţul Maramureş prezentând o deosebită atracţie pentru turişti. Cea mai puţin numeroasă structură
4
de primire turistică o reprezintă „Campingurile”, fapt ce demonstrează interesul scăzut al turisţilor pentru acest tip de unitate de cazare.
Indicatorii medii ai evoluţiei:
Indicele mediu de evoluţie:
Ritmul mediu de evoluţie:
Se observă că în perioada 2003-2007, numărul structurilor de primire turistică a crescut de 1,09 ori, adică o creştere în medie cu 9%. Numărul total al unităţilor de cazare înregistrează un trend ascendent în perioada analizată, datorită noilor investiţii atrase ca urmare a programelor de dezvoltare şi promovare turistică ale Judeţului Maramureş.
Tabel nr 2 – Ponderea structurilor de primire turistică în total, la nivelul Judeţului Maramureş (%)
Media 19,96 2,46 2,55 2,51 60,98 10,47 0,91 0,19 100Sursă: Tabel realizat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică
Figura 2 – Ponderea medie a structurilor de cazare în total judeţ
5
Din Tabelul nr 2, precum şi din Figura 2 se poate observa că ponderea cea mai mare o au pensiunile turistice, urmate de hoteluri şi moteluri şi de pensiuni agroturistice.
Tabel nr 3 – Evoluţia activităţii şi capacităţii de cazare turistică în perioada 2003-2007
Anii Capacitatea de cazare Indicii de utilizare netă a capacităţii
Sursă: Tabel realizat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică
Se constată o fluctuaţie neregulată în ceea ce priveşte numărul locurilor de cazare. Astfel, se constată o scădere a numărului locurilor de cazare existente în al doilea an analizat, urmată de o creştere relativ medie în următorul an. În ceea ce priveşte ultimii doi ani analizaţi, se remarcă o creştere a numărului locurilor de cazare, care depăşeşte valoarea din primul an. Se observă că odată cu mărirea numărului locurilor de cazare, au scăzut indicii de utilizare netă a capacităţii turistice în perioada 2003-2004. Această scădere relevă faptul că nu era necesară mărirea capacităţii de cazare, dar totuşi dacă această decizie a fost luată se cere o mai bună administrare a acestor locuri, precum şi o mai bună promovare a judeţului Maramureş.
Tabel nr 4 – Capacitatea de cazare turistică existentă total ( locuri)
Se observă că în perioada 2003-2007 numărul locurilor de cazare existente în structurile de primire turistică a crescut de 1,14 ori, adică o creştere în medie cu 14%. Trendul înregistrat de acest indicator în perioada analizată este unul ascendent care se poate datora creşterii cererii turistice.
Figura 3 – Evoluţia nr locurilor de cazare existente în structurile de primire turistică
Analizând per total evoluţia numărului locurilor de cazare existente în structurile de primire turistică pe perioada 2003-2007 se constată o fluctuaţie a acestora astfel: între 2003 şi 2004 se remarcă o scădere destul de mare a locurilor de cazare, urmată de o creştere extrem de mare în anul 2005. Între anii 2005 şi 2006, creşterea este relativ medie, pe când între 2006 şi 2007 se înregistrează iar o creştere relativ mare. O posibilă cauză ar putea fi calitatea scăzută a serviciilor între 2003 şi 2004, urmată de o îmbunătăţire a acestora ce a atras mai mulţi turişti, prin urmare cerea pentru locurile de cazare a fost mai mare, motiv pentru care acestea au fost în continuă creştere până în ultimul an analizat.
În privinţa echipamentelor de alimentaţie, Judeţul Maramureş dispune de majoritatea tipurilor, predominând restaurantele cu specific tradiţional românesc, dar şi fast-food-urile. În ceea ce
7
priveşte echipamentele de agrement, în Judeţul Maramureş găsim o varietate largă de activităţi de agrement cum ar fi: vânătoare, ski acvatic, parapantă, motocros, centre culturale, pescuit, speologie, river-rafting şi altele.
4. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE ŞI PREVIZIUNEA EVOLUŢIEI VIITOARE
Tabel nr 5 – Sosiri ale turiştilor (total, români şi străini), înnoptări (total, români şi străini) în unităţile de cazare turistică în judeţul Maramureş, în perioada 2003-2007, durata medie a sejurului şi indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune
Anul Sosiri Înnoptări Durata medie a sejurului
Indicii de utilizare netă a
capacităţii turistice (%)
2003 T 86194 T 190700 2,21 29,2R 70404 R 159341S 15790 S 31359
2004 T 78837 T 186185 2,36 27,7R 61522 R 155372S 17315 S 30813
2005 T 91348 T 208729 2,28 21,4R 69414 R 165289S 21934 S 43440
2006 T 96862 T 211229 2,18 17,6R 78351 R 177900S 18511 S 33329
2007 T 108788 T 228998 2,10 17,4R 87016 R 190170S 21762 S 38828
Sursă: Tabel realizat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică şi de pe www.statistici.insse.ro
Legendă: T= nr sosiri totale, R= nr sosiri turişti români, S= nr sosiri turişti străini ;
Durata medie a sejurului:
Evoluţia sosirilor totale ale turiştilor a înregistrat fluctuaţii în perioada 2003-2007 astfel: între anii 2003 şi 2004 a scăzut uşor, urmând ca în anul 2005 să înregistreze o creştere destul de mare, ca apoi să crească în ritm mediu până în anul analizat. Astfel, numărul total al sosirilor de
turişti a crescut de 1,05 ori în perioada analizată, înregistrând în medie o creştere de 5%. În ceea ce priveşte numărul sosirilor de turişti străini, între anii 2003 şi 2004 s-a întâmplat acelaşi lucru ca şi în cazul sosirilor totale, adică numărul sosirilor de turişti străini a scăzut, urmând ca în 2004 şi 2005 să crească relativ mediu. În anul 2006, această valoare a scăzut din nou, urmând ca în ultimul an analizat să crească ajungând aproape de valoarea din 2005. Per total numărul de sosiri de turişti străini a crescut de 1,08 ori, adică în medie cu 8%. În privinţa numărului de sosiri al turiştilor români aceasta a fluctuat mai mult decât sosirile de turişti străini. Între 2003 şi 2004 a scăzut uşor, urmând o creştere relativ mare în anul 2005. Această creştere a fost urmată de o scărere relativ mare în 2006, iar în anul 2007 a crescut din nou dar nu cu mult. Astfel, în perioada analizată numărul sosirilor de turişti români a crescut de 1,05 ori, adică în medie cu 5%. Această fluctuaţie se poate datora preferinţelor turiştilor, care pot prefera staţiunile de pe litoral sau din zona montană. Numărul mai mare al sosirilor de turişti români decât cel al sosirilor de turişti străini se poate explica prin faptul că românii dispun de fonduri pentru a merge mai mult în ţara lor poate decât în străinătate, pe când turiştii străini pot prefera ale destinaţii decât România, cu toate că Judeţul Maramureş este apreciat pentru potenţialul său turistic şi în afară.
Numărul total de înnoptări nu a avut o evoluţie uniformă, între anii 2003 şi 2004 înregistrând o scădere, urmând ca în următorii ani să crească dar în rate relativ mici. Aceaşi evoluţie a avut-o şi numărul de înnoptări al turiştilor români. În ceea ce priveşte numărul de înnoptări al turiştilor străini, evoluţia acestuia a fost şi mai neuniformă decât ai celorlalţi doi indicatori, între 2003 şi 2004 a scăzut, urmând ca până în anul 2005 să crească din nou, pentru ca în 2006 să scadă, în ultimul an analizat el înregistrând din nou o creştere.
Durata medie a sejurului a evoluat neuniform, înregistrând atât creşteri, cât şi scăderi. Tendinţa generală a fost de scădere, în ultimul an analizat având valoarea de 2,10 în comparaţie cu primul an analizat când a avut valoarea de 2,21.
Indicele de utilizare netă a capacităţii turistice a avut un trend descendent, înregistrând scăderi de la an la an, astfel că în ultimul an analizat valoarea sa a fost de 17,4% în comparaţie cu valorea sa din 2003 de 29,2%. Acest lucru poate reflecta fie un număr prea mare a locurilor de cazare în raport cu numărul de turişti ce vizitează judeţul, fie o calitate scăzută a serviciilor.
Indicatori medii ai evoluţiei numărului total de sosiri:
Indicele mediu de evoluţie: :
Ritmul mediu de evoluţie:
9
Indicatorii medii ai evoluţiei numărului total de înnoptări:
Indicele mediu de evoluţie: :
Ritmul mediu de evoluţie:
Figura 4 – Evoluţia comparativă a numărului de sosiri turişti străini şi români
Figurile 5 şi 6 – Sosiri de turişti români sau străini în anii 2003-2007
10
Previziunea numărului de sosiri de turişti în structurile de primire turistică în Judeţul Maramureş, perioada 2008-2010
Având în vedere că pentru toate cele trei metode coeficientul de variaţie este sub 5%, voi alege metoda cu cel mai mic coeficient de variaţie. Aceasta este metoda indicelui mediu.
Previziunea numărului total de sosiri turişti pe următorii 3 ani folosind metoda indicelui mediu
Se observă că numărul sosirilor de turişti va creşte şi în următorii trei ani.
13
În urma previzionării numărului total de sosiri turişti, am observat că acesta este în continuă creştere. Acest lucru va aduce numai beneficii întrucât se vor ocupa locurile de cazare din ce în ce mai mult, şi astfel vor creşte şi indicii de utilizare netă a capacităţii turistice.
5. PROPUNERI DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI JUDEŢULUI MARAMUREŞ
Din analiza unităţilor de cazare pe tipuri, am constatat că únele tipuri sunt aproape inexistente. De exemplu, există doar un camping în tot judeţul. Marea majoritate a turiştilor străini sunt înclinaţi către acest tip de structură de cazare, mulţi dintre ei având rulote cu care călătoresc în diverse locuri. De aceea cred că ar fi indicat să se construiască cel puţin încă două camping-uri, dar care în afară de locuri de campat pentru rulote şi corturi să aibă şi bungalow-uri dotate cu tot ce este necesar. De asemenea pentru atragerea turiştilor este necesar ca toate echipamentele din dotarea camping-ului să fie la cele mai înalte standarde pentru a oferi turiştilor calitatea şi serviciile pe care şi le doresc. Pentru promovarea camping-urilor recomand înscrierea acestora în cataloage naţionale şi internaţionale pe această temă, precum şi pe site-uri de specialitate.
14
Un alt aspect vizat îl reprezintă taberele. Aş recomanda mărirea numărului de tabere existente în judeţ şi diversificarea precum şi clasificarea lor în : preşcolare, şcolare, pre-universitare şi universitare. Sunt de părere că mulţi tineri îşi doresc să meargă în tabere dar să aibă parte de condiţii decente, atât în ceea ce priveşte alimentaţia, cât şi cazarea.
Pentru ca turişii să poată vizita dacă nu toate obiectivele turistice din judeţ măcar pe cele mai importante, să se implementeze un tip de circuit turistic existent şi în Luxemburg, care conduce turistul de la obiectiv la obiectiv, la final întorcându-se la primul obiectiv turistic. Consider că în acest fel un turist ar avea o satisfacţie mai mare văzând majoritatea obiectivelor şi în acest fel s-ar acoperi şi un număr mai mare de locuri de cazare deoarece unele obiective sunt la ceva distanţă unele de altele şi turisul va necesita cel mai probabil să înnopteze undeva.
BIBLIOGRAFIE
1. Breviarul turistic al Judeţului Maramureş 2007
2. Breviarul turistic la Judeţului Maramureş 2006
3. Consiliul Judeţean al Judeţului Maramureş ( www.cjmaramureş.ro)
4. Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Maramureş (www.ccim.ro)
5. Direcţia Judeţeană de Statistică Maramureş (www.maramureş.insse.ro)
6. Institutul Naţional de Statistică (www.statistici.insse.ro)
