Capitolul 4

PERSONALIT

ATEA iN ABORDAREIntroducere

SOCIAL-COGNITIV

A

In acest capitol, perspectiva social-cognitiva ;and sub aspectul caracteristicilor deprinderi, autoreglarea) scopuri i sinele),

este prezentata Tn primul i

generale. In al doilea rand, modelele teoretice procesele (Tnvatarea In final, observationala

ale acestei abordari sunt invocate pentru a explicita structura (competen\e i dezvoltarea personalitatii. metodele

de evaluare,

precum i aplicatiile ce au emers din acest angajament sunt supuse i ele unei atente analize. Din perspectiva Tnvatarii social-cognitive, orice Tncercare de a descrie comportamentul uman fara a acorda atentia cuvenita proceselor mentale nu poate oferi un model adecvat Tn modelarea personalitatii. Behaviorismul, neluand Tn considerare variabilele cognitive, risca sa eludeze tocmai dimensiunea fiziologice umana a individului. omitand emotia), A studia, spre exemplu, doar aspectele ale emotiei, aspectele cognitive (toate acele ganduri ce la 0 deplina Tntelegere a ca indivizii sunt

preced i determina personalitatii umane. Teoria

nu poate conduce respinge

social-cognitiva

atat conceptia

exclusiv condui de forie interne, cat i cea conform careia ei sunt antrena\i Tntru totul de stimulii din mediu. Alternativ, ea sugereaza ca un comportament poate fi explicat Tn termenii unei interactiuni Tntre persoana ;;i mediu, un proces pe care Bandura I-a denumit determinism reciproc. Indivizii sunt influentati de forte1e din mediu, dar Tn acelai timp ei au libertatea de a alege cum sa se com porte. Astfel, persoana nu doar raspunde la diferite situatii din mediu, dar i construie;;te activ i influenteaza situatii. Indivizii umani selecteaza situaiii ;;i sunt totodata modelati de ele; ei pot influenta comportamentul acela;;i timp supui modelarii de catre acetia. Teoria comportamentului social-cognitiva ;;i pe importanta pune accent pe proceselor cognitive altora, dar sunt Tn sociale ale

originile

Tn toate aspectele

functionarii umane: motivatie, emotie i aqiune. Paradigma T;;i are originile Tn teoriile Tnvatarii, motiv pentru care initial a fost denumita teoria Tnvatarii sociale. Teoreticienii acestei orientari Tncearca sa depaeasca diviziunea clasica asupra persoanei Tn care perspectiva behaviorista este contrapusa celei umaniste. Teoria

139

social-cognitiva are cateva caracteristici celelalte abordari:

care 0 particularizeaza

In raport cu

influentat de ~ accentJI pe permanentac

Reliefarea individului ca agent de actiune Supralicitarea originilor sociale ale comportamentului Relevarea importantei proceselor cognitive In dezvoltarea ~i functionarea personalitatii Accentul pus pe cercetarea sistematica Dovezile privind posibilitatea Invatarii unor comportamente absenta oricaror Intariri. complexe In

I

inconsisteniel .

In cadrul comunitatii academice, perspectiva social-cognitiva este probabil cea mai populara ~i se pare ca In ultima perioada ea ca~tiga serios teren ~i In randurile clinicienilor (vezi 4.3.1.). Teoria este reflectata cel mai evident In opera a doi mari psihologi contemporani: Albert Bandura ~i Walter Mischel.

Sti principal la J competentel~

,I

Psihologia personalitatii

in istoriideviata

'TE" Albert Bandura(192S-)

pe care Ie pq deprinderile J fata problerJ comportamef

Bandura fost preocupat iniiial de, aplicaiiile teoriei invaiarii la' fenomenele clinice. Preocupare lui era de a conceptualiza tenomenele clinice intr-un mod care sa permita testarea lor experimentala. Ulterior, a, studiat. procesele interactive in psihoterapie i paternurilefamiliale ca~~determina ~gresivitatea fa copii. Studiile prlvind determinantele familiale ale agresivitatii au stat in spatele tezelor 'sale privind. rolul central al modelariL (lnvatarea prin"observarea altora) in dezvoitareapersonalitaiii. Aceste studii s-au concretizat in doua lucrari: "Agresivitatea in adolescenW' (1959) i "invatarea sociala i dezvoltarea. personalitatii" (1963). inlucrarea intitulata"Bazele ,-.':_-'-,.,-" -:-"

,

competentel< retera atat ~ comportamet Preclzarea c aceasta InsE poate sa nu J

III

I

.

I

-;

..

socialeale

gandirii i actiunii" (1986), Bandura a Incercat sa.claritice aspecte ale

capacitatilor umane atlate in relaiie cu dezvoltarea persona/itatii. Cele mai recente lucrari ale s,?le se centreazaasupra motivatiei umane i aimplicatiilorautoE)ficacitaiii (competenteipersonale) asupra sentirrientuluide contort fizic i psihic (well-being).,-j.;-:-::< -:.

..

Iviitorul ~i d~

Walter Mischel(1930

-)'

I

prioritatilor i Unite in anu11939. A influentele de timp. Sa

S-anascut la.Viena, darfamiliasaa

emigratinStatele

1I I

lucrat iniiiaica' asistent social cu delincveniii juvenili, experienta care prezinta un interes particul~r din eelputin doua motive: in pri~ul,ra,nd,aceasta activitate este relaiionata cu preocuparile de dur