+ All Categories
Home > Documents > Opre - Personal It a Tea in Abordarile Psiho

Opre - Personal It a Tea in Abordarile Psiho

Date post: 21-Jul-2015
Category:
Upload: irina-ardeleanu
View: 31 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
30
 Ca pi tolul PE SONALIT ATEA iN ABORDARE SOCIAL COGNITIV A Introducere In acest capitol, perspectiva social-cognitiva este prezentata Tnprimul ;and ub aspectul caracteristicilor generale. In al doilea rand, modelele teoretice ale acestei abordari sunt invocate pentru a explicita structura competen\e deprinderi, scopuri §i sinele , procesele Tnvatar a observationala §i autoreglarea §i dezvoltarea personalitatii. In final, meto ele de evaluare, precum §i aplicatiile ce au emers din acest angajament sunt supuse §i ele unei ate nte analize. Din perspectiva Tnvatarii social-cognitive, orice Tncercare de a descrie comportamentul uman fara a acorda atentia cuvenita proceselor mentale nu poate oferi un model adecvat Tn modelarea personalitatii. Behaviorismul, neluand Tn considerare variabilele cognitive, risca sa eludeze tocmai dimensiunea umana a individului. A studia, spre exemplu, doar aspectele fiziologice ale emotiei, omitand aspectele cognitive toate acele ganduri ce preced §i determina emotia , nu poate conduce la  deplina Tntelegere a personali tatii umane. Teoria social-cognitiva respinge atat conceptia ca indivizii sunt exclusiv condu§i de forie interne, cat §i cea conform careia ei sunt antrena\i Tntru totul de stimulii din mediu. Alternativ, ea sugereaza ca un comportament poate fi explicat Tntermenii unei interactiuni Tntre persoana ;;i mediu, un proces pe care Bandura I-a denumit determin sm reciproc. Indivizii sunt influentati d forte1e din mediu, dar Tn acela§i timp ei au libertatea de a alege cum sa se comporte. Astfel, persoana nu doar raspunde la diferite situatii din mediu, dar §i construie;;te activ §i influenteaza situatii. Indivizii umani selecteaza situaiii ;;i sunt totodata modelati de ele; ei pot influenta comportamentul altora, dar sunt Tn acela;;i timp supu§i modelarii de catre ace§tia. Teoria social-cognitiva pune accent pe originile sociale ale comportamentului ;;i pe importanta proceselor cognitive Tn toate aspectele functionarii umane: motivatie, emotie §i aqiune. Paradigma  i are originile Tn teoriile Tnvatarii, motiv pentru care initial a fost denumita teoria Tnvatarii sociale. Teoreticienii acestei orientari Tncearca sa depa§easca diviziunea clasica asupra persoanei Tncar e perspect iv a behaviorista este cont ra pusa celei umaniste. Teor ia 139
Transcript

Capitolul 4

PERSONALIT

ATEA iN ABORDAREIntroducere

SOCIAL-COGNITIV

A

In acest capitol, perspectiva social-cognitiva ;and sub aspectul caracteristicilor deprinderi, autoreglarea) scopuri i sinele),

este prezentata Tn primul i

generale. In al doilea rand, modelele teoretice procesele (Tnvatarea In final, observationala

ale acestei abordari sunt invocate pentru a explicita structura (competen\e i dezvoltarea personalitatii. metodele

de evaluare,

precum i aplicatiile ce au emers din acest angajament sunt supuse i ele unei atente analize. Din perspectiva Tnvatarii social-cognitive, orice Tncercare de a descrie comportamentul uman fara a acorda atentia cuvenita proceselor mentale nu poate oferi un model adecvat Tn modelarea personalitatii. Behaviorismul, neluand Tn considerare variabilele cognitive, risca sa eludeze tocmai dimensiunea fiziologice umana a individului. omitand emotia), A studia, spre exemplu, doar aspectele ale emotiei, aspectele cognitive (toate acele ganduri ce la 0 deplina Tntelegere a ca indivizii sunt

preced i determina personalitatii umane. Teoria

nu poate conduce respinge

social-cognitiva

atat conceptia

exclusiv condui de forie interne, cat i cea conform careia ei sunt antrena\i Tntru totul de stimulii din mediu. Alternativ, ea sugereaza ca un comportament poate fi explicat Tn termenii unei interactiuni Tntre persoana ;;i mediu, un proces pe care Bandura I-a denumit determinism reciproc. Indivizii sunt influentati de forte1e din mediu, dar Tn acelai timp ei au libertatea de a alege cum sa se com porte. Astfel, persoana nu doar raspunde la diferite situatii din mediu, dar i construie;;te activ i influenteaza situatii. Indivizii umani selecteaza situaiii ;;i sunt totodata modelati de ele; ei pot influenta comportamentul acela;;i timp supui modelarii de catre acetia. Teoria comportamentului social-cognitiva ;;i pe importanta pune accent pe proceselor cognitive altora, dar sunt Tn sociale ale

originile

Tn toate aspectele

functionarii umane: motivatie, emotie i aqiune. Paradigma T;;i are originile Tn teoriile Tnvatarii, motiv pentru care initial a fost denumita teoria Tnvatarii sociale. Teoreticienii acestei orientari Tncearca sa depaeasca diviziunea clasica asupra persoanei Tn care perspectiva behaviorista este contrapusa celei umaniste. Teoria

139

social-cognitiva are cateva caracteristici celelalte abordari:

care 0 particularizeaza

In raport cu

influentat de ~ accentJI pe permanentac

Reliefarea individului ca agent de actiune Supralicitarea originilor sociale ale comportamentului Relevarea importantei proceselor cognitive In dezvoltarea ~i functionarea personalitatii Accentul pus pe cercetarea sistematica Dovezile privind posibilitatea Invatarii unor comportamente absenta oricaror Intariri. complexe In

I

inconsisteniel .

In cadrul comunitatii academice, perspectiva social-cognitiva este probabil cea mai populara ~i se pare ca In ultima perioada ea ca~tiga serios teren ~i In randurile clinicienilor (vezi 4.3.1.). Teoria este reflectata cel mai evident In opera a doi mari psihologi contemporani: Albert Bandura ~i Walter Mischel.

Sti principal la J competentel~

,I

Psihologia personalitatii

in istoriideviata

'TE" Albert Bandura(192S-)

pe care Ie pq deprinderile J fata problerJ comportamef

Bandura fost preocupat iniiial de, aplicaiiile teoriei invaiarii la' fenomenele clinice. Preocupare lui era de a conceptualiza tenomenele clinice intr-un mod care sa permita testarea lor experimentala. Ulterior, a, studiat. procesele interactive in psihoterapie i paternurilefamiliale ca~~determina ~gresivitatea fa copii. Studiile prlvind determinantele familiale ale agresivitatii au stat in spatele tezelor 'sale privind. rolul central al modelariL (lnvatarea prin"observarea altora) in dezvoitareapersonalitaiii. Aceste studii s-au concretizat in doua lucrari: "Agresivitatea in adolescenW' (1959) i "invatarea sociala i dezvoltarea. personalitatii" (1963). inlucrarea intitulata"Bazele ,-.':_-'-,.,-" -:-"

,

competentel< retera atat ~ comportamet Preclzarea c aceasta InsE poate sa nu J

III

I

.

I

-;

..

socialeale

gandirii i actiunii" (1986), Bandura a Incercat sa.claritice aspecte ale

capacitatilor umane atlate in relaiie cu dezvoltarea persona/itatii. Cele mai recente lucrari ale s,?le se centreazaasupra motivatiei umane i aimplicatiilorautoE)ficacitaiii (competenteipersonale) asupra sentirrientuluide contort fizic i psihic (well-being).,-j.;-:-::< -:.

..

Iviitorul ~i d~

Walter Mischel(1930

-)'

I

prioritatilor i Unite in anu11939. A influentele de timp. Sa

S-anascut la.Viena, darfamiliasaa

emigratinStatele

1I I

lucrat iniiiaica' asistent social cu delincveniii juvenili, experienta care prezinta un interes particul~r din eelputin doua motive: in pri~ul,ra,nd,aceasta activitate este relaiionata cu preocuparile de dur


Recommended