FIZIOPATOLOGIA CORDULUI Hemodinamică

transcript

FIZIOPATOLOGIA CORDULUIHemodinamică

MINUT VOLUM = Volum bătaie x frecvența cardiacă

-bradicardie

-crește umplerea diastolică

MINUT VOLUM = Volum bătaie x frecvența cardiacă

-tahicardie

-scade umplerea diastolică

FORȚA DE CONTRACȚIE = Direct proporțională cu gradul de umplere

LUCRUL MECANIC CARDIAC = Direct proporțional cu:- minut volumul;-rezistența periferică.

-vasoconstricția;-vâscozitatea.

-vasodilatația.+ +

-frecvența cardiacă.

-forța de contracție.+

-redistribuire a sângelui:-vasodilatație musculară;-aport sanguin din organe hematopexice.

-CREȘTE PRESIUNEA ARTERIALĂ.

FIZIOPATOLOGIA CORDULUIHipertrofia și dilatația cardiacă

-HIPERTROFIE FIZIOLOGICĂ(Indivizi antrenați).

-metabolizare glucoză, AG, corpi cetonici, acid lactic.

-DILATAȚIE CARDIACĂ (necompensată).

+-HIPERTROFIE PATOLOGICĂ (compensată).

Antrenament Disfuncții valvulare acute

Disfuncții valvulare cronice

Dilatație a atriului și ventriculului stâng.

Dilatația atriului drept.

Dilatația ventriculului drept.

FIZIOPATOLOGIA CORDULUIHipertrofia și dilatația cardiacă

FIZIOPATOLOGIA CORDULUITulburările de ritm cardiac

TULBURĂRI FUNCȚIONALE CARDIACE

-de ritm;-valvulare;-ale forței de contracție;-coronariene.

RITMUL CARDIAC

-SEC =ritm sinusal.

-SNV.-Ortosimpatic. -Parasimpatic.

TULBURĂRI DE RITM CARDIAC = ARITMII

-supraventriculare;-ventriculare.

-tahiaritmii;-bradiaritmii.

-generate de tulburări ale automatismului;-generate de tulburări de conducere;-generate de focare ectopice.

ARITMII

-leziuni (ischemie, hipoxie, fibroză).

-toxice.

-vagotonie.

-dezechilibre electrolitice.

-alterare PR;-scăderea vitezei de depolarizare;-scurtarea PA;-diminuarea amplitudinii PA.

ARITMII -generate de tulburări ale automatismului.(afectarea funcției NSA)

Afectează doar frecvența cardiacă

-Tahicardia sinusală.

TAHICARDIA SINUSALĂ

Cauze (diminuante ale polarizării mb):-efort (fiziologică);-stres (catecolamine);-hipovolemie;-hipertermie;-hipertiroidism;-parasimpaticolitice (atropina).

Compensare (cu excepția cauzelor toxică și metabolică)

BRADICARDIA SINUSALĂ

Cauze (amplificante ale polarizării mb):-vagotonie;-hipotermie;-tranchilizante;-parasimpaticomimetice;-IR, IH și IC;-hipotiroidism.

-hipoperfuzie tisulară;-hipoxie;-acidoză;-dispnee;-tulburări nervoase.

ARITMII -generate de tulburări de conductibilitate.(afectarea SEC și a funcției dromotrope)

-BLOCURI CARDIACE.

-Celulele SEC.

-inflamații;-toxine;-hipoxie;-vagotonie;-dezechilibre electrolitice etc.

-Fiziologice. -Patologice.

MANIFESTARE:-Scăderea vitezei influxului cardiac,

urmată de: -stoparea acestuia:

-revenirea acestuia.

BLOCURI CARDIACE FIZIOLOGICE

-Bloc unidirecțional (NAV);

-Viteza IC la nivelul NAV;

-Bloc atrio-ventricular I și II (cabaline).

BLOCURI CARDIACE FIZIOLOGICE

-Bloc unidirecțional (NAV);

-Viteza IC la nivelul NAV;

-Bloc atrio-ventricular I și II (cabaline).

BLOCURI CARDIACE PATOLOGICE

TIPURI:-Bloc sino-atrial;-Bloc atrio-ventricular;-Bloc de ramură.

BLOCUL SINO-ATRIAL = stoparea trecerii influxului cardiac prin NSA

EFECTE:-NSA pierde poziția de pace-maker;-ritm sinusal abolit;-pace-maker suplinitor:

-NAV – ritm joncțional (scăpare joncțională);-fasciculul Hiss – ritm mentricular (scăpare ventriculară).

BLOCUL ATRIO-VENTRICULAR = încetinirea sau stoparea trecerii influxului cardiac prin NAV.

TIPURI:-bloc AV de tip I; -viteză scăzută a infl. cardiac.

TIPURI:-bloc AV de tip I;

- bloc AV de tip II;

-viteză scăzută a infl. cardiac.

-infl. cardiac străbate NAV ocazional.

TIPURI:-bloc AV de tip I;

- bloc AV de tip II;

- bloc AV de tip III.

-viteză scăzută a infl. cardiac.

-infl. cardiac străbate NAV ocazional.

-infl. cardiac nu mai străbate NAV (disociație atrio-ventriculară).

BLOCURILE DE RAMURĂ = încetinirea sau stoparea trecerii influxului cardiac prin ramurile fasciculului HISS.

TIPURI:-bloc de ramură dreaptă (S larg și lung);

TIPURI:-bloc de ramură dreaptă;

-bloc de ramură stângă (QRS larg);

TIPURI:-bloc de ramură dreaptă;

- bloc de ramură stângă;

- bloc de fascicul stâng posterior;

- bloc de fascicul stâng anterior.

BLOCURI CARDIACE PATOLOGICE

EFECTE HEMODINAMICE:-tulburări hemodinamice inductoare de hipoperfuzie tisulară (excepție Bl.F.s.);

-scăderea forței de contracție a inimii;

-risc de fibrilație și stop cardiac (Bl. R.).

ARITMII -generate de focare ectopice – Extrasistolie - (funcția batmotropă).

Depolarizări spontane, induse prin afectarea: -vitezei de depolarizare;-potențialului de acțiune;-pragului de excitabilitate.

TIPURI:-Complexe ventriculare premature (CVP);-Complexe supraventriculare premature (CSvP);-Fibrilația și flutterul.

-Dilatații cardiace;-Toxice;-Dezechilibre ionice;-Hipertiroidism.

COMPLEXE VENTRICULARE PREMATURE (CVP)

-Stimuli ectopici cu origine miocardică ventriculară sau fasciculară (Hiss):IMPLICĂ:-direcție de deplasare a IC, numai către masa ventriculară.-lipsa de efect a stimulului sinusal următor (surprinde masa ventriculară depolarizată);-manifestarea unei pauze compensatoare.

-Stimuli ectopici cu origine miocardică ventriculară sau fasciculară (Hiss):IMPLICĂ:-direcție de deplasare a IC, numai către masa ventriculară.-lipsa de efect a stimulului sinusal următor (surprinde masa ventriculară depolarizată, post stimul ectopic);-pierderea unei sistole fiziologice și pauză compensatoare.

Zonă depolarizată, post stimul ectopic

-Stimuli ectopici cu origine miocardică ventriculară sau fasciculară (Hiss):IMPLICĂ:-direcție de deplasare a IC, numai către masa ventriculară.-lipsa de efect a stimulului sinusal următor (surprinde masa ventriculară depolarizată, post stimul ectopic);-pierderea unei sistole fiziologice și pauză compensatoare.

Zonă depolarizată, post stimul ectopic

-Regulate = Parasistolie.

-În număr mare = Tahicardie ventriculară.

-Insuficiența cardiacă; -Pericardită; -Miocardită; -Endocardită; -Uremie; -Volvulus; -Pancreatită.

-Tulburări hemodinamice;-Epuizarea cordului;-Risc de fibrilație și stop cardiac.

COMPLEXE SUPRAVENTRICULARE PREMATURE (CSvP)

-Stimuli ectopici cu origine miocardică atrială sau NSA:

IMPLICĂ:-deplasarea unui influx cardiac pe traseul normal (NAV-F.Hiss- Ventricule-Miocard).

-Complexe premature atriale

-Stimuli ectopici cu origine miocardică atrială sau NSA:

IMPLICĂ:-deplasarea unui influx cardiac:

-către ventricule;-către atrii;

-P negativ (sens invers).

-Complexe premature joncționale

-Dilatație cardiacă; -Toxine; -Hipocalcemie; -Hipertiroidism; -Tranchilizante.

-Tulburări hemodinamice;-Epuizarea cordului;-Risc de fibrilație și stop cardiac.

FIBRILAȚIA ȘI FLUTTERUL

-Contracții HAOTICE, INDIVIDUALE și NECONTROLATE ale fibrelor miocardice, care se contractă pe un TRASEU BUCLAT.

Depolarizări spontane, induse prin afectarea: -vitezei de depolarizare;-potențialului de acțiune;-pragului de excitabilitate.

-Deplasarea IC printr-un sector miocardic normal.

-STIMUL FIZIOLOGIC.

-ZONĂ DEPOLARIZATĂ.

-ZONĂ REPOLARIZATĂ.

-STIMULARE PRIN REINTRARE PRINTR-UN SECTOR MIOCARDIC CARE MANIFESTĂ DEPOLARIZARE ÎNTÂRZIATĂ .

-ZONĂ CU DEPOLARIZARE ÎNTÂRZIATĂ.

-STIMUL FIZIOLOGIC.

-ZONĂ CU REPOLARIZARE ÎNTÂRZIATĂ.

-STIMUL ECTOPIC.

-ZONĂ REPOLARIZATĂTARDIV.

-BUCLĂ DE PERPETUARE.

-FIBRILAȚIE.

-ATRIALĂ.

-unde f (cca. 350-600/min);-compatibilă cu viața;-tulburări hemodinamice;-tromboză.

-ventriculară.

-ECG cu unde atipice haotice;-Incompatibilă cu viața.

-unde F (cca. 250-350/min);-compatibilă cu viața;-tulburări hemodinamice;-tromboză.

FIZIOPATOLOGIA CORDULUITulburările funcționale valvulare

INIMA DREAPTĂ INIMA STÂNGĂ

Atriu drept

Ventricul drept

Valva pulmonară

Valva tricuspidă

Vena cavă

Artera pulmonară

Artera aortăAtriu stâng

Ventricul stâng

Valva mitrală

Valva aortică

Vena pulmonară

PulmonMarea C.

Pulmon.Marea C.

INSUFICIENȚĂ VALVULARĂ:-incapacitate de închidere a valvei.

Insuficiență a valvei pulmonare

Insuficiență tricuspidiană

Insuficiență mitrală

Insuficiență aortică

-Endocardite;-Ateromatoză.

-Tulb. hemodinamice;-Tromboze, embolii.

INSUFICIENȚĂ TRICUSPIDIANĂ:-incapacitate de închidere a valvei

tricuspide.SISTOLA ATRIALĂ-TULB. HEMODINAMICE;

INSUFICIENȚĂ TRICUSPIDIANĂ:-incapacitate de închidere a valvei

tricuspide.-TULB. HEMODINAMICE;

SISTOLA VENTRICULARĂ

STAZĂ ÎN MAREA C.

-Congestii;-Edem;-Dilatație cardiacă dreaptă;-Insuficiențe organice.

INSUFICIENȚĂ VALVEI PULMONARE:-incapacitate de închidere a valvei

pulmonare.SISTOLA VENTRICULARĂ

-TULB. HEMODINAMICE;

-TULB. HEMODINAMICE;DIASTOLA VENTRICULARĂ

STAZĂ ÎN MAREA C.

INSUFICIENȚĂ VALVEI PULMONARE:-incapacitate de închidere a valvei

pulmonare.

INSUFICIENȚĂ MITRALĂ:-incapacitate de închidere a valvei

mitrale.SISTOLA ATRIALĂ-TULB. HEMODINAMICE;

INSUFICIENȚĂ MITRALĂ:-incapacitate de închidere a valvei

mitrale.-TULB. HEMODINAMICE;

SISTOLA VENTRICULARĂ STAZĂ ÎN MICA C.

-Congestie pulmonară;-Edem pulmonar;-Dilatație cardiacă stângă;-Insuficiență respiratorie.

INSUFICIENȚĂ AORTICĂ:-incapacitate de închidere a valvei

aortice.SISTOLA VENTRICULARĂ

-TULB. HEMODINAMICE;DIASTOLA VENTRICULARĂ

INSUFICIENȚĂ VALVEI AORTICE:-incapacitate de închidere a valvei

aortice.STAZĂ ÎN MICA C.

STENOZĂ VALVULARĂ:-incapacitate de deschidere completă a

valvei.

Stenoza valvei pulmonare

Stenoza tricuspidiană

Stenoză mitrală

Stenoză aortică

-Endocardite;-Ateromatoză.

-Tulb. hemodinamice;-Tromboze, embolii.

SISTOLA ATRIALĂ-TULB. HEMODINAMICE;

STENOZĂ TRICUSPIDIANĂ:-incapacitate de deschidere completă a

valvei tricuspide.

STAZĂ ÎN MAREA C.

STENOZĂ VALVEI PULMONARE:-incapacitate de deschidere completă a

valvei pulmonare.

STAZĂ ÎN MAREA C.

SISTOLA ATRIALĂ-TULB. HEMODINAMICE;

STENOZĂ MITRALĂ:-incapacitate de deschidere completă a

valvei mitrale.STAZĂ ÎN MICA C.

STENOZĂ AORTICĂ:-incapacitate de deschidere completă a

valvei aortice.STAZĂ ÎN MICA C.

FIZIOPATOLOGIA CORDULUITulburările forței de contracție a inimii

(ale funcției inotrope)

FORȚA DE CONTRACȚIE A MIOCARDULUI

INTEGRITATEA MIOCARDULUI

DIMINUAREA FORȚEI DE CONTRACȚIE A MIOCARDULUI

LEZIUNI ALE MIOCARDULUI -Miocardite;

-Miocardoze;-Infarct miocardic

FACTORI MECANICIPERTURBATORI AI

ACTIVITĂȚII CARDIACE

-Pericardite;-Hemo, pio, hidropericard;-Aderențe pericardice.

-diminuarea minut volumului;-scăderea întoarcerii venoase;-stază venoasă;-diminuarea tensiunii arteriale;-tulburări funcționale ale SEC.

ASPECTUL ECG ÎN INFARCTUL MIOCARDIC

ASPECTUL ECG ÎN CONDIȚIILE EPANȘAMENTELOR CARDIACE

FIZIOPATOLOGIA CORDULUITulburările circulației coronariene

CIRCULAȚIA CORONARIANĂ

-De tip terminal;-5% din debitul cardiac.

FIZIOPATOLOGIA CORDULUITulburările circulației coronariene

-Infarct miocardic;-Angină pectorală (durere, sufocare);

DIMINUAREA LUMENULUI VASELOR CORONARIENE

-Plăci ateromatoase;-Emboli;-Vasoconstricții.

FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI VASCULAR

PRESIUNEA ARTERIALĂ-Volemia;-Tonusul vascular;-Elasticitatea arterelor;-Rezistența periferică;-Starea miocardului.

COMPENSARE:-Tahicardie;-Vasoconstricție.

HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ -Scăderea minut-volumului;-Vasodilatație;-Scăderea volemiei.

DECOMPENSARE:-COLAPS CIRCULATOR;-Scăderea perfuziei tisulare;-Șoc.

-Hipovolemic;-Cardiogen;-Angiogen (endotox, alergii, depresoare);-Neurogen.

COMPENSARE:-Bradicardie;-Vasodilatație.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ -Creșterea minut-volumului;-Creșterea volemiei;-Vasoconstricție.

-Simpaticotonie;-Toxice (ergotină);-Exces ADH.

RISC ACCIDENT VASCULAR

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

PRIMARĂ:-Simpaticotonie;-Ereditar.

SECUNDARĂ:-Insuficiență renală;-Afecțiuni endocrine (feocromocitom).

FIZIOPATOLOGIA CORDULUI Hemodinamică

Documents