Home >Documents >vocabularul, fonetica, morfologia

vocabularul, fonetica, morfologia

Date post:30-Jun-2015
Category:
View:12,810 times
Download:7 times
Share this document with a friend
Transcript:

1 I. Vocabularul 1. Jocabularul / lexicul limbii romne ~ reprezint totalitatea cuvintelor care au existat si care exist n limba romn (cca 120 000); ~ cuprinde: a) vocabularul fundamental, b) masa vocabularului. Vocabularul fundamental Cuprinde cca 1500 de cuvinte avnd urmtoarele caracteristici: sunt cele mai importante, ntelese de toti vorbitorii unei limbi; Au cea mai mare frecvent n comunicare; Au vechime si durabilitate, Denumesc sau exprim notiuni fundamentale. reprezentnd toate prtile de vorbire; Auo mare capacitate de derivare/compunere; Fac parte din numeroase locutiuni si expresii; Cele mai multe sunt polisemantice. Exemple.Cuvinte care denumesc: prti ale corpului omenesc grade de rudenie animale, psri, insecte cunoscute Ilori, arbori, Iructe alimente, buturi de strict necesitate Ienomene ale naturii nsusiri culori diviziuni ale timpului (prti ale zilei, zilele sptmnii, lunile anului, anotimpurile s.a.) corpuri ceresti. asa vocabularului (90 din cuvintele limbii) Cuprinde: Toate cuvintele care nu Iac parte din vocabularul Iundamental; Termeni stiintiIici/tehnici din limbaiele de specialitate (neologisme);Arhaisme; Regionalisme; Termeni de iargon; Termeni argotici. 2 . Cuvntul ~ este unitatea de baz a vocabularului; ~ se caracterizeaz prin form (sunete/litere) si prin sens (are unul sau mai multe sensuri). Felul cuvintelor: simple ~ au structur unitar (an. aur. barc. mare. scrie. azi. vai'. ori. prin s.a.); compuse ~ alctuite din dou sau mai multe elemente componente (bunvoint. a binecuvanta. binevoitor. fiecare. douzeci. dup-amiaz. de la. ca s. tic-tac' s.a.). Sensul/semniIicatia cuvntului I. Sensul propriu Caracteristici: Este sensul obisnuit al unui cuvnt; este cunoscut de toti vorbitorii; Se reIer la un aspect din realitate; Are dou aspecte: a sensul propriu de baz: sensul cuvntului n sine care apare n orice context s-ar aIla ]picior. parte a corpului omenesc); b) sensul propriu secundar. sensul rezultat dintr-o asemnare; depinde strict de context (piciorul podului: stlp care sustine podul). II. Sensul figuratCaracteristici:Sens neobisnuit al unui cuvnt;Folosit cu valoare expresiv, n scopul Iormrii unei imagini poetice. Exemplu. ,Pe-un picior de plai."(Balada Miorit) 3. Cmpul lexicalCuprinde toate cuvintele care apartin aceluiasi domeniu;Cuvintele au trsturi de sens comune; 3 Este alctuit din cuvinte care apartin aceleiasi prti de vorbire (numai substantive, numai verbe, numai adiective etc);Cuprinde cuvintele domeniului, sinonimele, derivatele acestora si expresiile din care acestea Iac parte. Exemplu. domeniul: grade de rudenie: mam. tat. ttic. sor. frate. bunic. bunic. strbunic. mtus. tanti. vr. verisoar s.a. . Mijloace interne de mbogtire a vocabularului DerivareaCuvintele noi se Iormeaz de la cuvntul de baz Exemplu. bun - strbun - buntate sau de la rdcina cuvntului de baz - partea comun a tuturor cuvintelor derivate obtinute Exemplu. scolar. prescolar.Cuvintele obtinute se numesc derivate; Derivarea: cu suIixe; cu preIixe; parasintetic (cu suIixe si preIixe); sufixe - sunete sau grupuri de sunete adugate la sIrsitul rdcinii; sufixe diminutivale - Iormeaz diminutive (nume de obiecte sau nsusiri considerate de vorbitor mai mici dect cele denumite de cuvintele de baz); Exemple. copilas. copilit. floricic. bunicel. frumusic s.a.; sufixe augmentative - Iormeaz augmentative (nume de obiecte sau nsusiri considerate de vorbitor mai mari dect cele denumite de cuvintele de baz); Exemple. flciandru. csoi. grsan. lungan s.a. prefixe - sunete sau grupuri de sunete adugate Lnaintea rdcinii, pentru a Iorma un cuvnt nou. Exemple.a) derivate cu sufixe: frunzis. frunzulit. frunzar s.a b) derivate cu prefixe: neadevr. inegal. reLnvt. rstimp. nebun. strbun s.a. c) derivate parasintetice (cu sufixe si prefixe Lnfrunzit. prescolar. refcut. neLntelegtor. strlucitor s.a. PreIixe care dau un anumit sens cuvintelor derivate. Exemple. antebrat (naintea bratului), antirzboinic (mpotriva rzboiului), arhicunoscut (cunoscut Ioarte bine), bisilabic (cu dou silabe), hipertensiune (tensiune mrit), hipotensiv (cu tensiune mic), intravenos (n interiorul venei) s.a. 4 ompunerea Este Iormarea de cuvinte noi prin unirea (contopirea), alturarea sau abrevierea unor termeni diIeriti. Termenii cuvntului compus si pierd sensul pe care l au cnd sunt independenti. Exemple. binevoitor. bloc-tum. de la. untdelemn. floarea- soarelui. macrocosmos. francofonie. plafar. ONU. TAROM s.a. ompunerea prin unire (contopire Exemple. bunstare. doisprezece. cumsecade. Campulung s.a. ompunerea prin alturare (parataxa Exemple. bun-credint. ap-de-gur. verde-glbui. de la. pentru c. floarea-soarelui. gura-leului. ochiul-boului s.a. ompunerea prin abreviere (prescurtare)Exemple. a) din initiale (SNCFR, CEC, ONU, UNESCO, UE); b) din fragmente de cuvinte (TAROM); c) din fragmente si cuvinte ntregi (Rompetrol, Romarta). Atentie! Nu se pune punct dup: abrevierile din matematic, Iizic, chimie (m, Km, Ag, W, O s.a.); punctele cardinale (N, SV s.a.). Compunerea cu elemente de compunere savante (preIixoide si suIixoide) Prefixoidele (falsele prefixeElemente de compunere care se asaz naintea rdcinii pentru a Iorma cuvinte noi;Provin din limba greac veche si limba latin;si pstreaz sensurile vechi; Sunt elemente savante de compunere, cu circulatie international;NU trebuie conIundate cu preIixele! Exemple. aeronav. autocritic. biosfer. geografie. microcosmos. multimedia. ortopedie. polisemantic. pseudonim. telespectator. zootehnie s.a. 3 Sufixoidele (falsele sufixeElemente de compunere care se asaz dup rdcin sau dup un preIixoid, pentru a Iorma un cuvnt nou; Provin din limba greac veche sau din limba latin; si pstreaz sensurile vechi; Sunt elemente savante de compunere, cu circulatie international; NU trebuie conIundate cu suIixele! Exemple.-cid (ucigtor): genocid. suicid, -cratie (conducere): democratie,-fil (iubitor): bibliofil, -fob (care nu suport, urste): xenofob, claustrofob,-fug (care ndeprteaz): centrifuga),-log (specialist): geolog. $chimbarea valorii gramaticale (conversiunea) Procedeu de Iormare a cuvintelor prin trecerea de la o parte de vorbire la alt parte de vorbire. Exemple. a) adiectiv ~ substantiv: Un alb strlucitor Lmpodobeste crengile mrului. b) verb la participiu ~ substantiv: Acest om este un privilegiat. c) adverb ~ substantiv: Aiut-ti aproapele' d) interiectie ~ substantiv: Are un of mare la inim. e) verb la participiu ~ adiectiv: soare aurit. cer Lnnorat I) verb la gerunziu ~ adiectiv: lebd murind. oameni suferinzi g) pronume ~ adiective: copilul acela. eu Lnsumi. fata cealalt h) adiective~adverbe: pluteste usor. vorbeste tare i) substantive~adverbe: Jara merg la munte. Ne vedem sambt.i) adverbe ~ prepozitii: St Lnaintea vitrinei. Merge Lnapoia lui. 6 ) verbe la participiu ~ prepozitii: E premiat datorit muncii. A reusit multumit spriiinului acordat.1) substantive ~prepozitii. A aiuns vedet gratie talentului. 5. Familia lexical (Familia de cuvinte) ~ Cuprinde toate cuvintele obtinute prin: derivare, compunere, conversiune. Exemple. frumos (adi.), (un)frumos (s.), (cnt) frumos (adv.). frumusel. frumusete. Lnfrumuseta. preafrumos. Trgu-Frumos. 6. Sinonimele ~sunt cuvinte cu Iorm diIerit si cu sens asemntor sau identic; ~exist termeni sinonimi care apartin tuturor prtilor de vorbire. Exemple. substantive (soart destin). pronume (el dansul). numerale (primul Lntaiul). adiective (uman omenesc), adverbe (astfel asa). prepozitii (ca precum). coniunctii (fiindc deoarece, ori sau), interiectii (of' vai'). Sinonimele se stabilesc numai n context, unde trebuie: S denumeasc acelasi aspect din realitate; S se poat nlocui unul cu cellalt/celelalte, Iar a modiIica sensul enuntului; S Iie aceeasi parte de vorbire; S Iac parte din aceeasi variant a limbii. Exemplu. Nu se poate Iace echivalenta ntre un termen din limbaiul obisnuit si un regionalism, arhaism, termen stiintiIic. Sinonimia se poate stabili ntre: un cuvnt si o expresie; dou expresii (a fugit a luat-o la sntoasa, e foc si par Li tun si Li fulger). Ielul sinonimelor: a) perfecte (cu sensuri identice) Exemple. el dansul. orani portocaliu. sud miazzi s.a. b) aproximative (sensul unuia sugereaz obiectul, n limbai artistic, echivalentele Iiind neobisnuite). Exemplu. lun frunte de poet (G. Cosbuc - Noapte de var). 7 n Iunctie de numrul de sensuri suprapuse: c) partiale (sinonimia acoper numai o parte din sensurile unui cuvnt). Exemple. repede iute. arm pusc. ceas or. d totale (cnd toate sensurile termenilor sinonimi coincid). Exemple. kaliu potasiu. cupru aram. Seria sinonimic Cuprinde toate sinonimele unui cuvnt. Exemple. acerb necruttor Lnversunat aspru agresiv sarcastic, lupt btlie rzboi, nevinovtie inocent naivitate candoare, nevoie trebuint necesitate cerint. . Antonimele Sunt cuvinte cu Iorme diIerite si cu sensuri opuse. Exemple. substantive (zi-noapte. curai-fric. hrnicie-lene). verbe (a intra-a iesi. a plange-a rade. a urca-a coborL). adiective (bun-ru. altruist-egoist), adverbe (aici-acolo, sus-ios. Lnainte-Lnapoi). Se pot Iorma antonime prin derivate cu preIixele:ne-. in-. des-. dez-. i-. Exemple. atent-neatent. credincios-necredincios, uman-inuman. iust-iniust, a acoperi-a descoperi. a prinde-a desprinde, a robi-a dezrobi, rational-irational. responsabil -iresponsabil. 8. Omonimele Sunt cuvinte cu aceeasi Iorm si cu sens complet diIerit;OmoIonele se pronunt la Iel (ea - ia, ei - iei); OmograIele se scriu la Iel (unele se pronunt diIerit: copii - copii). Tipuri de omonime a) totale (cele dou cuvinte sunt identice n Ilexiune); Exemple. leu (animal) - lei, leu (unitate monetar) - lei, lac (ap stttoare)lacuri, lac (substant lucioas) - lacuri, b) partiale (cele dou cuvinte se diIerentiaz n Ilexiune); 8 Exemple. corn cornuri, corn - coarne, colt - colti, colt - colturi, c) omonime lexico-gramaticale Exemple. cer (subst.) - cer (verb); car (subst.) - car (verb. pers. I - sg.). 9. Cuvinte polisemantice ~ Au dou sau mai multe sensuri legate Lntre ele, ~ Sensurile unui cuvnt polisemantic sunt mai mult sau mai putin apropiate, deosebindu-se astIel de sensurile omonimelor, care nu au nicio legtur ntre ele. Exemplu. baie. ncperea n care se Iace baie (intru Ln baie). cada de baie (robinetul de la baie), actiunea de a se mbia (face baie). 10. Paronimele Sunt cuvinte cu Iorme asemntoare si cu sens diIerit; ~se deosebesc prin unul-dou sunete sau prin pozitionarea diIerit a unui sunet; ~n general, sunt aceleasi prti de vorbire. Exemple. compliment-complement. cazual-cauzal. epic-etic. familiar familial. literar - literal. numeral - numerar s.a. 11. Pleonasmul ~Greseal de exprimare constnd n Iolosirea alturat a unor cuvinte/constructii cu acelasi nteles. Exemple. democratia poporului (demo- popor); conductor managerial (manager conductor); coopereaz Lmpreun, insecticid ucigtor. si-a Lntrit fortele sale, dar Lns s.a. 12. Aeologismele ~Sunt cuvinte noi, mprumutate din alte limbi sau create n interiorul limbii prin derivare sau compunere, avnd obligatoriu un component neologic; ~Fac parte din masa vocabularului. 9 Exemple. autor. buldozer. celest. dinam. alice. inerent. lexicolog. locatie. muzeu. (a) nara. omniprezent. politolog. retardat. silentios. televizor. umor. vast. xenofobie. 13.Arhaismele Sunt cuvinte care nu se mai ntrebuinteaz n limba actual; Fac parte din masa vocabularului;Sunt Iolosite n opere literare prin crearea/redarea atmosIerei epocilor trecute. Tipuri de arhaisme: lexicale (cuvinte vechi): armas. ban. clucer. feud. para. parclab. pre. sptar s.a.; fonetice (pronuntii vechi): carii (care), vecinic. Lmpregiur. a Lmbla s.a.; morfologice (Iorme morIologice vechi): gresale ]greseli). (drumul) Jienii. Adormirea Maicei Domnului, trei s.a.; sintactice (constructii sintactice vechi): somnul vames vietii, semantice (sensuri vechi, schimbate cu timpul): om prost. calic (srac). 14. RegionalismeleSunt cuvinte Iolosite numai n anumite zone ale trii;Fac parte din masa vocabularului;Sunt Iolosite n opere literare, pentru a caracteriza personaie. Tipuri de regionalisme: lexicale. crumpen. curechi. barabule. cucuruz. ciurd, fonetice - pronuntii regionale: sinsi. deste, morfologice. a mncatr. au venitr. sintactice: Iolosirea singularului verbului-predicat, n locul pluralului (constructii cu dezacord al predicatului cu subiectul, n Muntenia). 15. Argoul Este un limbai secret elaborat de un anumit grup social cu intentia de a nu Ii nteles de ceilalti vorbitori. 10 Termenii argotici au o existent scurt; DiIer n Iunctie de grupul care i Ioloseste; Circul mai mult oral. Exemple. mititica. prnaie (nchisoare), smenar. diriga. proful. sase'. spag s.a. 16. 1argonul Este limbaiul unor persoane culte, care vor s se disting printr-o exprimare care produce impresie prin introducerea n enunturi a unor cuvinte din alte limbi. Exemple. ,Iart-m ma ser'", ..E OK'", Am spus adevrul. parol', Ciao Maria', Mersi. drag', Bonsoar' Sunt elemente de iargon si termenii din limbaiele specializate (medical, lingvistic, matematic etc.) Iolositi cu ostentatie n limbaiul comun. II. FONETI1. Sunetul~Este cea mai mic unitate sonor a limbii, produs de vibratiile aerului expirat prin articulatie;sunetele se aud. 2. Jocala ~Este sunetul care se poate pronunta singur; S poate Iorma silab; sunt sapte vocale: a, , e, i, o, u, (). Exemple. a-ur. m-rar. e-lev. i-nel. o-rar. u-re-che. L-na-poi. m-n. 3.Consoana ~Este sunetul care nu se poate pronunta singur. Se pronunt numai nsotit de un alt sunet.Exemple. b (b, be), d (d, de),/(I, Ie, eI), g (g) s.a. Nu poate Iorma silab, dect cu aiutorul unei vocale. Exemple. na-re. soa-re. 4. Semivocala ~Este un sunet cu notare graIic asemntoare vocalei; se pronunt scurt, nu se poate prelungi, ca vocala;nu se poate rosti singur, ci nsoteste ntotdeauna o vocal; nu poate Iorma singur silab. Exemple. oa-ie. nou. iar-n. leu. ve-neai. 5.Diftongul 11 ~Este grupul de sunete alctuit dintr-o vocal si o semivocal, care se pronunt n aceeasi silab, Felul diItongilor: a) diftong ascendent'suitor (semivocala precede vocala). Exemple. ie-pu-re. floa-re. veac. b) diftong descendent'cobortor (semivocala urmeaz vocalei). Exemple. nai. ui-t. trei. zmeu. 6.1riftongul ~Este grupul de sunete alctuit dintr-o vocal si dou semivocale, pronuntate/scrise n aceeasi silab. Exemple. a) semivocal (S) vocal (V) semivocal (S); bo-ie-roi-c. miei. i-u (dat), ve-nei s.a.; b) S S V: cre-io-ne. l-cr-mio-r. vo-io-s s.a. . Hiatul ~Apare ntre dou vocale alturate, pronuntate n silabe diIerite. Atentie! A nu se conIunda vocalele n hiat cu diItongul, numai pentru c literele caIe transcriu vocalele sunt alturate! n caz de nesigurant, se desparte cuvntul n silabe si se observ trecerea vocalelor n silabe diIerite. Exemple. a - e (a-er. ma-es-tru), e - e (a-le-e. i-de-e), i - i (fi-ind-c. fi-in-t. scri-i-tor), o - o (al-co-ol. co-op-ta), u - e (du-el. du-et), a - i (ca-i-s. na-ist. na-iv), i - e (a-ri-e. cu-ti-e. mi-e). 8. Silaba ~Este alctuit dintr-o vocal sau un grup de sunete care cuprinde obligatoriu o vocal si care se pronunt printr-o singur deschidere a gurii (un singur eIort expirator). Exemple. A-u-rel. p-l-ri-e. vi-oa-r s.a. 12 Cuvintele pot Ii: a) monosilabice - Iormate dintr-o singur silab; Exemple. an. ac. bec. car. steag s.a.; b) plurisilabice/polisilabice - Iormate din mai multe silabe; Exemple. bo-boc. c-ru-t. d-ru-i-re s.a. 9. Reguli de desprtire a cuvintelor n silabe: 1)O consoan ntre dou vocale, la desprtirea n silabe, trece n silaba urmtoare.(VCV V-CV) Exemple. a-p. cas. m-n. via-t s.a. Grupurile de litere ce. ci. ge. gi. che. chi. ghe. ghi noteaz Iiecare o consoan, deci respect regula 1.Exemple. a-ce. ro-chi-e. u-re-che. ve-cin s.a. 2)Dou consoane ntre dou vocale, la desprtirea n silabe, trec: prima la silaba dinainte si a doua la silaba urmtoare. (VCCV -~ VC-CV)Exemple. car-te. din-te. mun-c. pun-te s.a. Dac n grupul de dou consoane, a doua este l sau r si prima este b, c, d, I, g, h, p, t, v, desprtirea n silabe se Iace naintea ntregului grup de dou silabe. Exemple. ca-blu. a-cru. co-dru. a-flu. e-gre-t. pe-hli-van. a-proa-pe. a-pri-li-e. a-tlas. co-vrig s.a.3) Trei sau mai multe consoane ntre dou vocale, la desprtirea n silabe, trec: prima la silaba dinainte si celelalte la silaba urmtoare.Exemple. as-tru. al-bas-tru. cas-tron. con-struc-tor s.a. La grupurile de consoane: Ipt. mpt. ncs. net. ndv. ret. erf. stm. desprtirea n silabe se Iace dup a doua consoan din grup. Exemple. sculp-tu-r. somp-tu-os. sfinc-sii. punc-tu-a-ti-e. func-ti-e. sand-vici. An-tarc-ti-ca. iert-fe. ast-ma-tic. n acelasi mod se despart n silabe si cuvintele: astfel. ab-sorb-ti-e. trans-la-tor. Potrivit noului DOOM, cuvintele se pot desprti: dup pronuntare: a-nor-ga-nic, des-pre, dup structur: an-or-ga-nic, de-spre. 10. Accentul ~Reprezint pronuntarea mai intens a unei silabe dintr-un cuvnt; ~silabele cuvintelor pot Ii accentuate si neaccentuate-. 13 ~semnul accentului (') se pune pe vocala din silaba accentuat; ~ntreaga silab accentuat se pronunt mai intens dect cele neaccentuate; ~n limba romn, accentul este mobil. Exemple. n, a-na-ns, no-u-spre-ze-ce, ve-ve-ri-t, vic-to-ri-e.

III. orfologia MorIologia studiaz: cuvntul ca unitate gramatical (apartinnd prtilor de vorbire); modiIicrile Iormale ale cuvintelor, n Iunctie de categoriile gramaticale: gen. numr. caz. determinare (prin articulare), grad de comparatie. persoan. diatez. mod. timp. 1. Substantivul -este partea de vorbire Ilexibil care denumeste obiecte (Iiinte, lucruri, Ienomene, nsusiri, actiuni, stri suIletesti s.a.); -are categorii gramaticale speciIice: gen. numr. caz, -se poate numra: un om - doi oameni, -poate avea un determinant: acest om, om Lnalt. Felul substantivului: A)comun (biat. strad. oras. vant. munte. tar),propriu (Doru. Strada Armoniei. Bucuresti. Dmbovita. Carpati. Romania). B)simplu (floare. localitate. iudet. munte. ru),compus (gura-leului. Alba Iulia. Caras-Severin. Piatra Craiului. Crisul-Negru). Numrul substantivului Este o categorie gramatical care exprim ideea de cantitate (unul - mai multe). - numrul singular: prieten. cas. animal, - numrul plural: prieteni. case. animale. Desinenta este sunetul sau grupul de sunete de la sIrsitul substantivului, prin care se indic numrulacestuia. Exemple. elev - elevi, basma - basmale, cuier - cuiere s.a. Substantivele se pot numra: un-doi. o-dou. un-dou. 14 $ubstantivele colective au Iorm de singular si sens de plural.Exemple. stol. ceat. grup. echip s.a. - unele substantive colective se pot Iorma prin derivare cu suIixele: -inie. -is. -et. -iste. -arie (scolrime. alunis. brdet. porumbiste. rufrie. pepenrie). $ubstantive defective de plural au numai Iorm de singular: - alimente: miere. unt. untdelemn s.a.; materii: aur. argint. fier s.a., - nsusiri morale: cinste. onoare. omenie s.a.; - sporturi: fotbal. volei s.a.; S epoci istorice: feudalism. capitalism s.a.; - religii: crestinism. catolicism s.a.. $ubstantive defective de singular au numai Iorm de plural: - alimente - icre, - prti ale corpului sale, - pluralitti - aplauze. urale. &nele substantive au dou forme de plural, care permit diIerentierea ca sens: Exemple. band - benzi,corn - coarne. - bande;- cornuri. enul substantivului Categorie gramatical care marcheaz prin desinente ideea de animate (sex brbtesc si Iemeiesc) si de inanimate; genul se determin prin numrare: masculin: un-doi: un cal (gscan, curcan) - doi cai (gscani, curcani);Ieminin; o-dou: o iap (gsc, curc) - dou iepe (gste, curci);neutru: un-dou: un tablou (album) - dou tablouri (albume). Cazurile substantivului azul Iorma luat de substantiv pentru a exprima Iunctia sintactic a acestuia; sunt cinci cazuri: nominativ (N), acuzativ (A),dativ (D), genitiv (G), vocativ (V); modiIicarea Iormei substantivului dup numr, gen si caz se numeste declinare. 13 Cuvinte cu rol de instrumente gramaticale care determin sau nsotesc substantivul n declinare Articolul Arat n ce msur obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorilor. 1) Articolul hotrt2) Articolul nehotrt arat c obiectul denumit de substantiv este cunoscut: arat c obiectul denumit de substantiv este mai putin cunoscut: genulnr.art. hot.Exemplegenulnr.art. nehot. Exemple masc. neutru sg-1 -lebiatul. blocul. fratele. numele masc. neutruSg.unun biat. un frate. un bloc. un nume masc.pl-ibietii. fratii Iem.Sg.oo fat Iem.pl-afatamasc. Iem. neutru Pl.nisteniste bieti (frati) niste fete niste blocuri (nume) Iem. neutru pl-lefetele. numele Pe baiatul acesta l-am mai vzut. Pe strad trece un biat. 3) rticolul posesiv-genitival Aiut la: formarea cazului genitiv;articole genitivale: al, a, ai, ale. Exemple. (caiet) al elevului; (carte) a elevei; (elevi) ai scolii, (rochii) ale fetelor. formarea pronumelui posesiv (al su. a sa. ai nostri. ai vostri). 16 4 rticolul demonstrativ-adjectival Aiut la: legarea substantivului de determinantul acestuia (adiectiv). Forme ale articolului adiectival: N. - A. -cel, cea, cei, cele; D. - G.-celui, celei, celor. Exemple. mrul cel rosu, mrului celui rosu, merelor celor rosii. !repozitiile ~ nsotesc substantive n cazurile: acuzativ. dativ. genitiv. a) !repozitii specifice cazului &TIV simple. cu. de. din. dup. Ln. Lntre. la. pan. pe s.a.compuse. despre. de la. de pe. de lang. de pe la s.a. b) !repozitii care cer cazul DTIV: asemenea. conform. contrar. datorit. gratie. potrivit. multumit s.a.Exemple. Am actionat conform (contrar. potrivit) planului. Am Lnteles gratie (datorit. multumit) aiutorului tu. c) !repozitii si locutiuni prepozitionale care cer cazul ENITIV: contra. deasupra. Lmpotriva. Lmpreiurul. Lnaintea. Lnapoia. de-a lungul. din pricina. Ln fata. Ln vederea s.a. Exemple. contra curentului. Lmpotriva minciunii. Lnaintea clasei. Ln fata soarelui s.a. Cazurile si Iunctiile sintactice ale substantivului CazulFunctia sintacticExemple de propozitii Nsubiect nume predicativ atribut substantival apozitional Prietenul m aiut. El este fratele meu. Dana. prietena mea. a adus o carte. 17 Acomplement direct complement indirect nume predicativ atribut substantival prepozitional

complement circumstantial: -de loc -de timp -de mod -de cauz -de scop -am Lntalnit pe prietenul meu. El mi-a adus cartea Lmprumutat. Iti povestesc despre prietena mea. M gandesc la fratele meu. Am un dar pentru prietenul meu. Penarul lui Andrei este din piele. Dinu citeste o carte de aventuri. Dan a plecat Ln parc. Meciul Lncepe peste o or. Ana citeste cu plcere. El tremur de fric. Am organizat carnavalul pentru distractia noastr. A complement de agent Propunerea a fost fcut de Dan. Dcomplement indirect complement circumstantial: -de mod -de loc -de cauz nume predicativ: l-am adus prietenului (lui Dan) o carte. Am castigat meciul. conform (potrivit) previziunilor noastre. De ce nu stai locului? Am luat not bun datorit srguintei. Scorul a fost contrar previziunilor. G atribut substantival genitival Am vzut caietul colegului (lui Dan). 18 nume predicativ complement indirect complement circumstantial - de mod - de timp - de loc - de cauz - de scop Jictoria prea a dinamovistilor. Mereu am luptat Lmpotriva (contra) minciunii. Ei vaslesc contra curentului. S-a Lntors acas Lnaintea orei optsprezece. Zmeul plutea deasupra caselor. Am Lntarziat din pricina ploii. Am strans bani Ln vederea excursiei. VNu are Iunctie sintactic Hai. Dane. la stadion' Explicatie. primul -i- (Iiii) Iace parte din rdcina cuvntului; al doilea -i- (Iiii) este desinenta care marcheaz pluralul; al treilea -i (Iiii) este articolul hotrt. n acelasi mod se explic scrierea substantivelor. copil ~ copii ~ copiii. geamgiu ~ geamgii ~ geamgiii s.a. 2) Pluralul substantivelor Ieminine terminate n -ie si al substantivelor neutre terminate n -iu: poezie ~ pl. poezii pl. articulat cu art. hotrt poeziile, exercitiu - pl. exercitii pl. articulat cu art. hotrt exercitiile, poeziile primul -i~ Iace parte din rdcin; - al doilea -i- desinenta pluralului; ~ -le ~ articolul hotrt. 3) Articolul genitival se acord n gen si numr cu substantivul determinat de un alt substantiv n genitiv. Exemplu.Cartea este a colegului. ,ai trii umeri dalbi. " (V. Alecsandri) 4) Substantivul n cazul vocativ se desparte ntotdeauna prin virgule de restul propozitiei. Exemple. - Copile. fii cuminte' - Jino. Ioane. mai repede' -Pregteste-ti caietul. fato' Explicatia virgulei: Exemplu. 19 n propozitia: - Jino. Ioane. mai repede'. virgula este cerut de substantivul ,Ioane" n cazul vocativ. Substantivizarea unor prti de vorbire Prin schimbarea valorii gramaticale a unor prti de vorbire, se pot obtine substantive. 1) Substantive provenite din adjective (prin articulare sau n vocative, Iolosindu-se Ir termen regent). Exemple. Frumoasa aceea este sora mea, enesul mai mult alearg, Un Lntreprinztor nu rmane fr ocupatie, Aceasta este fapta celui curaios, Frumoaso. unde te duci? 2) Substantive provenite din pronume (prin articulare cu articol hotrt sau nehotrt). Exemple. Eul su era mereu frmantat, Este un la' Un nimeni' 3) Substantive provenite din numerale (prin articulare cu articol hotrt, nehotrt, demonstrativ/adiectival). Exemple. Azi am luat un zece, Zecele de ieri a fost la fizic, ipeste unul din cei cinci. 4) Substantive provenite din verbe la moduri nepersonale Iorma lung a inIinitivului (Jino la alergare', Treci la splare'). participii articulate (Cat cost un tuns?, Tunsul cost... Cel tuns este fratele meu). 5) Substantive provenite din adverbe (prin articulare). Exemple. binele. rul (fcut), Mai exist si un maine' Locutiunea substantival: este un grup unitar si stabil de cuvinte;este sinonim cu un substantiv; n propozitie are valoare de substantiv, putnd Ii determinat de atribute; n general, provine din locutiuni verbale cu verbul la inIinitiv. Exemple. bgare de seam. aducere aminte. nebgare de seam. prere de bine. tinere de minte. tiatul (tierea) frunzelor la caini. lgoritmul de analiz morfosintactic a substantivului Am castigat conform prerilor tale. (conform)prerilor- substantiv comun, genul Ieminin, numrul plural, cazul dativ cerut de propozitia conform. articulat cu articol hotrt, enclitic -lor. Iunctia sintactic de complement circumstantial de mod. 20 2. Pronumele Este partea de vorbire Ilexibil care tine locul unui substantiv; are urmtoarele categorii gramaticale. gen, numr, persoan, caz .Exemple. tu. dumneata. Lsi. se. fiecare. acesta. al meu. cine. oricine. Lnsumi s.a. Functii sintactice: subiect. nume predicativ. atribut. complement. element predicativ suplimentar. Tipuri de pronume: personal. de politete. reflexiv. posesiv. demonstrativ. negativ. interogativ-relativ. nehotrat. de Lntrire. Pronumele personal Indic diIeritele persoane care particip la actul comunicrii. Categoriile gramaticale ale pronumelui personal persoana (pers. I, care vorbeste; pers. a Il-a, cu care se vorbeste; pers. a IlI-a, despre care se vorbeste); numrul (singular, plural); genul (numai la persoana a IlI-a: masculin, Ieminin); cazul. are Iorme accentuate la toate cazurile si neaccentuate numai la cazurile: acuzativ si dativ, are cazurile N, A, D, G (numai la pers. a IlI-a); V (numai la pers. a Il-a); la persoana a IlI-a, exist sinonime ale pronumelor personale el, ea, ei, ele: dansul. dansa. dansii. dnsele. Cazurile si Iunctiile sintactice ale pronumelui personal CazulFunctia sintacticExemple de propozitii Nsubiect nume predicativ Eu plec la plimbare. Prietenii mei sunt ei. 21 Acomplement direct complement indirect atribut pronominal prepozitional nume predicativ complement circumstantial: -de loc -de timp -de mod complement de agent -am invitat si pe el la ziua mea. Tocmai vorbeam despre voi. Am primit scrisoarea de la tine. Mingea este pentru el. S mergem pan la ei' Am sosit dup voi. la cinci minute. As vrea s scriu ca tine. Tema lui este scris de tine. Dcomplement indirect nume predicativ atribut pronominal prepozitional atribut pronominal n dativ (dativul posesiv) complement circumstantial de mod Mi-ai Lnapoiat cartea? Aceast fat este asemenea ei. Un biat asemenea lui nu mai exist. Parc vd privirea-ti senin. Ai fost pedepsit datorit lui. Gnume pronominal genitival atribut pronominal prepozitional nume predicativ complement circumstantial: -de loc -de timp Jocea lui este strident. Atitudinea contra ei nu este frumoas. De ce esti contra lor? M asez Lnaintea lui. Ea a sosit dup noi. ceva mai tarziu. VNu are Iunctie sintactic Cei de-acolo. voi. veniti la mine' Pronumele personal de politete sau de reverent Exprim respectul Iat de anumite persoane; are Iorme numai la persoanele a Il-a si a IlI-a; are Iorme diIerentiate de gen, numai la persoana a IlI-a numrul singular. Exemple. dumneata. dumneavoastr. dumnealui. dumneaei. dumnealor. - n limbaiul solemn se utilizeaz Iormule reverentioase, exprimnd cel mai nalt respect. 22 Exemple. Domnia-Joastr. Domniile-Joastre. Domnia-Sa. Mria Ta. Sfintia Sa. Excelenta Sa. - regional, n limbaiul Iamiliar: mata. matale. mtlut s.a.- ndeplinesc aceleasi Iunctii sintactice ca si pronumele personal. lgoritmul de analiz morfosintactic a pronumelui personal si a pronumelui personal de politete Tata mi-a povestit despre cartea de la dumneavoastr. mi- - pronume personal, Iorm neaccentuat, persoana I, nr. singular, cazul dativ, Iunctia sintactic de complement indirect. (de la) dumneavoastr - pronume personal de politete, persoana a Il-a, nr. singular, cazul acuzativ, precedat de prepozitia compus de la. Iunctia sintactic de atribut pronominal prepozitional. Pronumele reflexiv Exprim identitatea dintre subiectul asupra cruia se exercit (direct sau indirect) actiunea verbului si subiectul verbului. Exemplu. El Lsi spal dintii. Are Iorme proprii, accentuate si neaccentuate:numai la cazurile acuzativ si dativ. la persoana a IlI-a; ~ nu se deosebesc dup numr si gen. CazulForme accentuateForme neaccentuate A (pe) sine se. s- D sie. siesi Lsi. si- (-si. -si-) Pentru persoanele I si a Il-a singular si plural, Ioloseste Iormele neaccentuate ale pronumelui personal n acuzativ si dativ. Pronumele reIlexiv este marc a diatezei reIlexive. Functiile sintactice CazulFunctia sintacticExemple de propozitii A compl. direct Azi se Lntalneste cu fostii profesori. Dcompl. indirect atribut pronominal (dativ posesiv) Isi caut de lucru. Jorbea cu gura-si mic. s- -pronume reIlexiv, persoana a IlI-a, nr. singular, cazul acuzativ, Iunctia sintactic de complement direct. 23 -si - pronume reIlexiv, persoana a IlI-a, nr. singular, cazul dativ, Iunctia sintactic de atribut pronominal. Pronumele si adjectivul posesiv Caracteristici: pronumele posesiv nlocuieste numele obiectului posedat si numele posesorului, pronumele posesiv devine adiectiv posesiv cnd determin un substantiv, acordndu-se n gen, nr. si caz cu acesta; Iormele pronumelui posesiv sunt stabilite n Iunctie de numrul posesorilor si al obiecteor posedate. Exemple.persoana I un posesor - un obiect posedat: al meu. a mea, un posesor - mai multe obiecte posedate: ai mei. ale mele,mai multi posesori - un obiect posedat: al nostru. a noastr,mai multi posesori - mai multe obiecte posedate: ai nostri. ale noastre. persoana a Il-a: al tu. a ta, ai ti. ale tale, al vostru. a voastr, ai vostri. ale voastre.persoana a IlI-a al su. a sa. ai si. ale sale. al lor. a lor. ai lor. ale lor. Exemple Ln propozitii. pronume posesiv: Ai mei m asteapt, Unde sunt ai vostri? adiectiv posesiv: Ii plac caii mei, Jd un prieten de-al meu. azurile si functiile sintactice ale pronumelui posesiv N: a) subiect Ai si stau la mas b) nume predicativ Casa este a voastr Ac: a) complement direct lat-i pe ai ti' b) complement indirect Cand Lncep un caiet. m gandesc la ale tale. c) atribut pronominal prepozitional Merele de la ai mei sunt mai dulci. d) nume predicativ Fructele sunt pentru ai ti. e) complement circumstantial: - de loc Astzi aiung la ai si. - de timp Plecm dup ai ti. imediat. - de mod Muncesti ca ai vostri. cu spor. 24 D: a) complement indirect e-am adus ceva alor ti. b) nume predicativ El este asemenea alor si. c) atribut pronominal prepozitional Mi-ar plcea o cas asemenea alor ti. d) complement circumstantial de mod J chibzuiti asemenea alor vostri. G: a) atribut pronominal genitival Jom merge la cabana alor vostri? b) atribut pronominal prepozitional Cine este fata dinapoia alor ti? c)nume predicativ El este Lmpotriva alor si. d) complement circumstantial: -de loc Stau Lnaintea alor mei. -de timp Dan a plecat Lnaintea alor nostri. lgoritmul de analiz morfosintactic a pronumelui/ ad jectivului pronominal posesiv. Fratele meu este harnic. El este asemenea alor nostri. iii -u - adiectiv pronominal posesiv, un singur posesor si un singur obiect posedat, se acord n gen, numr si caz cu substantivul,.fratele" (masculin, singular, nominativ), Iunctie sintactic de atribut adiectival, fi / stmenea) alor nostri - pronume posesiv, mai multi posesori si mai multe obiecte posedate, nr. plural, genul masculin, cazul dativ cerut de prepozitia asemenea care l nsoteste, precedat de art. genitival alor. Iunctia sintactic de nume predicativ. Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ Caracteristici: Pronumele demonstrativ nlocuieste numele unui obiect, indicnd apropierea. deprtarea. identitatea si diferentierea acestuia Iat de alt obiect. Felul: de apropiere. acesta. aceasta. acestia. acestea, de deprtare. acela. aceea. aceia. acelea, de identitate. acelasi. aceeasi. aceiasi. aceleasi, de diferentiere. cestlalt/cellalt. ceastlalt/ cealalt. cestilalti/ceilalti. Din punctul de vedere al structurii: simple. acela. aceasta. aceea. aceia s.a.compuse: cellalt. celelalte s.a. 23 Cnd determin un substantiv, acordndu-se n gen, numr si caz cu acesta, pronumele demonstrativ devine adiectiv demonstrativ. Exemple. biatul acesta (acela, cestlalt, cellalt); casa aceasta (aceea, ceastlalt, cealalt); acest animal, aceast albin. Functiile sintactice ale pronumelui demonstrativ CazulFunctia sintacticExemple de propozitii Nsubiect nume predicativ Acesta este vrul tu. Bunica a rmas aceeasi. Acomplement direct complement indirect atribut pronominal prepozitional nume predicativ complement circumstantial: -de loc -de timp -de mod Ii astept pe ceilalti. Despre acesta vom discuta. Cortul de la aceia mi-a prins bine. Cartea este de la aceea. Joi merge la ceilalti. Ln curte. Joi veni dup aceea. nu Lnaintea lor. Jorbesti frumos ca aceea. Dcomplement indirect nume predicativ atribut pronominal prepozitional complement circumstantial de mod e-am fcut o surpriz acelora. Telefonul tu este asemenea acestuia. Dezordinea asemenea acesteia m deranieaz. Jorbeste asemenea celorlalte. 26 Gatribut pronominal genitival atribut pronominal prepozitional nume predicativ complement circumstantial: -de loc -de timp Prerile acestora sunt interesante. Floarea dinaintea aceleia o Lmbia. Opinia mea este contra celeilalte. Merg Lnaintea celorlalti cu un pas. Maria a venit Lnaintea celeilalte. lgoritmul de analiz morfosintactic a pronumelui/ ad jectivului demonstrativ Cortul acesta este pentru ceilalti.sta - adiectiv pronominal demonstrativ de apropiere, se acord, cu substantivul .cortul" (neutru, singular, nominativ), Iunctia sintactic de atribut adiectival. (pentru) ceilalti - pronume demonstrativ de diIerentiere, de deprtare; genul masculin, nr. plural, cazul acuzativ precedat de prepozitia simpl pentru; Iunctia sintactic de nume predicativ. Pronumele si adjectivul pronominal nehotrt Pronumele nehotrt nlocuieste un substantiv, Iar a da vreo indicatie precis asupra obiectului. 1) Sunt:simple: altul. atat. cutare. tot. unul. compuse: careva. ceva. cineva. catva. altcineva. altceva. altcareva. fiecare. oarecare. oarecine. vreunul s.a. 2) Cnd determin un substantiv, acordndu-se cu el n gen, numr si caz, pronumele nehotrt devine adiectiv pronominal nehotrat. Functia sintactic a acestuia este de atribut adiectival. Exemple. pronume nehotrt: M-a oprit unul pe strad.adiectiv pronominal nehotrt: Oricare elev are o prere proprie. Functiile sintactice ale pronumelui nehotrt CazulFunctia sintacticExemple de propozitii Nsubiect nume predicativ Este cineva la us? Marian pare un altul. 27 Acomplement direct complement indirect atribut pronominal prepozitional nume predicativ complement circumstantial: -de loc -de mod complement de agent Eu ascult cu atentie pe oricine. Am vorbit cu fiecare despre concurs. Sfatul de la oricine Lmi este necesar. Cadoul este de la cineva drag. Alearg spre altul. Alin se poart ca un oarecare. Compunerea e scris de altcineva' Dcomplement indirect nume predicativ atribut pronominal prepozitional complement circumstantial de mod e-am povestit tuturor despre olimpiad. Ioana este asemenea fiecreia. Exprimarea asemenea unora m Lngriioreaz. Dan munceste potrivit programului. Gatribut pronominal genitival atribut pronominal prepozitional nume predicativ complement circumstantial: -de loc -de timp Ideea unuia a fost interesant. Opozitia contra oricui nu este benefic. Prerea ta este contra vreunuia dintre noi? a poart sunt doi meri si Lnaintea fiecruia este cate o banc.

Elena a aiuns la scoal Lnaintea tuturor. lgoritmul de analiz morfosintactic a pronumelui si a adjectivului nehotrt a fiecare sunet. Mihai Lntreab. - E cineva la us?fiecare - adiectiv pronominal nehotrt, se acord cu substantivul .sunet" (neutru, singular, acuzativ), Iunctia sintactic de atribut pronominal nehotrt, cineva -pronume nehotrt, cazul nominativ, Iunctia sintactic de subiect. 28 Pronumele si adjectivul pronominal negativ Caracteristici: nlocuieste numele obiectelor prezentate ca inexistente; apar numai n propozitii negative. Formele pronumelui negativ: nimeni. nimic. niciunul. niciuna. Cnd determin un substantiv si se acord n gen, numr si caz cu acesta, pronumele negativ devine adiectiv pronominal negativ. Exemplu. pronume negativ: Nu este nimeni acas.adiectiv pronominal negativ: Nu mai am niciun mr. azurile si functiile sintactice ale pronumelui negativ CazulFunctia sintacticExemple de propozitii Nsubiect nume predicativ Nu a venit nimeni la mine. Premiantul nu este niciunul dintrenoi. Acomplement direct complement indirect atribut pronominal prepozitional nume predicativ complement circumstantial: de loc complement de agent Nu am pregtit nimic pentru serbare. Nu am povestit despre nimeni. Scrisoarea de la niciunul nu m-a impresionat. Darul nu este pentru niciuna dintre I ele. Sambt nu m-am dus la nimeni. Fapta n-a fost fcut de niciunul de-aici. D complement indirect Nu m-am destinuit nimnui. G atribut pronominal genitival Caietul niciuneia nu este dezordonat. 29 Pronumele si adjectivul pronominal interogativ Caracteristici: tine locul substantivului asteptat ca rspuns la o ntrebare; apare numai n propozitii interogative;Iunctia sintactic corespunde cu aceea a cuvntului asteptat ca rspuns la ntrebare. Exemplu. Cine scrie? (Ion scrie) subiect. Pronumele interogative sunt: care. cine. ce. cat. Cnd determin un substantiv si se acord n gen, numr si caz cu acesta, pronumele interogativ devine adiectiv pronominal interogativ. cu Iunctia sintactic de atribut adiectival. Functiile sintactice ale pronumelui interogativ CazulFunctia sintacticExemple de propozitii Nsubiect nume predicativ Cine bate la us? Ce sunteti voi? Acomplement direct complement indirect nume predicativ complement circumstantial: -de loc -timp -mod complement de agent Pe cine ai aiutat astzi? a cine ai fost Ln vizit? Din ce este acest vas? a cine te duci? Cat ai stat Ln parc? s.a. De ctre cine a fost descoperit radioul? D complement indirect Cui i-ai Lmprumutat cartea? G atribut pronominal genitival A cui pictur este cea premiat? lgoritmul de analiz morfosintactic a pronumelui si a adjectivului pronominal interogativ Ce faci? Care cheie se potriveste? ce - pronume interogativ, cazul acuzativ; Iunctia sintactic de complement direct. care - adiectiv pronominal interogativ, genul Ieminin, numrul singular, cazul nominativ, se acord n gen, numr si caz cu substantivul .cheie"; Iunctia sintactic de atribut adiectival. 30 Pronumele si adjectivul pronominal relativ Caracteristici: pronumele relativ Iace legtura n Iraz ntre o propozitie subordonat si regenta ei;sunt omonime cu pronumele interogative. Forme ale pronumelui si adiectivului pronominal relativ: simpl. care. cine. ce. cat, compus. ceea ce. Cnd determin un substantiv nearticulat naintea cruia este plasat si se acord n gen, numr si caz cu acesta, pronumele relativ (care. ce. cat) devine adiectiv pronominal relativ. Exemple. pronume relativ: 1) Eleva1/ care cant

/ este sora meaMadiectiv pronominal relativ: 2) Care spectator o ascult. o admir. Functiile sintactice ale pronumelui relativ CazulFunctia sintacticExemple de propozitii Nsubiect nume predicativ Elevii/ care merg la olimpiad

/ sunt pregtiti temeinic./ Cine este sportivul anului/. acela va fi invitatul.

/ Acomplement direct complement indirect complement circumstantial de loc Fata/pe care am cunoscut-o

/ este Aura./ Filmul/ la care m gandesc

/ este de aventuri./ Cldirea/ Ln care lucreaz mama

/ este impuntoare./ D) complement indirect Omul/ cruia Li port cel mai mare respect

/ este tatl meu./ Gatribut pronominal genitival complement circumstantial de loc Albumul/ ale crui fotografii ti-au plcut

/ este al familiei mele./ Casa/ Lnaintea creia te-ai oprit

/ este casa mea./ 31 lgoritmul de analiz morfosintactic a pronumelui si a adjectivului pronominal relativ Cine stii 1/care cheie se potriveste.

/ acela va intra.3'cine - pronume relativ, cazul nominativ, Iunctia sintactic de subiect. care - adiectiv pronominal relativ, se acord n gen, numr si caz cu substantivul .cheie" (Ieminin, singular, nominativ), Iunctia sintactic de atribut adiectival. Pronumele si adjectivul pronominal de ntrire Caracteristici: pronumele de ntrire a disprut din limba contemporan; n comunicare se Ioloseste astzi numai adiectivul pronominal de ntrire. Formele adiectivului pronominal de ntrire PersoanaCazul Numrul singular Numrul plural masculin Feminin masculin Ieminin IN-ALnsumiLnsmi LnsineLnsene D-GLnsumiLnsemiLnsineLnsene a II-aN-ALnsuti LnstiLnsivLnsev D-GLnsuti LnsetiLnsivLnsev a III-aN-ALnsusi Lnssi LnsisiLnsesi (Lnsele)D-GLnsusi Lnsesi LnsisiLnsesi (Lnsele) n cadrul propozitiilor, adiectivul pronominal de ntrire va determina ntotdeauna un substantiv sau un nlocuitor al acestuia si, n consecint, va avea Iunctia sintactic I de atribut adiectival. Exemple. 1) Maria Lnssi m aiut mereu.2) ui Mihai Lnsusi Li pare ru c a gresit. 3) Nou Lnsene ni se aduc daruri. 4) Tie Lnsuti Lti place cum te porti? 32 lgoritmul de analiz morfosintactic a adjectivului pronominal de ntrire Fetelor Lnsesi nu trebuie s le par ru. Lnsesi - adiectiv pronominal de ntrire, se acord n gen, numr si caz cu substantivul .Ietelor" (Ieminin, plural, dativ), Iunctia sintactic de atribut adiectival. 3. Aumeralul Este partea de vorbire Ilexibil care exprim un numr sau ordinea obiectelor prin numrare.Felul numeralelor: a numeralul cardinal. exprim un numr; poate Ii: simplu: un leu. opt dansatori-. compus: doisprezece. douzeci si cinci. o sut doi.b. numeralul ordinal: indic ordinea prin numrare; poate Ii: simplu: neprecedat sau precedat de articolul demonstrativ (Lntai. al treilea. cea de-a treia), compus: neprecedat sau precedat de articolul demonstrativ (al treisprezecelea. cea de-a unsprezecea), Se construieste cu: al. a. ai. ale (articole genitivale) numeralul cardinal particula -lea. cnumeralul colectiv. Exprim nsotirea, indicnd numrul de obiecte din care este Iormat o colectivitate. Exemple. a) ambii. amandoi amandurora, b)tustrei. tuspatru. tuscinci s.a.; c)catesitrei. ctesipatru s.a. dnumeralul fractionar: Denumeste o Iractie. Atentie! Numeralele cardinale, ordinale si colective pot avea valoare substantival si valoare adiectival. Exemple. Au sosit trei. trei - numeral cardinal cu valoare substantival, cazul nominativ, Iunctia sintactic de subiect.-am urmrit pe al treilea. 33 (pe) al treilea - numeral ordinal cu valoare substantival cazul acuzativ, precedat de prepozitia simpl .pe", nsotit de articolul genitival .al", Iunctia sintatic de complement direct. Trei elevi au luat-o Lnainte. trei - numeral cardinal cu valoare adiectival, se acord n gen, numr si caz, cu substantivul .elevi" (masculin, plural, nominativ), Iunctia sintactic de atribut adiectival. S Amandurora le-am Lmprtsit ideile mele. amandurora - numeral colectiv cu valoare substantival, cazul dativ, Iunctia sintactic de complement indirect. Numeralul Iractionar are numai valoare substantival. Exemplu. O treime din tort s-a mancat. o treime - numeral Iractionar, cu valoare substantival, cazul nominativ, Iunctia sintactic de subiect. e numeralul adverbial:indic de cte ori se ndeplineste o actiune sau n ce proportie se gseste o calitate sau o cantitate a unui obiect; se Iormeaz din: prepozitia (de) numeralul cardinal (dou) pluralul substantivului oar (ori). Exemple. de dou ori. de trei ori. de cincisprezece ori s.a.; determin un verb, un adiectiv sau un adverb; are valoare adverbial; are Iunctia sintactic de complement circumstantial de mod. Exemplu. Adrian a fost premiat de cinci ori. / inci ori - numeral adverbial, Iunctia sintactic de complement circumstantial de mod. f).numeralul distributiv: indic repartizarea n grupe numerice egale a obiectelor; sunt alctuite din: adv. (cte) numeralul cardinal (doi, trei, etc.) Exemple. cate unul (una). cate doi (dou). cate zece. unul cate unul. doi cate doi s.a. poate avea valoare: adverbial, adiectival si substantival. Exemple. a) Ei mergeau pe strad doi cate doi. b) Cate patru colegi formau o grup. c) In fiecare grup erau cate cinci. doi cate doi - numeral distributiv cu valoare adverbial, Iunctia sintactic de complement circumstantial de mod. cate patru - numeral distributiv cu valoare adiectival, Iunctia sintactic de atribut. 34 cate cincinumeral distributiv cu valoare substantival, Iunctia sintactic de subiect,g numeralul multiplicativ: indic n ce proportie creste o cantitate sau o calitate; are structura unui derivat parasintetic cu Iorm asemntoare unui participiu: Lndoit ~ preIix Ln-. suIix -it. Exemple. Lndoit. Lntreit. Lmptrit. Lnzecit s.a. sinonime neologice: dublu. triplu. are valoare adiectival si adverbial. Exemple. a) valoare adverbial: Munceste Lnzecit (dublu. triplu). b) valoare adiectival: Am strans o recolt Lnzecit (dubl etc.). 4. Adjectivul Este partea de vorbire Ilexibil care exprim nsusirea unui obiect. Felul adiectivelor: propriu-zise (om Lnalt. floare frumoasf), provenite din: verb la participiu (mr Lnfrunzit), verb la gerunziu (frunz tremurand) - gerunziu acordat; adverbe (asemenea copii), pronume (aceast fat. clasa noastr). variabile (si modiIic Iorma n cadru comunicrii). Pot avea: patru Iorme: nalt-nalt-nalti-nalte; trei Iorme: mic-mic-mici (1) m. sg.; 2) I. sg.; 3) m. I. pl.); dou Iorme: (adiectivele terminate n -e, n diItong iu n consoanele ' si c). Exemple.cuminte (m. si I. singular) - cuminti (m. si I. plural) blai (m. sg. si pl.) - blaie (I. sg. si pl.) vechi (m. sg. m. pl. I. pl.) - veche (I. sg.) invariabile (nu si modiIic Iorma n cadrul comunicrii) Iorme vechi: ditamai. otova s.a. Iorme noi: bleumarin. roz. oliv s.a. Aceeasi terminatie la m. si I., sg. si pl. 33 Exemplu. (rochie, palton, rochii, paltoane) bleumarin. Se acord n gen, numr si caz cu substantivul determinat. Cradele de comparatie ale adjectivului gradul pozitiv frumos, gradul comparativ: de superioritate - mai frumos, de inferioritate - mai putin frumos, de egalitate - tot asa de (la Iel de, deopotriv de) frumos. gradul superlativ relativ de superioritate - cel mai frumos,de inferioritate - cel mai putin frumos, absolut de superioritate - foarte frumos, de inferioritate - foarte putin frumos. djective care nu au grade de comparatie Exemple. nsusirile exprimate nu permit comparatia: antic. complet. fundamental. imens. infinit. mort. principal. sfarsit/ terminat s.a. Iorme de comparatie si superlative mostenite din limba latin: anterior. extrem. inferior. maxim. minim. posterior. superior. suprem s.a. sensul cuvintelor nu permite comparatia: bibliofil. celest. electric. electronic. lingvistic. matematic. topografic s.a. Pozitia adiectivului: de obicei urmeaz dup substantivul determinat; Exemplu. norii plumburii. cnd trece naintea substantivului, preia de la substantiv articolul. Exemplu. plumburiii nori. 36 Articolul adiectival leag adiectivul de substantivul determinat. Exemple. N-A: norul cel plumburiu, norii cei plumburii D-G: norului celui plumburiu, norilor celor plumburii Functiile sintactice ale adjectivului Atribut adiectival: hiocelul plpand a Lnflorit. Nume predicativ: Petalele sunt albe. Modalitti de formare a adjectivelor: prin derivare cu suIixe (artos. albstrui. fanatic. dornic s.a.); cu preIixe (necurat. strluminat. imatur s.a.). prin compunere binevoitor. binemeritat. rufctor s.a. galben-verzui. dulce-acrisor (-amrui) s.a. prin conversiune / schimbarea valorii gramaticale (adiectivizare) Exemple. din verbe la participiu sau la gerunziu: Lmpodobit(), suprat(), complicat(), arznd(), suferind(), tremurnd() s.a.; din adverbe: (efort) evident, (sentiment) firesc, (om) ru, (timp) probabil s.a. ocutiunea adjectival reprezint un grup unitar de cuvinte cu valoare morIologic si sintactic proprie adiectivului; nu are gen, numr si caz proprii. Exemple. (om) de exceptie(vorbe) Ln doi peri, fel de fel, de geniu (biat) la locul lui, ca acela, de frunte (om) nedus la biseric s.a. lgoritmul de analiz morfosintactic a adjectivului 37 1)Rochia Eugeniei este vernil. 2)Andrei este colegul cel mai prietenos. vernil- adiectiv propriu-zis, invariabil, cu o singur terminatie, gradul pozitiv, se acord n gen, numr si caz cu substantivul .rochia" (Ieminin, singular, nominativ), Iunctia sintactic de nume predicativ. cel mai prietenos - adiectiv propriu-zis, variabil, cu patru terminatii, gradul superlativ relativ de superioritate, se acord n gen, numr si caz cu substantivul .colegul" (masculin, singular, nominativ), Iunctia sintactic de atribut adiectival. 5. Jerbul Este partea de vorbire Ilexibil care arat actiunea, starea sau existenta. Verbele sunt: a predicative: cnd pot Iorma singure predicate, Iiind la moduri personale. Lnvt. s Lnvt. as Lnvta. Lnvat' b nepredicative: cnd nu pot Iorma singure predicat; verbele copulative: care Iormeaz predicate nominale, cu nume predicative (pare cuminte. este bun), verbele auxiliare-. care aiut la Iormarea unor moduri si timpuri (am citit. voi fi. as cumpra), Verbele auxiliare aavea - indicativ, perIect compus (am vzut), - conditional-optativ, prezent (as vedea),a fi - coniunctiv, perIect (s fi vzut), - conditional-optativ perIect (as fi vzut),- indicativ, viitorul anterior (voi fi vzut), aavea -indicativ, viitor (voi povesti), - indicativ, viitorul anterior (voi fi povestit). Verbele copulative A Ii - cnd nu este verb predicativ sau auxiliar. Exemplu. (Adrian este elev, floarea este parfumat), a deveni - verb numai copulativ. 38 Exemplu. (El va deveni profesor). !!!!! a aiunge. a iesi. a Lnsemna. a se face. a prea. a rmane (sunt verbe predicative, care pot deveni copulative). Exemple. - verb predicativ: Ei au aiuns Ln pdure. - verb copulativ: Ei au aiuns cantreti. Conjugrile verbului Se pot stabili dup suIixele de inIinitiv:coniugarea I, n -a. a canta,coniugarea a Il-a, n -ea . a vedea coniugarea a IlI-a, n -e.a crede,coniugarea a IV-a, n -i si L.a dormi. a coborL. Diateza Indic raportul dintre actiune, subiectul gramatica si obiectul care suport actiunea. Exemple. Diateza:activ: ~ Elevul scrie (a scris. va scrie etc) tema. pasiv: ~ verbul a Ii participiul verbului coniugat:Tema este scris de elev. reflexiv: ~ pron. reIlexiv n D sau Ac verb la mod personal :El se gandeste la problem. El Lsi imagineaz o poveste. tentie! Pronumele reIlexive intr n structura verbului nu se analizeaz separat. Exemplu. Lmi Lnchipui - verb predicativ, coniugarea a IV-a. diateza reIlexiv cu pronumele reIlexiv n cazul dativ, modul indicativ, timpul prezent, persoana I, numrul singular, Iunctia sintactic de predicat verbal. Modul Este categoria gramatical prin care se arat cum consider vorbitorul actiunea exprimat de verb. odurile personale (predicative): verbele au marcate categoriile gramaticale de persoan si numr; au Iunctie sintactic de predicat verbal sau pot alctui predicat nominal mpreun cu un nume predicativ; sunt patru moduri personale. 39 INDICATIV: Verbul exprim o actiune sigur (care se realizeaz). Dan pleac n excursie. Noi am cantat n cor. Tu vei expedia o scrisoare. IMPERATIV: Verbul exprim o porunc (un ordin), un Lndemn. un sfat. o rugminte. o urare. -Cant tu! -Nu canta' -Scrieti mai ordonat! -Rmaneti cu bine! CONJUNCTIV: Verbul exprim o actiune posibil. realizabil. - Poti1/ s mergi si tu la cinematograI!2/ CONDITIONAL-OPTATIV: Verbul exprim o actiune a crei realizare depinde de Lndeplinirea unei conditii sau o actiune dorit. Dac as avea timp,1/ as veni cu tine.2/As merge si eu n excursie. PREZUMTIVUL: Verbul red un proces asupra cruia vorbitorul nu are o opinie clar: Probabil c m-o fi cunoscand de undeva. Ja fi fost de curnd? odurile nepersonale (nepredicative): verbele nu au marcate categoriile gramaticale de persoan si numr; verbele nu au Iunctia sintactic de predicat; sunt patru moduri nepersonaleINFINITIV: Verbul exprim numele actiunii: A citi este o mare desItare. El poate canta la pian. PARTICIPIU: Verbul exprim o actiune terminat. suferit de o fiint sau de un lucru. Am vzut un ctel lovit de o biciclet. Scrisoarea primit azi m-a bucurat. GERUNZIU: Verbul exprim o actiune n desfsurare. simultan cu actiunea verbului determinat: Trecand prin parc, l-am ntlnit pe Dan. Se plimba citind ziarul. SUPIN: Verbul exprim: numele actiunii, scopul unei alte actiuni sau destinatia unui obiect: E usor de criticat. Am venit la cules struguri. Am o masin de scris. Timpurile modului indicativ Prezentul. Actiunea verbului se desIsoar n momentul vorbirii Exemple. Lnvt. Lnveti Lnvat. Lnvtm. Lnvtati. Lnvat. Atentie la ortograIia unor verbe! creez (recreez. agreez). creezi. creeaz. crem creati, (tu) scrii. (tu) stii. (tu) vii. Imperfectul:Exprim o actiune trecut, care se desIsoar n acelasi timp cu o alt actiune trecut; exprim durata sau repetarea. Exemple . Lnvtam. Lnvtai. Lnvta etc. Perfectul compus: Exprim o actiune trecut, terminat n momentul vorbirii; este alctuit din: Iormele speciIice ale verbului auxiliar a fi: am, ai, a, ati, au participiul verbului de coniugat. 40 Exemple. am Lnvtat. ai vzut. a trecut. (voi) ati hotrat. Forma invers: Lnvtat-am. vzut-ai. hotrt-ati. Perfectul simplu: Exprim o actiune trecut si terminat n trecut (n limba literar); n limba vorbit: (n regiunea Olteniei) exprim o actiune terminat de curnd. Exemple. Lnvtai. vzusi. trecu. dormirm. hotrrti. citir. Mai mult ca perfectul: Exprim o actiune trecut, terminat naintea altei actiuni trecute. Exemple. Lnvtasem. vzusesi. mersese. dormiserm. hotraserti. porniser. 1impul viitor: Exprim o actiune care se va desIsur dup momentul vorbirii. Jiitorul: Are Iorme speciIice pentru limba scris (cenzurat si pentru limba vorbit. Exemple. (pentru limba scris, cenzurat): voi Lnvta. vo vedea. va cere. vom citi. veti hotrL. vor canta, (pentru limba vorbit): o s citesc. ai s citesti. are s citeasc s.a. Jiitorul anterior: Exprim o actiune viitoare, terminat naintea altei actiuni viitoare;este alctuit din: verbul auxiliar a fi la viitor participiul verbului de coniugat. Exemple. voi fi Lnvtat. vei fi vzut. va fi trecut. vom fi avut. veti fi venit. vor fi coborat. Modul conjunctiv Are timpurile: - prezent: (s Lnvt. s vezi. s faci. s coboram s.a.); - perIect: (s fi Lnvtat. s fi vzut s.a.). Modul conditional-optativ Are timpurile: - prezent: as (ai. ar. am. ati. ar) Lnvta, - perIect: as fi (ai fi. ar fi. am fi. ati fi. ar fi) Lnvtat. Modul imperativ: Are numai persoana a Il-a;are Iorme aIirmative si negative. Exemple. Lnvat', Lnvtati', nu trece', nu treceti' s.a.!ersoanele verbului persoana I - a emittorului (vorbitorului): (eu) Lnvt. (noi) Lnvtm,persoana a Il-a - a receptorului (asculttorului): (tu) Lnveti. (voi) coborati etc.;persoana a IlI-a - (despre care se vorbeste n mesai): (el, ea) crede. (ei, ele) cred. Numrul verbului 41 singular (actiunea este Icut de o singur persoan: cant. vezi), plural (actiunea este Icut de mai multe persoane: cantm. vedeti). Functia sintactic a verbelor Iunctia sintactic a verbelor la modurile personale (predicative) predicat verbal Exemplu. El deseneaz. verb copulativ - parte a predicatului nominal: Exemplu. El va fi medic. predicat verbal incomplet (verbul copulativ urmat de o propozitie subordonat predicativ): exemplu. Tu ai rmas1/ cum te-am cunoscut.

/ Iunctiile sintactice ale verbelor nepredicative: subiect (A munci este datoria tuturor.), nume predicativ (Alimentele sunt de mancat), complement direct (Nu pot astepta.),complement indirect (M-am sturat de a scrie.),complement circumstantial (A promis fr a gandi.)atribut (Temele de scris sunt dificile.). Jerbele active pronominale Sunt verbe la diateza activ; nsotite de pronume reIlexive care ndeplinesc, separat de verb, Iunctie sintactic.Sunt: obiective - pronumele reIlexiv are Iunctii sintactice de: complement direct ~ Ea se laud. complement indirect ~ Eu Lmi impun un nou regim alimentar. reciprocepronumele reIlexiv cu Iunctii sintactice de: complement direct ~ Ele se aiut. complement indirect ~ Ei Lsi scriu des. posesive - pronumele reIlexiv are Iunctia sintactic de: 42 atribut pronominal n dativ (dativul posesiv). Se veriIic prin acceptarea pronumelui reIlexiv, Iorm accentuat. Exemple. El si-a rupt haina (sa). El se laud (pe sine). Alte exemple de verbe active pronominale, unde pronumele reIlexive se analizeaz separat de verbul lng care se aIl: Ea si-a splat ferestrele. Ele se Lnteleg prin gesturi. El si-a stricat stiloul.As vrea s-mi iau un trening. Exemplu. ..s(-mi) iau" - verb predicativ, activ pronominal posesiv coniugarea I, diateza activ, modul coniunctiv, timpul prezent, persoana I, numrul singular, Iunctia sintactic de predicat verbal. Verbele personale A cror actiune este Icut de o persoan;au toate cele trei persoane. Exemplu. eu citesc. tu citesti. el/ea citeste. Verbele impersonale (actiunea nu este Icut de o persoan): Au numai Iorme la persoana a IlI-a (sunt unipersonale). Nu au subiect gramatical:a) cnd exprim Ienomene ale naturii (a brumat. tun. plou), b) cnd reIerirea la o persoan se Iace prin complement indirect (Li tun si Li fulger. Li arde de...), - au subiect gramatical exprimat printr-un substantiv care nu denumeste o persoan. (Este o duminic frumoas., Este o toamn bogat.), verbele impersonale pot Ii la:diateza activ (ploua. a brumat),diateza reflexiv (se zice. se asteapt (mult); diateza pasiv (i-a fost scris s..., i-a fost dat s... verbe impersonale (provenite din verbe personale) Exemple. A aiuns la scoal a aiuns verb personal Ne-a aiuns/cat am muncit a aiuns verb impersonal lgoritmul de analiz morfosintactic a verbului Ionel era Lntrebat cel mai des la lectie. era Lntrebat - verb predicativ, coniugarea I, diateza pasiv, modul indicativ, timpul imperIect, persoana a IlI-i singular, Iunctia sintactic de predicat verbal. 43 ocutiunea verbal Este un grup unitar si stabil de cuvinte sinonim cu un verb; poate Ii determinat de complemente, ca si verbul;elementele care o compun apartin unor clase morIologice diIerite; cel putin unul din termenii care o compun este verb;multe au sensuri Iigurate. Exemple. a-si aduce aminte (a-si aminti); a da de veste (a vesti, a nstiinta); a lua loc (a sta; a sedea); a-l duce capul (a iudeca; a gndi); a se da ios (a cobor); a se face bine (a se vindeca); a se da de-a rostogolul (a se rostogoli); a o lua la fug (a alerga) s.a. lgoritmul de analiz morfosintactic a locutiunii verbale.a dat de veste" - locutiune verbal alctuit din verb (a dat), i coniugarea I, diateza activ, modul indicativ, timpul perIect i compus, persoana I, numrul singular prepozitia .de" substantivul .veste" genul Ieminin, singular, nearticulat; Iunctia sintactic de predicat verbal. .Adverbul Este partea de vorbire care exprim o caracteristic a unei stri sau a unei nsusiri; determin un verb sau o locutiune verbal. Felul adverbului: dup semnificatie: adverbe de loc: cas. acolo. aici. dincolo. dincoace. aproape. departe. afar. Lnuntru s.a.adverbe de timp: azi. maine. acum. atunci. ieri. ziua. noaptea. toamna. primvara. ioia. vinerea s.a. adverbe de mod: asa. astfel. altfel. clar. greu. usor. viteieste. frantuzeste. socialmente s.a. dup provenient: provenite din alte prti de vorbire prin: derivare (tinereste. taras. actualmente), compunere (altfel. de-a lungul. iur-Lmpreiur), prin schimbarea valorii gramaticale: -din substantive: lunea. dup-amiaz. vara, -din verbe la participiu, neacordate: vorbeste deschis. dverbe propriu-zise Vezi exemplele de la Ielul adverbelor dup semniIicatie. dverbe provenite din alte prti de vorbire 44 prin derivare cu suIixe: -este (frteste. voiniceste)-. -is/as (crucis. piezis. taras), -mente (realmente).prin compunere din: prepozitie adverb (degeaba. Lntocmai). prepozitie substantiv (devreme. acas), prepozitie numeral (Lntruna), adiectiv substantiv (altfel. bunoar. astfel), articol sau numeral dat (odat/o dat. deodat niciodat s.a.). prin schimbarea valorii gramaticale: adiectiv adverb: caine ru (adi.); se poart ru (adv) substantiv adverb; var (subst.) frumoas, Jara (adv.) merg la mare. Cradele de comparatie ale adverbului pozitiv. aproape. bine, comparativ. de superioritate - mai aproape, mai bine,de inIerioritate - mai putin aproape, mai putin bine de egalitate - tot asa de aproape, tot atat de bine. superlativ relativ de superioritate (cel mai aproape. cel mai bine), de inIerioritate (cel mai putin aproape. cel mai putin bine), absolut de superioritate (foarte aproape. foarte bine), de inIerioritate (foarte putin aproape). dverbele relative Se Iolosesc n Iraze, ca elemente introductive ale unor propozitii subordonate (unde. cand. cum). exemple. Am fost/unde m-a trimis.Am plecat cand am hotrat. A fost cum m-am asteptat. 43 dverbele interogative Apar n propozitii interogative. Exemple. Unde te duci?Cand plecm Ln excursie? dverbele nehotrte Sunt adverbele care nu precizeaz mpreiurarea. Exemple. candva. undeva. cumva. oriunde. oricand. oricum s.a. Locutiunea adverbial: Este un grup unitar de cuvinte, sinonim cu un adverb;n propozitie se comport ca un adverb. Exemple. de loc: (de) iur-Lmpreiur. de unde pan unde. din loc Ln loc. de o parte si de alta. peste tot. la dreapta s.a. de timp: din zi Ln zi. cand si cand. zi cu zi. de-a pururi. ast- var. maine-sear. dup-amiaz s.a. de mod: din nou. fr Lndoial. pe din dou. de asemene de voie de nevoie. de-a binelea. de aceea. pentru aceea. p tcute. pe Lncercate. dintr-odat. de zor s.a. dverbele si locutiunile adverbiale predicativeSunt urmate de coniunctii subordonatoare (c. s), ndeplinesc Iunctia sintactic de predicat verbal. Exemple. fireste (c...); desigur (c...); sigur/cu sigurant (c...); imposibil (s...), negresit (c...); de bun seam (c...) s.a. Functiile sintactice ale adverbului/locutiunii adverbiale complement circumstantial de loc: Dan m asteapt afar. Frunzele se Lmprstiaser peste tot. complement circumstantial de timp: Maine vom pleca Ln excursie. Joi merge la tenis dup-amiaz. complement circumstantial de mod: Cuvantul lui atarn greu. II durea capul de-a binelea. atribut adverbial: Casa de aici este a bunicilor mei. Excursia de ast-var a fost de vis. predicat verbal: Imposibil/ s nu ia o not mare

./ Cu sigurant c Lmi va scrie. Iar Iunctie sintactic: Nu a mai venit la noi. 46 7. Prepozitia Este partea de vorbire neIlexibil care leag complementul de verbul. adiectivul sau adverbul determinat si atributul de substantivul ori de substitutul acestuia. Felul propozitiilor: adup form simple. ctre. cu. de. din. dup. fr. Ln. la. lang. pe. pentru. peste. spre. sub s.a. compuse: de la. de pe. de prin. despre. dinspre. Lnspre. pe la. de pe la s.a. bdup cazul cerut de preopozitie prepozitii care cer cazul acuzativ. cu. din. de. la. pe. despre. dinspre s.a. (cele mai multe prepozitii) prepozitii care cer cazul genitiv. asupra. contra si prepozitii provenite din adverbe articulate: Lnaintea. Lnapoia. deasupra. dedesubtul. Lnuntrul. Lmpreiurul s.a. tentie! Aceste prepozitii cer cazul: dativ numai cnd se aIl naintea unui pronume personal, Iorm neaccentuat. Exemplu. S-a npustit asupra-mi. (dativul posesiv) acuzativ, cnd se aIl naintea unui adiectiv pronominal posesiv. Exemplu. S-a npustit asupra mea. dativ asemenea. aidoma. contrar. conform. potrivit (provenite din adverbe); datorit. multumit (provenite din participii); gratie (provenit din substantiv). Exemple. Se poart asemenea unei printese. (unei printese - dativ) Am castigat datorit efortului depus. (eIortului - dativ) ocutiunea prepozitional este un grup unitar de cuvinte care se comport ca o prepozitie; grupul poate Ii Iormat din dou sau mai multe cuvinte.a) Locutiuni prepozitionale care cer cazul genitiv: Ln fata. Ln iurul. Ln miilocul. Ln spatele. de-a lungul. Ln preaima. Ln apropierea. din pricina. din cauza s.a. Atentie! Ca si prepozitiile, cer dativul n constructia dativului posesiv (Ln iuru-mi. Ln preaima-ti), cer acuzativul naintea adiectivului pronominal posesiv (Ln iurul su. Ln preaima sa). b)Locutiuni prepozitionale care cer cazul acuzativ conform cu. Ln afar de. fat de. Ln loc de. Lmpreun cu s.a. 47 Atentie! Prepozitiile se analizeaz mpreun cu partea secundar de propozitie analizat. Nu separat! 8. Conjunctia Este partea de vorbire neIlexibil care leag:a n propozitie: dou prti de propozitie de acelasi Iel (subiecte. nume predicative. atribute. complemente). Exemple.subiecte: Carmen si Dana vor realiza un interviu. nume predicative: Aurora este inteligent si prietenoas. complemente: Dan va lua tramvaiul sau metroul. atribute: Purta un colier de aur ori de argint. b n fraz: dou propozitii de acelasi Iel sau diIerite: Exemple.de acelasi Iel: Elevii au aiuns la timp1' si s-au urcat Ln vagon.

/ diIerite (o propozitie principal (1pp/) si un secundar (ps/). Relu nu a rezolvat problema./ fiindc nu Lnvtase teorema./ Felul conjunctiilor dup Iorm: simple (si. dar. iar. ci. c. s. dac. desi etc.);compuse (ca s. ci si. fiindc etc.). dup rolul n enunt (propozitie sau Iraz): a)conjunctii coordonatoare, care leag prti de propozitie sau propozitii de acelasi Iel. Acestea sunt: copulative. si. nici. iar (cu sensul de si. Eu scriu iar/si el citeste/.),disjunctive: sau. ori. fie,adversative: ci. dar. iar. Lns, conclusive. deci. asadar. b)conjunctii subordonatoare, care leag propozitiile secundare de regente: c. s. dac. desi. fiindc. Lnct s.a. 48 ocutiunea conjunctional: este un grup unitar de cuvinte cu valoare de coniunctie:a) coordonatoare: copulative: precum si (Si-a cumprat o bluz si o fust. precum si o rochie), adversative: numai c,conclusive: prin urmare. b) subordonatoare cu toate c. de vreme ce. fr s. mcar c. pentru ca. pentru ca s s.a. lgoritmul de analiz a conjunctiei Am vrut1/ s-l aiut.

/ dar mi-a respins propunerea.7 dar - coniunctie simpl, coordonatoare adversativ. 9. Interjectia Este o parte de vorbire neIlexibil; se Ioloseste exclamativ; exprim: senzatii, stri suIletesti, ndemnuri; reproduce sunete din natur (onomatopee). Felul interiectiilor: simple. a. ah. au. ei. hm. miau. tii. uf. vai. zu s.a. compuse: hei-rup. cip-cirip. tic-tac. cot-co-dac. cioc-poc s.a. Atentie! Interiectiile simple repetate nu trebuie conIundate cu interiectiile compuse! (cioc-cioc', piu-piu', pic-pic'). Interjectiile de adresare prin care: - emittorul se adreseaz direct unei persoane: (mi.tu. b(i). bre),- se atrage atentia receptorului asupra unei situatii (ia.... iat. hei. uite). !unctuatia interjectiei Dup interiectie se pot Iolosi virgula sau punctul, n Iunctie de intensitatea senzatiei sau a zgomotului. Dup semnul exclamrii cerut de interiectie, enuntul continu cu liter mic. De la interiectii se pot Iorma, prin derivare, verbe. Exemple. miorlau' tranc' beh' tic-tac' zdrang' chit-chit' ham-ham' groh-groh' cirip' 49 miorlau a miorli (v.)groh-groh ~ a grohi tic-tac -~ a tici ham-ham ~ a hmi etc. Functiile sintactice ale interjectiei far functie sintactic: Ah' (Jai' Jleu') m-am ars'predicat verbal: Eu. atunci. tusti' Ln ap.nume predicativ E vai de tine. complement circumstantial de mod Zbura fal-fl.

of 63/63
I. Vocabularul 1. Vocabularul / lexicul limbii române > reprezintă totalitatea cuvintelor care au existat şi care există în limba română (cca 120 000); > cuprinde: a) vocabularul fundamental; b) masa vocabularului. Vocabularul fundamental Cuprinde cca 1500 de cuvinte având următoarele caracteristici: sunt cele mai importante, înţelese de toţi vorbitorii unei limbi; Au cea mai mare frecvenţă în comunicare; Au vechime şi durabilitate; Denumesc sau exprimă noţiuni fundamentale, reprezentând toate părţile de vorbire; Au o mare capacitate de derivare/compunere; Fac parte din numeroase locuţiuni şi expresii; Cele mai multe sunt polisemantice. Exemple: Cuvinte care denumesc: •părţi ale corpului omenesc •grade de rudenie •animale, păsări, insecte cunoscute • flori, arbori, fructe •alimente, băuturi de strictă necesitate •fenomene ale naturii • însuşiri •culori •diviziuni ale timpului (părţi ale zilei, zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile ş.a.) • corpuri cereşti. Masa vocabularului (90% din cuvintele limbii) 1
Embed Size (px)
Recommended