+ All Categories
Home > Documents > Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

Date post: 05-Jan-2016
Category:
Upload: botnaru-octav
View: 61 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
Description:
Micoplasmele.Efectuat de Botnaru Octavian
13
Morfologia si ultrastructura micoplasmelor .Metode de studiere.Speciile patogene. A efectuat BotnaruOctavian
Transcript
Page 1: Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

7/16/2019 Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

http://slidepdf.com/reader/full/morfologia-si-ultrastructura-micoplasmelor 1/13

Morfologia siultrastructuramicoplasmelor.Metode

de studiere.Speciilepatogene.

A efectuat BotnaruOctavian

Page 2: Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

7/16/2019 Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

http://slidepdf.com/reader/full/morfologia-si-ultrastructura-micoplasmelor 2/13

Deniție. Etiologie.

Epidemiologie• Micoplasmele sunt cele mai mici microorganisme , lipsite deperete cellular . In locul peretelui cellular au o membranepliabila ce acopera citoplasma , AND si ARN , precum si altecomponente metabolice , ce permit deplasarea in mediu . Altecaracteristici ce contribuie la deosebirea de bacterii ,

chlamidii , si virusi sunt : dimensiunile foarte mici ,diametru de 0,3 microm sunt cele mai mici microorganismecapabile sa se deplase!e in mediu " , au ADN si ARN , semultiplica in mediu acelular , nu necesita pentrumultiplicare prezenta acizilor nucleici ai gazdei , dar

necesita sterol si proteine natie pentru propagare , aumeta!olism energetic intrinsic , iar cresterea lor estein"i!ata numai de Anticorpi specici . #unt re!istente laantibioticele ce distrug peretele cellular cum ar $ penicilinele ", cit si la cele ce inhiba metabolismele tetracicline " .

Page 3: Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

7/16/2019 Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

http://slidepdf.com/reader/full/morfologia-si-ultrastructura-micoplasmelor 3/13

Istorie

• Micoplasmele au fost suspectate a $implicate in bolile tractului genital decind %.Dienes si &. 'dsall , in ()*+ ,leau i!olat din abcesele glandeiBartholin . In ()- Mc/orma0 1.M. si

 2a3lor Robinson D. au reva!ut

epidemiologia micoplasmelor .

Page 4: Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

7/16/2019 Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

http://slidepdf.com/reader/full/morfologia-si-ultrastructura-micoplasmelor 4/13

4atogene!a• Numeroase studii ale multor investigatori au sugerat ca in unele

conditii micoplasmele pot $ cau!a unor boli ale tractului genital ,mai ales M.5ominis , dar culturile tisulare au aratat camicoplasmele pot creste in interiorul celulelor epiteliale fara adetermina distructia pe care o induc gonococii sau chlamidiile . In

ba!a acestor date , sunt necesare noi studii pentru a clari$ca rolulreal al micoplasmelor in patologia tractului genital feminin . Dovadapatogenitatii se ba!ea!a pe cresterea titrurilor de anticorpi , desiunii autori au folosit culturile , mai ales hemoculturile . #oatemicoplasmele sunt parazite la om, animale si plante. Desiunele micoplasme fac parte din 6ora normala, unele sunt patogene,

determinand boli cu evolutie cronica, daca patrund in 6u7ul sanguinsi coloni!ea!a diferite !one. Ma$oritatea micoplasmelor suntparaziti de suprafata ai epiteliilor tractului respirator siurogenital, ca M%coplasma "ominis, &reaplasma&real%ticum.

Page 5: Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

7/16/2019 Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

http://slidepdf.com/reader/full/morfologia-si-ultrastructura-micoplasmelor 5/13

• Atasarea pe celula ga!da se reali!ea!a la nivelulreceptorilor sialoglicoproteici sau sialoglicolipidici, prinvarfurile aplati!ate ale micoplasmelor, unde se gasescorganitele de atasare care contin proteine de ade!iuneade!ina ma8ora 4(". Aderenta este destul de mare,impiedicand eliminarea lor prin secretiile mucoaselor sauurina, producand chiar staza ciliara, cu alterareametabolismului celulei-gazda. Asocierea stransa amicoplasmelor cu celulaga!da reali!ea!a un mediu, incare concentratia metabolitilor to7ici elaborati de para!itinitia!a si intretine le!iunea tisulara. In plus, deoarecemicoplasmele nu au perete celular, sa demonstrat ca

membrana para!itului ar fu!iona cu cea a ga!dei.9u!iunea membranelor ar altera permeabilitatea sicompo!itia membranelor celuleiga!da, permitandintrarea in celula a en!imelor hidrolitice, cu producereade le!iuni grave.

Page 6: Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

7/16/2019 Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

http://slidepdf.com/reader/full/morfologia-si-ultrastructura-micoplasmelor 6/13

• Natura factorilor to7ici, care afectea!a suprafetele mucoaselorinfectate de micoplasme este neclara. 2o7inele sunt rar depistate

in micoplasme. 'ercetatorii considera ca produsul nit almeta!olismului micoplasmelor este responsa!il deleziunea tisulara. (ero)idul de "idrogen, produsul nit alrespiratiei micoplasmelor, a fost implicat ca factorpatogen ma$or.

Micoplasmele actieaza macrofagele, induc productia decito*ine si proliferarea limfocitelor. 4roprietatile desuperantigen ale unor componente ale celulei micoplasmale pot $considerate, de asemenea, factori de patogenitate.Micoplasmele pot eita recunoasterea imuna, datoritaariatiei antigenelor de suprafata. ariabilitatea antigenica,

capacitatea de a suprima raspunsul imun al ga!dei, rata mica deproliferare si locali!area intracelulara ar putea e7plica naturacronica a infectiilor micoplasmatice si incapacitatea frecventa aga!dei de a suprima infectia prin raspunsuri imune si neimune.

Page 7: Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

7/16/2019 Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

http://slidepdf.com/reader/full/morfologia-si-ultrastructura-micoplasmelor 7/13

• Adaptarea rapida a micoplasmelor la conditiile oferite de ga!da esteadesea insotita de modi$cari rapide ale receptorilor de ade!iune de pesuprafata celulei, pentru o legare si penetrare mai e$centa, si de

modi$cari rapide ale proteinelor structurale, pentru a mima structurileantigenice ale ga!dei mimetism antigenic".• ;nele specii de Micoplasma, de e7. M. fermentans, M.penetrans,

M.pirum au fost implicate drept cofactori infectiosi in infectia cu 5I,$ind detectate in procent de cca <= >. #pecii patogene de Micoplasmapot in6uenta patogene!a infectiei cu 5I, prin activarea sau supresia

speci$ca si directa a sistemului imun, productia de superantigene, cualterari ulterioare ale raspunsurilor imune, sau prin contributia lastressul o7idativ. De asemenea, infectia cu 5I ar putea crestesusceptibilitatea altor pacienti la infectii cu diferite specii demicoplasme, de e7. M. fermentans. Aceste specii sunt capabile sa legeglicoproteina gp (<= din capsida 5I permitand aderarea virionilor 5I,

la suprafata micoplasmei. Acestia ar putea $ transportati direct la celulacare e7prima receptori /D. Dupa legarea de celulatinta, micoplasmelestimulea!a activarea celulei ga!da prin I%( si 2N9a, efectori cunoscutiai reproducerii virale. In plus, oligo!aharidele micoplasmei pot prote8avirionii 5I( legati de raspunsul imun la ga!dei.

Page 8: Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

7/16/2019 Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

http://slidepdf.com/reader/full/morfologia-si-ultrastructura-micoplasmelor 8/13

Microscopia• Microscopia este cea mai u!ual@ metoda de diagnostic direct al infeciilor

cuC.trackomatiSy biovarul trahomului. #e urm@rete pre!ena inclu!iunilorcitoplasmice prin coloraia &iemsa, coloraia cu iod sau coloraia imuno6uorescent@.

• Coloraţia Giemsa are sensibilitate bun@ pentru diagnosticul trahomului in fa!a acut@i al con8unctivitelor neonatale. 'ste mai puin satisf@c@toare pentru diagnosticultrahomului In fa!a cronic@, a con8unctivitei, uretritei i cervicitei cu inclu!iuni. Nu arevaloare pentru diagnosticul limfogranulomato!ei veneriene i a infeciilor cu C.

 pneumoniae sau C. psittaci.

• Coloraţia cu soluţie Lugol este cel mai puin sensibil@, pentru c@ glicogenul apare inmatricea inclu!iunilor numai lntro anumit@ fa!@ a ciclului evolutiv. 4oate da re!ultatefals po!itive din cau!a pre!enei glicogenului Cn celulele scuamoase. Are indicaiipentru tria8ul suspecilor in !onele cu trahom endemic.

• Coloraţia imunouorescent! cu anticorpi monoclonali speci"ci de specie este cea maisensibil@ i speci$c@ metod@. Depistea!@ nu numai inclu!iunile citoplasmice, ci icorpii elementari pre!eni in e7sudate sau epicelular.

Page 9: Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

7/16/2019 Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

http://slidepdf.com/reader/full/morfologia-si-ultrastructura-micoplasmelor 9/13

M%coplasma +ominis M3coplasmagallisepticum

Page 10: Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

7/16/2019 Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

http://slidepdf.com/reader/full/morfologia-si-ultrastructura-micoplasmelor 10/13

M3coplasma m3coides M3coplasma haemofelis

Page 11: Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

7/16/2019 Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

http://slidepdf.com/reader/full/morfologia-si-ultrastructura-micoplasmelor 11/13

 2'#2AR'A #'N#IBI%I2EII %AAN2IBIO2I/' A MI/O4%A#M'%OR

;RO&'NI2A%'• -M(R#AN/A '-N-'1 S-R M2'(ASMA este un

reactiv destinat test@rii sensibilit@ii la antibiotice amicoplasmelor urogenitale: ;reaplasma spp;reaplasma ureal3ticum, ;reaplasma parvum" i

M3coplasma hominis Mh". Fn pre!ent este di$cil@identi$carea diferenial@ a ;reaplasma ureal3ticum i a;. parvum. #IR MG/O4%A#MA este o microplac@ careconine - antibiotice active Cmpotriva acestor bacterii ifolosite u!ual Cn tratamentul infeciilor tractului genital.

Apariia tulpinilor re!istente, Cn particular la cicline imacrolide antibiotice de prim@ intenie Cn tratament"(=, ((, (-" face ca testarea sensibilit@ii la antibiotices@ $e esenial@ pentru evitarea eecurilor terapeutice.

Page 12: Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

7/16/2019 Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

http://slidepdf.com/reader/full/morfologia-si-ultrastructura-micoplasmelor 12/13

4RIN/I4I;% 2'#2RII• S-R M2'(ASMA este un test al sensi!ilit4ii la anti!iotice 5n mediu lic"id 5n care ecare anti!iotic se gse6te 5n douconcentra4ii diferite 7do)iciclina, tetraciclina, azitromicina,

 $osamicina, eritromicina, o8o)acina9 sau 5ntr:o singurconcentra4ie 7clindamicina, pristinamicina9. Acest test se

!azeaz pe principiul in"i!i4iei meta!olice. /retereamicoplasmelor este m@surat@ obiectiv prin activitatea lormetabolic@: hidroli!a ureei Cn bulion ;) de c@tre ;reaplasma spp ihidroli!a argininei Cn bulion Arginin@ de c@tre Mh, cu eliberare deamoniac care alcalini!ea!@ mediul determinHnd schimbarea culoriiindicatorului de p5 rou fenol" din galben Cn rou. Dac@

microorganismul este sensibil la antibioticul testat, metabolismuls@u este inhibat i mediul r@mHne de culoare galben@ sau galbenportocaliu". Dac@ microorganismul este re!istent va crete imediul Ci va schimba culoarea Cn rou.

Page 13: Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

7/16/2019 Morfologia Si Ultrastructura Micoplasmelor

http://slidepdf.com/reader/full/morfologia-si-ultrastructura-micoplasmelor 13/13

M%coplasma pneumoniae

• Desi este cea mai cunoscuta cau!a primara de pneumonie atipicaJ, infectia cu

M3coplasma pneumoniae se manifesta de obicei ca faringita, traheobronsita, bronsiolita sau pneumonie acuta comunitaraK se aprecia!a ca <=*=> dintre pneumonii sunt datorateM3coplasma pneumoniae. #e aprecia!a ca in <=> dintre ca!uri, infectia cu M3coplasmapneumoniae este asimptomatica.Apare cu frecventa mare in lunile reci, transmiterea facanduse pe cale aeriana de la opersoana la alta. Desi sa cre!ut multa vreme ca este rara sub varsta de L ani, studiirecente au semnalat faptul ca incidenta ar $ mai mare la copii de * ani. 4erioada deincubatie este lunga, de (* saptamani si simptomele persista saptamani sau luni./linic cel mai frecventa se manifesta sub forma unei traheobronsite cu simptome de tractrespirator superior: dureri faringiene, cefalee, frisoane, cori!a si stare de rau general.Infectia cailor respiratorii se poate asocia uneori cu o varietate de fenomenee7trapulmonare: neurologice: meningoencefalita, meningita, encefalita, parali!ia ascendenta, mielitatransversaK recuperarea disfunctiilor neurologice este lenta, unii pacienti ramanand cude$cit neurologic permanent iar alteori complicatiile neurologice sunt fatale

le!iuni mucocutanate: eritem maculonodular, e7antem ve!icular, stomatita ulcerativa,con8unctivita cardiace: miocardita, pericardita, hemopericard, insu$cienta cardiaca congestiva articulare: artrita hematologice: anemie hemolitica, hemoglobinurie paro7istica la rece, fenomen Ra3naud, coagulare intravasculara diseminata, trombocitopenie.%a copii, infectiile respiratorii se asocia!a frecvent cu manifestari digestiveK greata,varsaturi si diaree.


Recommended