CUNOŞTINŢE, ATITUDINI, PRACTICI ALE POPULAŢIEI · PDF filecu hepatita B şi 55% - de...

Publicarea acestui raport a fost posibilă datorită suportului acordat de către poporul american prin intermediul Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Proiectul “Prevenirea HIV/SIDA şi Hepatitelor B şi C” (PHH) poartă responsabilitate integrală pentru conţinutul acestui raport. Raportul nu întotdeauna reflectă opiniile USAID sau ale Guvernului Statelor Unite ale Americii.

CUNOŞTINŢE, ATITUDINI, PRACTICI ALE POPULAŢIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA DESPRE HEPATITELE VIRALE B ŞI C ŞI CONSILIEREA ŞI TESTAREA VOLUNTARĂ LA HIV ŞI HEPATITE VIRALE

RAPORT EFECTUAT ÎN BAZA CERCETĂRII SOCIOLOGICE

Chişinău - 2007

ADNOTARE Punctele de vedere ale autorului exprimate în această publicaţie nu întotdeauna reflectă opinia Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) sau a Guvernului SUA

PROIECTUL USAID „PREVENIREA HIV/SIDA ŞI HEPATITELOR B ŞI C” (PHH)

Chişinău - 2007

CUNOŞTINŢE, ATITUDINI, PRACTICI ALE POPULAŢIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA DESPRE HEPATITELE VIRALE B ŞI C ŞI CONSILIEREA ŞI TESTAREA VOLUNTARĂ LA HIV ŞI HEPATITE VIRALE


CZU 303.4:616.9(047)C 94

Cunoştinţe, atitudini, practici ale populaţiei din Republica Moldova despre hepatitele virale B şi C şi consilierea şi testarea voluntară la HIV şi hepatite virale. Raport efectuat în baza cercetării sociologice. Chişinău, 2007.- 116 pagini

Cercetarea sociologică a fost efectuată în teren de către Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice „CIVIS”

Raportul a fost elaborat deLudmila Malcoci, doctor habilitat în sociologie, manager de departament,Proiectul USAID “Prevenirea HIV/SIDA şi Hepatitelor B şi C”

Raportul a fost avizat de către experţii naţionali:

Mihai Ciocanu, doctor în medicină, conferenţiar universitar, Director al Centrului Ştiinţifico-practic de Sănătate Publică şi Management Sanitar al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova

Constantin Spînu, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, Specialist principal în virusologie şi imunologie al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiCunoştinţe, atitudini, practici ale populaţiei din Republica Moldova despre hepatitele virale B şi C şi consilierea şi testarea voluntară la HIV şi hepatite virale / Proiectul USAID “Prevenirea HIV/SIDA şi Hepatitelor B şi C” (PHH). – Ch.: „Pergament Plus” S.R.L., 2007. – 116 p.

ISBN 978-9975-9636-7-1

150 ex.

303.4:616.9(047)

Proiectul “Prevenirea HIV/SIDA şi Hepatitelor B şi C” este finanţat de către Guvernul SUA prin intermediul Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID)

© Proiectul USAID PHH, 2007ISBN 978-9975-9636-7-1

CUPRINS

SUMARUL REZULTATELOR CERCETĂRII SOCIOLOGICE .................................................................... 4

INTRODUCERE ............................................................................................ 6

CAPITOLUL 1. CARACTERISTICILE SOCIAL-DEMOGRAFICE ALE RESPONDENŢILOR .......................................................................... 12

CAPITOLUL 2. NIVELUL DE CUNOŞTINŢE AL POPULAŢIEI DESPRE HEPATITELE VIRALE B ŞI C ..................................................... 13

CAPITOLUL 3. COMPORTAMENTUL POPULAŢIEI: RISCURI ŞI MODALITĂŢI DE DEPĂŞIRE .............................................. 30

CAPITOLUL 4. ATITUDINEA POPULAŢIEI FAŢĂ DE PERSOANELE INFECTATE CU VIRUSURILE HEPATITELOR VIRALE B ŞI C ............. 45

CAPITOLUL 5. NECESITĂŢI INFORMAŢIONALE ALE POPULAŢIEI CU REFERINŢĂ LA HEPATITELE VIRALE ............................................. 55

CAPITOLUL 6. SURSELE DE INFORMARE DESPRE HEPATITELE VIRALE B ŞI C ..................................................... 62

CAPITOLUL 7. CONSILIEREA ŞI TESTAREA VOLUNTARĂ .......................................... 76

ANEXE ......................................................................................................... 93

�


Cunoştinţe, atitudini, practici ale populaţiei din Republica Moldova despre hepatitele virale B şi C şi consilierea şi testarea voluntară la HIV şi hepatite virale. Raport efectuat în baza cercetării sociologice

SUMARUL REZULTATELOR CERCETĂRII SOCIOLOGICE

Cunoştinţe

Circa 2/3 din populaţie au auzit despre hepatitele virale B şi C şi conştientizează seriozitatea acestei probleme.

Deşi majoritatea respondenţilor cunosc unele simptome ale hepatitelor virale B şi C, mai bine de 40% nu ştiu că hepatitele virale pot fi asimptomatice.

Circa 51% din respondenţi cunosc cel puţin două căi de transmitere a hepatitelor virale B şi C: prin contact cu sângele unei persoane infectate (92%) şi prin contact sexual neprotejat cu persoane infectate (54%).

Un număr mare de respondenţi au cunoştinţe eronate despre căile de transmitere a hepatitelor virale B şi C; indicatorul integrat al cunoştinţelor corecte despre hepatitele virale (procentul de respondenţi care cunosc cel puţin două căi de transmitere a hepatitelor virale şi nu sunt de acord cu două concepţii eronate) este egal cu 12% şi este de mai bine de două ori mai redus decât indicatorul cunoştinţelor corecte despre HIV/SIDA (28%).1

Gradul de cunoştinţe al respondenţilor despre prezervativ ca metodă de protejare contra hepatitelor virale B şi C este mai redus decât în cazul HIV şi ITS. Astfel, 79% din cei chestionaţi consideră că prezervativul protejează de infectarea cu ITS, 74% - de infectarea cu HIV şi doar 56% - de infectarea cu hepatita B şi 55% - de infectarea cu hepatita C.

O bună parte din cei chestionaţi nu cunosc despre existenţa vaccinului contra hepatitei B. Astfel, doar 59% din respondenţi au menţionat că ştiu că există un asemenea vaccin.

Comportament

Deşi în populaţia generală procentul celor care au avut mai mulţi parteneri sexuali este redus (8%), în grupul de vârstă de 15-24 de ani el este destul de înalt şi constituie 25%.

Numai 10% din cei care au utilizat vreodată prezervativul (40%) au menţionat că au folosit prezervativul în timpul fiecărui act sexual pe parcursul ultimelor 12 luni. Ceea ce înseamnă, de fapt, că doar 4% din populaţia adultă din Republica Moldova foloseşte prezervativul în mod consistent.

Circa 30% din respondenţii care au utilizat vreodată prezervativul, au menţionat că l-au folosit şi în timpul ultimului act sexual.

În general respondenţii au menţionat că ei sunt atenţi la comportamentul medicilor cu referinţă la respectarea regulilor controlului infecţios în timpul manipulaţiilor medicale (schimb de mănuşi, echipament steril etc.). Totodată, cercetarea a scos în evidenţă faptul că mai bine de 40% din cei chestionaţi nu au atras atenţia la comportamentul medicului şi nu s-au asigurat de sterilizarea instrumentarului utilizat în timpul ultimei vizite la stomatolog sau la alt medic.

O treime din respondenţii care au auzit despre existenţa vaccinului împotriva hepatitei virale B nu sunt vaccinaţi.

1 Raportul UNGASS 2003-2005. Chişinău, 2006

�Cunoştinţe, atitudini, practici ale populaţiei din Republica Moldova despre hepatitele virale B şi C şi consilierea şi testarea

voluntară la HIV şi hepatite virale. Raport efectuat în baza cercetării sociologice


Atitudinea faţă de persoanele infectate

Atitudinea populaţiei faţă de persoanele infectate cu hepatite virale este ambiguă. Majoritatea respondenţilor este destul de loială atunci când este vorba despre o rudă care este infectată cu hepatite virale. Totodată, gradul de acceptare faţă de alte persoane (decât rudele) infectate cu hepatitele B şi C este destul de redus. Indicatorul integrat de acceptare a persoanelor infectate cu virusurile hepatitelor virale este de 7% (indicatorul a fost calculat în baza numărului total de persoane care au menţionat că : a) sunt gata să îngrijească de o persoană din familie bolnavă de hepatitele virale; b) nu ar păstra în secret dacă cineva din familie ar deveni infectat cu virusurile hepatitelor virale; c) ar cumpăra produse alimentare de la un vânzător despre care ştie că are hepatita B şi/sau C; d) consideră că un profesor infectat cu virusurile hepatitelor B şi/sau C poate continua să lucreze în şcoală). Necesităţi informaţionale

Deşi majoritatea respondenţilor consideră că este foarte important sau important să fie informaţi despre hepatitele virale B şi C, mai bine de 70% au menţionat că ei nu sunt bine informaţi sau nu sunt deloc informaţi despre aceste maladii.

Sursele de informare

Cercetarea a scos în evidenţă faptul că 2/3 din populaţie nu au auzit nici o informaţie despre hepatitele virale B şi C în ultimele 6 luni.

Sursele principale de informare ale celor care au auzit despre hepatitele virale au fost TV (66%), broşurile, posterele (37%), radioul (36%) şi presa periodică (23%).

După gradul de popularitate, posturile de televiziune se ranjează în felul următor : ORT (68%), TVM (42%), CTC (28%), NIT (25%), România 1 (23%), Pro TV (17%), Muz TV, TV 7 (16%). ORT şi TVM au acoperire naţională.

Consilierea şi testarea voluntară

În conformitate cu rezultatele cercetării, 28% din respondenţi au fost testaţi la HIV, 15% - la ambele hepatite virale –B şi C, 5% - doar la hepatita virală B şi <1% - doar la hepatita virală C. În ultimele 12 luni, circa 10% din populaţie a fost testată la HIV şi în jur de 7% - la cel puţin una din hepatitele virale.

Numai 22% din persoanele care au fost testate la HIV au menţionat că au obţinut consiliere pre- şi post-test.

Doar 48% din respondenţi cunosc faptul că testul la HIV ( 63% în cazul hepatitelor virale ) poate fi efectuat în localitatea/ raionul lor.

�



INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa cercetării. Actualitatea cercetării cunoştinţelor, atitudinilor şi comportamentelor populaţiei în domeniul hepatitelor virale reiese din importanţa acestor probleme pentru Republica Moldova.

Cercetările statistice din ultimii ani denotă că hepatitele virale continuă să fie o problemă de sănătate majoră pentru populaţia ţării. Astfel, deşi odată cu introducerea în anul 1995 în Programul naţional de imunizări a vaccinării nou-născuţilor şi copiilor, incidenţa hepatitei virale B a fost redusă considerabil iar nivelul morbidităţii prin hepatita acută C şi D rămâne relativ constant în decursul ultimilor 5 ani (vezi figura 1), nivelul morbidităţii prin hepatita cronică a sporit de mai mult de 2 ori şi continuă să crească rapid (vezi figura 2) .

Figura 1: Dinamica morbidităţii hepatitelor virale B, C şi D în Republica Moldova, 1991–2005

Notă: HVC=Hepatita C, HVD=Hepatita D, HVB=Hepatita B

Sporirea nivelului morbidităţii prin hepatită cronică este explicată prin câteva motive: a) o bună parte din cazurile de îmbolnăviri cu hepatite virale nu sunt raportate ( 80% din cazurile de infecţii sunt asimptomatice), b) o mare parte din populaţie nu este vaccinată şi deci este supusă riscului de infectare, c) deşi morbiditatea prin hepatita virală C este relativ redusă, este estimat că 80% din cazuri vor trece în hepatită cronică, d) în prezent nu există vaccin contra hepatitei virale C.

Figura 2: Dinamica morbidităţii prin hepatita cronică şi ciroza hepatică, 1989–2005

Caz

uri l

a 10

0,00

0 po

pula

ţie

1800

1600

1400

1200

1000

800

600

400

200

0 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Caz

uri l

a 10

0,00

0 po

pula

ţie

Sursa: CNŞPMP

Sursa: CNŞPMP




Conform statisticii medicale, în Republica Moldova hepatita cronică se situează pe locul 5 printre maladiile ce cauzează decesul. Mortalitatea a 8% din populaţie este cauzată de hepatita cronică, iar rata mortalităţii este de 7 ori mai mare decât cea din ţările Uniunii Europene. Tratamentul hepatitei virale cronice este extrem de costisitor şi nu întotdeauna eficient. Prevenirea şi controlul acestor maladii sunt metodele-cheie de soluţionare a problemei în cauză.

Cele mai frecvente căi de transmitere asociate cu hepatitele virale acute continuă să fie manipulaţiile medicale şi contactul sexual (vezi Figura 3). Astfel, numărul de cazuri de hepatite virale transmise pe cale sexuală creşte rapid, constituind mai bine de 50% din numărul total de cazuri. Numărul cazurilor de hepatită virală asociate cu probabilitatea transmiterii în cadrul instituţiilor medicale, inclusiv spitale, policlinici, cabinete stomatologice, deşi se reduce, rămâne la un nivel înalt, cu toate ca ar putea fi eventual supra-raportat. Căile de transmitere sexuală şi nosocomială sunt responsabile pentru 80% din cazurile noi de infectare.

Figura 3: Căile de transmitere a hepatitelor B şi C acute în Moldova, 1995–2005

Cercetările denotă că populaţiile cheie sub risc sporit sunt mai mult expuse pericolului de a contracta hepatitele virale. Astfel, conform rezultatelor cercetării efectuate cu suportul Fundaţiei SOROS în mediul populaţiilor cheie sub risc sporit în anul 2005, 16% din utilizatorii de droguri injectabile au menţionat că au hepatita B. În cazul lucrătoarelor sexului comercial, 14% au menţionat că au hepatita B, iar 23% - hepatita C .

Deşi hepatitele virale prezintă o problemă semnificativă pentru sănătatea populaţiei, până în prezent nu au fost efectuate cercetări în domeniu care ar studia nivelul de cunoştinţe, atitudinile şi comportamentele diferitor grupuri socio-demografice referitor la hepatitele virale şi care ar servi drept bază pentru intervenţii în masă în vederea prevenirii transmiterii hepatitelor virale B şi C şi reducerii riscurilor de îmbolnăvire.

Calea habituală

Calea sexuală

Manipulaţii nemedicale

Manipulaţii medicale

Sursa: CNŞPMP

�



Din aceste considerente, precum şi pentru dezvoltarea şi implementarea unei campanii informaţionale orientate spre sporirea nivelului de cunoştinţe a populaţiei despre hepatitele virale B şi C şi reducerea comportamentelor cu risc sporit, Proiectul USAID „Prevenirea HIV/SIDA şi a Hepatitelor B şi C” (Proiectul USAID PHH) a organizat o cercetare a cunoştinţelor, atitudinilor şi comportamentelor în mediul populaţiei generale.

Reieşind din obiectivele proiectului care sunt focusate şi pe sporirea cererii pentru servicii, îmbunătăţirea calităţii şi accesului la servicii, cercetarea a inclus un compartiment ce ţine de consilierea şi testarea voluntară în domeniul HIV şi hepatitelor virale B şi C.

Scopul şi obiectivele cercetării. Scopul de bază al cercetării a constat în identificarea cunoştinţelor, atitudinilor şi comportamentelor diferitor segmente de populaţie cu referinţă la hepatitele virale B şi C şi consilierea şi testarea voluntară la HIV şi hepatite virale în vederea elaborării unor recomandări practice pentru dezvoltarea şi implementarea campaniilor de comunicare ale Proiectului USAID PHH focusate pe hepatitele virale şi promovarea serviciilor de consiliere şi testare voluntară.

Obiectivele cercetării au constat în următoarele:• cercetarea nivelului de cunoştinţe a populaţiei generale despre hepatitele virale B şi C;• studierea comportamentului cotidian al populaţiei referitor la hepatitele virale;• studierea atitudinii diferitor grupuri de populaţie faţă de persoanele infectate cu virusurile hepatitelor

virale;• studierea surselor de informare şi a necesităţilor informaţionale ale populaţiei cu referinţă la hepatitele

virale;• cercetarea cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor diferitor grupuri de populaţie cu referinţă la testarea şi

consilierea voluntară;• elaborarea recomandărilor practice pentru dezvoltarea şi implementarea campaniei de comunicare în

domeniul hepatitelor virale; • elaborarea recomandărilor practice pentru dezvoltarea şi implementarea campaniei de promovare a

serviciilor de consiliere şi testare voluntară.

Subiectul cercetării l-a constituit populaţia generală cu limitele de vârstă 15- 65 de ani de pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Obiectul cercetării l-au constituit cunoştinţele, atitudinile, practicile populaţiei cu referinţă la hepatitele virale şi consilierea şi testarea voluntară la HIV şi hepatitele virale.

METODOLOGIA CERCETĂRII

Eşantionul cercetării. Cercetarea a fost efectuată pe întreg teritoriul Republicii Moldova cu excepţia raioanelor de est pe un eşantion naţional reprezentativ de 1300 de respondenţi.

Metodologia de eşantionare a fost elaborată de către compania care a câştigat tenderul – CIVIS, şi a făcut parte din oferta tehnică prezentată de companie. Tipul eşantionului utilizat este stratificat, probabilist, multistadial.




Designul eşantionului. Eşantionul a fost format în trei stadii:

1. La primul stadiu au fost selectate localităţile incluse în eşantion. Selecţia a fost efectuată în felul următor:

• Republica a fost divizată în 12 regiuni (în baza fostelor judeţe). Fiecare sub-eşantion regional a fost împărţit în corespundere cu numărul populaţiei ce locuieşte în fiecare din următoarele categorii de localităţi: a) municipii, b) centre raionale, c) alte oraşe, d) sate mai mult de 3001 locuitori, e) sate până la 3000 locuitori.

• Chestionarele au fost distribuite în fiecare strat în corespundere cu numărul populaţiei din fiecare strat în baza datelor statistice recente (evidenţa curentă a populaţiei la 1 ianuarie 2006). 50 de chestionare au fost distribuite suplimentar pentru asigurarea numărului de 1300 de chestionare calitativ completate.

• Straturile au fost ajustate în aşa mod ca să conţină cel puţin 0,5% din eşantion. Ajustarea a fost efectuată în limitele zonei teritorial administrative şi tipului de localitate (urban/ rural).

• Pentru fiecare strat a fost întocmită în ordine alfabetică lista localităţilor. Toate localităţile , atât cele urbane, cât şi cele rurale au fost selectate în mod aleatoriu, în baza unui tabel cu numere aleatoare. Dacă în strat era o singură localitate urbană, aceasta era inclusă în mod obligatoriu în lista localităţilor selectate.

• În eşantion au fost incluse 85 de localităţi.

2. La stadiul doi au fost selectate străzile şi locuinţele, după cum urmează:• Pentru fiecare localitate a fost stabilit un număr de rute ce urmau să fie parcurse. Rutele au fost

selectate în mod aleatoriu din numărul total de străzi. Pe fiecare rută au fost chestionate persoane din cel mult 6-7 gospodării plasate pe o stradă.

• În cazul caselor cu un etaj, a fost aleasă fiecare a treia casă de pe stradă. În cazul caselor cu mai multe etaje, numărul de apartamente a fost împărţit la 9 şi a fost ales apartamentul rezultat în urma rotunjirii cifrei obţinute. În cazul în care în casa/apartamentul selectat nu locuia nimeni sau a fost un refuz, operatorii de interviu au trecut la următoarea casă/apartament, respectând în continuare principiul celei de a treia casă. Operatorii au desenat toate rutele pe care le-au parcurs pentru a facilita procesul de verificare.

3. La stadiul III au fost selectaţi în mod aleatoriu respondenţii. Pentru selectarea respondenţilor, operatorul întreba cine din membrii gospodăriei în vârstă de 15-65 de ani îşi va sărbători ziua de naştere în imediata apropiere de data chestionării. Persoana care corespundea acestor criterii era chestionată.

Reprezentativitatea eşantionului. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia Republicii Moldova în vârstă de 15-65 de ani, cu excepţia raioanelor de est. Eroarea maximă de eşantionare este de circa 3%. Rezultatele au fost ponderate în funcţie de repartizarea pe sex, conform datelor statistice oficiale ajustate la rândul lor, cu distribuţia pe sex a persoanelor plecate temporar peste hotare. Datele ponderate diferă cu cel mult 0,9% de cele neponderate.

Tehnica cercetării. In calitate de tehnică de cercetare a fost utilizat interviul structurat. Respondenţii au fost intervievaţi la domiciliu de către operatori calificaţi. Chestionarul care a stat la baza interviului a fost elaborat de către departamentul Comunicare pentru Schimbarea Comportamentală al Proiectului USAID PHH şi avizat de către consultanţi internaţionali şi naţionali (vezi Anexa 1).

10



Structura chestionarului. Chestionarul este alcătuit din trei parţi. În prima parte sunt incluse întrebările cu caracter socio-demografic, în partea a doua – întrebările cu referinţă la hepatitele virale şi în cea de a treia parte – întrebările cu referinţă la testarea şi consilierea voluntară. Indicatorii utilizaţi pentru cercetare sunt descrişi în Anexa 2.

Testarea chestionarului. Chestionarul a fost testat în teren de către compania de cercetare CIVIS de comun acord cu echipa departamentului Comunicare pentru Schimbarea Comportamentală al Proiectului USAID PHH pe data de 30 martie 2007 în 2 comunităţi rurale: una – cu vorbitori de limbă română şi alta – cu vorbitori de limbă rusă, situate la o distanţă de circa 40 km de Chişinău (Ivancea, r-n Orhei şi Gura Galbenă, raionul Cimişlia). În total au fost testate 20 chestionare. În rezultatul testării au fost identificate unele sintagme neclare pentru respondenţi şi unele întrebări care trebuiau completate cu variante de răspuns. După testare chestionarul a fost îmbunătăţit şi aplicat în teren.

Metodele de analiză a rezultatelor cercetării. Rezultatele cercetării au fost analizate prin metoda analizei corelaţionale şi metoda analizei comparative. Astfel, rezultatele cercetării au fost analizate în funcţie de următoarele variabile: sex, vârstă, stare civilă, studii, loc de reşedinţă, ocupaţii, zonă/regiune (Chişinău, Bălţi, nord, centru, sud), număr de parteneri sexuali.

Totodată, în vederea stabilirii nivelului de cunoaştere de către respondenţi a măsurilor de prevenire contra hepatitelor virale B şi C şi a nivelului de stigmă şi discriminare a respondenţilor faţă de persoanele infectate cu virusurile hepatitelor virale au fost utilizaţi următorii indicatori integraţi:

Indicator integrat 1. Cunoaşterea măsurilor de prevenire a hepatitei virale B. Acest indicator a fost stabilit în baza numărului total de persoane care au menţionat că :

• ştiu că folosirea prezervativului protejează de hepatita virală B;

• ştiu că există vaccin contra hepatitei B;

• atunci când merg la medic de fiecare dată sunt atenţi ca acesta să folosească mănuşile de unică folosinţă.

Indicator integrat 2. Cunoaşterea măsurilor de prevenire a hepatitei virale C. Acest indicator a fost stabilit în baza numărului total de persoane care au menţionat că:

• atunci când merg la medic de fiecare dată sunt atenţi ca acesta să folosească mănuşile de unică folosinţă;

• ultima dată când au fost la stomatolog au fost atenţi sau au cerut ca acesta să utilizeze instrumentarul steril;

• ultima dată când au fost la manichiură, pedichiură au fost atenţi sau au insistat ca specialistul să utilizeze instrumentarul steril.

Indicator integrat 3. Cunoaşterea a cel puţin 2 căi de transmitere a hepatitelor virale B şi C. Acest indicator a fost stabilit în baza numărului total de persoane care au menţionat că :

• ştiu că agenţii hepatitelor virale B şi C pot fi transmişi prin contact sexual neprotejat;

• ştiu că agenţii hepatitelor virale pot fi transmişi prin contact cu sângele unei persoane infectate.

Indicator integrat 4. Cunoaşterea a cel puţin 2 căi de transmitere a hepatitelor virale B şi C şi dezacordul cu cele mai frecvente mituri despre hepatitele virale. Acest indicator a fost stabilit în baza numărului de persoane care au menţionat că :

• ştiu că agenţii hepatitelor virale B şi C pot fi transmişi prin contact sexual neprotejat;

• ştiu că agenţii hepatitelor virale B şi C pot fi transmişi prin contact cu sângele unei persoane infectate;

11Cunoştinţe, atitudini, practici ale populaţiei din Republica Moldova despre hepatitele virale B şi C şi consilierea şi testarea



• ştiu că agenţii hepatitelor virale B şi C nu pot fi transmişi prin utilizarea în comun a veselei; • ştiu că o persoană infectată poate arăta absolut sănătoasă.

Indicator integrat 5. Gradul de acceptare a persoanelor infectate cu virusurile hepatitelor virale B şi C. Acest indicator a fost stabilit în baza numărului de persoane care au menţionat că :

• sunt gata să îngrijească de o persoană din familie bolnavă de hepatita virală B şi/sau C; • nu ar păstra în secret dacă cineva din familie ar deveni infectat cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C; • ar cumpăra produse alimentare de la un vânzător despre care ştie că este infectat cu virusurile

hepatitelor virale B şi/ sau C; • consideră că un profesor infectat cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C poate continua să lucreze în

şcoală.

12



CAPITOLUL 1. CARACTERISTICILE SOCIAL-DEMOGRAFICE

ALE RESPONDENŢILOR

Eşantionul cercetării l-au constituit 1300 de persoane. Caracteristicile social-demografice ale respondenţilor corespund caracteristicilor populaţiei în vârstă de 15-65 de ani pe ţară. Astfel, în funcţie de mediul de reşedinţă respondenţii se divizează în felul următor: 41% - din mediul urban şi 59%- din mediul rural. În funcţie de sex au fost chestionate 54% femei şi 46% bărbaţi. După vârstă persoanele chestionate se divizează în felul următor: 15-19 ani -14%, 20-24 ani -11%, 25-29 ani -8%, 30-39 ani -17%, 40-49 ani -20%, 50-59 ani -21%, 60-65 ani -9% /vezi Tabelul 1).

Tabelul 1. Distribuirea respondenţilor după vârstă

Vârsta Procentul

15-19 ani 14%

20-24 ani 11%

25-29 ani 8%

30-39 ani 17%

40-49 ani 20%

50-59 ani 21%

60-65 ani 9%

În funcţie de studii respondenţii se distribuie: • fără studii-1%, • studii primare -2%,• studii medii incomplete -22%, • şcoală medie generală (liceu) – 27%, • şcoală profesională -20%, • colegiu -9%, • studii superioare, superioare incomplete -19%.

După genul de ocupaţie au fost chestionaţi: • muncitori -19%, • şomeri-17%, • studenţi, elevi -14%,• gospodine casnice, pensionari -24%, • funcţionari angajaţi în sectorul public, medici, pedagogi -13%, • fermieri, întreprinzători particulari -9%, • alte ocupaţii -4%.




CAPITOLUL 2. NIVELUL DE CUNOŞTINŢE AL POPULAŢIEI

DESPRE HEPATITELE VIRALE B ŞI C

În vederea identificării nivelului de cunoştinţe al populaţiei despre hepatitele virale B şi C, cercetarea a fost focusată pe următoarele aspecte:

• cunoştinţele generale ale populaţiei despre hepatitele virale;

• cunoştinţele populaţiei despre simptomele hepatitelor virale;

• cunoştinţele populaţiei despre căile de transmitere ale hepatitelor virale;

• cunoştinţele populaţiei despre tratamentul hepatitelor virale, consecinţele infectării cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C şi factorii care pot conduce la agravarea stării persoanelor infectate.

2.1. Cunoştinţe generale despre hepatitele virale. Analiza rezultatelor cercetării a scos în evidenţă faptul că circa 2/3 din populaţie au auzit de hepatitele virale B şi/sau C. 28% din respondenţi nu au auzit despre hepatita virală B, iar 31% - despre hepatita virală C (Figura 4).

Figura 4. Aţi auzit despre hepatitele virale B şi/sau C?

Procentul persoanelor care nu au auzit de hepatitele virale este mai mare în rândul bărbaţilor (33%- în cazul hepatitei B şi 36% - în cazul hepatitei C), locuitorilor din mediul rural (36%- în cazul hepatitei B şi 40%- în cazul hepatitei C), persoanelor din grupurile de vârstă 50-59 de ani ( 37%- în cazul hepatitei B şi 39% - în cazul hepatitei C) şi celor de 60-65 ani (40%- în cazul hepatitei B şi 42% - în cazul hepatitei C). În funcţie de studii, procentul celor care nu au auzit de hepatitele virale B şi/sau C este mai mare în rândul respondenţilor cu studii primare sau medii incomplete (40%- în

DA

NU

28%

31%

72%

69%

Hepatita BHepatita C

1�



cazul hepatitei B, şi 45% - în cazul hepatitei C). În funcţie de zonă/regiune, cei mai mulţi respondenţi care nu au auzit de hepatitele virale B şi/sau C sunt din zona de sud (38% - în cazul hepatitei B, şi 42% - în cazul hepatitei C).

2/3 din cei care au auzit despre hepatitele virale B şi/sau C consideră că ele reprezintă o problemă serioasă pentru localitatea lor. Fiecare al patrulea respondent este de părerea că hepatitele virale B şi/sau C sunt într-o oarecare măsură o problemă pentru localitate. 16% din respondenţi în ambele cazuri (şi pentru hepatita virală B şi pentru hepatita virală C) consideră că hepatitele virale nu sunt o problemă sau au indicat că nu cunosc situaţia ( Figura 5). În funcţie de mediul de reşedinţă, cei mai alarmaţi sunt respondenţii din mediul urban. 69% dintre ei sunt de părerea că hepatitele B şi/sau C reprezintă o mare problemă pentru localităţile lor. În funcţie de zonă/regiune cei mai alarmaţi de seriozitatea problemei sunt respondenţii din Chişinău (80% consideră că hepatitele virale B şi/sau C reprezintă o problemă serioasă pentru localitate) şi respondenţii din zona de sud (65% consideră că hepatita B este o problemă mare pentru localitatea lor şi 68% - sunt alarmaţi de hepatita C).

Figura 5. Cum credeţi, hepatitele virale B şi/sau C reprezintă o problemă pentru localitatea Dvs. ?

Fiecare al patrulea respondent din cei care au auzit despre hepatitele virale B şi C nu ştiu că ele sunt boli infecţioase sau consideră că aceste maladii nu se transmit de la om la om. 77% din cei chestionaţi cunosc faptul că hepatita virală B este boală infecţioasă. 76% ştiu că hepatita C se poate transmite de la om la om (Figura 6).

1�Cunoştinţe, atitudini, practici ale populaţiei din Republica Moldova despre hepatitele virale B şi C şi consilierea şi testarea



Figura 6. Cum credeţi, hepatitele virale B şi C sunt boli infecţioase, care se pot transmite de la om la om?

2.2. Nivel de cunoştinţe despre simptomele hepatitelor virale B şi/sau C. Cu referinţă la simptomele hepatitelor virale, nivelul de cunoştinţe al respondenţilor este destul de fragmentar. Astfel, deşi majoritatea respondenţilor cunosc unele simptome ale hepatitelor virale, mai bine de 40% din respondenţi nu cunosc că hepatitele virale B şi C pot avea un caracter asimptomatic.

Conform rezultatelor cercetării, 84% din respondenţi asociază hepatitele virale cu culoarea galbenă a ochilor, 76% - cu lipsa poftei de mâncare, 73%- cu oboseala, 70% - cu greţuri, vomă, 67% - cu urină intens colorată, 62% - cu dureri abdominale, 60% - cu dureri sub rebordul costal drept.

Totodată, doar 59% ştiu că te poţi molipsi de hepatite virale de la o persoană care are o înfăţişare absolut sănătoasă, 28% - nu ştiu, şi 13%- consideră că nu te poţi infecta. În funcţie de vârstă, cei mai mulţi respondenţi care au menţionat că nu cunosc sunt din grupurile de vârstă 15-19 ani (35%) şi 30-39 ani (33%). În funcţie de nivelul de studii, procentul celor care nu cunosc este mai mare în rândul respondenţilor cu studii primare şi medii incomplete (35%) şi a celor cu studii medii complete (33%).

2.3. Nivel de cunoştinţe despre căile de transmitere a hepatitelor virale B şi/sau C. În conformitate cu literatura medicală ştiinţifică, căile de transmitere a hepatitelor virale B şi/sau C sunt următoarele :

• parenterală (prin transfuzii de sânge infectat, seringi şi alte instrumente medicale contaminate, echipament contaminat în timpul acupuncturii, piercingului);

• sexuală ( în timpul relaţiilor sexuale cu un partener infectat); • perinatală (transmitere de la mamă infectată la făt, care are loc de obicei în timpul naşterii în rezultatul

expunerii percutane la sângele mamei).

Cercetarea a scos în evidenţă faptul că marea majoritate a respondenţilor cunosc calea parenterală de transmitere a hepatitelor virale. Astfel, la întrebarea: „Cum pot fi transmise hepatitele virale B şi/sau C?”, mai bine de 90% din respondenţi au menţionat că prin transfuzii de sânge contaminat, prin utilizarea aceleiaşi seringi pentru injectare, prin contact cu sângele unei persoane infectate, prin utilizarea instrumentelor medicale nesterile. 80% din cei chestionaţi cunosc că hepatitele

1�



virale B şi/sau C pot fi transmise prin utilizarea în comun a lamelor de bărbierit, foarfecelor pentru manichiură, periuţei de dinţi. Peste 70% din respondenţi au afirmat că hepatitele virale B şi/sau C pot fi transmise de la mamă la făt , în timpul tratării dinţilor, în timpul acupuncturii, tatuajului, piercingului. Totodată, numai fiecare al doilea chestionat cunoaşte că hepatitele virale B şi/sau C pot fi transmise prin contact sexual neprotejat, 17% consideră că ele nu pot fi transmise în acest mod, iar 28% - au menţionat că nu ştiu.

În conformitate cu rezultatele cercetării putem conchide că destul de mare este numărul persoanelor care posedă cunoştinţe incorecte despre căile de transmitere ale hepatitelor virale B şi/sau C. Astfel, fiecare al doilea respondent consideră că hepatitele virale pot fi transmise prin utilizarea în comun a veselei, fiecare al treilea – prin tuse, prin sărut sau prin utilizarea în comun a veceului, 17% - prin strângere de mână. 23% consideră că hepatitele virale pot fi transmise prin contact cu transpiraţia, iar 62% - prin laptele matern, fapte ce nu sunt argumentate ştiinţific.1

Un procent destul de mare de respondenţi a declarat că nu posedă cunoştinţe despre căile de transmitere a hepatitelor virale B şi/sau C . Astfel, fiecare al treilea nu cunoaşte dacă hepatitele virale pot fi transmise prin contact cu transpiraţia, prin tuse, prin utilizarea veceului în comun, fiecare al patrulea - prin sărut şi prin laptele matern, 20% - prin strângere de mână, 17% - în timpul tratării dinţilor,16%- de la mamă la făt şi prin utilizarea în comun a veselei.

Pentru identificarea nivelului de cunoştinţe corecte al respondenţilor despre căile de transmitere a hepatitelor virale au fost folosiţi 2 indicatori integraţi. Primul indicator integrat - cunoaşterea a cel puţin două căi de transmitere a hepatitelor virale B şi C - a fost stabilit în baza numărului total de persoane care au menţionat că: a) ştiu că hepatitele virale pot fi transmise prin contact sexual neprotejat, şi b) cunosc că hepatitele virale pot fi transmise prin contact cu sângele unei persoane infectate . Acest indicator este unul din indicatorii de bază din cadrul logic al Proiectului USAID PHH. Mărimea calculată a acestui indicator este de 51%. Cercetarea, totodată, a scos în evidenţă faptul că nivelul de cunoaştere a cel puţin două căi de transmitere a hepatitelor virale este mai redus în mediul rural (45%), în rândul respondenţilor cu studii primare/ medii incomplete (46%) şi în rândul respondenţilor de peste 60 de ani (Tabelul 2).

Tabelul 2. Cunoaşterea a cel puţin 2 căi de transmitere a hepatitelor virale B şi/sau C (%)

Total Mediu de rezidenţă Grupe de vârstă

Baza: 945 respondenţi care au auzit despre Hepatita B şi/sau C

484 respondenţi au răspuns afirmativ la toate 2 întrebări 15.1.1 şi 15.16.1 U

rban

Rur

al

15-1

9 an

i

20-2

4 an

i

25-2

9 an

i

30-3

9 an

i

40-4

9 an

i

50-5

9 an

i

60-6

5 an

i

Nr. 484 263 221 74 54 56 79 97 95 29

484 / 945 x 100% = 51% 51 59 45 50 49 64 47 52 54 42

1 Risk of Hepatitis B transmission in Breast-fed Infants of Chronic Hepatitis B Carriers. Abstract on http:greenjournal.org/cgi/content/ful land. Epidemiology and Prevention of Vaccine-Preventable Diseases. 10th Edition, January, 2007. Department of Health ynd Human Services. Centers for Deases Control and Prevention, Pages 215-217)




Cel de al doilea indicator integrat - cunoaşterea a cel puţin 2 căi de transmitere a hepatitelor virale şi dezacordul cu cele mai frecvente mituri despre hepatite - a fost calculat prin asociere cu indicatorul similar pentru nivelul de cunoaştere corectă despre HIV/SIDA în baza numărului de persoane care au menţionat că: a) ştiu că hepatitele virale B şi/sau C pot fi transmise prin contact sexual neprotejat; b) ştiu că hepatitele virale B şi/sau C pot fi transmise prin contact cu sângele unei persoane infectate; c) ştiu că hepatitele virale B şi/sau C nu se transmit prin utilizarea în comun a veselei , d) ştiu că o persoană infectată cu virusurile hepatitelor virale poate arăta absolut sănătoasă . În urma analizei rezultatelor obţinute am stabilit că doar 12% din respondenţi posedă cunoştinţe corecte despre căile de transmitere a hepatitelor virale B şi/sau C şi cele mai frecvente mituri (pentru comparare, în cazul HIV/SIDA, conform raportului UNGASS pentru 2005, acest indicator este egal cu 28%). Cel mai redus nivel de cunoştinţe corecte a fost atestat în mediul rural (7%), în grupurile de vârstă 15-19 ani (8%) şi 40-49 de ani (9%). În funcţie de nivelul de educaţie, cel mai redus nivel de cunoştinţe corecte a fost atestat în mediul respondenţilor cu studii primare/medii incomplete (8%) şi medii complete (9%). Odată cu sporirea nivelului de educaţie creşte procentul persoanelor care posedă cunoştinţe corecte despre căile de transmitere a virusurilor hepatitelor virale B şi/sau C (Tabelul 3). În funcţie de zonă, regiune, cel mai înalt nivel de cunoştinţe corecte a fost atestat în municipiul Chişinău (24%) şi cel mai redus –în Bălţi (2%), în zona de centru (6%) şi în zona de nord (6%).

Tabelul 3. Cunoaşterea a cel puţin două căi de transmitere a hepatitelor virale şi dezacordul cu cele mai frecvente mituri (%)

Total Mediu de rezidenţă Educaţie


109 respondenţi au răspuns afirmativ la toate 4 întrebări 15.1.1, 15.16.1, 15.2.2 şi 47.1 U

rban

Rur

al

Med

ii in

com

plet

e/pr

imar

e

Med

ii co

mpl

ete

Med

ii de

sp

ecia

litat

e

Supe

rioa

re

Nr. 109 76 33 15 23 25 46

109 / 945x 100% = 11,5% 12% 17 7 8 9 14 15

2.4. Conştientizarea de către populaţie a riscurilor de infectare cu virusurile hepatitelor virale. Nivelul redus de cunoştinţe corecte al respondenţilor despre căile de transmitere a hepatitelor virale B şi C a fost încă o dată confirmat prin identificarea gradului de conştientizare de către populaţie a riscurilor posibile de infectare cu virusurile hepatitelor virale. Astfel, analiza riscurilor a scos în evidenţă faptul că deşi 94% din respondenţi cunosc că riscă foarte mult sau într-o oarecare măsură de a se infecta cu agenţii hepatitelor virale dacă îşi injectează droguri cu un ac folosit anterior de o persoană infectată, totuşi 75% consideră incorect că o persoană riscă foarte mult sau într-o oarecare măsură să se infecteze dacă bea dintr-un pahar din care a băut anterior o persoană purtătoare de virusurile hepatitelor B şi/sau C (Figura 7).

1�



Figura 7. În opinia Dvs., cât de mult riscă o persoană să se infecteze cu virusurile hepatitelor B şi/sau C dacă bea dintr-un pahar cu apă din care deja a băut o persoană infectată sau dacă îşi injectează droguri cu un ac folosit anterior de o persoană infectată ?

Mai bine de jumătate din respondenţi au menţionat incorect că riscă foarte mult sau riscă într-o oarecare măsură să se infecteze cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C dacă lucrează în acelaşi oficiu cu o persoană infectată sau dacă iau masa într-un restaurant în care unul din chelneri este infectat (Figura 8).

Figura 8. În opinia Dvs., cât de mult riscă o persoană să se infecteze cu virusurile hepatitelor B şi/sau C dacă lucrează în acelaşi oficiu cu o persoană infectată sau dacă ia masa într-un restaurant în care unul din chelneri este infectat?




77% din cei chestionaţi consideră incorect că riscă foarte mult sau într-o oarecare măsură să se infecteze cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C în timpul primirii îngrijirilor medicale în spitalul în care unul dintre pacienţi este infectat. 62% din respondenţi posedă opinii incorecte precum că riscă foarte mult sau într-o oarecare măsură să se infecteze cu virusurile hepatitelor virale dacă au contacte sexuale regulate cu multipli parteneri, dar întotdeauna folosesc prezervativul. Faptul în cauză confirmă încă odată nivelul redus de cunoştinţe al respondenţilor despre infecţiile sexual-transmisibile (Figura 9).

Figura 9. În opinia Dvs., cât de mult riscă o persoană să se infecteze cu virusurile hepatitelor B şi/sau C în timpul primirii îngrijirilor medicale în spitalul unde unul din pacienţi este infectat sau dacă are relaţii sexuale protejate cu persoane infectate ?

2.5. Cunoaşterea măsurilor de prevenire a hepatitelor virale B şi/sau C. Pentru stabilirea nivelului de cunoaştere a măsurilor de prevenire a hepatitelor virale B şi/sau C au fost folosiţi doi indicatori integraţi. Primul indicator integrat - cunoaşterea măsurilor de prevenire a hepatitei B, după cum am menţionat în Introducere, a fost stabilit în baza numărului total de persoane care au menţionat că: a) ştiu că folosirea prezervativului protejează de hepatita virală B; b) ştiu că există vaccin contra hepatitei virale B; şi c) atunci când merg la medic de fiecare dată sunt atenţi ca acesta să folosească mănuşile de unică folosinţă. După cum demonstrează rezultatele cercetării, doar 19% din respondenţi au cunoştinţe corecte despre măsurile de prevenire a hepatitei virale B. Procentul respondenţilor care posedă cunoştinţe corecte despre măsurile de prevenire a hepatitei virale B este mai redus în mediul rural (15%), în grupurile de vârstă 15-19 ani (16%), 40-49 de ani (17%) şi 60-65 de ani (12%), în mediul persoanelor cu nivel redus de educaţie (studii primare/medii incomplete – 14%). În funcţie de zonă/ regiune, procentul respondenţilor care posedă cunoştinţe corecte despre măsurile de prevenire a hepatitei virale B este mai mare în oraşele Chişinău (22%) şi Bălţi (23%) şi este mai redus în raioanele din zonele de centru (16%) , de nord (17%) şi de sud (12%).

20



Cel de al doilea indicator integrat - cunoaşterea măsurilor de prevenire a hepatitei C- urma să fie stabilit în baza numărului total de persoane care au menţionat că: a) atunci când merg la medic de fiecare dată sunt atenţi ca acesta să folosească mănuşile de unică folosinţă; b) ultima dată când au fost la stomatolog au fost atenţi sau au cerut ca acesta să utilizeze instrumentarul steril; c) ultima dată când au fost la manichiură, pedichiură au fost atenţi sau au cerut ca specialistul să utilizeze instrumentarul steril. Cu regret, în rezultatul cercetării am stabilit că procentul persoanelor care au auzit de hepatita C, dar nu au fost niciodată la pedichiură, manichiură este foarte înalt (80% ) , din care considerente a fost imposibil de a calcula corect acest indicator.

2.6. Cunoştinţe despre tratamentul hepatitelor virale. Mai bine de jumătate din respondenţi posedă cunoştinţe corecte despre posibilitatea tratării de hepatitele virale B şi/sau C, menţionând că hepatitele virale B şi C pot fi tratate doar parţial. 14% consideră că ele pot fi tratate definitiv, 11% - că nu pot fi tratate, iar 16% - au menţionat că nu ştiu (Figura 10). Procentul respondenţilor care au menţionat că hepatitele virale pot fi tratate definitiv este mai mare în mediul persoanelor de 15-19 ani (17%) şi 60-65 de ani (30%). Procentul respondenţilor care au menţionat că nu cunosc dacă hepatitele virale pot fi tratate este mai înalt în mediul persoanelor de 15-19 ani (20%), celibatarilor (22%) şi persoanelor cu studii medii primare/medii incomplete (25%)

Figura 10. După părerea Dvs., hepatitele virale B şi/sau C pot fi tratate definitiv, parţial sau nu pot fi tratate?

Definitiv

Parţial

Nu pot fi tratate

Nu ştiu

2.7. Nivelul de cunoştinţe al respondenţilor despre consecinţele infectării cu hepatitele virale B şi/sau C în general este înalt. Astfel, mai bine de 70% din respondenţi consideră că: i) hepatitele virale pot avea drept consecinţă hepatita cronică, ii) poţi fi purtător pe viaţă al virusurilor hepatitelor B şi/sau C, iii) hepatitele virale pot conduce la moarte, la ciroza hepatică, la cancer al




ficatului. 60% sunt de părerea că hepatitele virale pot conduce la invaliditate (Figura 11). Totodată mai bine de 20% din cei chestionaţi au menţionat că nu cunosc care sunt consecinţele hepatitelor virale B şi/sau C. Nivelul de cunoştinţe despre consecinţele infectării cu hepatite virale este mai redus în mediul rural, în mediul respondenţilor cu vârsta între 15 şi 30 de ani, a celor cu studii primare/ medii incomplete şi medii de specialitate. Astfel, 31% din respondenţii din mediul rural (pentru comparaţie numărul lor în mediul urban este de 18%), 42% din tinerii de vârsta 15-19 ani, 31% din tinerii de vârsta 20-29 de ani, fiecare al treilea respondent cu studii primare/medii incomplete şi studii medii de specialitate nu cunosc că ciroza hepatică poate fi o consecinţă a infectării cu hepatitele virale. 38% din tinerii de 15-19 ani (media este de 26%), 34% din tinerii de 20-25 de ani, fiecare al treilea respondent cu studii primare, medii incomplete şi medii de specialitate nu cunosc faptul că hepatitele virale pot conduce la cancer al ficatului. 25% din respondenţii din mediul rural ( 14% - în mediul urban) , 27% din tinerii în vârstă de 25-29 de ani, 25% din tinerii de 15-19 ani, 27% din respondenţii cu studii primare, medii incomplete, 28%- din cei chestionaţi cu studii medii de specialitate nu ştiu că hepatitele virale B şi/sau C pot conduce la hepatită cronică.

Figura 11. Cum consideraţi Dvs., care pot fi consecinţele infectării cu virusurile hepatitelor virale B şi/ sau C?

În funcţie de zonă/regiune 35% din respondenţi din zona de centru şi 32% din zona de sud nu cunosc că ciroza hepatică este o consecinţă a infectării cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C (media este de 24%). 36% din zona de sud nu cunosc că hepatita virală poate conduce la cancer al ficatului (media este 26%). 29% din respondenţii de zona de sud nu cunosc că hepatita cronică poate fi o consecinţă a hepatitelor virale (media este 20%).

22



2.8. Nivelul de cunoştinţe al respondenţilor privind factorii de risc care pot agrava situaţia persoanelor infectate cu hepatite virale este destul de înalt. Astfel, 84% din cei chestionaţi sunt de părerea că starea persoanelor infectate cu virusurile hepatitelor virale poate fi agravată de consumul frecvent şi excesiv de alcool, 82% - de nerespectarea regimului alimentar, 73% - de maladii concomitente cronice, cum ar fi HIV/SIDA, tuberculoza, herpes etc. (Figura 12).

Figura 12. În viziunea Dvs., care factori pot agrava starea persoanei infectate cu agenţii hepatitelor B şi/sau C?

Totodată, cercetarea a scos în evidenţă faptul că nivelul de cunoaştere a factorilor de risc care pot agrava starea persoanelor infectate cu virusurile hepatitelor virale variază în funcţie de vârstă şi educaţie. Procentul respondenţilor cu nivel de cunoaştere mai redus este mai mare în mediul persoanelor de vârsta 15-29 de ani şi a celor cu studii primare/medii incomplete. Astfel, 26% din tinerii de 15-19 ani, 25% din cei de 20-24 de ani şi 21% din cei de 25-29 de ani au indicat că consumul frecvent şi excesiv de alcool nu este sau nu ştiu că este un factor de risc pentru cei infectaţi cu hepatite virale (procentul mediu este de 16%). 23% din tinerii de 15-19 ani, 26% din cei de 20-24 de ani şi 20% din cei de 25-29 de ani au menţionat că nerespectarea regimului alimentar nu este sau că nu ştiu că este un factor ce ar agrava starea persoanelor infectate cu hepatite virale (procentul mediu este de 19%). 39% din tinerii de 15-19 ani şi 34% din cei de 20-24 de ani consideră că maladiile concomitente cronice nu sunt sau nu ştiu că sunt un factor de risc care ar agrava situaţia persoanelor infectate cu hepatite virale (Tabelul 4).




Tabelul 4. Cunoaşterea factorilor de risc în funcţie de vârstă (%)


Total Grupe de vârstă

15-1

9 an

i

20-2

4 an

i

25-2

9 an

i

30-3

9 an

i

40-4

9 an

i

50-5

9 an

i

60-6

5 an

i

Nr. 945 147 110 87 167 188 177 69

Consumul frecvent şi excesiv de alcool

da 83% 74 75 79 87 88 91 83

nu 7% 15 15 6 4 5 4 7

nu ştiu 10% 11 10 15 9 7 5 10

Nerespectarea regimului alimentar

da 81% 77 74 80 84 84 87 81

nu 8% 10 10 9 6 8 6 6

nu ştiu 11% 13 16 11 10 8 7 13

Maladii concomitente cronice (ca HIV/SIDA, tuberculoză, herpes)

da 73% 61 66 82 75 76 78 70

nu 6% 9 9 4 4 5 7 7

nu ştiu 21% 30 25 14 21 19 15 23

În funcţie de nivelul de educaţie al respondenţilor, a fost stabilită o dependenţă directă: odată cu reducerea nivelului de educaţie creşte procentul respondenţilor care au indicat că factorii de risc nominalizaţi mai sus nu agravează situaţia celor infectaţi cu virusurile hepatitelor virale sau că nu cunosc acest fapt (Tabelul 5).

2�



Tabelul 5. Cunoaşterea factorilor de risc în funcţie de nivelul de educaţie (%)


Total Educaţie

Med

ii in

com

plet

e/pr

imar

e

Med

ii co

mpl

ete

Med

ii de

sp

ecia

litat

e

Supe

rioa

re

Nr. 945 201 245 180 319

Consumul frecvent şi excesiv de alcool

da 83% 81 81 84 87

nu 7% 7 9 5 7

nu ştiu 10% 12 10 11 6

Nerespectarea regimului alimentar

da 81% 80 79 83 84

nu 8% 6 8 9 8

nuştiu 11% 14 13 8 8

Maladii concomitente cronice (ca HIV/SIDA, tuberculoză, herpes)

da 73% 63 70 76 79

nu 6% 7 7 4 7

nu ştiu 21% 30 23 20 14

2.9. Nivel de cunoştinţe al respondenţilor despre modalităţile de protejare de riscul infectării cu hepatite virale pe cale sexuală. Analiza rezultatelor cercetării denotă faptul că nivelul de cunoştinţe al respondenţilor despre utilizarea prezervativului ca metodă de protecţie de infecţiile cu transmitere sexuală şi de HIV este destul de înalt. Astfel, 79% din cei chestionaţi consideră că folosirea prezervativului protejează de infecţiile cu transmitere sexuală şi 74% - de infecţia HIV (Figura 13).




Figura 13. Cum credeţi, utilizarea prezervativului protejează de infecţiile cu transmitere sexuală şi de infecţia HIV?

Totodată, procentul celor care consideră că prezervativul ar fi o modalitate de protecţie de infectarea cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C este mult mai redus şi constituie , în cazul hepatitei B – 56%, şi în cazul hepatitei C -55%. Mai bine de 30% din cei chestionaţi au menţionat că nu cunosc acest fapt, iar 10% consideră că prezervativul nu protejează de infectarea cu virusurile hepatitelor virale (Figura 14).

Figura 14. Cum credeţi, utilizarea prezervativului protejează de infectarea cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C?

2�



Aceste rezultate confirmă încă o dată ipoteza noastră preliminară, că o bună parte din populaţia Republicii Moldova nu asociază hepatitele virale cu maladii infecţioase care pot fi transmise pe cale sexuală, şi prin urmare, ei minimalizează riscurile transmiterii virusurilor pe această cale. În funcţie de vârstă, procentul respondenţilor care au indicat că nu cunosc sau că prezervativul nu protejează de hepatita virală B este mai mare în mediul grupurilor de 15-19 ani (47%), 40-49 de ani (48%) şi 60-65 ani (62%). Cei care nu cunosc că prezervativul protejează de hepatita virală C sau consideră că nu protejează sunt mai numeroşi în grupurile de vârstă 30-39 de ani (47%) şi 40-49 de ani (49%) (Tabelul 6).

Tabelul 6. Nivelul de cunoştinţe al respondenţilor despre utilizarea prezervativului ca metodă de protecţie contra hepatitelor virale, în funcţie de vârstă (%)

Baza: 940 respondenţi care au auzit despre hepatita B

Baza: 898 respondenţi care au auzit despre hepatita C

Total Grupe de vârstă15

-19

ani

20-2

4 an

i

25-2

9 an

i

30-3

9 an

i

40-4

9 an

i

50-5

9 an

i

60-6

5 an

i

Nr. 940 147 110 87 165 187 175 69

… protejează de hepatita B

DA 56% 53 60 66 57 52 60 38

NU 10% 10 6 13 9 12 9 12

Nu ştiu 34% 37 34 21 34 36 31 50

Nr. 898 898 134 103 84 159 181 170

… protejează de hepatita C

DA 55% 56 59 60 53 51 62 39

NU 10% 9 5 17 8 12 10 11

Nu ştiu 35% 35 36 23 39 37 28 50

În funcţie de mediul de reşedinţă, nivelul de cunoştinţe al respondenţilor din mediul urban despre prezervativ ca metodă de protecţie contra hepatitelor virale este mai ridicat decât a celor din mediul rural. Astfel, 59% din respondenţii din mediul urban şi 53% din cei din mediul rural cunosc că prezervativul protejează de hepatita B. Şi respectiv 58% din respondenţii din mediul urban şi 52% din cei din mediul rural cunosc că prezervativul protejează de hepatita virală C. În funcţie de nivelul de educaţie, procentul celor care cunosc că prezervativul protejează de hepatitele virale B şi/sau C sporeşte odată cu nivelul de educaţie. Şi invers, procentul respondenţilor care nu ştiu că prezervativul protejează de hepatitele virale sau consideră că nu protejează este mai mare în mediul respondenţilor cu studii primare sau medii incomplete (în cazul hepatitei B, acest procent constituie 51%, iar în cazul hepatitei C – 49%) (Tabelul 7).




Tabelul 7. Nivelul de cunoştinţe al respondenţilor despre prezervativ ca metodă de protecţie contra hepatitelor virale în funcţie de mediu de reşedinţă şi educaţie

Baza: 940 respondenţi care au auzit despre hepatita B

Baza: 898 respondenţi care au auzit despre hepatita C


Urb

an

Rur

al

Med

ii

inco

mpl

ete/

prim

are

Med

ii co

mpl

ete

Med

ii de

spec

ialit

ate

Supe

rioa

re

Nr. 940 449 491 201 242 179 318

… protejează de hepatita B

DA 56% 59 53 49 56 55 60

NU 10% 8 11 9 11 7 11

Nu ştiu 34% 33 36 42 33 38 29

Nr. 898 898 898 462 184 232 170

… protejează de hepatita C

DA 55% 58 52 51 55 54 58

NU 10% 9 11 8 11 9 11

Nu ştiu 35% 33 37 41 34 37 31

În funcţie de zonă/regiune, procentul celor care nu cunosc că prezervativul protejează de transmiterea virusurilor hepatitelor virale este mai ridicat în oraşul Bălţi (45%), în zonele de nord (41%) şi de centru (40%).

2.10. Nivelul de cunoştinţe al populaţiei despre vaccin ca metodă de protecţie împotriva hepatitei B. Cercetarea a scos în evidenţă faptul că un număr relativ mare de respondenţi nu cunosc despre existenţa vaccinului împotriva hepatitei B sau sunt ferm convinşi că un asemenea vaccin nu există. Astfel, la întrebarea: „ Cum credeţi există vaccin împotriva hepatitei B?”, 59% din respondenţi au menţionat că există, 37% - că nu ştiu dacă există, şi 4% - că nu există (Figura 15).

Figura 15. Cum credeţi, există vaccin împotriva hepatitei B?

În funcţie de vârstă, nu cunosc de existenţa vaccinului contra hepatitei B în mare parte persoanele din grupurile de vârstă 20-24 de ani (42%), 25-29 ani (39%) şi 60-65 de ani (51%). După nivelul de

2�



educaţie, procentul respondenţilor care nu cunosc de existenţa vaccinului este mai mare în mediul celor cu studii primare/medii incomplete (42%) şi a celor cu studii medii complete (40%). În funcţie de zonă/regiune, procentul celor care nu cunosc de existenţa vaccinului este mai mare în regiunea de sud (50%).

Sursele de informare despre existenţa vaccinului sunt diferite. 55% din respondenţii care cunosc despre existenţa vaccinului au indicat că au aflat despre el de la medici, 42% - din mass- media, 18%- de la rude, colegi, 15% - din instituţiile de învăţământ (Figura 16).

Figura 16. De unde aţi aflat de existenţa vaccinului împotriva hepatitei B?

SUMAR

• Circa 2/3 din populaţie au auzit de hepatitele virale B şi/sau C. Procentul celor care nu au auzit este mai mare în rândul bărbaţilor, în mediul rural, în grupurile de vârstă mai sus de 50 de ani, în mediul persoanelor cu studii primare/ medii incomplete.

• Circa 2/3 din respondenţi conştientizează seriozitatea problemei ce ţine de hepatitele virale. În funcţie de mediul de reşedinţă, cei mai alarmaţi sunt respondenţii din mediul urban, iar în funcţie de zonă/ regiune - cei din Chişinău şi din raioanele din zona de sud.

• Mai bine de 70% din cei chestionaţi cunosc că hepatitele virale sunt boli infecţioase. Totodată, fiecare al patrulea respondent nu cunoaşte sau consideră că hepatitele virale B şi C nu se transmit de la om la om.

• Nivelul de cunoştinţe al celor chestionaţi despre simptomele hepatitelor virale este destul de fragmentar. Deşi majoritatea cunosc unele simptome ale hepatitelor virale B şi C, mai bine de 40% nu ştiu că hepatitele virale pot fi asimptomatice.




• Cu referinţă la căile de transmitere a hepatitelor virale, jumătate din respondenţi cunosc cel puţin două căi de transmitere a hepatitelor virale: prin contact cu sângele unei persoane infectate şi cea sexuală. Este de menţionat că din aceste două căi de transmitere cea mai cunoscută este calea parenterală, sau prin contact cu sângele unei persoane infectate (circa 90%) şi cea mai puţin cunoscută – calea sexuală (doar fiecare al doilea respondent).

• Totodată, cercetarea a scos în evidenţă faptul că un număr mare de respondenţi posedă cunoştinţe eronate despre unele căi de transmitere a hepatitelor virale. Astfel, fiecare al doilea consideră că hepatitele virale B şi C se transmit prin utilizarea în comun a veselei, fiecare al treilea - prin tuse, prin sărut sau prin utilizarea în comun a veceului. Destul de mare este procentul respondenţilor care au menţionat că nu cunosc căile de transmitere a hepatitelor virale. Indicatorul integrat al cunoştinţelor corecte despre hepatitele virale (procentul de respondenţi care cunosc cel puţin două căi de transmitere a hepatitelor virale şi nu sunt de acord cu două concepţii eronate) este egal cu 12% şi este de mai bine de două ori mai redus decât în cazul cunoştinţelor corecte privind HIV/SIDA (28%). Cel mai redus nivel de cunoştinţe corecte este atestat în mediul rural.

• Mai bine de jumătate din respondenţi posedă cunoştinţe corecte despre tratamentul hepatitelor virale, menţionând că ele pot fi tratate parţial. Un nivel mai redus de cunoştinţe despre tratament a fost atestat în mediul persoanelor de 15-19 ani , 60-65 de ani şi celor cu studii primare/medii incomplete.

• Mai bine de 70% din respondenţi cunosc consecinţele infectării cu virusurile hepatitelor virale. Procentul respondenţilor care au un nivel redus de cunoştinţe în acest domeniu este atestat în mediul rural, în grupurile de vârstă 15-29 de ani, în rândul celor cu studii primare/medii incomplete.

• Nivelul de cunoştinţe al respondenţilor privind factorii de risc care pot agrava starea persoanei infectate cu virusurile hepatitelor virale este destul de înalt. Astfel, mai bine de 2/3 din respondenţi cunosc că starea persoanelor infectate cu virusurile hepatitelor virale poate fi afectată de consumul frecvent şi excesiv de alcool, de nerespectarea regimului alimentar, de maladiile concomitente cronice. Totodată, nivelul de cunoştinţe despre factorii de risc variază în funcţie de vârstă şi nivel de educaţie. Astfel, procentul respondenţilor care nu ştiu sau consideră că factorii nominalizaţi nu prezintă un risc este mai mare în mediul persoanelor de vârsta 15-29 de ani şi a celor cu studii primare/medii incomplete.

• Nivelul de cunoştinţe al respondenţilor despre utilizarea prezervativului ca modalitate de protejare de riscul infectării cu virusurile hepatitelor virale este mai redus decât în cazul HIV şi ITS (pentru comparaţie: 79% consideră că prezervativul protejează de ITS, 74% - de HIV şi doar 56% - de hepatita B şi 55%- de hepatita C). Acest fapt confirmă încă o dată ipoteza că o bună parte din respondenţi nu asociază hepatitele virale cu infecţii care se transmit pe cale sexuală şi deci minimalizează riscurile de infectare pe această cale. Procentul respondenţilor care au indicat că nu cunosc sau că prezervativul nu protejează de hepatitele virale este mai mare în mediul grupurilor de vârstă 15-19 ani şi 40-49 de ani, în localităţile rurale, printre cei cu studii primare, medii incomplete.

• Nivelul de cunoaştere al respondenţilor despre existenţa vaccinului contra hepatitei virale B este destul de redus. Astfel, doar 59% cunosc că există vaccin contra hepatitei B, 37%- nu ştiu dacă există, iar 4%- sunt siguri că nu există. Un nivel redus de cunoştinţe despre existenţa vaccinului contra hepatitei B îl au persoanele din grupurile de vârstă 20-29 ani şi cei de peste 60 de ani, persoanele din mediul rural, din raioanele din zona de sud, din grupul cu studii primare/medii incomplete.

30



CAPITOLUL 3. COMPORTAMENTUL POPULAŢIEI:

RISCURI ŞI MODALITĂŢI DE DEPĂŞIRE

Gradul de prevenire a riscurilor de infectare cu virusurile hepatitelor virale depinde în mare măsură de comportamentele adoptate de către populaţie: comportamentul sexual, comportamentul în instituţiile medicale, comportamentul în instituţiile nemedicale, comportamentul orientat spre prevenirea infectării cu hepatita virală B prin vaccinare. Vom încerca în continuare să descriem rezultatele cercetării cu referinţă la comportamentele diferitor grupuri de populaţie.

3.1. Comportamentul sexual. Prin comportament sexual noi subînţelegem comportamentul populaţiei generale cu referinţă la contactele sexuale. În vederea prevenirii transmiterii şi infectării cu virusurile hepatitelor virale, ca şi în cazul HIV, un comportament sexual corect şi acceptat ar consta în abstinenţa până la căsătorie, contacte sexuale cu un singur partener, utilizarea prezervativelor în timpul contactelor sexuale.

Cu referinţă la relaţiile sexuale, 78% din respondenţi au menţionat că au întreţinut vreodată relaţii sexuale, 8% - au menţionat că nu au întreţinut niciodată şi 14%- au refuzat să răspundă (Figura 17).

Figura 17. Aţi întreţinut vre-o dată relaţii sexuale?

În funcţie de vârstă, prezintă interes faptul că din grupul de vârstă de 15-19 ani 39% au menţionat că au întreţinut relaţii sexuale şi 48% - că nu au întreţinut niciodată. În funcţie de starea civilă, fiecare al doilea respondent celibatar a întreţinut relaţii sexuale. Deci, practic doar 50% din respondenţii necăsătoriţi se abţin de la relaţii sexuale 69% din respondenţi au menţionat că au avut doar un singur partener sexual în ultimele 12 luni, 15%- nici unul, 8% - au refuzat să răspundă şi 8% au menţionat că mai mult de unul (Figura 18).




Figura 18. Câţi parteneri sexuali aţi avut în ultimele 12 luni?

Procentul respondenţilor care au avut mai mulţi parteneri sexuali în ultimele 12 luni este mai înalt în mediul bărbaţilor (15%), în mediul celibatarilor (31%), în grupurile de vârstă 15- 29 de ani. Astfel, în grupul de vârstă 15-19 ani fiecare al treilea a menţionat că a avut multipli parteneri sexuali, în grupul de vârstă 20-24 ani - fiecare al patrulea, iar în grupul de vârstă 25-29 ani - 13%. Procentul respondenţilor cu multipli parteneri sexuali în grupurile de vârstă de după 40 de ani se reduce până la 2%.

Tabelul 8. Numărul de parteneri sexuali în ultimele 12 luni în funcţie de vârstă (%)

Baza: 1016 respondenţi care au întreţinut vreodată relaţii sexuale

Total Grupe de vârstă

15-1

9 an

i

20-2

4 an

i

25-2

9 an

i

30-3

9 an

i

40-4

9 an

i

50-5

9 an

i

60-6

5 an

iNr. 1016 70 105 93 190 228 236 94

Nici unul 15% 4 8 4 5 9 26 46

Unul 69% 48 61 78 82 80 63 44

Mai mult de unu 8% 29 24 13 6 2 2 2

Refuz să răspund 8% 19 7 5 7 9 9 8

Întrebarea privind numărul de parteneri sexuali a fost pusă şi cu referinţă la perioadele de ultimele 6 luni şi de ultima lună. Cercetarea a scos în evidenţă faptul că odată cu reducerea perioadei de referinţă scade procentul persoanelor care au avut mai mulţi parteneri sexuali şi sporeşte procentul celor care au avut doar un singur partener sexual. Astfel, în ultimele 6 luni 80% din respondenţi au menţionat că au avut doar un singur partener sexual, 6% - mai mult de unu, 10%- au refuzat să răspundă, şi 4%- nici unul. În ultima lună 79% au menţionat că au avut doar un singur partener sexual, 3% - au avut mai mulţi parteneri, 7%- au menţionat că nici unul şi 11% au refuzat să răspundă (Figura 19).

32



Figura 19. Câţi parteneri sexuali aţi avut în ultima lună?

Unul;79%

Niciunul;7 %Maimultdeunu;3%

Pentru toate perioadele de referinţă, procentul respondenţilor care au avut mai mulţi parteneri sexuali este mai mare în mediul bărbaţilor, persoanelor în vârstă de 15-29 de ani, celibatarilor.

Este de menţionat că întrebarea cu referinţă la numărul de parteneri sexuali a provocat multe non-răspunsuri în diferite grupuri de populaţie. Astfel, cu referinţă la numărul de parteneri sexuali în ultimele 12 luni, procentul de non-răspunsuri este destul de mare în mediul persoanelor din grupul de vârstă 15-19 ani (19%), celibatarilor (16%), persoanelor divorţate, văduve (12%). Faptul în cauză ne face să presupunem că procentul celor care au avut mai mult de un partener este relativ mai mare, dar respondenţii refuză să răspundă la această întrebare din cauza prejudecăţilor morale existente în societatea moldovenească.

Practici de utilizare a prezervativului. Din numărul total de respondenţi care au întreţinut vre-o dată relaţii sexuale, 52% au menţionat că nu au utilizat nici odată prezervativul, 40% au răspuns că au utilizat vreodată prezervativul în timpul contactelor sexuale, şi 8% - au refuzat să răspundă (Figura 20).

Figura 20. Aţi folosit vre-o dată prezervativul în timpul contactelor sexuale?

Da; 40%




Procentul respondenţilor care nu au folosit niciodată prezervativul este mai mare în rândul persoanelor din mediul rural (59%), persoanelor în vârstă de 40-49 de ani (61%), 50-59 de ani (70%), 60-65 de ani (67%), persoanelor căsătorite (58%) şi celor divorţate sau văduve (60%).

Din respondenţii care au avut vreodată relaţii sexuale şi au folosit vreodată prezervativul, 10% au menţionat că în ultimele 12 luni au folosit întotdeauna prezervativul în timpul contactelor sexuale, 12% - practic întotdeauna, 32% - uneori, 20% - deloc. 18% au refuzat să răspundă, iar 8% nu au întreţinut relaţii sexuale în ultimele 12 luni (Figura 21).

Figura 21. Cât de des aţi folosit prezervativul în timpul contactelor sexuale în ultimele 12 luni?

Procentul celor care au menţionat că au folosit prezervativul uneori sau deloc în ultimele 12 luni este mai ridicat în mediul femeilor (55% comparativ cu media de 52%), în mediul rural (57%), în grupurile de vârstă 25-29 de ani (69%), 30-39 de ani (58%), 40-49 de ani (61%), în rândul persoanelor căsătorite (64%). Destul de mare este procentul de refuzuri de răspuns în mediul grupului de vârstă 40-49 ani (28%) şi persoanelor cu studii primare/medii incomplete (28%).

Cu referinţă la ultimul contact sexual, 30% din respondenţi au menţionat că au utilizat prezervativul, 50% - că nu au utilizat prezervativul şi 20% au refuzat să răspundă (Figura 22).

3�



Figura 22. La ultimul contact sexual aţi folosit prezervativul?

Procentul celor care nu au utilizat prezervativul în timpul ultimului contact sexual este mai ridicat printre femei (57%), în grupurile de vârstă 25-29 ani (53%), 30-39 (56%) şi 40-49 (54%), în mediul celor căsătoriţi (60%). Destul de mare este procentul celor care refuză să răspundă în grupurile de vârstă 40-49 de ani (31%) şi 50-59 de ani (29%).

Motivele neutilizării prezervativelor sunt diferite şi se distribuie în felul următor: 37% - nu cred că este necesar, 32% - nu au dorit să folosească prezervativul din considerentul că nu le place, 9% - nu ştiu de ce, 8% - folosesc alte contraceptive, 4%- partenerul/ partenera a fost împotrivă, 4% - nu au avut prezervativ cu dânşii, 3% - alte motive (Figura 23).

Figura 23. Dacă nu aţi folosit prezervativul în timpul ultimului contact sexual, care a fost motivul?




Procentul celor care nu au utilizat prezervativul în timpul ultimului contact sexual deoarece nu au avut prezervativ cu dânşii, este foarte ridicat în mediul persoanelor din grupul de vârstă 15-19 ani (27%) şi celibatarilor (18%). Majoritatea respondenţilor care nu au dorit să folosească prezervativul din considerentul că nu le place sunt bărbaţii (38%), tinerii de 15-19 ani (34%), de 20-24 ani (42%), respondenţii de 30-39 de ani ( 38%) şi celibatarii (35%). Procentul celor care nu au folosit prezervativul din considerentul că nu cred că este necesar este mai mare printre populaţia din mediul urban (44%) şi cei de 50-59 de ani (43%.

Practici de utilizare a prezervativului în mediul persoanelor cu multipli parteneri. Un interes deosebit pentru cercetare prezintă studierea practicilor de utilizare a prezervativului în mediul persoanelor care au avut mai mulţi parteneri sexuali şi care se consideră mai mult supuse riscului de infectare cu infecţiile cu transmitere sexuală (ITS), HIV şi hepatitele virale.

Cercetarea a scos în evidenţă faptul că, deşi nivelul de cunoştinţe al respondenţilor cu multipli parteneri despre prezervativ ca metodă de protecţie de ITS, HIV, şi hepatitele virale este destul de înalt, procentul respondenţilor cu multipli parteneri care utilizează permanent prezervativul rămâne a fi destul de redus. Astfel, din tabelul 9 observăm că 92% din persoanele cu multipli parteneri sexuali cunosc că prezervativul protejează de ITS, 79% - de HIV şi circa 60% - de hepatitele virale B şi C. Totodată, la întrebarea: „Cât de des aţi folosit prezervativul în timpul contactelor sexuale în ultimele 12 luni?”, doar 30% din persoanele cu multipli parteneri sexuali au menţionat că întotdeauna, 18%- practic întotdeauna, iar fiecare al doilea - uneori sau deloc. 39% au indicat că nu au utilizat prezervativul în timpul ultimului contact sexual.

Tabelul 9. Nivelul de cunoştinţe al respondenţilor despre prezervativ ca metodă de protecţie, în funcţie de numărul de parteneri sexuali (%)

Folosirea prezervativului protejează de

Un singur partener sexual Mai mulţi parteneri sexuali

da nu nu ştiu da nu nu ştiu

Infecţii cu transmitere sexuală

81 6 13 92 4 4

HIV 77 8 15 79 15 6

Hepatita B 58 11 32 61 14 25

Hepatita C 56 11 32 62 12 26

Cauzele neutilizării prezervativelor de către respondenţii cu multipli parteneri sexuali sunt diferite. 35% au indicat că nu au dorit să folosească prezervativul din considerentul că nu le place, 34% - deoarece nu cred că este necesar, 23% - nu au avut prezervativ cu ei (Tabelul 10). Acest fapt denotă încă o dată necesitatea unor activităţi de conştientizare în mediul acestor grupuri de populaţie, care ar conduce la schimbarea atitudinii lor faţă de sănătatea proprie şi cea a partenerilor sexuali.

3�



Tabelul 10. Dacă nu aţi utilizat prezervativul în timpul ultimului contact sexual, Vă rugăm să indicaţi de ce? (%)

1. Nu am dorit să folosesc prezervativ, nu-mi place 35

2 Nu cred că este necesar 34

3 Nu am avut prezervativ cu mine 23

4 Partenerul, partenera a fost împotrivă 5

5 Nu ştiu de ce 3

Atitudinea populaţiei faţă de utilizarea prezervativelor. Pentru a cerceta în profunzime care este atitudinea populaţiei faţă de utilizarea prezervativelor au fost propuse un şir de afirmaţii cu care cei chestionaţi trebuiau să-şi exprime acordul sau dezacordul (Figura 24). Astfel, 50% din cei chestionaţi nu au fost de acord cu afirmaţia: „ Este incomod de a discuta cu partenerul despre utilizarea prezervativelor”, fiecare al patrulea respondent a fost de acord, iar 25% - au menţionat că le este dificil să răspundă. Procentul celor care au fost de acord cu afirmaţia este relativ mai mare în mediul respondenţilor din mediul rural (27%), persoanelor de 15-19 ani (29%), 30-39 ani (27%), 50-59 ani (28%), persoanelor cu studii primare/ medii incomplete (32%).

Fiecare al treilea respondent este de acord cu afirmaţia: „ Majoritatea persoanelor de vârsta mea utilizează prezervative”, 25% - nu sunt de acord şi 43% au menţionat că este dificil de răspuns. Este interesant că cei mai mulţi respondenţi care şi-au exprimat au căzut de acord cu afirmaţia sunt din grupurile de vârstă 15-19 ani (57%), 20-24 de ani (62%), 25-29 de ani (46%), 30-39 ani (38%), celibatari (54%).

31% din respondenţi au căzut de acord cu afirmaţia: „ Dacă omului îi este dat să se infecteze cu HIV, hepatite virale sau infecţii cu transmitere sexuală, prezervativul nu-l va ajuta”. 36% nu sunt de acord cu această afirmaţie, iar 33% - au menţionat că este dificil de răspuns.




Figura 24. Exprimaţi-vă acordul sau dezacordul cu următoarele afirmaţii privind utilizarea prezervativului

44% din respondenţi au menţionat că nu i-ar intimida să-şi procure prezervativ, 32% - că acest fapt i-ar intimida şi 24% au spus că este dificil de răspuns. Procentul respondenţilor care s-ar intimida să procure prezervativ este mai ridicat în mediul rural (36%), printre femei (40%), în grupurile de vârstă după 40 de ani şi printre cei cu studii primare sau medii incomplete (37%). 41% din cei chestionaţi nu s-ar simţi incomod dacă prietenii lor ar observa că au un prezervativ, 35% au menţionat că s-ar simţi incomod şi 24% - că le este dificil să răspundă. Procentul respondenţilor care s-ar simţi incomod dacă prietenii ar observa că au un prezervativ este mai mare în mediul femeilor (44%), celor din mediul rural (39%), persoanelor de 15-19 ani (40%), persoanelor după 40 de ani, persoanelor divorţate (38%), celor cu studii primare sau medii incomplete (40%). 41% din respondenţi consideră că persoanele care nu folosesc prezervativ în timpul contactelor sexuale au o atitudine iresponsabilă faţă de sănătatea lor, 25% nu sunt de acord cu aceasta şi 34% au menţionat că este dificil de răspuns. Este interesant că procentul celor care sunt de acord cu această afirmaţie este mai mare în mediul tinerilor în vârstă de 15-19 ani (46%), celor de 20-29 ani (48%), celibatarilor (47%), celor cu studii superioare (47%) (Figura 25).

3�



Figura 25. Exprimaţi-vă acordul sau dezacordul cu următoarele afirmaţii privind utilizarea prezervativului:

3.2. Comportamentul în instituţiile medicale. Prin comportament în instituţiile medicale noi subînţelegem atât comportamentul personalului medical, cît şi comportamentul pacienţilor în vederea minimalizării riscului infectării cu virusurile hepatitelor virale. Cu referinţă la comportamentul personalului medical se are în vedere respectarea tuturor regulilor igienice şi de sterilizare în conformitate cu Ghidul pentru controlul infecţios, şi în primul rând: i) sterilizarea adecvată a echipamentului medical, ii) utilizarea, unde este posibil, a echipamentului şi instrumentarului de unică folosinţă, iii) utilizarea mănuşilor de unică folosinţă în cazul fiecărei intervenţii medicale, care presupune contactul cu sângele pacientului etc.

Cu referinţă la comportamentul pacientului noi subînţelegem gradul de atenţie, vigilenţa şi insistenţa pacienţilor privind utilizarea de către personalul medical a practicilor medicale inofensive în timpul manipulaţiilor medicale (schimbul de mănuşi, echipament de o singură folosinţă sau sterilizat conform cerinţelor etc.).

Cercetarea prezentă a inclus un set de întrebări cu referinţă la comportamentul pacienţilor în instituţiile medicale. Rezultatele cercetării denotă faptul că pe parcursul ultimilor doi ani o bună parte din respondenţi au fost supuşi la diferite situaţii de risc în instituţiile medicale, care , în caz de nerespectare a regulilor controlului infecţios, ar fi putut conduce la infectarea cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C. Astfel, 56% au primit injecţii intravenoase sau intramusculare, 48% din respondenţi au menţionat că în ultimii doi ani au fost la dentist, 25% - au fost spitalizaţi, 12% - au avut intervenţii chirurgicale, 9% - au primit transfuzii de sânge, 5%- lucrează în prezent sau au lucrat în sectorul medical şi au sau au avut frecvent contacte cu sângele uman, 3% - sunt pacienţi în dializă.




În general, mai bine de 40% din respondenţi au menţionat că întotdeauna când merg la medic sunt destul de vigilenţi şi atenţi ca acesta să folosească mănuşile de unică folosinţă pentru manipulaţiile medicale. Fiecare al patrulea chestionat a menţionat că este atent doar uneori , iar fiecare al treilea – deloc (Figura 26).

Figura 26. Când mergeţi la medic sunteţi atent ca acesta să folosească mănuşile de unică folosinţă pentru manipulaţiile medicale?

Procentul respondenţilor care au indicat că nu sunt atenţi deloc la comportamentul medicului privind mănuşile de o singură folosinţă, este mai ridicat în mediul bărbaţilor (38%), în mediul rural (38%), printre persoanele din grupul de vârstă de 60-65 ani (48%), cei cu un nivel de studii mai redus (42%).

La întrebarea: „Ultima dată când aţi fost la medic, aţi cerut ca acesta să utilizeze mănuşile de unică folosinţă pentru manipulaţiile medicale?”, 15% din respondenţi au răspuns afirmativ, 38% au menţionat că nu era nevoie, deoarece medicul a ţinut singur cont de aceasta şi 47% au menţionat că nu au fost atenţi la comportamentul medicului (Figura 27).

Figura 27. Ultima dată când aţi fost la medic, aţi cerut ca acesta să utilizeze mănuşile de unică folosinţă pentru manipulaţiile medicale?

Procentul respondenţilor care nu au fost atenţi la comportamentul medicului este mai mare în mediul bărbaţilor (50%), persoanelor din mediul rural (53%), persoanelor în vârstă de 15-19 ani (55%), celor mai în vârstă de 50 de ani.

�0



Comportamentul pacienţilor depinde în mare măsură de nivelul de educaţie. Astfel, cercetarea a scos în evidenţă o tendinţă interesantă, procentul respondenţilor care nu au fost atenţi la comportamentul medicului descreşte odată cu sporirea nivelului de educaţie (de la 56%- în mediul celor cu studii primare/medii incomplete la 37 % în mediul celor cu studii superioare).

Vizitele la stomatolog sunt considerate în Republica Moldova drept situaţii cu risc potenţial de infectare. Reieşind din acest fapt, respondenţii ar trebui să atragă în special atenţia la comportamentul stomatologilor. Conform rezultatelor cercetării, 45% din respondenţi au menţionat că ultima dată când au fost la stomatolog, medicul a fost precaut şi a respectat toate normele necesare pentru a preveni pacientul de infectare, din care considerente nu a fost necesar ca ei să ceară un comportament adecvat din partea lui. 13% din pacienţi au fost foarte vigilenţi şi atenţi la comportamentul medicului şi au cerut ca acesta să respecte regulile necesare pentru controlul infecţios. 41%, însă, au menţionat că nu au fost atenţi la comportamentul medicului stomatolog şi nu au insistat ca acesta să utilizeze instrumentarul sterilizat sau de unică folosinţă (Figura 28).

Figura 28. Ultima dată când aţi fost la stomatolog, aţi cerut ca acesta să utilizeze instrumentarul de unică folosinţă sau sterilizat?

Procentul celor care nu au fost vigilenţi şi nu au cerut ca medicul stomatolog să utilizeze instrumentarul de unică folosinţă sau steril este iarăşi mai mare printre respondenţii din mediul rural (48%), tinerilor de 15-19 ani (49%), persoanelor în vârsta de peste 50 de ani, persoanelor cu studii primare/ medii incomplete (50%). În funcţie de zonă/ regiune, procentul celor care au menţionat că medicul singur a ţinut cont de aceasta este mai mare în oraşul Chişinău – 68%, Bălţi -55% şi este mult mai redus în raioanele din regiunile de centru (35%), de nord (38%) şi de sud (42%).

�1Cunoştinţe, atitudini, practici ale populaţiei din Republica Moldova despre hepatitele virale B şi C şi consilierea şi testarea



3.3. Comportamentul în condiţii habituale şi în instituţii nemedicale. Prin comportament în condiţii habituale şi instituţii nemedicale noi subînţelegem comportamentul respondenţilor în mediul habitual sau acasă, precum şi în timpul procedurilor din instituţiile nemedicale ce pot provoca contactul direct cu sângele infectat, cum ar fi: manichiura, pedichiura, tatuajul.

Rezultatele cercetării au scos în evidenţă faptul că doar fiecare al cincilea respondent se duce să-şi facă manichiura şi pedichiura. 80% din cei chestionaţi nu au fost nici odată la aceste proceduri. În cazul a 7% din respondenţi, ei sunt siguri că specialistul lor a ţinut cont de regulile de igienă şi sterilizare şi nu a fost nevoie să insiste ei personal. 5% din cei chestionaţi când au fost ultima dată la manichiură, au fost atenţi şi au cerut ca instrumentarul să fie steril. 8% au menţionat că ei nu au atras atenţia şi nu au cerut ca instrumentarul să fie steril (Figura 29).

Figura 29. Ultima dată când aţi fost să faceţi manichiură, pedichiură aţi cerut ca instrumentarul să fie sterilizat?

3.4. Vaccinarea împotriva hepatitei B. Vaccinarea populaţiei contra hepatitei virale B este o metodă sigură de profilaxie şi de prevenire a infectării cu virusul hepatitei virale B. Din anul 1995 în Republica Moldova se efectuează vaccinarea obligatorie a copiilor la naştere, fapt ce a condus la micşorarea incidenţei hepatitei virale în ultimii 15 ani. Vaccinarea populaţiei contra hepatitei virale B din proprie iniţiativă este o manifestare a gradului de conştientizare a riscurilor cu referinţă la hepatita B şi o exprimare manifestă a atitudinii populaţiei faţă de sănătatea proprie.

Rezultatele cercetării au scos în evidenţă faptul că 29% din respondenţii care au auzit despre hepatita virală B, sunt vaccinaţi contra acestui tip de hepatită, 17% - nu ţin minte, iar 54% au menţionat că nu sunt vaccinaţi (Figura 30).

�2



Figura 30. Dvs. aţi făcut vaccin împotriva hepatitei B?

Procentul celor vaccinaţi este mai mare în mediul urban - 34% (pentru comparaţie: în mediul rural - 25%), în grupurile de vârstă 15-19 ani ( 42%) şi 30-39 de ani (36%). Procentul persoanelor nevaccinate este mai sporit în mediul grupurilor de vârstă 25-29 de ani (59%), şi după 40 de ani.

Motivele vaccinării pentru diferiţi respondenţi sunt diferite. 49% din cei vaccinaţi au menţionat că au decis personal să se vaccineze, din precauţie. 15% au făcut vaccinul fiind sfătuiţi de rude, prieteni, 13%- deoarece sunt lucrători medicali, 8% - la şcoală/ liceu, 2% - sunt pacienţi în dializă. 11% nu au dorit să indice motivul concret (Figura 31). Cei mai mulţi respondenţi care au decis personal să se vaccineze din motive de precauţie sau în scop de profilaxie sunt locuitori ai mediului rural (51%), din grupurile de vârstă de 20-24 de ani (67%), 30-39 de ani (58%) şi 40-49 de ani (60%), din oraşul Bălţi (65%).

Figura 31. Ce v-a motivat să faceţi vaccinul?

Majoritatea respondenţilor au făcut vaccinul la Centrul medicilor de familie (55%), 28%- la şcoală, instituţie de învăţământ, locul de lucru, 8%- la Centrul de Medicină Preventivă şi 7%- în alte locuri.




Rezultatele cercetării au scos în evidenţă şi cauzele nevaccinării respondenţilor. 41% din cei care au auzit despre hepatita B şi cunosc despre existenţa vaccinului nu au găsit nici o explicaţie la faptul de ce nu au făcut vaccinul. 26% au menţionat că nu au ştiut unde să facă vaccinul. 13% au declarat că vaccinul este prea scump pentru ei, 9% - că nu au avut timp, 7% consideră că nu au nevoie, 5%- nu cred că vaccinul poate proteja de hepatita B şi 4% au motivat prin faptul că nimeni nu i-a anunţat. Numărul respondenţilor care nu au ştiut unde să facă vaccinul este mai ridicat în raioanele din zona de centru (41%) şi în grupul de vârstă 25-29 de ani (39%). 24% din studenţi /elevi au menţionat că vaccinul este prea scump pentru ei. Procentul respondenţilor care au motivat că nu au făcut vaccinul deoarece nu au avut timp este mai mare în mediul grupului de vârstă 25-29 de ani (22%).

SUMAR

Comportamentul sexual• Marea majoritate a respondenţilor au întreţinut relaţii sexuale vreodată. 8% au avut mai mult de un

partener sexual în ultimele 12 luni. Odată cu reducerea perioadei de timp scade procentul celor care au avut contacte sexuale cu mai mulţi parteneri. Astfel, dacă pe parcursul ultimelor 12 luni 8% din respondenţi au menţionat că au avut contacte sexuale cu mai mulţi parteneri, atunci pe parcursul a 6 luni – 6%, iar pe parcursul ultimei luni – doar 3%.

• Procentul respondenţilor care au avut mai mulţi parteneri sexuali este mai mare în mediul grupului de vârstă 15-29 ani şi celibatarilor.

• Mai bine de jumătate din cei chestionaţi au menţionat că au folosit vreodată prezervativul. Procentul respondenţilor care au folosit vreodată prezervativul variază în funcţie de vârstă, fiind mai înalt în mediul tinerilor de până la 29 de ani şi micşorându-se odată cu înaintarea în vârstă a respondenţilor (de la 71% în grupul de vârstă 15-19 ani până la 16% în grupul de vârstă de peste 60 de ani). Acest fapt poate fi explicat prin aceea că în Republica Moldova nu a existat o cultură a utilizării prezervativelor şi până la începutul anilor 90 se considera o ruşine de a discuta pe teme sexuale, precum şi despre prezervative. Odată cu introducerea cursurilor de educaţie pentru sănătate în şcoli şi cu implementarea proiectelor orientate spre prevenirea infecţiilor cu transmitere sexuală, tema prezervativelor a ieşit din temele tabu, mai ales în cazul generaţiilor tinere.

• Doar 10% din respondenţi au menţionat că au utilizat prezervativul întotdeauna pe parcursul ultimelor 12 luni. Fiecare al cincilea nu a utilizat prezervativul deloc, iar fiecare al treilea a menţionat că l-a utilizat doar uneori.

• Cercetarea a scos în evidenţă faptul că deşi nivelul de cunoştinţe al respondenţilor cu multipli parteneri despre prezervativ ca metodă de protecţie de infecţiile cu transmitere sexuală, HIV şi hepatitele virale este destul de înalt, procentul respondenţilor din acest grup care utilizează întotdeauna prezervativul rămâne a fi destul de redus. Acest fapt în mare parte este motivat de către respondenţi prin aceea că nu doresc să folosească prezervativul, consideră că el nu este necesar şi prin lipsa de prezervative la momentul contactului sexual.

Comportamentul în instituţii medicale• Pe parcursul ultimilor doi ani respondenţii au fost supuşi de nenumărate ori la diferite situaţii de risc în

instituţiile medicale, care , în caz de nerespectare a regulilor controlului infecţios, ar fi putut conduce la infectare cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C.

��



• Respondenţii consideră că o bună parte din medici sunt atenţi şi respectă regulile generale de utilizare/ schimb de mănuşi şi de sterilizare în vederea prevenirii infectării pacienţilor. Această părere este împărtăşită de 45% din respondenţii care au vizitat recent medicul stomatolog şi de 38% din respondenţii care au vizitat recent orice alt medic.

• În general, respondenţii au menţionat că sunt atenţi la comportamentul medicilor în timpul manipulaţiilor medicale, totuşi cu referinţă la cazuri concrete (ultima vizită la medic, ultima vizită la stomatolog), numărul respondenţilor care nu au urmărit comportamentul medicilor este destul de mare, constituind mai bine de 40%.

• Procentul respondenţilor cu grad redus de vigilenţă faţă de comportamentul personalului medical în instituţiile medicale este mai sporit în mediul bărbaţilor, locuitorilor de la sate, grupurilor de vârstă 15-19 ani şi peste 50 de ani şi persoanelor cu nivel de educaţie redus.

• 1/3 din cei care au auzit despre vaccinul contra hepatitei virale B sunt vaccinaţi. Fiecare al doilea dintre ei a făcut vaccinul din proprie iniţiativă sau din precauţie. 2/3 din persoanele care nu sunt vaccinate au menţionat că nu pot explica de ce nu au făcut vaccinul, că nu au ştiut unde să facă vaccinul sau deoarece vaccinul este prea costisitor pentru ei.

Comportamentul în instituţii nemedicale• 80% din respondenţi nu au fost nici odată la manichiură sau pedichiură. Mai bine de jumătate din cei

care s-au folosit de serviciile saloanelor de manichiură sau pedichiură au menţionat că specialistul a ţinut singur cont de sterilizarea instrumentelor sau au insistat ei personal asupra acestui fapt. Ca şi în cazul manipulaţiilor medicale, circa 40% nu au atras atenţie la starea instrumentarului pentru manipulaţii şi la comportamentul specialistului.

��Cunoştinţe, atitudini, practici ale populaţiei din Republica Moldova despre hepatitele virale B şi C şi consilierea şi testarea



CAPITOLUL 4. ATITUDINEA POPULAŢIEI FAŢĂ DE PERSOANELE

INFECTATE CU VIRUSURILE HEPATITELOR VIRALE B ŞI C

4.1. Atitudinea generală a respondenţilor faţă de persoanele infectate cu virusurile hepatitelor virale. În general atitudinea respondenţilor faţă de hepatitele virale este destul de loială. Astfel, 69% din respondenţi consideră că nu este ruşine să fii bolnav de hepatitele virale B şi/sau C, 18 % sunt de părerea că este ruşine şi 13% - nu ştiu (Figura 32). Procentul respondenţilor care consideră că este ruşine să fii bolnav de hepatita B este mai mare în mediul persoanelor din grupul de vârstă 15-19 ani (23%) şi celor din zona de sud (27%). Procentul respondenţilor care consideră că este ruşine să fii bolnav de hepatita C este mai mare în mediul persoanelor din grupul de vârstă 25-29 ani (24%) şi a celor din în zona de sud (26%).

Figura 32. Consideraţi Dvs. că este o ruşine să fii infectat cu virusurile hepatitelor virale B şi/ sau C?

61% din cei chestionaţi au menţionat că nu ar păstra în secret faptul dacă cineva din familia lor ar fi infectat cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C. 22% consideră că ar păstra în secret acest fapt, iar 17% au menţionat că le este dificil să se pronunţe. Procentul respondenţilor care au menţionat că ar păstra în secret faptul dacă cineva din rude ar fi infectat cu virusurile hepatitelor virale este mai ridicat în mediul celor de 15-19 ani (33%), 20-24 ani (32%), celibatarilor (32%), persoanelor din oraşul Chişinău (27%) şi din zona de sud (28%).

��



79% din cei chestionaţi au menţionat că dacă s-ar îmbolnăvi ei însuşi de hepatitele virale atunci i-ar spune medicului, 49% - soţului, soţiei, partenerului sexual permanent, 35% - părinţilor, 10% - unui prieten, 6% - unui coleg, 3% - nu ar spune nimănui, 3% - copiilor. În funcţie de vârstă, respondenţii de 15-19 ani sunt mai predispuşi să se adreseze mai întâi părinţilor (79%) şi apoi medicului (72%). Respondenţii de 20-24 de ani sunt orientaţi mai întâi să spună medicului (79%), apoi părinţilor (60%), sau soţului/soţiei/partenerului sexual permanent (34%). În cazul respondenţilor de 25 de ani şi mai mult sporeşte procentul celor tentaţi să se adreseze mai întâi medicului, apoi soţului/soţiei/partenerului sexual şi în al treilea rând - părinţilor.

4.2. Gradul de acceptare de către populaţie a persoanelor infectate cu virusurile hepatitelor virale. La întrebarea: „Cunoaşteţi pe cineva care are hepatita B şi/sau C?”, 32% au menţionat că sunt cunoscute cu persoane care sunt infectate cu virusul hepatitei virale B, 21% - că ştiu persoane care au hepatita C şi 10% din cei chestionaţi au menţionat că ştiu persoane care au ambele forme de hepatite virale. În funcţie de zonă, regiune, procentul respondenţilor care au menţionat că ştiu persoane infectate cu virusurile hepatitelor B şi/sau C este mai mare în oraşele Bălţi şi Chişinău. Astfel în cazul oraşului Bălţi, 41% au menţionat că ştiu persoane infectate cu virusul hepatitei virale B şi 42%- infectate cu virusul hepatitei virale C. În cazul oraşului Chişinău, 39% din cei chestionaţi au menţionat că ştiu persoane infectate cu virusul hepatitei B şi 24% - cu virusul hepatitei C.

Cercetarea a scos în evidenţă faptul că în general respondenţii ar accepta să îngrijească de persoanele apropiate dacă acestea ar fi bolnave de hepatitele virale. Această manifestare este caracteristică pentru 95% din cei chestionaţi. 5% din respondenţi au menţionat că nu vor îngriji de o rudă bolnavă sau că le este dificil să răspundă (Figura 33).

Figura 33. Dacă cineva din familia Dvs. ar fi bolnav de hepatitele B şi/sau C aţi îngriji de ea?

Totodată, numai 14% au afirmat că ar procura produse de la o persoană bolnavă de hepatitele B şi /sau C. 19% au menţionat că le este greu să se pronunţe dacă ar cumpăra sau nu, iar 67% au menţionat că nu ar cumpăra produse de la un vânzător despre care ştie că are hepatitele B şi/sau C (Figura 34).

Procentul celor care au menţionat că nu ar cumpăra produse de la persoane infectate cu hepatite virale este mai mare în mediul rural ( 75% comparativ cu 59% în mediul urban ), în grupurile de vârstă 20-24 de ani (75%) şi 60-65 ani (74%), în raioanele din zona de centru (76%) şi de nord (74%).




Cel mai mare procent de respondenţi cărora le-a fost dificil să răspundă a fost depistat în mediul grupurilor de vârstă 15-19 ani (24%) şi 40-49 de ani (23%).

Figura 34. Aţi procura produse alimentare de la un vânzător, dacă aţi şti că are hepatitele B şi/ sau C?

Numai 24% din respondenţi au menţionat că ar accepta ca un profesor/profesoară infectată cu virusurile hepatitelor virale să lucreze în şcoală. Mai bine de jumătate din respondenţi consideră că un profesor/o profesoară infectată cu virusurile hepatitelor B şi/sau C nu poate să lucreze în şcoală, iar fiecare al cincilea a menţionat că îi este dificil să se pronunţe (Figura 35). Procentul celor care nu ar accepta acest fapt este mai ridicat în mediul rural (61%), în zonele de centru (62%) şi de nord (61%).

Figura 35. Cum credeţi poate să lucreze în şcoală un profesor ( o profesoară) care este infectată cu virusurile hepatitelor B şi/sau C?

Pentru a stabili integral gradul de acceptare a persoanelor infectate cu hepatite virale, a fost elaborat un indicator integrat care include numărul de persoane care au menţionat că: a) sunt gata să îngrijească de o persoană din familie bolnavă de hepatitele virale; b) nu ar păstra în secret dacă cineva din familie ar fi infectat cu virusurile hepatitelor virale; c) ar cumpăra produse alimentare de la un vânzător despre care ştie că are hepatita B şi/sau C; d) consideră că un profesor infectat cu virusul hepatitelor B şi/sau C poate continua să lucreze în şcoală. În rezultat am stabilit că indicatorul integrat de acceptare a persoanelor bolnave cu hepatite virale este destul de redus şi constituie doar 7% (Tabelul 11).

��



Tabelul 11. Gradul de acceptare a persoanelor infectate cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C (%)



70 respondenţi au răspuns afirmativ la toate 4 întrebări 43.2, 44.1, 45.1 şi 46.1

Urb

an

Rur

al

Med

ii in

com

plet

e/pr

imar

e

Med

ii co

mpl

ete

Med

ii de

sp

ecia

litat

e

Supe

rioa

re

Nr. 70 49 21 6 11 13 40

70 / 945x 100% = 7% 7% 11 4 3 5 7 13

Gradul de acceptare a persoanelor infectate cu virusurile hepatitelor virale nu diferă în funcţie de gen. În funcţie de mediul de reşedinţă, persoanele din mediul urban sunt mai tolerante decât cele din mediul rural.

În funcţie de educaţie, gradul de toleranţă sporeşte odată cu mărirea nivelului de educaţie (de la 3% - în mediul respondenţilor cu studii medii incomplete la 13% - în mediul respondenţilor cu studii superioare.). În funcţie de zonă/regiune, mai tolerante sunt persoanele din oraşul Bălţi (17%), oraşul Chişinău (12%) şi mai puţin tolerante - persoanele din raioanele din zonele de nord (2%), de centru (3%) şi de sud (5%).

4.3. Asocierile respondenţilor privind riscurile de infectare cu virusurile hepatitelor virale B şi C. Cercetarea a scos în evidenţă faptul că o bună parte din populaţie conştientizează riscul propriu fiecărei persoane de a se îmbolnăvi de hepatitele virale. Astfel, 79% sunt totalmente de acord sau mai curând de acord cu faptul că oricine se poate îmbolnăvi de hepatitele virale B şi/sau C. Totodată, marea majoritate asociază riscul de îmbolnăvire cu donarea / transfuzia de sânge; intervenţii chirurgicale, utilizarea drogurilor injectabile şi contactele sexuale cu mai mulţi parteneri. Astfel, 74% din respondenţi sunt totalmente de acord sau sunt mai curând de acord cu faptul că o persoană infectată cu virusurile hepatitei virale B şi /sau C probabil că a fost donator de sânge sau a primit transfuzie de sânge (Figura 36). Procentul respondenţilor care cred astfel este mai mare în mediul urban (79%), în mediul celor de vârsta 25-29 de ani (79%) şi 50-59 de ani (80%), persoanelor din municipiul Chişinău (80%) şi din oraşul Bălţi (90%).




Figura 36. În ce măsură sunteţi de acord cu afirmaţia că persoanele infectate cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C probabil au fost donatori sau au primit transfuzie de sânge?

63% din cei chestionaţi sunt totalmente de acord sau mai curând de acord cu faptul că o persoană infectată cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C probabil că a avut mai multe intervenţii chirurgicale (Figura 37).

Figura 37. În ce măsură sunteţi de acord cu afirmaţia că o persoană care este infectată cu virusurile hepatitelor virale probabil că a avut mai multe intervenţii chirurgicale?

�0



57% din respondenţi sunt totalmente de acord sau mai curând de acord cu faptul că o persoană infectată cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C probabil foloseşte droguri injectabile (Figura 38). Procentul respondenţilor care consideră aşa este mai mare în mediul urban – 65%, şi în oraşele mari: Bălţi (74%) şi Chişinău (67%).

Figura 38. În ce măsură sunteţi de acord cu afirmaţia că o persoană infectată cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C probabil foloseşte droguri injectabile?

50% sunt totalmente de acord sau mai curând de acord cu afirmaţia că o persoană infectată cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C probabil că a avut/are mai mulţi parteneri sexuali (Figura 39). Procentul de respondenţi care consideră astfel, de asemenea este mai ridicat în mediul urban (56%), în grupul de vârstă 25-29 de ani (64%) şi în municipiul Chişinău (64%).




Figura 39. În ce măsură sunteţi de acord cu afirmaţia că o persoană care este infectată cu hepatite virale probabil că a avut/are mai mulţi parteneri sexuali?

4.4. Evaluarea riscului personal de infectare cu HIV, ITS şi hepatite virale . Fiind rugaţi să evalueze în ce măsură se expun personal riscului de a se infecta cu HIV, 48% din respondenţi au menţionat că deloc, 30% - într-o oarecare măsură, 6% - foarte mult şi 16% au menţionat că este dificil de spus. Procentul celor care au menţionat că se expun foarte mult şi într-o oarecare măsură riscului de a se infecta cu HIV este mai mare în mediul bărbaţilor (42%), persoanelor din grupul de vârstă 20-24 de ani (44%). Se observă o corelaţie destul de strânsă între răspunsuri şi nivelul de educaţie al respondenţilor. Astfel, odată cu sporirea nivelului de educaţie al respondenţilor sporeşte procentul celora care conştientizează că se expun foarte mult sau într-o oarecare măsură riscului de infectare cu HIV (de la 27% în cazul persoanelor cu studii primare/ medii incomplete - la 41% în cazul persoanelor cu studii superioare). În funcţie de numărul de parteneri sexuali, persoanele care au mai mulţi parteneri sexuali conştientizează în mai mare măsură riscul de infectare cu HIV. Astfel, 54% din respondenţii cu multipli parteneri sexuali au menţionat că se expun riscului foarte mult sau într-o oarecare măsură şi doar 33% - consideră că nu se expun deloc riscului (Figura 40).

Cu referinţă la infecţiile cu transmitere sexuală, mai bine de jumătate din respondenţi au menţionat că nu se expun deloc riscului, 24% consideră că se expun riscului într-o anumită măsură şi 6% - că se expun riscului foarte mult . Procentul respondenţilor care consideră că sunt expuşi riscului de infectare foarte mult sau într-o oarecare măsură este mai mare în mediul tinerilor de 15-19 ani (34%), 20-24 ani (44%), 25-29 ani (37%), celibatarilor (37%) şi persoanelor cu multipli parteneri sexuali (54%).

�2



Figura 40. Cum consideraţi Dvs., în ce măsură vă expuneţi riscului de infectare cu HIV şi ITS?

Procentul persoanelor care consideră că se expun foarte mult sau într-o oarecare măsură riscului de a se infecta cu hepatite virale este mai înalt decât în cazul HIV şi ITS. Astfel, numai 28% din respondenţi au menţionat că ei deloc nu se expun riscului de a se îmbolnăvi de hepatita virală B, 43% consideră că se expun într-o oarecare măsură riscului de infectare, iar 8%- că se expun foarte mult. Fiecare al cincilea din cei chestionaţi a menţionat că este dificil de răspuns. În cazul hepatitei C situaţia este practic similară. 29% au menţionat că nu se expun deloc riscului, 42%- că se expun într-o oarecare măsură, 7%- că se expun foarte mult riscului de a se infecta cu virusul hepatitei virale C şi 22% consideră că este dificil de răspuns (Figura 41). În funcţie de zonă/ regiune, procentul respondenţilor care se consideră cel mai mult sau într-o oarecare măsură expuşi riscului de a se infecta cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C este mai mare în oraşul Bălţi (60% - hepatita B şi 62% - hepatita C). În funcţie de nivelul de educaţie , odată cu sporirea gradului de educaţie se măreşte procentul celor care consideră că se expun foarte mult sau într-o oarecare măsură riscului de a se infecta cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C (în cazul hepatitei B- de la 41% în mediul celor cu studii primare/medii incomplete la 55% - în mediul celor cu studii superioare; în cazul hepatitei C - de la 41% în mediul persoanelor cu studii primare/medii incomplete la 54%- în mediul celor cu studii superioare). Ca şi în cazul HIV şi ITS acest fapt poate fi explicat pin mărirea gradului de conştientizare de către populaţie a riscului de infectare cu virusurile hepatitelor virale odată cu mărirea nivelului de educaţie.




Figura 41. Cum consideraţi Dvs., în ce măsură vă expuneţi riscului de infectare cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C?

În funcţie de numărul de parteneri, cercetarea nu a scos în evidenţă discrepanţe mari privind gradul de conştientizare a riscurilor asociate cu hepatitele virale. Astfel, în cazul persoanelor cu multipli parteneri, doar fiecare al doilea conştientizează că riscă foarte mult sau într-o oarecare măsură să se infecteze cu virusul hepatitei virale B, 28% consideră că nu riscă deloc, iar 20% - le este dificil să răspundă. 47% din respondenţii cu multipli parteneri (pentru comparare: 54% în mediul celor cu un partener sexual) consideră că riscă foarte mult sau într-o oarecare măsură să se infecteze cu virusul hepatitei virale C, iar 31% consideră că deloc şi 22%- le-a fost dificil să răspundă.

��



SUMAR

• În general atitudinea populaţiei faţă de persoanele infectate cu hepatite virale este destul de loială. Majoritatea respondenţilor consideră că hepatitele nu sunt o boală ruşinoasă şi că nu este necesar de păstrat în secret dacă cineva din familie este bolnav de hepatitele virale. În caz dacă s-ar infecta cu virusurile hepatitelor virale, majoritatea respondenţilor este gata să spună despre aceasta părinţilor, medicului, partenerului de viaţă.

• Marea majoritate a celor chestionaţi sunt gata să îngrijească de o rudă apropiată bolnavă de hepatitele virale B şi/sau C, fapt ce poate fi explicat prin relaţiile de familie destul de puternice şi atitudinea suportivă faţă de membrii familiei căzuţi la boală. Totodată , cercetarea a scos în evidenţă faptul că gradul de acceptare faţă de alte persoane (decât rudele) infectate cu virusurile hepatitelor virale este foarte redus. Astfel, doar 14% din cei chestionaţi ar accepta să procure produse de la un vânzător dacă ar şti că are hepatite virale şi doar 24% cred că un profesor poate să continue activitatea în şcoală dacă are hepatite virale. Indicatorul integrat de acceptare a persoanelor infectate cu virusurile hepatitelor virale este de 7%.

• În mediul populaţiei continuă să existe diferite prejudecăţi privind căile de infectare cu hepatitele virale. Astfel, marea majoritate asociază riscul de îmbolnăvire cu a) donarea/transfuzia de sânge, b) intervenţiile chirurgicale, c) utilizarea drogurilor injectabile, d) multipli parteneri sexuali.

• Comparativ cu alte infecţii cu transmitere sexuală şi cu HIV, procentul populaţiei care percepe riscul personal de infectare cu hepatitele virale B şi C este mai înalt. Totuşi continuă să fie destul de înalt procentul respondenţilor care consideră că nu este nici un risc sau care nu pot evalua nivelul personal de risc de infectare cu hepatite virale.




CAPITOLUL 5. NECESITĂŢI INFORMAŢIONALE ALE POPULAŢIEI

CU REFERINŢĂ LA HEPATITELE VIRALE

5.1. Importanţa informării despre hepatitele virale şi gradul de informare a populaţiei. Mai bine de jumătate din respondenţi consideră că pentru ei este foarte important să fie informaţi despre hepatitele virale B şi C, 28%- că pentru ei este mai curând important, 8%- că unele aspecte sunt importante altele nu, şi 5% - mai curând nu este important sau nu este deloc important (Figura 42). Gradul de importanţă a informaţiei variază în funcţie de gen, vârstă, mediu de reşedinţă şi educaţie . Astfel, procentul celor care consideră că informaţia despre hepatitele virale B şi C este foarte importantă este mai mare în mediul femeilor (63%), populaţiei rurale (61%), grupurilor de vârstă 15-19 ani (65%), 20-24 ani (61%) şi 25-29 ani (63%). Procentul persoanelor care consideră că informaţia despre hepatitele virale este foarte importantă sporeşte odată cu nivelul de educaţie (de la 56% în grupul de respondenţi cu studii primare/medii incomplete la 66% - în grupul de respondenţi cu studii superioare). În funcţie de regiune/zonă, 62% din zona Nord şi 66% din zona Centru consideră că pentru ei este foarte important să fie informaţi despre hepatitele virale B şi C.

Figura 42. Cum credeţi, cât de important este pentru Dvs. să fiţi informaţi despre hepatitele virale B şi C?

Deşi majoritatea respondenţilor consideră că este foarte important sau mai curând important să fie informaţi despre hepatitele virale B şi C, mai bine de 70% din respondenţi au menţionat că se consideră nu prea informaţi sau deloc informaţi atât despre hepatita B, cât şi despre hepatita C (Figura 43).

,

��



Figura 43. În ce măsură vă consideraţi informat despre hepatitele B şi C?

Foarte bine şi bine informaţi despre hepatitele virale se consideră doar fiecare al patrulea respondent. Procentul respondenţilor care se consideră deloc informaţi sau nu prea informaţi despre hepatita virală B este mai mare în mediul rural (77%); în grupurile de vârstă 15-19 ani (77%) şi 60-65 de ani (78%); în mediul celibatarilor (77%), persoanelor cu studii primare/ medii incomplete (79%) şi studii medii complete (77%); în raioanele din zonele de nord (77%) şi de sud (84%). În cazul hepatitei virale C, cel mai puţin informate se consideră, de asemenea, persoanele din mediul rural (77%); din grupurile de vârstă 15-19 ani (78%) şi 60-65 ani (77%); celibatarii (78%); persoanele cu studii primare, medii incomplete (79%); persoanele cu studii medii complete (77%), respondenţii din raioanele din zonele de nord (77%) şi de sud (84%).

5.2. Necesităţile informaţionale ale respondenţilor privind hepatitele virale. 83% din cei chestionaţi consideră că au foarte mare nevoie sau mai curând au nevoie de informaţie despre testarea la hepatita virală B (Figura 44). Procentul respondenţilor care au necesitate în această informaţie este mai înalt în mediul rural (93%), în grupurile de vârstă 15-19 ani (90%) şi 20-24 ani (88%), în mediul celibatarilor (88%), persoanelor cu studii superioare (89%).

84% din respondenţi au menţionat că au foarte mare nevoie sau mai curând au nevoie de informaţie despre cum trebuie să te comporţi în viaţa cotidiană pentru a te proteja de infectarea cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C (Figura 44). Procentul respondenţilor care au nevoie de această informaţie este mai sporit în mediul grupului de vârstă 15-19 ani (92%).




Figura 44. În ce măsură aveţi nevoie de informaţie despre testarea la hepatita B şi despre cum să te protejezi de hepatitele virale B şi/sau C?

80% din cei chestionaţi consideră că mai curând au nevoie sau au mare nevoie de informaţie despre cum trebuie să fie comportamentul în raport cu persoanele infectate cu virusurile hepatitelor virale pentru a exclude izolarea lor socială. Procentul respondenţilor care ar dori să afle mai multă informaţie despre acest fapt este mai mare în mediul grupurilor de vârstă 15-24 ani (86%) şi 25-29 ani (84%).

84% din respondenţi consideră că au foarte mare nevoie sau mai curând au nevoie de informaţie despre cum se transmit virusurile hepatitelor B şi C (Figura 45). Procentul respondenţilor care au nevoie de această informaţie este mai mare în mediul persoanelor de 15-19 ani (95%), celibatarilor (88%), persoanelor divorţate (90%).

80% au menţionat că mai curând au nevoie sau au foarte mare nevoie de informaţie despre cum arată o persoană infectată cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C (Figura 45). Procentul respondenţilor care au nevoie de această informaţie este mai mare în grupurile de vârstă 15-24 ani (87%) şi 25-29 ani (84%) şi în mediul celibatarilor (84%).

h

��



Figura 45. În ce măsură aveţi nevoie de informaţie despre căile de transmitere a hepatitelor virale B şi/sau C şi despre cum arată o persoană infectată?

62% din cei chestionaţi au menţionat că au mare nevoie sau mai curând au nevoie de informaţie despre cât de sigure sunt prezervativele pentru prevenirea infectării cu hepatitele virale şi cum trebuie ele folosite (Figura 46). Acest procent variază în funcţie de vârstă. Astfel, procentul respondenţilor care are nevoie de această informaţie este mai înalt în mediul grupurilor de vârstă 15-19 ani (78%), 20-24 ani (77%) şi 25-29 ani (75%). Odată cu sporirea vârstei scade necesitatea în informaţia la această temă de la 78% în mediul tinerilor de 15-19 ani la 44% în mediul respondenţilor de 60-65 ani.

74% au indicat că au mare nevoie sau mai curând au nevoie de informaţie despre prognoza răspândirii hepatitelor în viitor (Figura 46). Procentul respondenţilor care au nevoie de informaţie la această temă este mai mare în grupurile de vârstă 15-19 ani (81%), 20-24 ani (84%), 25-29 ani (78%), printre celibatari (79%) şi persoanele cu studii superioare (79%).




Figura 46. În ce măsură aveţi nevoie de informaţie despre utilizarea prezervativelor pentru prevenirea infectării cu hepatite virale şi despre prognoza răspândirii hepatitelor ?

82% din cei chestionaţi au menţionat că au mare nevoie sau mai curând au nevoie de informaţie despre testarea la hepatita C (Figura 47). Procentul respondenţilor care au nevoie de această informaţie este mai mare în mediul rural (92%), în grupul de vârstă 15-24 ani (89%), persoanelor cu studii superioare (86%).

86% din cei chestionaţi au indicat că au mare nevoie sau mai curând au nevoie de informaţie despre tratamentul hepatitelor virale (Figura 47). Procentul respondenţilor care au menţionat că au cea mai mare nevoie de această informaţie este mai înalt în grupurile de vârstă 15-19 ani (89%), 20-24 ani (88%) şi 25-29 ani (91%), celibatarilor (88%) şi persoanelor cu studii superioare (89%).

�0



Figura 47. În ce măsură aveţi nevoie de informaţie despre testarea la hepatita C şi despre tratamentul hepatitelor virale?

84% din respondenţi au menţionat că au mare nevoie sau mai curând au nevoie de informaţie despre vaccinarea împotriva hepatitei B (Figura 48). Cei mai mulţi respondenţi care au necesitate de această informaţie sunt în mediul grupurilor de vârstă 15-19 ani (90%), 20-24 ani (88%) şi 25-29 ani (89%), persoanelor cu studii superioare (88%).

76% din respondenţi au mare nevoie sau mai curând au nevoie de informaţie despre situaţia epidemiologică cu referinţă la hepatitele virale în localitatea lor (Figura 48). Procentul respondenţilor care au necesitate în această informaţie este mai mare de asemenea în mediul tinerilor de 15-29 ani (între 82-84%).




Figura 48. În ce măsură aveţi nevoie de informaţie despre vaccinarea împotriva hepatitei B şi despre situaţia epidemiologică privind hepatitele virale în comunitatea Dvs.?

SUMAR

• Deşi majoritatea respondenţilor consideră că este foarte important sau mai curând important să fie informaţi despre hepatitele virale B şi/sau C, mai bine de 70% din respondenţi au menţionat că se consideră nu prea informaţi sau deloc informaţi atât despre hepatita B, cât şi despre hepatita C.

• Necesităţile informaţionale ale populaţiei despre hepatitele virale sunt destul de mari. Mai bine de 80% din populaţie este interesată în temele ce ţin de vaccinarea împotriva hepatitei B, despre testarea la hepatitele B şi/sau C, despre tratamentul hepatitelor virale, despre căile de transmitere a hepatitelor virale, despre comportamentul necesar pentru a te proteja de infectarea cu virusurile hepatitelor virale.

• Procentul respondenţilor care au cea mai mare nevoie de informaţie la toate aspectele ce ţin de hepatitele virale este mai înalt în mediul persoanelor de 15-29 de ani şi al celibatarilor.

• Cercetarea a scos încă odată în evidenţă faptul că gradul de informare depinde în mare măsură de nivelul de educaţie al respondentului. Cu cât nivelul de educaţie este mai redus cu atât nivelul de informare despre hepatitele virale este mai mic. Totodată, grupurile cu nivel de educaţie redus şi cu grad redus de informare nu conştientizează în deplină măsură necesităţile lor informaţionale despre hepatitele virale şi invers. Procentul respondenţilor cu studii superioare care au manifestat necesităţi sporite de informaţie este mai înalt decât procentul respondenţilor cu studii primare, medii incomplete sau medii complete.

�2



CAPITOLUL 6. SURSELE DE INFORMARE

DESPRE HEPATITELE VIRALE B ŞI C

6.1. Sursele de informare despre hepatitele virale. 79% din respondenţi au indicat că ei nu au avut posibilitatea să discute cu nimeni despre hepatitele virale în ultimele 12 luni şi 21% au menţionat că ei au discutat cu cineva la acest subiect (Figura 49). Procentul respondenţilor care au discutat cu cineva la această temă este mai mare în mediul grupului de vârstă 15-19 ani (30%).

Figura 49. A vorbit cineva cu Dvs. despre hepatitele virale B şi/sau C în ultimele 12 luni?

La întrebarea „Cine a discutat cu Dvs.?”, - 42% au menţionat că medicul, 32% - colegul de lucru/de clasă, 23%- părinţii, rudele, 19% - sora medicală, 14% – prietenul, 5% - profesorii de la şcoală şi 3%-altcineva.

În ultimele 6 luni doar fiecare al treilea a menţionat că a auzit informaţie despre hepatitele virale, iar 66% din respondenţi au menţionat că nu au auzit. Sursele din care respondenţii au auzit informaţiile sunt variate. Astfel, 66% au menţionat că au auzit despre hepatitele virale de la televiziune, 37% - din broşuri, placate, 36% - de la radio, 23% – din ziare, 4% - din internet, 4%- de la şcoală, 6% - alte surse.

69% din respondenţi consideră că ar fi mai comod ca oamenii să se informeze despre hepatitele virale B şi C prin intermediul mass - media, 68% - în instituţiile medicale, 46% - la locul de studii/serviciu, 11% - in locuri de agrement, 3%- alte locuri sau non-răspuns (Figura 50). Locuitorii din mediul urban (76%), tinerii de 25-29 de ani (74%) şi respondenţii cu studii superioare (80%) ar dori să se informeze mai mult prin intermediul mass- media. Persoanele din mediul rural (72%) ar prefera să obţină informaţie în instituţiile medicale. Persoanele de 15-19 ani (52%), persoanele de 30-49 de ani 49%), celibatarii (51%) şi persoanele cu studii superioare (53%) vor să se informeze mai mult la locul de lucru/studii.




Figura 50. Cum credeţi, unde ar fi mai comod ca oamenii să se informeze despre hepatitele virale B şi/sau C?

6.2. Frecvenţa contactelor cu mass- media. Un interes deosebit pentru cercetare a prezentat studierea frecvenţei contactelor respondenţilor cu posturile de televiziune, de radio şi cu presa periodică. Determinarea frecvenţei este foarte importantă pentru a stabili cele mai populare surse de informare pentru respondenţi prin care poate fi diseminată mai eficient informaţia despre hepatitele virale, precum şi altă informaţie cu conţinut social-util. Posturile de televiziune, de radio şi denumirile de ziare incluse în cercetare au fost selectate în baza cercetărilor anterioare focusate pe mass- media. Astfel în cercetare au fost incluse acele posturi de televiziune, radio şi nume de ziare care au demonstrat anterior o priză mai mare la public. Totodată respondenţii au avut posibilitatea de a completa răspunsurile cu alte denumiri de posturi de radio şi televiziune şi de ziare.

În cazul posturilor de televiziune, în cercetare au fost incluse TVM, ORT Moldova, Pro TV, NIT, TV7, Muz TV, CTC, România 1 şi postul de televiziune local.

În cazul posturilor de radio, în cercetare au fost incluse Radio Moldova, Radio Noroc, Russkoe radio, Avto Radio, HIT FM, Kiss FM, Radio Sănătatea, Antena C şi postul de radio local.

În cazul presei periodice în cercetare au fost incluse următoarele denumiri de ziare: Komsomoliskaya pravda, Săptămâna, Flux, Jurnal de Chişinău şi ziarul local.

Frecvenţa vizionării de către populaţie a posturilor de televiziune. În rezultatul cercetării am constatat că ORT (Primul canal în Moldova) este cel mai frecvent vizionat canal de televiziune în

��



Republica Moldova. Astfel, 68% din respondenţi au menţionat că vizionează acest canal zilnic, 15% - de câteva ori pe săptămână, 4% - de câteva ori pe lună, 2% - o dată pe lună sau mai rar şi 11% - deloc în ultimele 3 luni (Figura 51). În funcţie de vârstă, procentul respondenţilor care vizionează postul de televiziune ORT zilnic este mai înalt în grupurile de vârstă 25-29 de ani (73%), 40-49 ani (75%), 50-59 ani (73%). În funcţie de educaţie, cei mai mulţi respondenţi care vizionează zilnic ORT sunt cei cu studii medii de specialitate (74%) sau cu studii superioare (71%). Frecvenţa vizionării nu variază sau variază foarte puţin în funcţie de gen, mediu de reşedinţă. În funcţie de zonă, postul de televiziune ORT are o frecvenţă zilnică de vizionare foarte înaltă în toate zonele. Procentul respondenţilor care vizionează în fiecare zi acest post de televiziune este mai mare în oraşul Bălţi (79%) şi oraşul Chişinău (72%).

Figura 51. Cât de frecvent priviţi posturile de televiziune TVM şi ORT?

Postul de televiziune TVM (Moldova 1) este al doilea post după frecvenţa vizionării, fiind privit zilnic de 42% din respondenţi (Figura 51). Fiecare al cincilea chestionat a menţionat că vizionează acest post de câteva ori pe săptămână, 10%- de câteva ori pe lună, 6% - o dată pe lună sau mai rar şi 21% au menţionat că nu l-au vizionat deloc în ultimele trei luni. Procentul respondenţilor care vizionează zilnic acest post de televiziune este mai înalt în mediul rural (51%), în grupurile de vârstă 40-49 ani (51%) şi 50-59 ani (55%), în mediul persoanelor căsătorite (50%), persoanelor cu studii medii de specialitate (49%). Ca şi în cazul ORT, acest post de televiziune poate fi vizionat în toate zonele republicii. Procentul respondenţilor care vizionează zilnic postul de televiziune Moldova 1 este mai redus în oraşele Chişinău şi Bălţi şi este mai sporit în raioanele din zonele de centru (49%) şi de nord (47%).

Postul de televiziune CTC după frecvenţa vizionării zilnice se plasează pe locul III după ORT şi TVM. Astfel, 28% din respondenţi au menţionat că vizionează zilnic acest canal, 12% - de câteva ori pe săptămână, 6% -




de câteva ori pe lună, 2% - o dată pe lună sau mai mult şi 52% nu au vizionat acest post deloc în ultimele 3 luni (Figura 52). Procentul respondenţilor care vizionează zilnic acest post de televiziune este mai înalt în mediul urban (35%), în grupurile de vârstă 15-24 ani (între 38 şi 39%), în mediul celibatarilor (37%), celor cu studii superioare (32%), în municipiul Chişinău (44%) şi oraşul Bălţi (51%).

Figura 52. Cât de frecvent priviţi posturile de televiziune CTC şi TV-7/NTV

TV-7/NTV este vizionat zilnic de 16% din respondenţi. 12% îl vizionează de câteva ori pe săptămână, 6%- de câteva ori pe lună, 4% - o dată pe lună sau mai rar, 62% - deloc în ultimele 3 luni (Figura 52). Procentul respondenţilor care vizionează zilnic acest post de televiziune este mai mare în mediul urban (27%), în grupul de vârstă 25-29 ani – 30%, printre cei cu studii superioare (24%), în municipiul Chişinău (40%).

Postul de televiziune NIT este vizionat zilnic de 25% de telespectatori. 18% îl vizionează de câteva ori pe săptămână, 10% - de câteva ori pe lună, 3% - o dată pe lună sau mai rar şi 44% - deloc în ultimele 3 luni (Figura 53). Procentul celor care îl vizionează zilnic este mai mare în mediul urban (30%), în grupul de vârstă 25-29 de ani (35%), în mediul celor cu studii superioare (31%). În funcţie de zonă/ regiune acest post este vizionat mai mult în municipiul Chişinău (45%).

��



Figura 53. Cât de frecvent priviţi posturile de televiziune NIT şi Pro TV?

Pro TV este vizionat zilnic de 17% din respondenţi. 11% îl vizionează de câteva ori pe săptămână, 7% - de câteva ori pe lună, 6%- o dată pe lună sau mai rar şi 59% - deloc în ultimele 3 luni (Figura 53). Procentul respondenţilor care vizionează zilnic acest post de televiziune este mai mare în mediul populaţiei urbane (23%), în mediul femeilor (20%), , în grupurile de vârstă 15-29 de ani (procentul variază între 24-26%), în mediul celibatarilor (24%). În funcţie de zonă/regiune acest post de televiziune este vizionat zilnic mai mult în oraşul Chişinău (36%).

Postul de televiziune Muz TV este vizionat zilnic de către 16% din respondenţi. 10% îl vizionează de câteva ori pe săptămână, 8%- de câteva ori pe lună, 6%- o dată pe lună sau mai rar, 60% - deloc în ultimele 3 luni (Figura 54). Procentul respondenţilor care vizionează zilnic acest post este mai înalt în mediul urban (20%), în grupurile de vârstă 15-19 ani (38%), 20-24 ani (30%), 25-29 ani (26%), în mediul celibatarilor (34%), în municipiul Chişinău (21%) şi oraşul Bălţi (26%).




Figura 54. Cât de frecvent priviţi posturile de televiziune Muz TV şi România 1?

Postul de televiziune România 1 este vizionat zilnic de 23% din respondenţi, de câteva ori pe săptămână – de 18% din respondenţi, de câteva ori pe lună – de 9% de respondenţi, o dată pe lună sau mai rar - de 9% din respondenţi. 41% nu au vizionat deloc acest post în ultimele 3 luni (Figura 54). Procentul de respondenţi care vizionează zilnic acest post de televiziune este mai mare în mediul rural (30%), în grupul de vârstă 50-59 de ani (30%), în raioanele din zona de nord (32%) şi de centru (27%).

În rezultatul analizei frecvenţei vizionării posturilor de televiziune am constatat următoarele

• După frecvenţa vizionării zilnice, posturile de televiziune se plasează în felul următor: 1. ORT (primul canal în Moldova) – 68%, 2. TVM - 42%, 3. CTC - 28%, 4. NIT - 25%, 5. România 1-23%, 6. Pro TV - 17%, 7. Muz TV, TV 7 - 16%.

Frecvenţa vizionării zilnice depinde de aria de difuzare a emisiunilor de către posturile de televiziune. Astfel, ORT şi TVM sunt distribuite pe tot teritoriul Republicii Moldova şi au o frecvenţă de vizionare mai mare.

��



• Pe grupuri de vârstă, frecvenţa vizionării zilnice este următoarea: 1.persoanele în vârstă de 15-24 ani vizionează mai frecvent ORT, CTC, Muz TV; 2.persoanele în vârstă de 25-29 ani vizionează mai frecvent ORT,NIT, TVM, 3.persoanele în vârstă de 30-49 de ani vizionează mai frecvent ORT, TVM, CTC; 4.persoanele în vârstă de peste 50 de ani vizionează mai frecvent ORT, TVM, România 1. • În funcţie de gen, frecvenţa vizionării zilnice este următoarea: 2.bărbaţii vizionează mai frecvent ORT, TVM, CTC,NIT; 3.femeile vizionează mai frecvent ORT, TVM, România 1, CTC. • În funcţie de mediul de reşedinţă, frecvenţa vizionării zilnice este următoarea: 1.locuitorii din mediul urban vizionează mai frecvent ORT, CTC, NIT, 2.locuitorii din mediul rural vizionează mai frecvent ORT, TVM, România 1.• În funcţie de zonă/regiune, posturile de televiziune ORT şi TVM dispun de cea mai mare acoperire şi

grad de vizionare în toate zonele. În cazul municipiului Chişinău, posturile de televiziune ORT (72%), NIT (45%), CTC (44%) şi TV-7(40%) au cea mai înaltă frecvenţă zilnică de vizionare. În oraşul Bălţi cei mai mulţi respondenţi vizionează zilnic ORT (79%), CTC (50%) şi TVM (37%).

Frecvenţa ascultării posturilor de radio de către respondenţi. În rezultatul cercetării am constatat că postul de radio naţional (Radio Moldova) este ascultat zilnic de 23% din respondenţi, de câteva ori pe săptămână – de 14% de respondenţi, de câteva ori pe lună – de 7% din respondenţi, o dată pe lună sau mai rar – de 5% din respondenţi. Fiecare al doilea respondent nu a ascultat deloc acest post de radio în ultimele trei luni (Figura 55). În funcţie de zonă/ regiune acest post este ascultat de mai mulţi respondenţi din zona de centru (36%). Numărul de respondenţi care ascultă zilnic acest post de radio este mai redus în oraşul Bălţi (6%) şi Chişinău (13%). Frecvenţa ascultării postului de radio Radio Moldova nu variază în funcţie de gen. În funcţie de mediul de reşedinţă, procentul respondenţilor care ascultă zilnic acest post de radio este de două ori mai mare în mediul rural decât în mediul urban. În funcţie de vârstă, se observă o tendinţă: procentul respondenţilor care ascultă zilnic acest post de radio creşte odată cu vârsta (de la 7%- în grupul de vârstă 15-19 ani la 38% - în grupul de vârstă 60-65 de ani). În funcţie de nivelul de educaţie, procentul respondenţilor care ascultă zilnic acest post de radio este mai mare în grupul de respondenţi cu nivel redus de educaţie (studii primare/ medii incomplete)




Figura 55. Cât de frecvent ascultaţi posturile de radio Radio Moldova şi Radio Noroc?

Radio Noroc este ascultat zilnic de 11% din respondenţi, de câteva ori pe săptămână – de 8%, de câteva ori pe lună – de 6%, o dată pe lună sau mai rar – de 5%, şi 70% nu au ascultat deloc acest post de radio în ultimele 3 luni (Figura 55). Frecvenţa ascultării postului de radio nu variază în funcţie de gen, mediu de reşedinţă, educaţie. În funcţie de vârstă, procentul de respondenţi care ascultă zilnic acest post de radio este mai redus în grupul de vârstă 15-19 ani (7%). În funcţie de zonă, acest post de radio este ascultat zilnic mai mult în oraşul Chişinău (14%) şi în zona de centru (15%) şi mai puţin - în oraşul Bălţi (7%) şi în zona de sud (4%).

Russkoe Radio este un post de radio cu o frecvenţă de ascultare mai mare chiar decât Radio Moldova. Astfel, acest post de radio este ascultat zilnic de 24% din respondenţi, de câteva ori pe săptămână – de 12% din respondenţi, de câteva ori pe lună – de 5% din respondenţi, o dată pe lună şi mai rar - de 4% din cei chestionaţi şi 55% au menţionat că nu au ascultat deloc acest post de radio în ultimele 3 luni (Figura 56). În funcţie de gen, procentul bărbaţilor care ascultă zilnic acest post de radio este mai mare decât cel al femeilor şi constituie 26%. În funcţie de mediul de reşedinţă, procentul respondenţilor din mediul urban care ascultă zilnic acest post de radio este mai înalt. Pe grupe de vârstă, procentul respondenţilor care ascultă zilnic acest post de radio este mai mare în mediul respondenţilor de 20-49 ani şi variază între 24-33%. În funcţie de studii, procentul respondenţilor care ascultă zilnic acest post de radio este mai mare în mediul celor cu studii superioare (27%). În funcţie de zonă/regiune, acest post de radio este ascultat zilnic de un număr mai mare de respondenţi din Chişinău (35%), Bălţi (31%) şi raioanele din zona de centru (25%).

�0



Figura 56. Cât de frecvent ascultaţi posturile de radio Russkoe Radio şi Avto Radio?

Avto Radio este ascultat zilnic de 7% din respondenţi, de câteva ori pe săptămână -6%, de câteva ori pe lună -6%, o dată pe lună sau mai rar -5%, 76% nu au ascultat deloc acest post de radio în ultimele trei luni (Figura 56). În funcţie de gen, Avto Radio este ascultat zilnic mai mult de bărbaţi (10%), iar în funcţie de mediul de reşedinţă – de cei din mediul urban (10%). Pe grupe de vârstă, postul de radio are o mai mare audienţă zilnică în mediul grupului de vârstă 20-29 ani ( în jur de 11%). Audienţa zilnică nu este influenţată de nivelul de educaţie. În funcţie de zonă/regiune, acest post de radio este ascultat zilnic mai mult în oraşul Bălţi (20%) şi în oraşul Chişinău (12%).

Postul de radio HIT FM este ascultat zilnic de 18% din respondenţii, de câteva ori pe săptămână – de 11%, de câteva ori pe lună – de 4%, o dată pe lună sau mai rar – de 4%. 63% nu a ascultat deloc acest post de radio în ultimele trei luni (Figura 57). În funcţie de mediul de reşedinţă, procentul respondenţilor din mediul urban care ascultă postul de radio este mai mare decât cel al respondenţilor din mediul rural şi constituie 21%. Procentul respondenţilor care ascultă zilnic Radio HIT FM variază în funcţie de vârstă. Astfel, acest post de radio este ascultat zilnic de mai mulţi respondenţi de 15-29 de ani. Odată cu sporirea vârstei scade procentul celor care ascultă zilnic acest post de radio de la 36% în grupul de vârstă de 15-19 ani la 28% în grupul de vârstă 25-29 ani şi la 2%- în grupul de vârstă 60-65 de ani. În funcţie de educaţie, procentul celor care ascultă zilnic postul de radio este mai mare în mediul persoanelor cu studii medii complete (23%). În funcţie de zonă/regiune, audienţa zilnică a acestui post de radio este mai mare în oraşul Bălţi (32%), municipiul Chişinău şi raioanele din zona de sud (20%).




Figura 57. Cât de frecvent ascultaţi posturile de radio HIT FM şi Kiss FM?

Postul de radio Kiss FM zilnic este ascultat de 7% din respondenţi. 5% ascultă postul de radio de câteva ori pe săptămână, 4% - de câteva ori pe lună, 4%- o dată pe lună sau mai rar. 80% din respondenţi nu au ascultat deloc acest post de radio în ultimele 3 luni (Figura 57). Frecvenţa ascultării postului de radio variază doar în funcţie de vârstă. Astfel, procentul respondenţilor care ascultă zilnic acest post de radio este mai mare în grupurile de vârstă 15-19 ani (19%), 20-24 ani (19%) şi 25-29 ani (10%). În funcţie de regiune, acest post de radio este ascultat mai mult în oraşul Chişinău (12%).

Radio Sănătatea este audiat zilnic de 16% din respondenţi. 7% ascultă postul de radio de câteva ori pe săptămână, 3% - de câteva ori pe lună, 5%- o dată pe lună sau mai rar, 69% nu au ascultat deloc acest post în ultimele 3 luni (Figura 58). Procentul respondenţilor care ascultă acest post de radio este mai mare în mediul femeilor (18%), în zona rurală (19%), în grupul de vârstă 60-65 de ani (24%), în mediul celor cu studii medii complete (19%), în raioanele din zona de nord (28%).

Postul de radio Antena C este ascultat zilnic de 8% din respondenţi, de câteva ori pe săptămână – de 7%, de câteva ori pe lună – de 5%, o dată pe lună sau mai rar – de 4% şi deloc în ultimele 3 luni – de 76% din cei chestionaţi (Figura 58). Audienţa zilnică a acestui post de radio nu variază în funcţie de gen şi mediul rezidenţial. În funcţie de vârstă, radioul este ascultat zilnic de un procent mai mare de respondenţi în vârstă de 50-59 de ani (10%). În funcţie de regiune, acest post de radio este audiat de mai mulţi respondenţi din zona centru (14%).

�2



Figura 58. Cât de frecvent ascultaţi posturile de radio Radio Sănătatea şi Antena C?

În rezultatul analizei frecvenţei audierii posturilor de radio am ajuns la următoarele concluzii:

• Frecvenţa audierii posturilor de radio de către respondenţi este mult mai redusă decât frecvenţa vizionării posturilor de televiziune. Astfel, după cum remarcă cercetarea, mai bine de jumătate din respondenţi nu au ascultat deloc radio în ultimele 3 luni.

• Analiza frecvenţei zilnice a ascultării posturilor de radio denotă că cei mai mulţi respondenţi ascultă următoarele posturi de radio: Russkoe radio (24%), Radio Moldova (23%), HIT FM (18%) şi Radio Sănătatea (16%).

• Frecvenţa zilnică a audierii posturilor de radio variază în funcţie de gen, mediu de reşedinţă, vârstă, educaţie. Astfel, bărbaţii sunt predispuşi să asculte zilnic mai frecvent următoarele posturi de radio: Russkoe Radio (26%), Radio Moldova (23%) şi HIT FM (20%). Femeile sunt mai predispuse să asculte zilnic Radio Moldova (23%), Russkoe radio (21%) şi Radio Sănătatea (18%).

• Pe medii de reşedinţă, populaţia din mediul urban ascultă zilnic mai mult Russkoe radio (29%), HIT FM (21%) şi Radio Sănătatea (12%). Populaţia din mediul rural ascultă zilnic mai mult Radio Moldova (29%), Russkoe Radio (20%) şi HIT FM (17%).

• Pe grupe de vârstă, tinerii de 15-19 ani ascultă zilnic HIT FM – 36%, Russkoe radio (23%) şi Kiss FM (19%). Tinerii de 20-24 de ani ascultă zilnic HIT FM (34%), Russkoe radio (33%), şi Kiss FM (19%). Tinerii de 25-29 de ani ascultă zilnic mai mult HIT FM (29%), Russkoe radio (26%) şi Radio Sănătatea (17%). Grupul de vârstă 30-39 de ani ascultă zilnic mai mult Russkoe radio (29%), Radio Moldova (24%) şi HIT FM (20%). Grupul de vârstă 40-49 de ani ascultă zilnic mai mult Radio Moldova (27%), Russkoe Radio (24%) şi Radio Sănătatea (17%). Grupul de vârstă 50-59 de ani ascultă zilnic mai mult Radio Naţional (35%), Russkoe radio (20%) şi Radio Sănătatea (14%). Grupul de vârstă 60-65 de ani ascultă zilnic mai mult Radio Moldova (38%) şi Radio Sănătatea (24%).




• În funcţie de zonă/regiune, locuitorii oraşului Chişinău ascultă zilnic mai mult Russkoe radio (35%), HIT FM (20%) şi Radio Sănătatea (16%). Locuitorii oraşului Bălţi ascultă zilnic mai mult HIT FM (32%), Russkoe radio (31%) şi Avto radio (20%). Populaţia din raioanele de nord ascultă zilnic mai frecvent Radio Moldova (20%), HIT FM (20%) şi Russkoe radio (18%). Respondenţii din raioanele de centru ascultă zilnic mai mult Radio Moldova (36%), Russkoe radio (25%) şi Radio Sănătatea (16%). Populaţia din zona de sud ascultă mai frecvent Radio Moldova (23%), HIT FM (21%) şi Russkoe radio (16%).

Frecvenţa citirii presei periodice. Cercetarea a scos în evidenţă faptul că frecvenţa citirii presei periodice de către respondenţi este mult mai redusă decât cea a audierii posturilor de radio şi cea a vizionării posturilor de televiziune. Astfel, 28% din respondenţi au menţionat că nu citesc deloc ziare, reviste, 15% citesc în primul rând, Komsomoliskaya Pravda, 9% - Săptămâna, 7% - Makler, 6%- Flux şi Timpul, 4%-Argumenti i facti şi Antena, 3%- Tainele Sănătăţii şi Jurnal de Chişinău şi 1%- Vaş domaşnii doctor. 11% din respondenţi au indicat că preferă alte ziare sau reviste.

Răspunsul cumulativ pe toate trei opţiuni (în primul rând, în al doilea rând şi în al treilea rând) denotă că fiecare al patrulea respondent preferă să citească ziarul Komsomoliskaya Pravda, 18%- Makler şi Săptămâna, 14% - Timpul, 13%- Flux şi Argumenti i facti, 11% - Antena, 8%- Tainele Sănătăţii şi Jurnal de Chişinău, 4%- Vaş domaşnii doctor (Figura 59).

Figura 59. Ce ziare citiţi cel mai des? (răspuns cumulativ în baza a trei opţiuni)

Frecvenţa citirii ziarelor variază în funcţie de gen, mediu de reşedinţă, vârstă, educaţie. Astfel, după cum denotă cercetarea, deşi ziarul Komsomoliskaya Pravda este preferat de toate grupurile indiferent de reşedinţă, de vârstă, de educaţie etc., procentul respondenţilor care citesc mai frecvent ziarul dat este mai mare în mediul urban (36%), în grupurile de vârstă 25-59 de ani (procentul variază de la 26% până la 30%). În funcţie de nivelul de educaţie observăm că procentul respondenţilor care citesc

��



ziarul dat sporeşte odată cu creşterea nivelului de educaţie de la 16% - în grupul cu studii primare/medii incomplete până la 36% - în grupul de respondenţi cu studii superioare (Tabelul 12).

Tabelul 12. Frecvenţa citirii ziarelor în funcţie de vârstă şi educaţie (%)

Total Grupuri de vârstă Educaţie

15-1

9 an

i

20-2

4 an

i

25-2

9 an

i

30-3

9 an

i

40-4

9 an

i

50-5

9 an

i

60-6

5 an

i

Med

ii in

com

plet

e/

Med

ii co

mpl

ete

Med

ii de

Supe

rioa

re

Nr. 1300 179 139 110 217 262 278 115 334 344 263 359

Тimpul 14% 9 17 21 13 13 16 8 11 11 13 20

Săptămâna 18% 25 25 21 19 17 11 10 18 18 16 19

Flux 13% 16 11 18 12 11 14 9 10 13 10 17

Jurnal de Chişinău 8% 10 14 13 8 7 4 2 6 10 6 10

Komsomoliskaya pravda 25% 13 22 30 29 28 26 24 16 22 25 36

Argumenti i Facti 13% 3 12 15 14 15 18 15 8 10 11 24

Таinele sănătăţii 8% 9 6 7 61 7 12 5 7 6 6 12

Vaş domaşnii doctor 4% 2 3 3 3 5 5 4 4 3 5 4

Маkler 18% 21 25 23 20 15 15 10 12 21 19 21

Antena 11% 13 10 24 12 7 8 4 8 11 10 13

Alt ziar/revistă 21% 21 10 11 24 22 25 25 17 21 18 27

În funcţie de zonă/regiune ziarul Komsomoliskaya pravda este citit de un număr mai mare de respondenţi din oraşele Chişinău(45%) şi Bălţi (31%).

Cel de al doilea ziar de opinie preferat de cei mai mulţi respondenţi este Săptămâna. Cititorii acestui ziar sunt în mare parte femeile (23% versus 12% bărbaţii), persoanele din mediul rural (22% versus 12%- mediul urban), grupurile de vârstă 15-29 de ani (procentul variază între 21% şi 25%), respondenţii din zonele nord (25%), centru (19%) şi sud (20%).

Timpul este al treilea ziar de opinie după frecvenţa citirii (14%). Frecvenţa citirii acestui ziar depinde în mare parte de vârstă şi educaţie. Astfel, el este mai des citit de grupul de vârstă 25-29 ani (21%), de respondenţii cu nivel de educaţie mai înalt (procentul respondenţilor care citesc acest ziar creşte odată cu gradul de educaţie al respondenţilor de la 11% în grupul de respondenţi cu studii medii incomplete la 20% în grupul celor cu studii superioare), de populaţia din raioanele din zona de nord (16%) şi cea de sud (15%).

Celelalte ziare studiate au un număr de cititori destul de redus. În baza acestui fapt, noi nu ne punem drept scop de a le analiza în continuare.




SUMAR

• Cercetarea a scos în evidenţă faptul că în ultimele 6 luni 2/3 din populaţie nu a auzit nici o informaţie despre hepatitele virale. Numai 1/3 din cei chestionaţi au menţionat că au auzit careva informaţii despre hepatitele virale. Sursele de informare de bază au fost TV (66%), broşurile, placatele (37%), radioul (36%), presa periodică (23%).

• Cu referinţă la preferinţele respondenţilor privind sursele de informare, 69% din toţi respondenţii consideră că ar fi mai comod pentru ei să obţină informaţii despre hepatitele virale prin mass- media, 68% - în instituţiile medicale şi 46% - la locul de studii/serviciu.

• Cercetarea a scos în evidenţă faptul că populaţia priveşte mai frecvent televizorul, apoi urmează audierea radioului şi în cele din urmă citirea presei periodice. Acest fapt poate fi explicat şi prin accesul mai mare al populaţiei la televizor ca sursă de informare.

• După gradul de popularitate şi frecvenţa vizionării zilnice posturile de televiziune se plasează în felul următor: ORT (primul canal în Moldova) – 68%, TVM (42%), CTC (28%), NIT (25%), România 1 (23%), Pro TV (17%), Muz TV, TV 7 (16%). ORT şi TVM au acoperire naţională.

• Analiza frecvenţei zilnice a audierii posturilor de radio denotă că cei mai mulţi respondenţi ascultă următoarele posturi de radio: Russkoe radio (24%), Radio Moldova (23%), HIT FM (18%) şi Radio Sănătatea (16%).

• Ziarele cele mai frecvent citite de către populaţie sunt Komsomoliskaya Pravda, Săptămâna şi Timpul.

��



CAPITOLUL 7. CONSILIEREA ŞI TESTAREA VOLUNTARĂ

Unul din obiectivele de bază ale cercetării noastre a constat în identificarea cunoştinţelor, atitudinilor şi comportamentului populaţiei cu privire la consilierea şi testarea voluntară la HIV şi hepatitele virale B şi/sau C.

7.1. Consilierea şi testarea la HIV

Testarea la HIV. Fiecare al treilea respondent a menţionat că a fost testat vreodată la HIV, iar 72% - că nu au fost testaţi niciodată (Figura 60).

Figura 60. Aţi fost vreodată testat la HIV?

Procentul celor testaţi variază în funcţie de gen, mediu de reşedinţă, vârstă, stare civilă şi educaţie. Astfel, procentul persoanelor testate este mai mare în mediul femeilor ( 31% versus 25% în cazul bărbaţilor), persoanelor din mediul urban (34% versus 24% în mediul rural), grupurilor de vârstă 20-24 de ani (35%), 25-29 de ani (42%) şi 30-39 de ani (42%). În funcţie de educaţie, odată cu creşterea nivelului de educaţie, procentul respondenţilor care s-au testat la HIV creşte de la 16% în mediul celor cu studii primare/medii necomplete până la 40% în mediul celor cu studii superioare (Tabelul 13).

Tabelul 13. Distribuirea respondenţilor testaţi la HIV în funcţie de gen şi mediu de reşedinţă (%)

Total Gen Mediu de rezidenţă

Aţi făcut vreo dată testul la HIV?

Mas

culin

Fem

inin

Urb

an

Rur

al

Nr. 1300 600 700 531 769

DA 28% 25 31 34 24

NU 72% 75 69 66 76




În funcţie de zonă/regiune, procentul respondenţilor care au făcut testul la HIV este mai mare în municipiul Chişinău (40%), în oraşul Bălţi (43%) şi este mai redus în zona de sud (15%). În funcţie de ocupaţie, procentul celor care s-au testat la HIV este mai mare în mediul funcţionarilor angajaţi în sectorul public (41%), managerilor (53%), lucrătorilor medicali (52%), gospodinelor casnice/femeilor aflate în concediu de maternitate (39%) şi mai redus - în mediul studenţilor, elevilor (17%) şi şomerilor (23%).

Din cei care au făcut testul la HIV, 46% l-au făcut cu mai bine de doi ani în urmă, 20% - în ultimii 1-2 ani şi 34% - în ultimele 12 luni (Figura 61).

Figura 61. Când aţi făcut testul la HIV ultima dată?

Majoritatea celor testaţi la HIV au menţionat că au făcut testul la Centrul Medicilor de Familie/policlinica de sector şi la spital (75%), iar fiecare al nouălea - la Centrul Naţional SIDA/ Centrul Naţional Ştiinţifico-practic de Medicină Preventivă. Procentul celor care s-au testat la Centrul de Transfuzie a Sângelui, la Centrul de Medicină Preventivă, la instituţie medicală privată, la Clinica prietenoasă tinerilor este relativ mai mic (Figura 62).

��



Figura 62. Unde aţi făcut testul la HIV?

Motivele testării la HIV. Fiecare al doilea din cei care s-au testat la HIV au indicat că testul le-a fost propus şi ei l-au acceptat. 32% au menţionat că ei au solicitat personal testarea la HIV şi 18% au menţionat că li s-a cerut în mod obligatoriu să facă testarea la HIV (Figura 63).

Figura 63. Ultima dată când aţi făcut testul la HIV, l-aţi solicitat personal, vi s-a propus şi l-aţi acceptat sau vi s-a cerut în mod obligatoriu (aţi fost impus) să-l faceţi?

Procentul respondenţilor care au solicitat testul personal este mai mare în mediul tinerilor de 15-19 ani (45%). Procentul respondenţilor care au menţionat că li s-a cerut în mod obligatoriu să facă testul este mai mare în mediul persoanelor din mediul rural (22% versus 15% în mediul urban), angajaţilor




în sectorul educaţional (30%), lucrătorilor medicali (31%), muncitorilor (26%). În acest context este cazul să menţionăm că în Republica Moldova efectuarea testului este obligatorie pentru medicii care sunt în contact direct cu sângele, femeile gravide şi în scop de diagnosticare ( la indicaţia medicului). În conformitatea cu Legea privind profilaxia HIV/SIDA din 2007, testele la HIV vor fi obligatorii doar în cazul donării de sânge sau organelor pentru transplant şi la cererea instanţei de judecată.

La întrebarea dacă au semnat vre-un act în care să confirme acordul de a fi testaţi, fiecare al cincilea a menţionat că da, 72%- nu, iar 6% - au refuzat să răspundă.

Figura 64. Aţi semnat vre-un act în care confirmaţi acordul Dvs. de a fi testat la HIV?

Procentul relativ mic de confirmări în scris se explică prin faptul că până la aprobarea Legii privind profilaxia HIV/SIDA din 2007, semnarea acordului în scris nu era obligatoriu. De obicei se practica doar acordul în scris al femeilor gravide

Consilierea pre-test. 73% din cei care au făcut testul la HIV au menţionat că nu a discutat nimeni cu ei înainte de efectuarea testului şi 27% au menţionat că a discutat cineva (Figura 65). Procentul respondenţilor cu care nu s-a discutat este mai mare în mediul rural (80% versus 66% în mediul urban). În funcţie de zonă/regiune, procentul respondenţilor care au fost consiliaţi este mai mare în oraşul Bălţi (49%).

�0



Figura 65. A discutat cineva cu Dvs. înainte de efectuarea testului la HIV?

Mai bine de jumătate din cei cu care s-a discutat înainte de testare, au menţionat că ei au discutat cu medicul de familie, fiecare al patrulea - cu medicul infecţionist, 13% - cu asistenta medicală, 3% - cu altă persoană şi 2% - cu psihologul (Figura 66).

Figura 66. Cine a discutat cu Dvs. înainte de testare?

La întrebarea: „Despre ce au vorbit cu Dvs. ?”, 68% au menţionat că despre procedura testării, 59% - despre procedura de comunicare a rezultatelor, 57% - despre riscul personal de infectare cu HIV, 55% - despre confidenţialitatea rezultatelor, semnificaţia rezultatelor, 50% - despre anonimitatea testării, 48% - despre posibilităţile de îngrijire şi tratament.

56% din persoanele testate au menţionat că discuţia înainte de testare a avut loc într-o încăpere izolată de alte persoane şi personal medical, 1/3- au menţionat că încăperea nu era izolată, 8% - au indicat că nu ştiu (Figura 67).




Figura 67. Discuţia înainte de testare a fost efectuată într-un loc izolat de alte persoane şi personalul medical?

În funcţie de zonă/regiune, procentul respondenţilor care au menţionat că discuţia înainte de testare nu a fost făcută într-un loc izolat este mai mare în raioanele din zona de nord (69%) şi de sud (40%).

87% din cei care au efectuat testul au menţionat că au aflat rezultatul testului şi doar 13% - că nu-l cunosc. Procentul celor care nu cunosc rezultatul testului este mai mare în mediul rural (22%), în grupul cu studii medii incomplete (21%), în zona de centru a republicii (29%).

Figura 68. Nu vreau să ştiu rezultatul, dar Dvs. cunoaşteţi rezultatul testului la HIV?

88% din cei care au aflat rezultatul testului au menţionat că rezultatul testului le-a fost comunicat personal şi 12%- că nu le-a fost comunicat personal. Procentul respondenţilor care au menţionat că rezultatul testului nu le-a fost comunicat personal este mai mare în mediul grupului de vârstă 15-19 ani (40%) (Figura 69).

�2



Figura 69. Rezultatul testului a fost comunicat personal?

39% au menţionat că rezultatul testului le-a fost comunicat de către medicul de familie, 31% - de către asistenta medicală, 12%- nu ţin minte, 12% - de un colaborator de la Centrul Naţional SIDA/Centrul Naţional Ştiinţifico-practic de Medicină Preventivă, 6% - de altă persoană.

Consilierea post-test. Cu referinţă la consiliere post-test , numai 22% din cei care au făcut testul au menţionat că cineva a discutat cu ei când i-a anunţat rezultatul testului, 78% au indicat că nimeni nu a discutat (Figura 70).

Figura 70. Când v–a fost anunţat rezultatul testului la HIV, a discutat cineva cu Dvs. după testare despre rezultatul testului?

În funcţie de zonă/regiune, procentul respondenţilor care nu au obţinut consiliere post-test este mai mare în municipiul Chişinău (86%), în raioanele din zona de sud (84%). Dintre cei care au discutat




rezultatele testului după testare, 70% au menţionat că discuţia a avut loc într-un loc izolat, 23%- că locul nu a fost izolat şi 7% - nu-şi amintesc.

Figura 71. Discuţia după ce aţi aflat rezultatul testului a avut loc într-un local izolat de alte persoane şi personalul medical?

În funcţie de zonă/regiune, procentul respondenţilor care au menţionat că discuţia după testare nu a avut loc într-un local izolat este mai mare în oraşul Bălţi (31%), în raioanele din zona de sud (36%) şi de nord (28%).

Respondenţii care au fost consiliaţi post-test au menţionat că au discutat următoarele aspecte: semnificaţia rezultatelor (76%), măsurile profilactice (65%), posibilităţile de îngrijire şi tratament (56%).

Nivelul de cunoaştere de către respondenţi a serviciilor de testare la HIV. Doar 48% din respondenţi cunosc că în localitatea /raionul lor există posibilitatea de a face testul la HIV. 52% au indicat că nu cunosc sau că nu există, fapt ce indică necesitatea promovării acestor servicii printre grupurile cu nivel redus de informare (Figura 72). Procentul respondenţilor care nu cunosc dacă există servicii de testare la HIV în localitatea/raionul lor este mai mare în mediul rural (61%), în grupurile de vârstă 15-19 ani (56%) şi 60-65 de ani (66%), în mediul celor cu studii primare/medii incomplete (60%).

��



Figura 72. În localitatea (raionul) Dvs. există posibilitatea de a face testul la HIV?

Din cei care cunosc că în localitatea/raionul lor poate fi făcut testul la HIV, 68% au indicat că acest test poate fi efectuat la Centrul Medicilor de Familie, 50% - la spital, 17% - la Centrul Naţional SIDA , 11% - la instituţia medicală privată, 7%- la clinica prietenoasă tinerilor.

Figura 73. Unde poate fi făcut testul la HIV?

Atitudinea faţă de testarea la HIV. Un bloc de întrebări s-a referit la dorinţa respondenţilor de a face testare la HIV. Cercetarea a scos în evidenţă faptul că procentul celor care doresc să se testeze la HIV este relativ mare . Astfel, 40% au menţionat că ar dori să facă sau să repete testul la HIV, iar 60% - că nu ar dori (Figura 74).




Figura 74. Aţi dori să faceţi/să repetaţi testul la HIV?

Procentul respondenţilor care ar dori să se testeze diferă în funcţie de mediul rezidenţial, vârstă şi starea civilă. Astfel, ar dori mai mult să se testeze la HIV persoanele din mediul rural (46%), grupurile de vârstă 15- 39 de ani (procentul variază între 44% şi 56%), celibatarii (49%). În funcţie de zonă, procentul respondenţilor care ar dori să facă testul la HIV este mai sporit în zonele de sud (44%) şi de centru (49%).

Motivele celor care nu doresc să facă testul la HIV sunt diferite, prevalând încrederea că sunt sănătoşi (65%) şi că nu au avut situaţii cu risc de infectare (50%) (Figura 75). Acest fapt încă odată confirmă ipoteza că populaţia generală nu conştientizează sau conştientizează foarte slab riscul propriu de infectare cu HIV.

Figura 75. Dacă nu doriţi să faceţi testul la HIV, de ce?

��



Majoritatea respondenţilor care au manifestat dorinţa de a face testul la HIV, au menţionat că ar dori să se testeze la Centrele medicilor de familie (54%) şi la Centrul Naţional SIDA/ Centrul Naţional Ştiinţifico-practic de Medicină Preventivă (29%) (Figura 76).

Figura 76. Dacă aţi dori să faceţi testul la HIV, unde aţi prefera să-l faceţi?

52% din respondenţii care ar face testul la HIV ar dori ca cineva să discute cu ei până şi după testare, 23%- nu ar dori, iar 24% - nu ştiu. Acest fapt încă odată demonstrează că populaţia are cunoştinţe reduse despre importanţa consilierii . Din cei care ar dori ca cineva să discute cu ei, 44% ar da preferinţă medicului de familie, 31% - medicului infecţionist, 16% - unei persoane instruite, indiferent dacă este medic sau nu şi doar 8% ar dori ca psihologul să discute cu ei (Figura 77).




Figura 77. Cine aţi dori să discute cu Dvs. până şi după testarea la HIV?

7.2. Testarea la hepatite virale

15% din respondenţi au menţionat că au făcut testarea la ambele tipuri de hepatite virale B şi C, 5% au făcut testul numai la hepatita B şi mai puţin de 1% - la hepatita C. 5% au menţionat că au făcut testul la hepatite dar nu ţine minte la care, 59% - nu au făcut nici un fel de teste, iar 14% - nu ştiu dacă au făcut (Figura 78).

��



Figura 78. Aţi făcut vre-o dată testele la hepatitele B şi/sau C?

Procentul respondenţilor care au făcut ambele teste este mai mare în mediul urban (20% versus 10% în mediul rural), în grupurile de vârstă 30-39 de ani (19%) şi 50-65 de ani (18%).

Procentul respondenţilor care au făcut testele la ambele tipuri de hepatite virale – B şi C , variază în funcţie de educaţie ( 11% în mediul celor cu studii primare/ medii incomplete versus 20% în mediul respondenţilor cu studii superioare).

În funcţie de zonă/regiune, procentul respondenţilor care au făcut testele la ambele tipuri de hepatite virale este mai mare în oraşele Bălţi (24%) şi Chişinău (21%).

54% din respondenţi au făcut testele la hepatitele virale B şi C cu mai bine de doi ani în urmă, 18%- în ultimii 1-2 ani şi 29% - în ultimele 12 luni. 40% din cei care au făcut testul la hepatite virale au menţionat că l-au solicitat singuri, 49% - li s-a propus şi au acceptat şi 11% - li s-a cerut să se testeze ( Figura 79). Procentul celor care l-au solicitat personal este mai mare în mediul femeilor (43%), persoanelor de 40-49 de ani (52%), 50-59 de ani (48%). Procentul celor cărora li s-a cerut să se testeze este mai mare în mediul bărbaţilor (14%), tinerilor de 15-19 ani (20%) şi 25-29 de ani (19%).




Figura 79. Ultima dată când aţi făcut testul le hepatite virale, l-aţi solicitat Dvs., vi s-a propus şi l-aţi acceptat sau vi s-a cerut în mod obligatoriu să-l faceţi (aţi fost impus)?

88% din respondenţi au făcut testele la hepatitele virale B şi C în Centrul Medicilor de Familie sau la spital, 4% - la Centrul Naţional SIDA/Centrul Ştiinţifico-practic de Medicină Preventivă, 4% - în altă parte, 3% - la o instituţie medicală privată (Figura 80).

Figura 80. Unde aţi făcut testul la hepatite virale?

63% din respondenţi au menţionat că în localitatea lor există posibilitatea de a face testele la hepatite virale, 11% - că nu există, iar 26%- nu ştiu dacă există (Figura 81). Procentul respondenţilor care nu

�0



dispun de informaţie este mai mare în mediul rural (30%), în mediul grupurilor de vârstă 15-19 ani (33%) şi 60-65 de ani (41%), persoanelor cu studii medii incomplete/studii primare (33%), persoanelor din zona de nord (33%), studenţilor, elevilor (32%).

Figura 81. Există posibilitatea de a face testele la hepatite virale în localitatea (raionul) Dvs.?

Din cei care cunosc că există posibilitatea de a face testele la hepatite virale în localitatea lor, 97% au menţionat că pot face testele la Centrul medicilor de familie sau la spital.

Figura 82. Dacă da, atunci unde pot fi făcute testele la hepatitele virale B şi/sau C?

61% din respondenţi au menţionat că ar dori să facă testele la hepatite virale, iar 39%- că nu ar dori. Procentul respondenţilor care ar dori să facă testele la hepatite virale este mai mare în mediul rural




(70%), în grupurile de vârstă 30-39 de ani (73%) şi 15-19 ani (64%), în raioanele din zonele de centru (75%) şi de sud (71%).

Cei care nu doresc să facă testele la hepatite virale o fac din diferite motive. 64% au motivat prin faptul că se consideră absolut sănătoşi, 43%- nu cred că au avut situaţii cu risc de infectare, 4% - testele sunt prea scumpe, 3%- pentru că tratamentul este prea scump etc. (Figura 83).

Figura 83. Dacă nu doriţi să faceţi testele la hepatite virale, din ce motive?

La întrebarea dacă s-ar hotărî să facă testele , atunci unde ar dori să-l facă, 60% din respondenţi au menţionat că ar prefera să se adreseze pentru testare la Centrul medicilor de familie, 15% - la Centrul SIDA/ Centrul Naţional Ştiinţifico-practic de Medicină Preventivă, 14% - la centrele de medicină preventivă, 5% - la instituţii medicale private, 2% - la clinici prietenoase tinerilor.

�2



SUMAR

• 28% respondenţi au făcut testul la HIV, 15% la hepatitele B şi C, 5%- la hepatita B şi <1% - la hepatita C. În ultimele 12 luni circa 10% din respondenţi au făcut testul la HIV, iar circa 7% - la una din hepatitele virale.

• 32% din persoanele testate în cazul HIV şi 40% - în cazul hepatitelor virale au solicitat testele personal.

• Majoritatea respondenţilor au făcut testele la HIV şi la hepatite virale la Centrul medicilor de familie şi la spital.

• Numai 22% din persoanele care au făcut testul la HIV au menţionat că au beneficiat de consiliere pre- şi post-test.

• Consilierea pre-test în majoritatea cazurilor a fost efectuată de medicul de familie şi de medicul infecţionist . Consilierea post-test în majoritatea cazurilor a fost efectuată de medicul de familie şi asistenta medicală.

• 56% din persoanele consiliate au menţionat că discuţia pre-test a avut loc într-un loc izolat.

• 70% din persoanele consiliate au menţionat că discuţia post-test a avut loc într-un loc izolat.

• 40% ar dori să facă/să repete testul la HIV, iar 61%- la hepatite virale. Numai jumătate din cei care ar dori să facă testul la HIV doresc să fie consiliaţi.

• Cei care nu doresc să facă testul la HIV/hepatite virale motivează prin faptul că se consideră absolut sănătoşi sau că nu cred că au avut careva situaţii cu risc de infectare.

• Doar 48% din respondenţi în cazul HIV şi 63% - în cazul hepatitelor virale, cunosc că testele la aceste infecţii pot fi făcute în raionul/localitatea lor.




ANEXE

ANExA 1Proiectul USAID „Prevenirea HIV/SIDA şi Hepatitelor B şi C”

CHESTIONAR CUNOŞTINŢE, ATITUDINI, PRACTICI ALE POPULAŢIEI REFERITOR LA HEPATITELE B şi C

ŞI CONSILIEREA ŞI TESTAREA VOLUNTARĂ LA HIV şi HEPATITELE VIRALE

Introducere

Bună ziua, mă numesc _____________ şi reprezint (denumirea organizaţiei). Noi efectuăm o cercetare sociologică în (denumirea zonei geografice), în vederea determinării cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor populaţiei generale în domeniul hepatitelor virale şi testării şi consilierii voluntare la HIV/SIDA şi hepatitele virale.

Dumneavoastră aţi fost selectat pentru cercetare la întâmplare. Reieşind din importanţa cercetării la nivel de ţară, Vă rugăm mult să răspundeţi consecutiv la toate întrebările din chestionar. Unele întrebări sunt personale, dar răspunsurile Dvs. nu vor fi divulgate nimănui. Informaţia obţinută de la Dvs. ne va ajuta să aflăm mai mult despre comportamentul, convingerile şi practicile locuitorilor din comunitate.

Început la: __________________

Terminat la: ____________________

Data: ____________________

Chişinău -2007

��



I. INFORMAŢIE SOCIAL-DEMOGRAFICĂ

1. Sexul respondentului (marcaţi fără să întrebaţi)

1. Masculin 2. Feminin

2. Câţi ani compleţi aveţi ?

3. Starea Dvs. civilă?1. Celibatar/ă 3. Divorţat/ă

2. Căsătorit/ă (inclusiv neînregistrat oficial) 4. Văduv/ă

4. Ce studii aveţi? 1. Fără studii 5. Şcoala profesională2. Studii primare (1-4 clase) 6. Colegiu3. Medii incomplete (9 clase) 7. Superioare incomplete, 4. Şcoala medie generală/liceu superioare

5. Ce ocupaţie aveţi? 1. Muncitor 8. Şomer 2. Funcţionar/angajat în sectorul public 9. Student/elev3. Manager 10.Gospodină casnică/mă aflu în concediu de 4. Întreprinzător particular îngrijire a copilului 5. Angajat al sectorului educaţional 11. Pensionar/neangajat în câmpul muncii din 6. Lucrător medical cauza invalidităţii 7. Fermier (prelucrez propria cotă de pământ) 12. Altceva (ce anume?)__________________

6. Aveţi în gospodărie (casă) următoarele obiecte (indicaţi numai cele care funcţionează)?

1. Apă curentă (apeduct) 7. Maşină de spălat2. Televizor 8. Aparat de radio

3. Gaz natural 9. Frigider/congelator4. Automobil 10. Casetofon/video5. Telefon fix 11. Computer

6. Telefon mobil 12. Aparat de filmat video

7. Locul de reşedinţă

1. Urban 2. Rural

1. 15- 19 ani

2. 20-24 ani

3. 25-29 ani

4. 30-39 ani

5. 40- 49 ani

6. 50-59 ani

7. 60-65 ani




Intervievator! ÎNTREBĂRILE 8 ŞI 9 LE COMPLETAŢI SINGUR

8. Localitatea_____________________________

9. Raionul______________________________

II. CUNOŞTINŢE

10. Aţi auzit despre hepatitele virale B şi C?

Atenţie intervievator! Citiţi întrebarea şi variantele de răspuns pentru fiecare din poziţiile de mai jos. Fiecare rând este necesar de completat cu un răspuns.

Da Nu

1 Hepatita B 1 2

2 Hepatita C 1 2

INTERVIEVATOR! DACĂ RESPONDENTUL NU A AUZIT DE „HEPATITA B ŞI C”, ATUNCI TOATE ÎNTREBĂRILE ULTERIOARE REFERITOARE LA HEPATITA B şi C NU SE ADRESEAZĂ RESPONDENTULUI. ÎN ACEST CAZ TRECEŢI LA COMPARTIMENTUL III, pag. 5

DACĂ RESPONDENTUL A AUZIT CEL PUŢIN DE UN TIP DE HEPATITĂ „B” sau „C”, ATUNCI ÎN CONTINUARE SE ADRESEAZĂ DOAR ÎNTREBĂRILE REFERITOARE LA HEPATITA DE CARE A AUZIT.

11. Cum credeţi, hepatitele virale B şi C sunt o problemă serioasă de sănătate în localitatea Dvs.?

Este o mare problemă

Este o problemă, într-o oarecare măsură

Nu este o problemă

Nu cunosc

1 Hepatita B 1 2 3 4

2 Hepatita C 1 2 3 4

12. În opinia Dvs., hepatitele B şi C sunt boli infecţioase, care se pot transmite de la om la om?

Atenţie intervievator! Citiţi întrebarea şi variantele de răspuns pentru fiecare din poziţiile de mai jos. Fiecare rând este necesar de completat cu un răspuns.

Da Nu Nu ştiu

1 Hepatita B 1 2 3

2 Hepatita C 1 2 3

��



13. Cum credeţi Dvs., este oare posibil să te molipseşti de hepatitele virale B şi C de la o persoană care nu are nici un fel de semne (simptom) şi pare să fie absolut sănătoasă? 1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu

14. După părerea Dvs., care sunt semnele (simptomele) hepatitelor virale B şi C?

Da Nu Nu ştiu

1 Oboseala 1 2 3

2 Lipsa poftei de mâncare 1 2 3

3 Greţuri, voma 1 2 3

4 Dureri abdominale 1 2 3

5 Urină intens colorată 1 2 3

6 Masele fecale decolorate 1 2 3

7 Culoarea galbenă a pielii şi ochilor 1 2 3

8 Durere sub rebordul costal drept (coasta dreaptă) 1 2 3

9 Altele (indicaţi) ___________________________ 1 2 3

15. După părerea Dvs., hepatitele B şi C se transmit prin …?

INTERVIEVATOR! REPETAŢI ÎNTREBAREA GENERALĂ REGULAT DUPĂ FIECARE 3-4 SUB-ÎNTREBĂRI

Da Nu Nu ştiu1 … contact sexual neprotejat 1 2 32 …utilizarea în comun a veselei 1 2 33 …de la mamă la făt (în timpul gravidităţii şi naşterii) 1 2 34 … strângere de mână 1 2 35 …transfuzii de sânge contaminat 1 2 36 … sărut 1 2 37 …utilizarea instrumentelor medicale nesterile şi a acelor 1 2 38 … laptele matern 1 2 3

9 …utilizarea în comun a lamelor de bărbierit, foarfecelor pentru manichiură, periuţei de dinţi 1 2 3

10 …acupunctura, tatuajul, pirsingul 1 2 311 … tuse 1 2 312 …în timpul tratării dinţilor 1 2 313 …utilizarea aceleiaşi seringi pentru injectare 1 2 314 … contact cu transpiraţia 1 2 315 … utilizarea toaletei (veceului) comun 1 2 316 … contact cu sângele unei persoane infectate 1 2 317 ….. altceva (indicaţi) _________________ 1 2 3




16. În opinia dvs., cât de mult riscă o persoană să se infecteze cu virusurile hepatite lor B şi/sau C

…: FIŞA 1

INTERVIEVATOR! REPETAŢI ÎNTREBAREA GENERALĂ REGULAT DUPĂ FIECARE 3-4 SUB-ÎNTREBĂRI

Foar

te m

ult

Într

-o

oare

care

m

ăsur

ă

Del

oc

Difi

cil d

e ră

spun

s

1 … dacă bea dintr-un pahar, din care deja a băut o persoană infectată cu virusurile hepatitelor B şi/sau C 1 2 3 4

2 … dacă îşi injectează droguri cu un ac deja folosit de o persoană infectată cu virusurile hepatitelor B şi/sau C 1 2 3 4

3 … dacă lucrează în acelaşi oficiu cu o persoană infectată cu virusurile hepatitelor B şi/sau C 1 2 3 4

4… dacă ia masa într-un restaurant, în care, unul din chelneri este infectat cu virusurile hepatitelor B şi/sau C

1 2 3 4

5... în timpul primirii îngrijirilor medicale în spitalul, în care, unul dintre pacienţi este infectat cu virusurile hepatitelor B şi/sau C

1 2 3 4

6 … dacă are contacte sexuale regulate cu multipli parteneri, dar întotdeauna foloseşte prezervativul 1 2 3 4

17. Cum consideraţi Dvs., hepatitele virale B şi C pot fi tratate definitiv, parţial sau nu pot fi tratate?

1. Definitiv 3. Nu pot fi tratate2. Parţial 4. Nu ştiu

18. După părerea Dvs. care pot fi consecinţele infectării cu virusurile hepatitelor B şi/sau C?

Da Nu Nu ştiu

1 Ciroză hepatică 1 2 3

2 Cancer al ficatului 1 2 3

3 Hepatita cronică 1 2 3

4 Invaliditate 1 2 3

5 Purtător pe viată al virusurilor hepatitelor B şi/sau C 1 2 3

6 Moartea 1 2 3

7 Altele (indicaţi) _______________________________ 1 2 3

��



19. Care factori pot agrava starea persoanei infectate cu hepatitele B şi/sau C?

Da Nu Nu ştiu

1 Consumul frecvent şi excesiv de alcool 1 2 3

2 Nerespectarea regimului alimentar 1 2 3

3 Maladii concomitente cronice (ca HIV/SIDA, tuberculoză, herpes) 1 2 3

4 Alţi factori (indicaţi) ________________________________ 1 2 3

III COMPORTAMENT

Acum Vă vom adresa un set de întrebări despre viaţa Dvs. intimă. Acesta este un subiect delicat. Este foarte important pentru studiu sinceritatea şi exactitatea răspunsurilor Dvs. Apreciez înalt înţelegerea Dvs.

20. Aţi întreţinut vreodată relaţii sexuale?

1. Da2. Nu 293. Refuz să răspund 29

21. Câţi parteneri(partenere) sexuali aţi avut în ultimele 12 luni? CITIŢI variantele de răspuns!

1. Nici unul 24 3. Mai mult de unu 2. Unul 4. Refuz să răspund

22. Câţi parteneri(partenere) sexuali aţi avut în ultimele 6 luni? CITIŢI variantele de răspuns!

1. Nici unul 24 3. Mai mult de unu 2. Unul 4. Refuz să răspund

23. Câţi parteneri(partenere) sexuali aţi avut în ultima lună? CITIŢI variantele de răspuns!

1. Nici unul 3. Mai mult de unu 2. Unul 4. Refuz să răspund

24. Aţi folosit vreodată prezervativul în timpul contactelor sexuale?

1. Da2. Nu 283. Refuz să răspund




25. Cât de des aţi folosit prezervativul în timpul contactelor sexuale în ultimele 12 luni?

FIŞA 2

1. Întotdeauna 4. Deloc2. Practic întotdeauna 5. În ultimele 12 luni nu am întreţinut relaţii sexuale 273. Uneori 6. Refuz să răspund

26. Cât de des aţi folosit prezervativul în timpul contactelor sexuale în ultimele 6 luni?

FIŞA 2

1 Întotdeauna 4. Deloc2. Practic întotdeauna 5. În ultimele 6 luni nu am întreţinut relaţii sexual3. Uneori 6. Refuz să răspund

27. La ultimul contact sexual, Dvs. aţi folosit prezervativul?

1. Da 292. Nu3. Refuz să răspund 29

28. Dacă NU, care a fost motivul? FIŞA 3

1. Nu am avut prezervativ cu mine2. Nu am dorit să folosesc prezervativ, nu-mi place3. Partenerul/partenera a fost împotrivă4. Prezervativul este prea scump şi nu-mi pot permite să-l cumpăr5. Folosesc alte contraceptive6. Nu cred că este necesar7. Nu ştiu de ce8. Altceva (indicaţi) __________________________________________

29. Cum credeţi, folosirea prezervativului ... (continuaţi cu frazele din tabel)

Da Nu Nu ştiu

1 Protejează de infecţii sexual transmisibile (boli venerice) 1 2 3

2 Protejează de infecţia HIV (virusul ce provoacă SIDA) 1 2 3

3 Protejează de hepatita B 1 2 3

4 Protejează de hepatita C 1 2 3

100



30. Exprimaţi-vă acordul sau dezacordul faţă de următoarele afirmaţii?

De acord Nu sunt de acord

Dificil de răspuns

1 Este incomod de a discuta cu partenerul sexual despre utilizarea prezervativului 1 2 3

2 Majoritatea persoanelor de vârsta mea utilizează prezervative 1 2 3

3Dacă omului îi este dat să se infecteze cu HIV, hepatită, boli sexual transmisibile, prezervativul nu-l va ajuta

1 2 3

4 Procurarea unui prezervativ m-ar intimida 1 2 3

5M-aş simţi incomod, dacă prietenii mei ar fi observat că am un prezervativ

1 2 3

6

Consider că persoanele care nu folosesc prezervativ în timpul contactelor sexuale, au atitudine iresponsabilă faţă de sănătatea sa

1 2 3

31. Vă rugăm să răspundeţi la următoarele întrebări:

Da Nu Nu ştiu

1 Aţi primit (transfuzie de) sânge în ultimii 2 ani? 1 2 3

2 Aţi fost la dentist în ultimii 2 ani? 1 2 3

3 Aţi avut intervenţie chirurgicală în ultimii 2 ani? 1 2 3

4 Aţi fost spitalizat în ultimii 2 ani? 1 2 3

5 Sunteţi pacient în dializă (curăţare prin rinichi artificial) 1 2 3

6 Aţi stat vreodată la închisoare? 1 2 3

7 Lucraţi în prezent sau aţi lucrat în sector medical sau stomatologic cu contact frecvent cu sângele uman? 1 2 3

8 Vi s-au administrat injecţii intravenoase/intramusculare în ultimii doi ani? 1 2 3

9 Aţi făcut vreodată acupunctură, tatuaj sau piercing? 1 2 2




32. Când mergeţi la medic sunteţi atenţi ca acesta să folosească mănuşile de unică folosinţă pentru manipulaţiile (intervenţiile) medicale ?

1.Da, de fiecare dată 2. Uneori 3. Nu

33. Ultima dată când aţi fost la medic (orice medic) aţi cerut ca acesta să utilizeze mănuşile de unică folosinţă pentru manipulaţiile medicale?

1. Da 2. Nu3. Nu a fost cazul, deoarece medicul a ţinut singur cont de aceasta

34. Ultima dată când aţi fost la stomatolog aţi cerut ca acesta să utilizeze instrumentarul medical de unică folosinţă sau steril?

1. Da 2. Nu3. Nu a fost cazul, deoarece medicul a ţinut singur cont de aceasta

35. Ultima dată când aţi fost să faceţi manichiură/pedichiură aţi cerut ca instrumentarul să fie sterilizat?

1. Da 3. Nu a fost nevoie, deoarece specialistul a ţinut cont de aceasta2. Nu 4. Nu merg să fac manichiura sau pedichiura

36. Există vaccin împotriva hepatitei B?

1. Da 2. Nu 42 3. Nu ştiu 42

37. De unde aţi aflat despre existenţa vaccinului? (răspuns multiplu)

1. De la rude, prieteni, colegi 2. De la medici3. Din mass-media (ziare, radio, televiziune)4. Din instituţii de învăţământ5. Alte surse (indicaţi) ___________________________________6. Nu ţin minte

38. Dvs. aţi făcut vaccin împotriva Hepatitei B?

1. Da2. Nu 13. Nu ştiu/Nu ţin minte 41

39. Dacă „Da”, ce v-a motivat să vă faceţi vaccinul împotriva hepatitei B?

1. Sunt lucrător medical2. Sunt pacient în hemodializă 3. M-au sfătuit rudele şi/ori prietenii4. Am decis personal din precauţie/în scop de profilaxie5. Altceva____________________________

102



40. Unde aţi făcut vaccinul? 42

1. La Centrul Medicilor de Familie/Centrul de sănătate/Oficiul Medicilor de Familie2. La Centrul de Medicină Preventivă3. La locul de lucru4. La şcoală/ instituţie de învăţământ5. Altceva______________________

41. Dacă nu, din ce cauză nu aţi făcut vaccinul? (răspuns multiplu)

FIŞA 41. Nu am ştiut unde să-l fac2. Vaccinul este prea scump pentru mine3. Nu cred că vaccinul mă poate proteja de hepatita B4. Nu am avut timp5. Îmi vine greu să răspund6. Altceva(indicaţi) __________________

IV. ATITUDINEA FAŢĂ DE OAMENII INFECTAŢI CU VIRUSURILE HEPATITELOR B şi/sau C

42. Consideraţi Dvs. că este o ruşine să fii infectat cu virusurile hepatitelor B şi/sau C?

Da Nu Nu ştiu

1. Hepatita B 1 2 3

2. Hepatita C 1 2 3

43. Dacă cineva din familia Dvs. ar deveni infectat cu virusurile hepatitelor B şi/sau C, aţi păstra în secret acest fapt?

1. Da 2 .Nu 3. Îmi este dificil să răspund

44. Dacă cineva din familia Dvs. ar fi bolnav de hepatitele B şi/sau C, aţi îngriji de el/ea ?

1. Da 2. Nu 3. Îmi este dificil să răspund

45. Aţi cumpăra produse alimentare de la un vânzător despre care ştiţi că are hepatitele B şi/ sau C ?


46. Cum credeţi, poate să lucreze în şcoală un profesor/o profesoară care este infectat/ă cu virusurile hepatitelor B şi/sau C ?





47. În viziunea Dvs., credeţi că o persoană care arată complet sănătoasă şi nu se deosebeşte prin nimic de alte persoane ar putea fi infectată cu virusurile hepatitelor B şi /sau C?


48. Cunoaşteţi pe cineva care este infectat cu virusurile hepatitelor virale B şi/sau C?

Da Nu

1 Hepatita B 1 2

2 Hepatita C 1 2

3 Ambele concomitent 1 2

49. În ce măsură sunteţi de acord sau nu cu următoarele afirmaţii?

FIŞA 5

Sunteţi de acord că …

Tota

lmen

te d

e ac

ord

Mai

cur

ând

de

acor

d

Mai

cur

ând

nu

sunt

de

acor

d

Tota

lmen

te n

u su

nt d

e ac

ord

Difi

cil d

e sp

us

1… o persoană infectată cu virusurile hepatitelor B şi/sau C probabil foloseşte droguri injectabile/intravenos

1 2 3 4 5

2

… o persoană care este infectată cu virusurile hepatitelor B şi/sau C probabil că a avut una sau mai multe intervenţii chirurgicale

1 2 3 4 5

3… o persoană infectată cu virusurile hepatitelor B şi/sau C probabil că a avut/are mulţi parteneri sexuali

1 2 3 4 5

4

… o persoană infectată cu virusurile hepatitelor B şi/sau C probabil că a fost donator de sânge sau a primit transfuzie de sânge

1 2 3 4 5

5 … orice persoană se poate infecta cu virusurile hepatitelor B şi/sau C 1 2 3 4 5

10�



50. Cum consideraţi, Dvs. personal, în ce măsură vă supuneţi/v-aţi supus riscului legat de...:

Foarte mult

Într-o oarecare măsură

DelocDificil

de răspuns

1 Infectarea cu HIV 1 2 3 4

2 Infectarea cu boli sexual- transmisibile 1 2 3 4

3 Infectarea cu virusul hepatitei B 1 2 3 4

4 Infectarea cu virusul hepatitei C 1 2 3 4

51. Dacă Dvs. personal aţi fi infectat cu virusurile hepatitelor B şi/sau C, cui aţi spune despre aceasta? (răspuns multiplu)

FIŞA 6

1. Nu aş spune nimănui 5. Părinţilor2. Soţului / soţiei / partenerului 6. Medicului sexual permanent 7. Altor persoane (indicaţi) _______________ 3. Unui coleg _________________________________4. Unui prieten/prietenilor 8. Nu ştiu

V. NECESITĂŢI INFORMAŢIONALE ŞI CĂILE DE OBŢINERE A INFORMAŢIEI

OPERATOR! COMPARTIMENTUL V SE ADRESEAZĂ TUTUROR RESPONDENŢILOR, INDIFERENT DACĂ AU AUZIT SAU NU DESPRE HEPATIELE B sau C

52. Cum credeţi, cât de important este pentru Dvs. să fiţi informat despre hepatitele B şi C?

FIŞA 7

Foarte important

Mai curând este

important

Unele aspecte sunt importante altele

nu

Mai curând nu este

important

Nu este deloc

important

1 Hepatita B 1 2 3 4 5

2 Hepatita C 1 2 3 4 5

53. În ce măsura vă consideraţi informat despre hepatitele B şi C?

Foarte bine informat

Bine informat

Nu prea informat

Deloc informat

1 Hepatita B 1 2 3 4

2 Hepatita C 1 2 3 4




54. În ce măsură aveţi nevoie de informaţie la fiecare temă menţionată mai jos:

FIŞA 8

INTERVIEVATOR! REPETAŢI ÎNTREBAREA GENERALĂ REGULAT DUPĂ FIECARE 3-4 SUB-

ÎNTREBĂRI

În ce măsură aveţi nevoie de informaţia … Am

fo

arte

m

are

nevo

ie

Mai

cu

rând

am

ne

voie

Mai

cu

rând

nu

am

ne

voie

Del

oc

nu a

m

nevo

ie

Difi

cil d

e sp

us

1 … despre testarea la hepatita B (ce înseamnă testul la virusul hepatitei B, care este preţul, unde poate fi făcut, cât timp ocupă)

1 2 3 4 5

2… despre cum trebuie să te comporţi, în viaţa cotidiană, pentru a te proteja de infectare cu virusurile hepatitelor B şi/sau C

1 2 3 4 5

3

… despre cum trebuie să fie comportamentul faţă de persoanele infectate cu virusurile hepatitelor B şi/sau C, în viaţa cotidiană, pentru ca ei să nu se simtă izolaţi de societate

1 2 3 4 5

4 … despre cum se transmit hepatitele B şi C 1 2 3 4 5

5 … despre cum arată o persoană infectată cu hepatitele B şi C 1 2 3 4 5

6… despre cât de sigure sunt prezervativele contra infectării, cum trebuiesc folosite 1 2 3 4 5

7 … despre prognoza de răspândire a hepatitelor în viitor 1 2 3 4 5

8… despre testarea la hepatita C (ce înseamnă testul la virusul hepatitei C, care este preţul, unde poate fi făcut, cât timp ocupă)

1 2 3 4 5

9 … despre tratamentul hepatitelor B şi C 1 2 3 4 5

10… despre vaccinarea împotriva hepatitei B (ce înseamnă vaccinul împotriva hepatitei B, care este preţul, unde poate fi făcut)

1 2 3 4 5

11 … despre situaţia epidemiologică a hepatitelor B şi C în localitatea Dvs. 1 2 3 4 5

12 Altele (indicaţi) 1 2 3 4 5

55. A vorbit cineva cu Dvs. despre hepatitele virale B şi C în ultimele 12 luni?

1.Da2.Nu 57

10�



56. Dacă „Da”, cine? (răspuns multiplu)

FIŞA 9

1. Medicul de familie (de sector)2. Sora medicală de familie (de sector)3. Colegul (de lucru, de clasă etc.)4. Părinţii, cineva din rude5. Prietenul (prietena)6. Altcineva (indicaţi) _______________________________________

57. Aţi auzit (citit) careva informaţie despre hepatitele virale B şi C în ultimele 6 luni?

1.Da2.Nu 59

58. Dacă „Da”, din care surse? (răspuns multiplu)

1. Televiziune2. Radio3. Ziare 4. Broşuri, placate etc.5. Internet6. Altceva (indicaţi) ____________________________________________

59. Cum credeţi, unde ar fi mai comod ca oamenii să se informeze despre hepatitele B şi C? (răspuns multiplu)

FIŞA 10

1. În instituţiile medicale 2. La locul de lucru/studii3. Prin intermediul mass-media (televiziune, ziar, radio)4. În locuri de agrement (cinematograf, cafenele, baruri etc.)5. Altele (indicaţi) _____________________________________________

60. Cât de frecvent priviţi următoarele posturi TV?

FIŞA 11

ZilnicCâteva ori pe săpt.

Câteva ori pe lună

O dată pe lună sau mai rar

Deloc în ultimele 3

luni

1 Televiziunea naţională (Moldova 1) 1 2 3 4 5

2 ORT (Primul Canal în Moldova) 1 2 3 4 5

3 NIT 1 2 3 4 5




4 Pro TV 1 2 3 4 5

5 Muz TV 1 2 3 4 5

6 România 1 1 2 3 4 5

7 CTC 1 2 3 4 5

8 TV-7/NTV 1 2 3 4 5

9 Televiziunea locală ________________ 1 2 3 4 5

10 Altele ___________________________ 1 2 3 4 5

61. Cât de frecvent ascultaţi următoarele posturi de radio? FIŞA 11

ZilnicCâteva ori pe săpt.

Câteva ori pe lună

O dată pe lună sau mai rar

Deloc în ultimele

3 luni

1 Radioul Naţional (Radio Moldova) 1 2 3 4 5

2 Radio Noroc 1 2 3 4 5

3 Russkoe Radio 1 2 3 4 5

4 Avto Radio 1 2 3 4 5

5 HIT FM 1 2 3 4 5

6 KISS FM 1 2 3 4 5

7 Radio Sănătatea 1 2 3 4 5

8 Antena C 1 2 3 4 5

9 Staţie radio locală _______ 1 2 3 4 5

10 Altele ________________ 1 2 3 4 5

62. Ce ziare şi reviste citiţi cel mai des? Numiţi trei din listă pe care le citiţi „în primul”, „al doilea” şi „al treilea rând”. În coloană indicaţi nu mai mult decât o opţiune

FIŞA 12

În primul rând

În al doilea rând

În al treilea rând

1 Timpul 1 1 1

2 Săptămâna 2 2 2

3 Flux 3 3 3

4 Jurnal de Chişinău 4 4 4

10�



5 Komsomoliskaya pravda 5 5 5

6 Argumenti i Facti 6 6 6

7 Tainele sănătăţii 7 7 7

8 Vaş domaşnii doctor 8 8 8

9 Makler 9 9 9

10 Antena 10 10 10

11 Ziar local ________________ 11 11 11

12 Altele ___________________ 12 12 12

VI. TESTARE ŞI CONSILIERE LA HIV

Pe noi nu ne interesează rezultatele testării, în cazul dacă aţi făcut test, ci doar însăşi faptul testării şi metoda de testare. De aceea vă rog să răspundeţi sincer la întrebările ce urmează.

63. Aţi făcut vreodată testul (analiza ) la HIV?

1. Da 2. Nu 79

64. Când aţi făcut testul la HIV ultima dată?

1. În ultimele 12 luni 2. În ultimii 1-2 ani 3. Cu mai bine de 2 ani în urmă

65. Ultima dată când aţi făcut testul la HIV, l-aţi solicitat Dvs., vi s-a propus şi l-aţi acceptat sau aţi fost impus?

1. L-am solicitat personal 2. Mi s-a propus şi l-am acceptat 3. Am fost impus

66. Aţi semnat vre-un act în care confirmaţi acordul Dvs. de a fi testat la HIV?

1. Da 2. Nu 3. Refuz să răspund la întrebare

67. Unde aţi făcut testul?

FIŞA 13

1. La Centrul Medicilor de Familie/ policlinica de sector2. La spital 3. La Centrul Naţional SIDA/Centrul Naţional Ştiinţifico-practic de Medicină Preventivă 4. Instituţie medicală privată5. Clinică prietenoasă tinerilor6. Centrul de Medicina Preventivă7. Centrul de Transfuzie a Sângelui8. În altă parte (specificaţi) __________________________________________




68. A discutat cineva cu Dvs. înainte de efectuarea testului la HIV?

1. Da 2. Nu 72

69. Cine a discutat cu Dvs. înainte de testare?

1. Medicul de familie2. Medicul infecţionist 3. Asistenta medicală4. Psihologul5. Altă persoană (indicaţi) ______________________________________

70. Despre ce au vorbit cu Dvs.?

DA NUNu ţin

minte

1 Procedura testării 1 2 3

2 Anonimitatea testării 1 2 3

3 Procedura de comunicare a rezultatului 1 2 3

4 Confidenţialitatea rezultatelor 1 2 3

5 Semnificaţia rezultatelor 1 2 3

6 Posibilităţile de îngrijire şi tratament în caz de necesitate 1 2 3

7 Riscul personal de infectare cu HIV 1 2 3

8 Altceva (indicaţi) __________________________

71. Discuţia înainte de testare a fost efectuată într-un loc izolat de alte persoane şi personalul medical?

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu

72. Nu vreau să ştiu rezultatul, dar Dvs. cunoaşteţi rezultatul testului la HIV?

1. Da 2. Nu 79

73. Rezultatul testului a fost comunicat personal Dvs.?

1. Da 2. Nu

110



74. Cine v-a informat despre rezultatul testului la HIV?

1. Medicul de Familie2. Asistenta medicală3. Un colaborator de la Centrul Naţional SIDA/Centrul Naţional Ştiinţifico-practic de Medicină Preventivă 4. Altă persoană (specificaţi) _________________________5. Nu ţin minte

75. Când v-a fost anunţat rezultatul testului la HIV, a discutat cineva cu Dvs. după testare despre rezultatul testului?

1. Da, am discutat rezultatele testului cu persoana care m-a informat despre rezultat 772. Da, am discutat rezultatele testului cu o altă persoană 3. Nu 79

76. Cine a discutat cu Dvs. după testare despre rezultatele testului?

1. Medicul de Familie2. Asistenta medicală3. Un colaborator de la Centrul Naţional SIDA/Centrul Naţional Ştiinţifico-practic de Medicină Preventivă 4. Altă persoană (specificaţi) __________________________

77. Discuţia, după ce aţi aflat rezultatul testului, a avut loc într-un loc izolat de alte persoane şi personalul medical?

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu

78. În timpul discuţiei s-a discutat cu Dvs. despre….?

DA NU

1 Semnificaţia rezultatelor 1 2

2 Măsurile profilactice 1 2

3 Posibilităţile de îngrijire şi tratament 1 2

79. În localitatea (raionul) Dvs. există posibilitatea de a face testul la HIV?

1. Da 2. Nu 81 3. Nu ştiu 81

80. Dacă „Da”, atunci unde poate fi făcut testul? (răspuns multiplu)

1. Centrul medicilor de familie (la policlinică)2. Spital3. Instituţie medicală privată4. Clinică prietenoasă tinerilor5. Centrul Naţional SIDA6. În altă parte (specificaţi) __________________________________________




81. Aţi dori să faceţi/să repetaţi testul la HIV?

1. Da 83 2. Nu

82. Dacă nu doriţi să faceţi testul la HIV din ce motive? (răspuns multiplu)

FIŞA 14

1. Cred că sunt sănătos2. Nu cred că am avut situaţii cu risc de infectare3. Mi-e ruşine că pot afla rudele, vecinii şi colegii despre faptul că fac test4. Mi-e teamă să aflu rezultatul testului5. Mi-e teamă că medicii nu vor respecta confidenţialitatea6. Fiindcă nu există tratament eficient7. Pentru că tratamentul este foarte scump8. Testul este prea scump9. Altceva (specificaţi) __________________________________________

83. În caz dacă v-aţi hotărî să faceţi/să repetaţi testul la HIV, unde aţi prefera să-l faceţi?

FIŞA 15

1. Centrele Medicilor de familie ( policlinică) 2. Centrele de Medicină Preventivă3. Centrul Naţional SIDA/Centrul Naţional Ştiinţifico-practic de Medicină Preventivă 4. Instituţii medicale private5. Clinici prietenoase tinerilor6. Alte instituţii _______________________

84. Dacă aţi face testul la HIV, aţi dori ca înainte şi după testare cineva să discute cu Dvs.?

1. Da 2. Nu 86 3. Nu ştiu 86

85. Cine aţi dori să discute cu Dvs.?

1. Medicul de familie2. Medicul infecţionist3. Persoană instruită indiferent dacă este medic sau nu 4. Psihologul5. Altcineva ______________

112



VII. TESTAREA LA HEPATITELE VIRALE B şi C

Şi acum vă voi adresa câteva întrebări privind testarea la hepatitele virale B şi/sau C. Pe noi nu ne interesează rezultatele testului, în cazul dacă aţi făcut testul, ci doar însăşi faptul testării şi metoda de testare.

86. Aţi făcut vreodată testele la hepatitele virale B şi/sau C

1. Da, am făcut ambele teste2. Da, am făcut testul numai la hepatita virală B3. Da, am făcut testul numai la hepatita virală C4. Da, am făcut testul, dar nu ţin minte pentru care tip de hepatită5. Nu, nu am făcut nici un fel de teste – 906. Nu ştiu - 907. Nu răspund - 90

87. Când aţi făcut testele la hepatite virale B şi C ultima dată?

1. În ultimele 12 luni 2. În ultimii 1-2 ani3. Cu mai bine de 2 ani în urmă

88. Ultima dată când aţi făcut testele la hepatite virale B şi C, le-aţi solicitat Dvs., vi s-a propus şi le-aţi acceptat sau aţi fost impus?

1. Le-am solicitat personal2. Mi s-a propus şi l-am acceptat3. Am fost impus

89. Unde aţi făcut testul la hepatitele virale B şi C? FIŞA 16

1. Centrul medicilor de familie (policlinica de sector)2. Spital 3. Centrul Naţional SIDA/Centrul Naţional Ştiinţifico-practic de Medicină Preventivă4. Instituţie medicală privată5. Clinică prietenoasă tinerilor6. În altă parte (specificaţi) ____________________________________

90. Există în localitatea/raionul Dvs. posibilitatea de a efectua testarea la hepatitele virale B şi C?

1. Da 2. Nu 92 3. Nu ştiu 92




91. Dacă „Da”, atunci unde pot fi făcute testele la hepatitele virale B şi C?

1. Centrul medicilor de familie (Policlinica de sector)2. Spital3. Instituţie medicală privată4. Clinică prietenoasă tinerilor5. Altceva (specificaţi) __________________________________________

92. Aţi dori să faceţi/să repetaţi testul la hepatitele virale B şi C?

1. Da 94 2. Nu

93. Dacă nu doriţi să faceţi testul la hepatitele virale B şi C, din ce motive? (răspuns multiplu)

FIŞA 17

1. Mă consider absolut sănătos2. Nu cred că am avut situaţii cu risc de infectare3. Mi-e ruşine că vor afla rudele, vecinii şi colegii despre faptul că fac testare4. Mi-e teamă să aflu rezultatul testului 5. Mi-e teamă că medicii nu vor respecta confidenţialitatea6. Fiindcă nu există tratament eficient7. Pentru că tratamentul este foarte scump8. Testul este prea scump9. Altceva (specificaţi) __________________________________________

94. În caz dacă v-aţi hotărî să faceţi / să repetaţi testele la hepatitele virale B şi C, unde aţi prefera să le faceţi?

FIŞA 18

1. Centrul medicilor de familie (Policlinica de sector)2. Centrele de Medicină Preventivă3. Centrul Naţional SIDA/Centrul Naţional Ştiinţifico-practic de Medicină Preventivă4. Instituţii medicale private5. Clinici prietenoase tinerilor6. Alte instituţii (specificaţi) __________________________________________

INTERVIEVATOR! MULŢUMIŢI RESPONDENTUL PENTRU PARTICIPARE LA SONDAJ ŞI PREZENTAŢI-I FLAIERUL CU

DATELE DE CONTACT ALE CENTRULUI CIVIS.

11�



ANExA 2

Indicatorii utilizaţi pentru cercetare

Pentru cercetarea cunoştinţelor în domeniul hepatitelor virale B şi C au fost utilizaţi următorii indicatori:

• nivel de cunoştinţe generale despre hepatitele virale B şi C,• nivel de cunoştinţe despre simptomele hepatitelor virale,• nivel de cunoştinţe despre căile de transmitere a hepatitelor virale,• nivel de cunoştinţe despre gradul de risc al unei persoane de a se infecta de hepatitele virale n

anumite situaţii,• nivel de cunoştinţe despre tratamentul hepatitelor virale,• nivel de cunoştinţe despre factorii de risc care pot agrava situaţia persoanei infectate cu virusul

hepatitelor virale,• nivel de cunoştinţe despre consecinţele infectării cu hepatitele virale,• nivel de cunoştinţe despre modalităţile de protejare de riscul infectării pe cale sexuală,• nivelul de cunoaştere a respondenţilor despre existenţa vaccinului împotriva hepatitei virale B,• sursele de informare despre existenţa vaccinului împotriva hepatitei virale B,• opinia respondenţilor despre gradul de risc de infectare cu hepatite virale la care se supun/ s-au

supus.

Comportamentul populaţiei în vederea prevenirii infectării cu hepatitele virale sau a minimalizării riscului de îmbolnăvire a fost măsurat în baza următorilor indicatori:

1. Comportament sexual• număr de parteneri sexuali în ultimele 12 luni,• număr de parteneri sexuali în ultimele 6 luni,• număr de parteneri sexuali în ultima lună,• utilizarea în general a prezervativelor în timpul contactelor sexuale,• frecvenţa utilizării prezervativului în ultimele 12 luni,• frecvenţa utilizării prezervativului în timpul contactelor sexuale in ultimele 6 luni,• utilizarea prezervativului în timpul ultimului contact sexual.

2. Comportament în instituţiile medicale• gradul de atenţie a pacienţilor faţă de utilizarea de către medic a mănuşilor de unică folosinţă,• gradul de atenţie şi de insistenţă a pacienţilor în timpul ultimei vizite la stomatolog ca acesta sa

utilizeze instrumentarul medical de unică folosinţă sau steril,• gradul de atenţie şi de insistenţă a pacienţilor în timpul ultimei vizite la medic (orice medic) ca

acesta sa utilizeze mănuşi de o singură folosinţă,• număr de pacienţi supuşi unor situaţii cu risc de infectare,• număr de pacienţi supuşi vaccinării împotriva hepatitei virale B,• motivele vaccinării,• cauzele nevaccinării.




3. Comportament in instituţiile non medicale • gradul de atenţie şi de insistenţă a clienţilor saloanelor de manichiură/ pedichiură faţă de utilizarea

de către personal a instrumentarului sterilizat .

Atitudinile populaţiei faţă de utilizarea prezervativelor şi faţă de persoanele infectate cu virusul hepatitelor virale au fost cercetate în baza următorilor indicatori:

• atitudinea faţă de utilizarea prezervativelor, • atitudinea faţă de persoanele străine infectate cu virusul hepatitelor virale,• atitudinea faţă de rudele infectate cu virusul hepatitelor virale,• atitudinea faţă de miturile privind persoanele infectate cu hepatitele virale.

Necesităţile informaţionale în domeniul hepatitelor virale şi sursele de informare ale populaţiei au fost identificate în baza următorilor indicatori:

• gradul de importanţă a informaţiei despre hepatitele B şi C,• nivelul de informare despre hepatitele virale B şi C,• necesităţile informaţionale despre diferite aspecte ale hepatitelor virale,• sursele de informare despre hepatitele virale B şi C,• frecvenţa vizionării posturilor de televiziune,• frecvenţa ascultării posturilor de radio,• frecvenţa citirii ziarelor.

Cunoştinţele, atitudinile, practicile privind consilierea şi testarea la HIV au fost măsurate în baza următorilor indicatori:

• număr de persoane testate la HIV,• motivaţia testării la HIV,• număr de persoane care au confirmat în scris acordul de a fi testate la HIV,• instituţia unde a fost efectuată testarea,• număr de persoane care au fost consiliate înainte de efectuarea testului,• cine a efectuat consilierea, • aspectele discutate în timpul consilierii,,• gradul de izolare a încăperii unde a fost efectuată testarea la HIV,• număr de persoane care cunosc rezultatul testului la HIV,• cine a informat persoanele despre rezultatul testului la HIV,• număr de persoane consiliate după efectuarea testării,• gradul de izolare a încăperii unde a fost efectuată post consilierea,• aspectele discutate în timpul post consilierii la HIV,• gradul de acces la servicii de consiliere şi testare,• număr de persoane care doresc să facă testul la HIV,• cauzele refuzului de a face testare la HIV,• preferinţele respondenţilor privind instituţia unde ei ar dori să facă testarea la HIV,• număr de persoane care ar dori să fie consiliate înainte şi după testare,• preferinţele respondenţilor privind persoanele care vor efectua consilierea.

11�



Cunoştinţele, atitudinile, practicile privind consilierea şi testarea la hepatitele virale au fost măsurate în baza următorilor indicatori:

• număr de persoane care au făcut testul la Hepatita B,• număr de persoane care au făcut testul la hepatita C,• număr de persoane care au făcut testul la hepatitele B şi C,• motivaţia testării la hepatitele virale,• instituţia unde a fost efectuată testarea la hepatitele virale,• gradul de acces la servicii de testare la hepatitele virale, • număr de persoane care ar dori să se testeze la hepatitele virale,• cauzele refuzului de a face testare la hepatitele virale,• preferinţele respondenţilor privind instituţia unde ar dori să facă testarea la hepatitele virale.

Caracteristicile social-demografice ale respondenţilor au fost studiate în baza următorilor indicatori:

• sexul,• vârsta,• starea civilă,• studiile,• ocupaţia,• locul de reşedinţă.

Proiectul USAID „Prevenirea HIV/SIDA şi Hepatitelor B şi C”

Date de contact:

Bld. Ştefan cel Mare 202, et.8Chişinău MD – 2004Republica Moldova

Tel.: (+ 373 22) 75 55 36Fax: (+ 373 22) 75 55 10E-mail: [email protected]

Date post:	07-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	nguyendan
View:	223 times
Download:	0 times

CUNOŞTINŢE, ATITUDINI, PRACTICI ALE POPULAŢIEI · PDF filecu hepatita B şi 55% - de...

Documents