Home >Documents >CV-ASCULTATIA CORDULUI

CV-ASCULTATIA CORDULUI

Date post:20-Jun-2015
Category:
View:434 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:

ASCULTATIA CORDULUI 1. IMPORTANTA METODEI TEHNICA - ascultatia bolnavului se face in diferite pozitii: decubit dorsal decubit lateral stang pozitie sezanda cu trunchiul usor aplecat anterior ortostatism cordul stang se asculta in apnee postexpiratorie, cordul drept in apnee postinspiratorie dupa un efort fizic izometric/ izotonic, in decubit lateral stang ascultarea valvelor aortice si pulmonare se face si in ortostatism sau in pozitie sezanda, cu trunchiul usor aplecat in fata insuficienta aortica se asculta in pozitie sezanda, cu mainile ridicate deasupra capului, pentru a accentua regurgitarea diastolica a sangelui, din vase spre cord

Focare de ascultatie : mitral, tricuspidian, aortic, pulmonar la formarea zgomotelor participa trei elemente : valvular, muscular, acceleratia sau decelerarea brusca a fluxului in diverse cavitati ale cordului zgomotele cordului au o serie de caracteristici: intensitatea, tonalitatea, si timbrul: intensitatea depinde de amplitudinea vibratiilor tonalitatea depinde de frecventa ( joasa, inalta ) timbrul traduce prezenta armonicelor complementare Modificarea zgomotelor cordului: intensitatea crescuta sau scazuta tonalitatea inalta sau joasa timbru clangor dedublarea zgomotului 1 si a zgomotului 2 prezenta de zgomote asociate: clicuri, clacmente, sufluri, frecatura pericardica

Zgomotul 1 (Z1) - zgomot intens, de tonalitate joasa, prelungit (0,10-0,14 sec.); intensitatea maxima in focarele mitralei si tricuspidei Zgomotul 2 (Z2) - format aproape exclusiv dintr-un grup vibratoriu amplu, generat de inchiderea sigmoidelor aortice si pulmonare, cu durata de 0,05 0,09 sec. -intre Z1-Z2 este mica pauza (mica tacere) corespunzand sistolei mecanice, iar intre Z2Z1 este marea tacere (diastola)

Zgomotul 3 (Z3) - corespunde umplerii ventriculare rapide ; tonalitate redusa, se percepe la 0,12-0,16 sec.dupa Z2.; da senzatie palpatorie

Zgomotul 4 (Z4) - fiziologic in copilarie - zgomot de origine atriala; situat la 0,12 sec. inaintea Z1

2. MODIFICAREA ZGOMOTELOR CORDULUI Modificarea intensitatii zgomotelor cardiace a) accentuarea zgomotelor cardiace Ambele zgomote: - la copii, tineri (torace subtire, plat) - stari emotive -induratia tesutului pulmonar pericardic Zgomotul 1: - la tineri - tahicardie paroxistica supraventriculara - stenoza mitrala - situatii cu PR scurt ( mai mic de 0,12 sec.) - sindromul hiperkinetic - aritmia extrasistolica - ritm nodal mediu - hipertrofia ventriculara stanga - blocul atrio-ventricular de gradul III (intarire intermitenta a zgomotului I ): zgomotul de tun Zgomotul 2: - componenta aortica (A2)

- componenta pulmonara (P2)

b) diminuarea zgomotelor cardiace Ambele zgomote - emfizem pulmonar - adipozitate - pericardita lichidiana Zgomotul 1 - cardita reumatismala - insuficienta mitrala - blocul atrioventricular de gr.I Zgomotul 2 - stenoza orificiala aortica/pulmonara - insuficienta aortica

- miocardita/miocardiopatii - insuficienta cardiaca - insuficienta mitrala

Modificarea ritmului zgomotelor cardiace a) ritm in trei sau patru timpi Prezenta Z3: - diastolic, la 0,16 sec. ( 0,10-0,20 sec.) dupa Z2, componenta aortica - intensitatea mica, tonalitatea joasa, perceput endoapexian in decubit lateral stang, dupa effort; dispare de regula in ortostatism Prezenta Z4: - fiziologic in copilarie - presistolic, la 0,06-0,12 sec.dupa inceputul undei P pe ECG - corespunde sistolei atriale b) dedublarea zgomotelor cordului (fiziologica si patologica) Dedublarea zgomotului 1: - fiziologica - patologica - dedublarea paradoxala (inchiderea tricuspidei precede inchiderea mitralei)

Dedublarea zgomotului 2: - fiziologica - patologica - paradoxala (inchiderea pulmonarei urmata de inchiderea aortei)

Zgomote cardiace supraadaugate (clacmente, clicuri, galop, frecatura pericardica, sufluri) A. Clacmente si clicuri : - sunt zgomote seci, cu frecventa inalta ( mai mult de 600 Hz), durata de 0,02-0,04sec., - comparabile cu un pocnet; pot sa apara in sistola si diastola. Clacmente sistolice : apar la debutul ejectiei ventriculare, prin distensia brusca si punerea in vibratie a sigmoidelor aortei si pulmonarei, sau a peretelui arterial aortic si pulmonar clacmentul protosistolic pulmonar perceptibil in sp.II-III ic. stang parasternal, scade pana la disparitie in inspir clacmentul protosistolic aortic, audibil in sp.II i.c. parasternal drept si sp.III i.c. stang parasternal; certifica sediul valvular al stenozei si absenta calcificarilor clacmentul mezosistolic (IA severe) clacmentul mezotelesistolic (prolapsul de valva mitrala)

Clacmente diastolice: sunt zgomote de intensitate mare, cu frecventa inalta, dau senzatia ca se produc sub ureche clacmentul protodiastolic (pericardita constrictiva) clacmentul de deschidere a mitralei (CDM)- in stenoza mitrala, DSV, PCA, mixom/tromb de AS, vegetatii endocardice, insufic. mitrala cu regurgitare importanta clacmentul de deschidere a tricuspidei (CDT) stenoza T., insufic. T severa

B. Zgomotul de galop : - constituie zgomote audibile exclusiv in diastola (nu exista galop sistolic) galop protodiastolic ventricular galop presistolic atrial galop quadruplu galop de sumatie - ascultatie: la apex (VS) si xifoidian (VD) - dau senzatie tactila Galopul atrial (presistolic) : fonocardiografic: vibratii de mica amplitudine, cu intensitate mica, frecventa joasa, plasate la 0,08-0,12 sec. inainte de Z1 prin lipsa distensibilitatii ventriculare in timpul contractiei atriale dispare in fibrilatia atriala

Galopul ventricular (protodiastolic) : semnificatie certa de insuficienta ventriculara stanga sau dreapta corespunde lui Z3 diferentierea intre galopul stang si drept se face cu ascultatia in expir si inspir persista si in ortostatism

Galopul de sumatie : apare la 0,11-0,18 sec. dupa Z2, are durata crescuta (0,04-0,06 sec.) galopul cvadruplu (prin compresiune carotidiana si bradicardizare)

C. Frecatura pericardica : Caracteristici : - zgomot discontinuu, cu trei componente : componenta sistolica componenta protodiastolica componenta telediastolica - are particularitati ascultatorii - apare in : pericardita, infarct miocardic anterior uremie, stari de deshidratare a organismului, stari hiperosmolare consecutiv pierderilor hidroelectrolitice masive, diareei, varsaturilor, poliurie necompensata terapeutic

Suflurile cardiace- sunt vibratii sonore ce se diferentiaza de restul zgomotelor prin durata 0,05 sec. Conditii de producere - prezenta unui gradient transvalvular, trans-septal sau transcascular - curgere turbulenta - rezonanta valvelor, cordajelor si peretilor - atingerea numarului Reynolds (>=1000); R=dvr/n unde - d = densitatea fluidului - v = viteza curentului - r = raza vasului - n = coeficientul de vascozitate cinematica debit crescut printr-o valva normala/anormala prezenta fluxului anterograd printr-o valva stenozata sau neregulata, intr-un vas dilatat poststenotic flux retrograd printr-o valva incompetenta sau defect septal structuri deplasate de la locul lor si puse in vibratie de fluxul de sange Clasificare - sufluri sistolice (intre Z1 si Z2) - sufluri diastolice (intre Z2 si Z1)

- sufluri sistolo-diastolice - sufluri continui

Semnificatie clinica existenta unei leziuni organice la nivel valvular, vascular si septal sufluri de leziuni valvulare (stenoza, insuficienta, dubla leziune) sufluri septale (DSA, DSV, persistenta canalului arterial, fereastra aortopulmonara, fistule arteriovenoase periferice) tulburari circulatorii functionale care cresc fluxul prin valve normale (sufluri functionale) remanieri ale cavitatilor ventriculare capabile sa genereze insuficiente orificiale (sufluri organo-functionale) sufluri fara semnificatie patologica (anodine sau inocente)

1. Sufluri organo-functionale organo- mecanism functional de producere, in prezenta unei cardiopatii severe, ce modifica volumul cavitatilor si debitele transorificiale, valvele fiind normale insuficienta mitrala functionala (in HVS) insuficienta tricuspidiana functionala (in dilatarea si hipertrofiaVD) insuficienta aortica organo-functionala (dilatarea importanta a aortei ascendente, cu valve normale) insuficienta pulmonara organo-functionala (suflul Graham-Steel)- in stenoza mitrala cu hipertensiune pulmonara stenoza aortica organo-functionala asociata insuficientei aortice pure - volum sistolic 2. Suflurile functionale propriu-zise - apar in conditii de hiperkinezie circulatorie, in absenta modificarilor patologice valvulare, subvalvulare, vasculare sau ale muschiului cardiac anemie, hipertiroidie sdr. hiperkinetic betaadrenergic boala beri-beri (carenta de vit.B1) fistule arteriovenoase, boala Paget (osteita deformanta hipertrofica)

3. Suflurile anodine - apar la persoane sanatoase, fara nici un substrat patologic sufluri de ejectie la pulmonara (torace plat/pectus excavatus, carinatus) sufluri endapexiene sufluri merosistolice: variaza cu pozitia si fazele respiratiei, rezultat negativ la explorari 4. Suflurile organice 4.1 Suflurile sistolice de regurgitatie (insuficienta mitrala, tricuspidiana, defecte septale) de ejectie (stenoza aortica si pulmonara) - in raport cu momentul ocupat: pansistolice/holosistolice merosistolice: proto-, mezo-, telesistolice, protomezosistolice, mezotelesistolice

grade de intensitate Levine (Freeman-Lee) gradul 1(1/6): audibile doar intr-o camera cu zgomot de fond redus; sunt merosistolice gradul 2 (2/6): sufluri de intensitate mica gradul 3 (3/6): intensitate medie, nu se mai aud la dezlipirea partiala a stetoscopului de pe torace gradul 4 (4/6): intensitate crescuta, se aud si la dezlipirea partiala a stetoscopului de torace gradul 5 (5/6): intensitate mare, se aud cu stetoscopul la o mica distanta de torace gradul 6 (6/6): se aud si la distanta de peretele toracic sau prin ascultatie directa

suflul de regurgitatie din insuficienta mitrala mecanism

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended