1.5. Termeni si definitii referitoare la calitate Calitate: masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci (permanente) indeplineste un set de cerinte; Caracteristica: trasatura distinctiva. O caracteristica poate fi proprie sau atribuita, respectiv calitativa sau cantitativa (ex: fizice, functionale, senzoriale etc); Cerinta: nevoie sau asteptare care este declarata (de exemplu intr-un document), in general implicita sau obligatorie).Clasa: categorie sau rang dat diferitelor cerinte referitoare la calitate pentru produse, procese sau sisteme avand aceeasi utilitate functionala. Management: ansamblu structurat de activitati exercitate in vederea atingerii obiectivelor unei organizatii plin indeplinirea coordonata a mai multor functii: planificare, organizare, personal, directivare si control;Managementul calitatii: acea componenta a managementului unei organizatii in ceea ce priveste calitateaSistem: ansamblu de elemente corelate sau in interactiune;Sistem de management: sistem prin care se stabilesc obiectivele si politica prin care se realizeaza acele obiective. Un sistem de management al unei organizatii poate include mai multe (sub)sisteme diferite de management, cum ar fi sistemul de management al calitatii, sistemul de management financiar, sistemul de management al mediului, sistemul de management al unui proiect, etc; Sistem de management al calitatii: sistem de management prin care se orienteaza si se conduce o organizatie in ceea ce priveste calitatea; Politica referitoare la calitate: intentii si orientari generale ale unei organizatii referitoare la calitate, asa cum sunt exprimate de managementul de varf. Este subscrisa politicii globale a organizatiei si furnizeaza un cadru director in stabilirea obiectivelor calitatii. Planificarea calitatii: parte a managementului calitatii concentrata pe stabilirea obiectivelor calitatii si care specifica procesele operationale necesare si resursele aferente pentru a indeplini obiectivele calitatii; Controlul calitatii: parte a managementului calitatii concentrata pe verificarea masurii in care sunt indeplinite cerintele referitoare la calitate; Asigurarea calitatii: parte a managementului calitatii concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele referitoare la calitate (in general pentru un produs anume) vor fi indeplinite; Imbunatatirea calitatii: parte a managementului calitatii concentrata pe cresterea abilitatii de a indeplini cerintele calitatii. Cerintele calitatii se pot referi si la aspecte de tip eficacitate, eficienta sau trasabilitate.Eficacitate: masura in care activitatile planificate sunt realizate si in consecinta sunt obtinute rezultatele planificate; Eficienta: raport intre rezultatul obtinut si resursele utilizate. Inspectie: evaluare a conformitatii prin observare si judecare insotite dupa caz, de masurare, incercare, sau comparatie cu un calibru.Incercare: determinarea uneia sau mai multor caracteristici in conformitate cu o procedura. Verificare: confirmare, prin furnizare de dovezi obiective, ca au fost indeplinite cerintele. Organizatie: grup formal de persoane avand definit un ansamblu de responsabilitati, autoritati si relatii determinate; Structura organizatorica: ansamblu de responsabilitati, autoritati si relatii dintre persoane. O exprimare oficiala a structurii organizatorice a unei organizatii este furnizata in mod obisnuit intr-un manual al calitatii, iar pentru un proiect intr-un plan al calitatii; Proces: ansamblu de activitati corelate sau in interactiune care transforma elementele de intrare in elemente de iesire; Produs: rezultatul unui proces; Proiect: proces unic care consta dintr-un ansamblu de activitati coordonate si controlate, cu data de inceput si de finalizare, intreprins pentru realizarea unui obiectiv conform cerintelor specifice si care presupune restrictii referitoare la timp, costuri si resurse; Procedura: mod specificat de efectuare a unei activitati sau a unui ansamblu de activitati (proces); Trasabilitate: abilitatea de a reconstrui istoricul, aplicarea sau localizarea a ceea ce este luat in considerare. De exemplu, pentru un produs, trasabilitatea se refera la originea materialelor si a componentelor, istoricul procesarii si distributia, respectiv localizarea produsului dupa livrare/finalizare; Conformitate: indeplinirea unei cerinte; Neconformitate: neindeplinirea unei cerinte; Actiune preventiva: actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati potentiale. Actiunea preventiva este intreprinsa pentru a preveni aparitia neconformitatii, pe cand actiunea corectiva se intreprinde reaparitia unei neconformitati. Actiune corectiva: actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati detectate sau a altei situatii nedorite. Pot exista mai multe cauze pentru o neconformitate. Corectie: actiune intreprinsa pentru a elimina o neconformitate constatata. Actiunile care conduc la corectarea unei neconformitati pot fi: reprelucrarea, reclasarea sau repararea. Reprelucrare: actiune asupra unui produs neconform pentru a-l face conform cu cerintele. Reclasare: modificarea clasei unui produs neconform pentru a-l face conform cu cerintele care difera de cele initiale (in general mai mici). Reparare: actiune asupra unui produs in prezent neconform, dar anterior conform, pentru a-l face acceptabil pentru utilizarea intentionata. Specificatie: document care stabileste cerinte. O specificatie se poate asocia: activitatilor: procedura, specificatie de proces sau de incercare; produselor: specificatie de produs, desen specificatie de executie Manualul calitatii: document care descrie sistemul de management al calitatii al unei organizatii. Planul calitatii: document care specifica ce proceduri si resurse asociate trebuie aplicate, de cine si cand, pentru un anumit proiect, produs, proces sau contract. Un plan al calitatii face referire la parti din manualul calitatii sau la documente proceduri. Inregistrare: document prin care se declara rezultatele obtinute sau care furnizeaza dovezi ale activitatilor realizate. Inregistrarile se utilizeaza pentru a documenta trasabilitatea si pentru a furniza dovada verificarii, actiunii preventive si a actiunii corective. Audit: proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi si de evaluare a acestora cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite politicile, procedurile sau cerintele declarate (in procesul de audit acestea sunt folosite ca referential). Auditul poate fi intern sau extern:Audit intern (de prima parte): sunt conduse de, sau in numele organizatiei pentru scopuri interne si pot constitui baza in vederea declaratiei pe proprie raspundere a conformitatii; Audit extern: poate fi de secunda parte sau de terta parte: Auditul de secunda parte poate fi condus de parti care au interes in raport cu organizatia (clienti); Auditul de terta parte este condus de organizatii externe independente (de regula in vederea certificarii/inregistrarii conformitatii cu cerintele unuia din standardele ISO 9001 si/sau ISO 14001). 2. Calitatea in constructii 2.1. Constructiile si dezvoltarea durabilaConstruciile, implicit cele de locuit, cu toate eforturile necesare realizrii lor, apar ca urmare a unor motivaii puternice, fundamentale, de sorginte divers:nevoia de siguran (adpost), - de a asigura cadrul care s gzduiasc desfurarea unor activiti de producie, nevoi spirituale, estetice, de protecie i punere n valoare a mediului nconjurtor, etc. Construciile modific i uneori afecteaz mediul nconjurator: Conceptul de dezvoltare durabila a fost introdus de Lester Brown, incepand cu 1984, reprezentand:dezvoltarea care satisface necesitile generaiei prezente fr a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile necesitiAceast definiie cupleaz ntr-un tot integrat i unitar principii privind :necesitile actuale de dezvoltare;protecia mediului i ecosistemelor naturale;echitate i protecie social;necesitile i drepturile generaiilor urmtoare. In spiritul aplicrii principiului echittii - construciile trebuie s satisfac trei categorii de exigene:* exigene ale utilizatorului direct (investitor/proprietar, etc);* exigene ale utilizatorului indirect (restul comunitii);* exigene ale generaiilor viitoare i ale mediului. 2.2.Exigente, performante si calitateOmul, ca utilizator direct al unei construcii are diverse cerine/exigene fa de viitoarea constructie. Exigenele i performanele, sunt dou categorii fundamentale ce formeaz binomul de baz al proiectrii, execuiei i exploatrii construciilor.Prin exigenele utilizatorului fa de construcie se inelege ceea ce arhitectul i inginerul trebuie s satisfac proiectnd i executnd o construcie, ceea ce li s-a spus, explicit sau implicit s rezolve. Exigenele utilizatorilor construciilor (ca persoane sau organizaii care nu sunt familiarizate cu activitile, conceptele i normele specifice construciilor) se exprim iniial n termeni calitativi suficient de vagi, care apoi trebuie formulai ca cerine (exigene de performan), conform specificului activitii de construcii. Performana construciei are in vedere rezultatul activitii factorilor implicai n realizarea construciei. Calitatea constructiilor este definita in Legea 10 din 1995 a calitatii in constructii, Art. 1, ca rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor.Conform standardului SR EN ISO 9000-2006 - Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular - Calitatea reprezinta masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplineste cerinteleDin cele doua definitii rezulta ca in prezent, pentru a exprima ceea ce se doreste a fi o constructie (in toate componentele si etapele de existenta), se utilizeaza doua concepte cvasi-sinonime si anume exigenta si cerinta.

Pe de alta parte, cand se apreciaza rezultatul obtinut (proiect, lucrare de constructie, obiect de constructie, serviciu de consultanta, etc) ne folosim de atributele acestuia, numite si performante.

Prin compararea performantelor cu exigentele/cerintele rezulta calitatea produsului/serviciului. 2.2.1. Exigentele utilizatorilor: reprezinta exprimarea necesitatilor utilizatorilor fata de constructia in ansamblu si spatiile din interiorul sau sau din jurul acesteia, independent de amplasarea sau conceptia ei . Standardul romanesc (in tabel 2, anexa A) grupeaza exigentele utilizatorilor in urmatoarele categorii de exigente: stabilitate si rezistenta;siguranta la foc;siguranta de utilizare;etanseitate;exigente higrotermice;ambianta atmosferica (puritatea aerului);exigente acustice;exigente vizuale;exigente tactile;exigente antropodinamice;exigente de igiena;adaptarea la utilizarea spatiilor;durabilitate;economie. Din cele doua definitii rezulta ca in prezent, pentru a exprima ceea ce se doreste a fi o constructie (in toate componentele si etapele de existenta), se utilizeaza doua concepte cvasi-sinonime si anume exigenta si cerinta. Pe de alta parte, cand se apreciaza rezultatul obtinut (proiect, lucrare de constructie, obiect de constructie, serviciu de consultanta, etc) ne folosim de atributele acestuia, numite si performante. Prin compararea performantelor cu exigentele/cerintele rezulta calitatea produsului/serviciului. 2.2.1. Exigentele utilizatorilor: reprezinta exprimarea necesitatilor utilizatorilor fata de constructia in ansamblu si spatiile din interiorul sau sau din jurul acesteia, independent de amplasarea sau conceptia ei . Standardul romanesc (in tabel 2, anexa A) grupeaza exigentele utilizatorilor in urmatoarele categorii de exigente: stabilitate si rezistenta;siguranta la foc;siguranta de utilizare;etanseitate;exigente higrotermice;ambianta atmosferica (puritatea aerului);exigente acustice;exigente vizuale;exigente tactile;exigente antropodinamice;exigente de igiena;adaptarea la utilizarea spatiilor;durabilitate;economie. 2.2.2. Exigentele de performanta: au deasemenea un grad mare de generalitate, sunt exprimate tot calitativ (nu tin seama de materiale sau de modalitatea concreta de realizare a constructiei), dar au in vedere localizarea cladirii, componentele ei si optiunile initiale ale conceptiei acesteia. Exigenta de performanta reprezinta convertirea/explicitarea unei exigente a utilizatorului prin intermediul a unuia sau a mai multor criterii de performanta (exprimate ca valori numerice sau niveluri de performanta). Similar acestui concept mai intalnim in literatura de specialitate (NC 001 99) si termenul de Cerinta de calitate care reprezinta exprimarea calitativa a caracteristicilor cladirii (in ansamblu sau a partilor componente) pe care aceasta trebuie sa le indeplineasca pentru a satisface exigentele utilizatorilor, tinand seama de diversii agenti care actioneaza asupra cladirii. 2.2.3. Conditii tehnice de performanta: Exprimarea si detalierea cerintelor de calitate, in termeni tehnici de performanta, se face prin intermediul Conditiilor tehnice de performanta ce trebuie satisfacute de cladire si diferitele sale subansabluri/componente. O exigenta de performanta (cerinta de calitate), de regula, are asociate mai multe conditii tehnice de performanta.

Cerinta de calitate:Conditii tehnice de performanta: A.1. Aptitudinea pentru exploatare;A. Rezistenta si stabilitateA.2. Capacitati de rezistenta si stabilitate;A.3. Durabilitate structurala. 2.2.4. Criteriu de performanta: reprezinta o caracteristica ce trebuie luata in considerare la detalierea si cuantificarea conditiilor tehnice.

Formularea fiecarui criteriu de performanta asociat unei conditii tehnice de performanta trebuie sa includa fenomenul specific, pentru care trebuie satisfacut un nivel de performanta . O conditie tehnica de performanta are asociate mai multe criterii de performanta (Tabel ...). Pentru fiecare criteriu de performanta trebuie indicate de la caz la caz limitele inferioare si superioare ale gamei de valori sau ale claselor de performanta acceptabile, in raport cu care trebuie sa se situeza performantele produsului livrat. Deasemenea, pentru fiecare criteriu de performanta trebuie descrise sau facute trimiteri la reglementari tehnice si metodele de determinare (masurari, incercari, calcule, etc) ale performantelor produsului livrat2.2.5.Nivel de performanta: Valoare impusa pentru un anumit criteriu de performanta in functie de conditiile tehnice si influenta agentilor care actioneaza asupra constructiilor. 2.2.6. Performanta unui produs: reprezinta comportarea unui produs in raport cu utilizarea lui. Produsul poate fi constructia in ansamblul ei, sau componentele ori elementele sale (ex: sageata efectiva a unui planseu sub actiunea incarcarilor de exploatare, rezistenta efectiva la transfer termic a peretilor exteriori etc). Determinarea sau verificarea performantelor se face prin incercari, calcule si expertizare. Determinarea prin incercari: se face prin masurare directa sau prin alte mijloace de determinare in situ (adecvat cu realitatea), in scopul aprecierii satisfacerii exigentelor functionale (de performanta) ale unei cladiri, subsistem sau element component al acesteia, cum ar fi:masurarea temperaturii rezultante globale ale unei incaperi;inregistrarea duratei de evacuare a unei cladiri;urmarirea constructiei dupa darea ei in exploatare, etc.

Determinarea prin calcule: are in vedere evaluarea gradului de satisfacere a exigentelor de performantae, referindu-se la un model teoretic de comportare:-calculul temperaturii globale intro incapere, tinand seama de proprietatile sale termice, etanseitatea la aer, radiatia calorica a corpurilor de incalzire, conditiile de ambianta exterioara;-calculul starii limita de fisurare a unui perete, tinand cont de proprietatile mecanice ale materialului din care este alcatuit si de distributia eforturilor, etc. Determinarea prin expertizare: permite aprecierea de catre experti a gradului de satisfacere a exigentelor de performanta pe baza experientei acumulate anterior (si eventual a calculelor) in cazuri si conditii similare sau conforme cu solutii cunoscute. 2.3. SPECIFICITATEA DOMENIULUI CONSTRUCIILOR N PRIVINA OBINERII CALITIIActivitile care au ca scop producia material de bunuri se grupeaz n dou sectoare majore, respectiv sectorul produciei industriale i sectorul construciilor. CARACTERISTICILE PRODUCIEI N FABRIC ( ) __ CARACTERISTICILE PRODUCIEI N ANTIER ( )

Locul fabrica ) este fix; Produsul realizat este mobil (pleac fiind livrat ); Operaiunile - n incinta fabricii; Producia se realizeaz n spaii inchise A Locul ( antierul ) este itinerant; Produsul realizat este fix ( rmane la locul execuiei ); Numeroase operaiuni - se execut n afara antierului; Producia se realizeaz de regul n aer liber-

Variaiile n cadrul procesului de producie sunt practic nule pe perioade de timp indelungate; Prevaleaz procesele uscate; Lipsesc aproape total operaiunile care genereaz lucrri ascunse, acestea fiind excepii; Produsele finite rezultate din ciclul de producie reprezint serii lungi; B Variaii importante n procesul de producie n perioade mult mai scurte de timp, inclusiv n cazul specializrii; Prevaleaz procesele umede; Operaiunile care genereaza lucrri ascunse sunt frecvente i numeroase, constituind regula; Produsele finite ce rezult din ciclul de producie reprezint deseori serii scurte, sau chiar unicate;

Durata total a ciclului de existen a produsului finit scurt; Caracter continuu al procesului productiv; Corelare facila intre frontului de lucru si numarul de executanti; Odat stabilit modalitatea optima de organizare a ciclului productiv, nu se mai intervine ( dect n situaii exceptionale ). C Durata total a ciclului de existen a produsului finit indelungat; Caracter discontinuu al procesului productiv; Corelare intre frontului de lucru si numarul de executanti; Independent de modalitatea de organizare a ciclului productiv, exist probabilitatea ridicata de revizuire a acestei organizri ( n multe situaii exist necunoscute la data demarrii ciclului productiv ).

Fora de munc este stabil; Fora de munc foarte specializat i calificat; D Fora de munc este puternic fluctuant Exist probleme n privina specializrii i calificrii forei de munc;

Ciclul productiv se realizeaz de regul din fondurile productorului; Valoarea produsului relativ mic; Garania poate prevedea nlocuirea produsului neconform n ntregul su. E Ciclul de producie se realizeaz de regul din fondurile clientului; Valoarea produsului relativ mare; Garania nu poate prevedea nlocuirea produsului n ntregul su.

O comparaie a celor doua modaliti este util, spre a putea fi pus n eviden specificitatea domeniului construcii n privina realizrii produselor, i implicit a calitii acestora 2.4.Sistemul calitatii in constructiiFactorii implicai n realizarea unei construcii formeaz de fapt o mulime eterogen de persoane i/sau organizaii ntre care sunt definite prin lege sau se stabilesc adhoc diverse relaii i condiionari, multiple i diverse.Calitatea unei construcii este rezultatul aciunii acestei multimi eterogene de factori i anume: Investitorul;Proiectantul;Executantul; Furnizorii de materiale, produse, echipamente i utilaje;Organizaii i persoane ce furnizeaz diferite servicii: consultani, experi tehnici, verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuia, dirigini de antier, laboratoare de ncercri s.a.;Autoriti publice locale i centrale (ministere); Inspectoratul de Stat n Construcii, s.a. Toti acesti participanti, directi sau indirecti, la realizarea si utilizarea constructiilor interrelationeaza, dupa anumite reguri/norme definind un sistem complex, al carui finalitate o constituie mediul antropic. Legea 10/1995 a calitatii in constructii instituie sistemul calitatii in constructii (S.Q.), care sa conduca la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societatii si a mediului inconjurator. Conform Legii 10/1995, (Art. 8 si 9), sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace, care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare ale acestora, si anume: a) reglementari tehnice in constructii; b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor;c) agrementele tehnice pentru noi produse si procedee;d) verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor;e) conducerea si asigurarea calitatii in constructii; f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii;g) activitatea metrologica in constructii;h) receptia constructiilor;i) comportarea in exploatare si interventii in timp;j) postutilizarea constructiilor;k) controlul de stat al calitatii in constructii. istemul calitatii este un sistem n masura n care este un ntreg alctuit din mai multe componente (ex: structuri organizatorice, responsabiliti, regulamente, mijloace etc) ntre care exist condiionri multiple si diverse.Ca orice sistem, i acesta primete un input (I) generat de motivaia investitorului i materializat n exigenele investitorului/utilizatorilor i ale comunitii precum si in resursele care se aloc i se capaciteaz, fa de produsul virtual construit i l transform n cadrul unui macroproces (de construire) ntr-un output (O) materializat n produsul construit care s satisfac prin performanele sale, ntr-o msur ct mai mare, exigenele exprimate (produsul s fie de calitate).Calitatea este un sistem cibernetic, prin aceea c are posibilitatea de a-i autoregla funcionarea (feed back) n msura n care eficienta funcionrii sistemului sufer (rezultatul obinut nu corespunde celui prognozat iniial).Calitatea este un sistem cibernetic deschis deoarece funcionarea sistemului are loc n strns interdependen cu mediul nconjurtor (alte organizaii i instituii, legislaie din alte domenii conexe, clim etc) cu care schimb n permanen informaii, resurse i care impune o gama larg i divers de restricii (ex. exigentele comunitii exprimate prin reglementari de tip: cod civil, documentaii de amenajare a teritoriului i urbanism, alte acorduri i avize, etc). Aspecte ale functionarii sistemului Experiena de pn acum relev faptul ca peste 80% din problemele calitii sunt generate de defecte ale sistemului/organizaiei .Fiecare organizaie sau persoan care formeaz sistemul prezentat are o palet larg de obiective specifice: meninerea pe pia, cretere, profitabilitate, mediu, calitate, confort, intimitate, protejarea propriei proprietti, etc . Uneori ponderea acordat diverselor obiective n cadrul unei organizaii poate diferi: profit n dauna calitii, durata redus n dauna calitii, etc;n cadrul sistemului, ntre unele pri componente pot aprea falii n ceea ce privete comunicarea, negocierea i ponderea alocat anumitor obiective: pre, durat de execuie, calitate, respectarea reglementrilor urbanistice, de mediu etc.Dac la nivelul fiecrei organizaii component a macrosistemului apar probleme n ceea ce privete asigurarea i controlul (managementul) calitii, atunci probabilitatea ca aceste probleme s creasc exponenial la nivelul ntregului macrosistem este substanial; 3. Obligatii si raspunderi privind asigurarea si controlul calitatii in constructii In Romania, principala prevedere legala care reglementeaza obligatiile referitoare la calitate in toate activitatile legate de proiectarea, realizarea, utilizarea si postutilizarea constructiilor este Legea 10 din 1995 a calitatii in constructii (numita in continuare Lege), in jurul careia graviteaza o multime de alte prevederei legislative si reglementari tehnice. Nu toate constructiile fac obiectul acestei legi. Legea 10/1995 se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora indiferent de forma de proprietate sau destinatie precum si lucrarilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de reparatii ale acestora. Sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiilor provizorii Obligatii si raspunderi comuneRaspunderea pentru realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta, a unor constructii de calitate corespunzatoare, precum si pentru indeplinirea obligatiilor stabilite prin procedurile si regulamentele elaborate potrivit prevederilor acestei legi, revine factorilor (Cap. 2.4.) care participa la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acestora. (Art.28). In contracte nu se pot inscrie niveluri si cerinte esentiale, referitoare la calitate, inferioare reglementarilor in vigoare, cu privire la cele sase cerinte esentiale. Nerespectarea prevederilor legale privind calitatea in constructii se poate materializa in: pierderi de timp si bani pentru remedierea greselii,suportarea cheltuielilor pentru expertize tehnice, determinari de laborator, pierderea bunului renume,amenzi contraventionale sau penale, sau mai rau, pedepse cu privare de libertate. Astfel, potivit Art. 31 din lege constituie infraciune proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcii ori executarea de modificri a acesteia, fr respectarea reglementrilor tehnice privind stabilitatea i rezistena, dac acestea ar putea produce una sau mai multe dintre urmtoarele consecine: pierderi de viei omeneti, vtmare grav a integritii corporale ori a sntii uneia sau mai multor persoane, distrugerea total sau parial a construciei, distrugerea ori degradarea unor instalaii sau utilaje importante, ori alte consecine deosebit de grave,

i se pedepsete cu nchisoare de la 5 la 10 ani i interzicerea unor drepturi. Daca faptele de mai sus au avut drept urmare: distrugerea total sau parial a construciei,moartea sau vtmarea grav a integritii corporale ori a sntii uneia sau mai multor persoane,distrugerea ori degradarea unor instalaii sau utilaje importante, ori alte consecine deosebit de grave,

atunci aceste fapte se pedepsesc cu nchisoare de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturiUn accent deosebit este pus in Lege pe disciplina si responsabilitatea factorilor implicati in realizarea constructiilor. In acest sens, Art. 32 din Lege mentioneaza tot ca infractiune continuarea lucrrilor de construcii executate necorespunztor i oprite prin dispoziii ale organelor de control, n toate cazurile n care acestea le afecteaz rezistena i stabilitatea. In aceasta situatie pedeapsa este nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amend penala. Obligatii si raspunderi ale investitorilor Stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe baza reglementarilor tehnice, precum si a studiilor si cercetarilor efectuate;Obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute de lege, precum si a autorizatiei de construire;Asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti verificatori de proiecte atestati;Asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de constructii prin diriginti de santier sau agenti economici de consultanta specializati (cu personal atestat ca diriginte de santier pe diverse domenii) , pe tot parcursul lucrarilor;Actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul executiei lucrarilor, precum si a deficientelor proiectelor; Asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de garantie (receptia finala);Intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia catre proprietar (in cazul in care acesta nu se identifica cu investitorul);Expertizarea constructiilor de catre experti tehnici atestati, in situatiile in care la aceste constructii se executa lucrari de natura celor vizate de lege. Potrivit Art. 18 din Lege, lucrarile de intervenie la construciile existente se refer la lucrri de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinare parial, precum i la lucrri de reparaii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul iniial al cldirii sau a unei expertize tehnice ntocmite de un expert tehnic atestat, i se consemneaz obligatoriu n cartea tehnic a construciei. Obligatii si raspunderi ale proiectantilor Precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei;Asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor, cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale;Prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti de catre investitor, precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate;Elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea, intretinerea si reparatiile, precum si, dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea in timp a constructiilor. Documentatia privind postutilizarea constructiilor se efectueaza numai la solicitarea proprietarului;Stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinante pentru lucrarile aferente cerintelor si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea;Stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor, precum si urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului;Participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate. (Art.22-L10/1995). Obligatii si raspunderi ale executantilor Sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea solutionarii;Inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati;Asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia atestati;Convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor; Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;Utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor, precum si gestionarea probelor martor; inlocuirea produselor si a procedeelor prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate si numai pe baza solutiilor stabilite de proiectanti cu acordul investitorului;Respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor;Sesizarea, in termen de 24 de ore, a I.S.C. in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul executarii lucrarilor;Supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor de calitate si pentru care a predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei;Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii; Remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii;Readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor;Stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie factori de raspundere, colaboratori, subcontractanti in conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare. (Art.23-L10/1995). Obligatii si raspunderi ale specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia si ale expertilor tehnici atestati

Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod solidar cu proiectantul in ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului.

Responsabilii tehnici cu executia atestati raspund, conform atributiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, la lucrarile de constructii pentru care sunt angajati.Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor proiecte, lucrari de constructii sau constructii aflate in exploatare, raspund pentru solutiile date. Detalierea acestor obligatii se regaseste in HGR 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor.Obligatii si raspunderi ale proprietarilor constructiilorEfectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin, prevazute conform normelor legale in cartea tehnica a constructiei si rezultate din activitatea de urmarire a comportarii in timp a constructiilor;Pastrarea si completarea la zi a cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia, la instrainarea constructiei, noului proprietar;Asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor, conform prevederilor din cartea tehnica si reglementarilor tehnice;Efectuarea, dupa caz, de lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si de lucrari de reparatii ale constructiei numai pe baza de proiecte intocmite de catre persoane fizice sau persoane juridice autorizate si verificate potrivit legii;Asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor, impuse prin reglementarile legale;Asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Obligatii si raspunderi ale administratorilor si ale utilizatorilor constructiilorFolosirea constructiilor conform instructiunilor de exploatare prevazute in cartea tehnica a constructiei;Efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin, conform contractului;Efectuarea de lucrari de interventie la constructia existenta (lucrri de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinare parial, precum i la lucrri de reparaii), numai cu acordul proprietarului si cu respectarea prevederilor legale;Efectuarea urmaririi comportarii in timpa constructiilor conform cartii tehnice a constructiei si contractului incheiat cu proprietarul;Sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectoratului de stat in constructii, in cazul unor accidente tehnice la constructiile in exploatare. (Art.26-L10/19954. CATEGORII SI CLASE DE IMPORTANTA Constructiile se incadreaza, dupa importanta lor, in categorii si clase de importanta dupa cum urmeaza: categorii de importanta avand in vedere criterii de importanta globala, care privesc intreaga constructie, sub toate aspectele;clase de importanta avand in vedere criterii de importanta specifice, care privesc intreaga constructie sau parti ale acesteia, sub anumite aspecte particulare (ex: seism, foc, etc.). Clasele de importanta se coreleaza cu categoriile de importanta: de catre proiectant - la constructiile noi, de catre proiectant/expertul tehnic atestat - la constructiile existente in scopul stabilirii conditiilor de aplicare a componentelor sistemului calitatii. Astfel, cu cat categoria de importanta unei constructii este mai mare (fapt reliefat de factorii care determina acest lucru) cu atat se va induce pentru proiectare (ex. Pentru calculul de rezistenta si stabilitate) necesitatea de a prevedea/incadra constructia in clase de importanta mai ridicate. Scopul incadrarii constructiilor in categorii de importanta are in vederere: Obtinerea nivelului de calitate dorit - determinat de respectarea cerintelor/exigentelor;Delimitarea obligatiilor care revin persoanelor juridice si fizice implicatetinand seama de urmatoarele aspecte: Gradul de risc sub aspectul sigurantei si al sanatatii care reflecta implicarea vitala si sociala a constructiilor in societate si natura;Destinatia si modul de utilizare al constructiei care reflecta implicarea functionala a constructiilor in domeniul socioeconomic, in mediul construit si in natura;Complexitatea si considerentele economice - caracteristici proprii ale constructiilor. Tinand cont de aceste aspecte, o constructie se poate incadra in una din urmatoarele categorii de importanta: - constructie de importanta exceptionala (A); - constructie de importanta deosebita (B); - constructie de importanta normala (C); - constructie de importanta redusa (D). Pentru fiecare constructie se stabileste o singura categorie de importanta si aceasta va fi inscrisa in toate documentele tehnice privind constructia: autorizatia de construire, proiectul de executie, cartea tehnica a constructiei, documentele de asigurare. In cadrul unui ansamblu de constructii, categoriile de importanta se stabilesc pentru fiecare obiect de constructie in parte, putand diferi de la o constructie la alta. (Ordinul 31/N/1995, cap. I, pct. 7).Categoria de importanta constituie o identitate sintetica pentru constructia respectiva, avand urmatoarele utilizari: - Diferentierea exigentelor de performanta si a altor componente in aplicarea sistemului calitatii, prin: * corelarea cu clasele de importanta: de regula pe baza ponderii criteriilor asociate care au implicatii in domeniul claselor de importanta considerate; *corelarea cu modelele de asigurare a calitatii (management al calitatii) care trebuie aplicate la constructia respectiva; * cerintele esentiale la care se verifica proiectul. - Evidentierea unor caracteristici sau aspecte specifice ale constructiei, care trebuie sa faca obiectul unor tratari deosebite (ex. tipul de urmarire a comportarii in timp a constructiei); - Punerea in evidenta a unor activitati cu pondere sau importantamare pentru constructia respective, in oricare din etapele existentei acesteia (ex. componenta comisiei de receptie la terminarea lucrarilor); - Diferentierea in stabilirea unor decizii privind constructia: prioritati, aspecte economice.Principii cu privire la stabilirea categoriei de importanta La stabilirea categoriei de importanta a unei constructii trebuie avute in vedere urmatoarele principii: a) Considerarea constructiei in mod global avandu-se in vedere: - constructia in sine: cu functiunea si caracteristicile sale; - activitatile legate de realizarea (conceptie, proiectare, executie) si utilizarea constructiei. b) Reflectarea rolului si locului pe care le are constructia respectiva in contextul social, cultural, economic si ecologic - corespunzator functiunilor si caracteristicilor constructiei; c) Prevenirea riscurilor - prin selectarea unei categorii de importanta adecvate, care ar conduce la impunerea unor nivele de exigente de preformanta si modele de asigurarea calitatii, a caror satisfacere si aplicare va conduce la atingerea performantelor corespunzatoareCategoriile de importanta se stabilesc atat pentru constructii noi, cat si pentru cele existente, pe baza acelorasi principii. In plus, pentru constructiile existente, analiza criteriilor asociate va avea in vedere urmatoarele aspecte: componenta cultural-istorica si social-afectiva acolo unde este cazul;masura in care conditiile de teren si de mediu, avute initial in vedere la proiectare, au actionat defavorabil in decursul timpului asupra constructiei se va avea in vedere aducerea constructiei in satisfacerea cerintelor esentiale;masura in care conceptiile de alcatuire si calcul avute initial in vedere la proiectere mai raspund exigentelor actuale de proiectare si ale utilizatorului actual se va avea in vedere aducerea constructiei in situatia de a satisface unele exigente noi, potrivit functiunilor utilizatorului actual. Factori determinanti si criterii asociate acestora Pentru stabilirea categoriei de importanta a unei constructii se vor avea in vedere sase factori determinanti, fiecare din acestia avand cate trei criterii asociate. Nr. Factori determinanti Criterii asociate

1 Importanta vitala oameni implicati direct in cazul unor disfunctii ale constructiei; oameni implicati indirect in cazul unor disfunctii ale constructiei; iii) caracterul evolutiv al efectelor periculoase, in cazul unor disfunctii ale constructiei.

2 Importanta social-economica si culturala marimea comunitatii care apeleaza la functiunile constructiei si/sau la la valoarea bunurilor materiale adapostite in constructii; ponderea pe care functiunile constructiei o au in comunitatea respectiva; natura si importanta functiilor respective.

3 Implicarea ecologica masura in care realizarea si exploatarea constructiei intervine in perturbarea mediului natural si a celui construit; gradul de influienta defavorabila asupra mediului natural si construit; iii) rolul activ in protejarea si refacerea mediului natural si construit.

4 Necesitatea luarii in considerare a duratei de existenta durata de utilizare preconizata; masura in care performantele alcatuirilor constructive depind de cunoasterea evolutiei actiunilor (solicitarilor) pe durata de utilizare; masura in care performantele functionale depind de cunoasterea evolutiei cerintelor pe durata de utilizare.

5 Necesitatea adaptarii la conditiile locale de teren si de mediu masura in care asigurarea solutiilor constructive este dependenta de conditiile locale de teren si de mediu; masura in care conditiile locale de teren si de mediu evolueaza defavorabil in timp; masura in care conditiile locale de teren si de mediu determina activitati/masuri deosebite pentru utilizarea constructiei.

6 Volumul de resurse necesare ponderea volumului de munca si de materiale inglobate; volumul si complexitatea activitatilor necesare pentru mentinerea performantelor constructiei pe durata de existenta a acesteia; activitati deosebite in utilizarea constructiei impuse de functiunile acesteia.

Metodologie de stabilire a categoriei de importanta Din corelarea conceptelor de importanta si calitate a constructiilor rezulta cel putin trei aspecte care trebuie avute in vedere, dupa cum urmeaza: Proiectul unei constructi trebui sa asigure cel putin satisfacerea exigentelor de performanta minime, prevazute in reglementarile tehnice in vigoare la data proiectarii, indiferent de categoria de importanta a constructiei; Domeniul si nivelul exigentelor de performanta avute in vedere creste odata cu categoria de importanta si cu nivelul convenit de investitor (imaginea constructiei definita de investitor prin tema de proiectare); Performantele realizate (calitatea realizata) trebuie sa asigure satisfacerea exigentelor precizate mai sus, in conditii de maxima eficienta. Eficienta va tinde la maxim in conditiile in care raportul exigente de performanta convenite/performante realizate va tinde catre unu.Etapele de stabilire a categoriei de importanta: Analiza caracteristicilor principale ale constructiei, in lumina celor sase factori determinanti si a criteriilor asociate; Evaluarea punctajului factorilor determinanti; Incadrarea preliminara a constructiei in categoria de importanta; 4.Analiza globala si definitivarea categoriei de importanta pentru constructie. Analiza caracteristicilor principale ale constructiei se refera la:Cunoasterea datelor principale cu privire la: functiuni; capacitatea constructiei; durata de utilizare/existenta; solutiile constructive, materiale ce vor fi utilizate; estimarea volumului de resurse si a duratei de realizare, etc.Estimarea implicatiilor datorate conditiilor de teren si de mediu in realizarea si utilizarea constructiei. Aprecieri privind evolutia acestor conditii pe durata de existenta a constructiei. Aprecieri privind efectele activitatilor industriale din constructie sau din vecinatatea acesteia. Se au in vedere:solicitari deosebite: vibratii, socuri;degajari de temperatura, zgomot substante nocive sau corozive, etc; Analiza acestor caracteristici, implicatii si efecte are in vedere stabilirea tuturor informatiilor necesare evaluarii criteriilor asociate factorilor determinanti. Analizarea are la baza: Pentru constructii noi: Tema program, specificatii contractuale, prevederi legale, etc; - Pentru constructii existente: Cartea tehnica a constructiei, precum si alte documente. In lipsa Cartii tehnice a constructiei, sau cand aceasta este incompleta, se procedeaza la reconstituirea si/sau completarea acesteia. 2. Evaluarea punctajului fiecarui factor determinant Evaluarea punctajului factorilor determinanti se face pe baza aprecierii influentei pe care fiecare criteriu asociat o are in determinarea importantei constructiei.Furmula (media ponderata) dupa care se calculeaza punctajul fiecarui din cei sase factori determinanti este cea din relatia (1.1): in care: m = Contor al factorilor determinanti; m =16; Pm = Punctajul factorului determinant m; ki = Coeficient de unicitate al constructiei. Este de regula egal cu 1, dar poate fi stabilit si supraunitar, maxim 2, in cazul unor constructii avand un caracter deosebit, unic; pi = Punctajul pe care il capata un criteriu asociat (i) in functie de nivelul estimat al influentei criteriului asociat asupra factorului determinant (conform Tabel 2); n = Numarul de criterii asociate unui factor determinant. n = 3;Nota: valoarea punctajului factorului determinant, rezultata din calcul, se rotunjeste in plus la urmatorul numar natural.3. Incadrarea preliminara Incadrarea preliminara a constructiei in categoria de importanta selectata se face pe baza punctajului total obtinut conform relatiei (1.2), prin compararea acestuia cu grupele de valori corespunzatoare categoriilor de importanta, stabilite conform Tabel 3. Categ. de import.Punctajul total Exceptionala (A) 30 Deosebita (B)18 29 Normala (C)6 17 Redusa (D) 54. Analiza globala si definitivarea categoriei de importanta In urma incadrarii preliminare se procedeaza la o reexaminare a aprecierilor privind categoriilor asociate factorilor determinanti si a motivarii acestora in forma scrisa. In urma acestui demers se stabileste definitiv categoria de importanta astfel:-definitivarea incadrarii preliminare: in cazul in care aceasta se dovedeste adecvata;-modificarea incadrarii preliminare: pe baza unor motivatii pertinente. IMPORTANT: Categoria de importanta stabilita definitiv pentru o constructie va fi consemnata in forma scrisa cu precizarea urmatoarelor:-punctajul acordat, pentru fiecare criteriu asociat;-ponderea factorilor determinanti;-mentionarea succinta a motivatiilor privind aplicarea unui coeficient supraunitar de unicitate, sau alte considerente avute in vedere. VERIFICAREA PROIECTELOR, EXPERTIZAREA PROIECTELOR, A LUCRRILOR I A CONSTRUCIILOR I VERIFICAREA EXECUIEI LUCRRILOR Verificarea proiectelor, expertizarea tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor i a construciilor i verificarea executiei lucrarilor privind respectarea cerinelor prevzute de Legea 10/1995 a calitatii in constructii reprezint o component a sistemului calitii n construcii, i se efectueaz de ctre specialiti cu activitate n construcii, atestai tehnico-profesional de ctre comisii organizate de Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului (Actualmente Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului), si de catre Inspectoratul de Stat in Constructii (pentru Diriginti de santier). Prevederile sunt obligatorii pentru persoanele fizice i juridice din ar i din strintate, care i desfoar activitatea n domeniul construciilor pe teritoriul Romniei. Verificarea i expertizarea tehnic de calitate a proiectelor, execuiei lucrrilor i a construciilor se efectueaz de ctre specialiti atestai, att la lucrrile noi, ct i la lucrrile de modernizare, modificare, transformare, consolidare, de reparaii i mbuntire a terenului de fundare, cu excepia celor prevzute la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/1995. Construciile pentru organizare de antier care, dup terminarea lucrrilor de baz, vor fi folosite n continuare drept construcii definitive n diferite scopuri (locuine, hoteluri, ateliere etc.) se supun prevederilor actelor normative de mai sus. Verificarea tehnic de calitate a proiectelor Verificarea tehnic de calitate a proiectelor se face de catre specialiti verificatori de proiecte atestai si are ca scop realizarea unor construcii care s corespund calitativ cel puin unor niveluri minime de performan prevzute n Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile ulterioare.Premiza = respectarea reglementrile tehnice n vigoare la data elaborrii proiectelorVerificarea tehnic de calitate a proiectelor se face pentru cerinele esentiale stabilite prin lege, difereniat n funcie de categoria de importan a construciei. Pentru aceasta, in functie de categoria de importanta a constructiei, proiectanii vor preciza n proiectele pe care le elaboreaz cerinele pe care acestea trebuie s le ndeplineasc, si pentru care investitorul va trebui sa asigura verificarea proiectului. Observatii:Verificarea la cerina "Rezisten i stabilitate" este obligatorie pentru toate construciile, cu excepia prevzut la art. 2 alin. 2 din Lege.Indiferent de categoria de importanta a constructiei este obligatorie verificarea la toate cerintele pentru: cladiri de locuit cu peste P+1 etaje, cladiri de invatamant, sanatate, turism sau care adapostesc aglomerari de persoane; constructii industriale in care se desfasoara procese tehnologice sau se depoziteaza substante ce pot pune in pericol sanatatea personalului propriu sau a colectivitatilor invecinate.Pentru constructiile la care respectarea uneia sau mai multor cerinte nu este relevanta pentru asigurarea calitatii , situatie mentionata in memoriul proiectului, nu se va face verificarea respectivelor cerinte. In cazul unor lucrari speciale de fundatii sau de infrastructura (fundarea pe terenuri sensibile la nmuiere, terenuri argiloase cu contracii i umflri mari, pmnturi lichefiabile etc.), proiectanii de structuri vor prevedea n documentaii verificarea la cerina Af, inclusiv verificarea studiului geotehnic, acolo unde consider c este cazul, ori reglementarile tehnice o impun (Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii indicativ NP 074 din 2007); Documentaiile tehnice aferente investiiilor pentru care autoritatea competent pentru protecia mediului a evaluat efectele asupra mediului i a emis actul administrativ se verific n mod obligatoriu pentru cerina esenial de calitate D "igien, sntate i mediu (Art. 7, pct. 21 din Legea 50/1991, cu completari si modificari ulterioare, privind autorizarea lucrarilor de constructii);Documentaiile tehnice pentru reabilitarea termic a cldirilor se verific n mod obligatoriu pentru cerina esenial de calitate E "economie de energie i izolare termic" (Art. 7, pct. 23 din Legea 50/1991, cu completari si modificari ulterioare, privind autorizarea lucrarilor de constructii); In situatia in care o constructie este depistata a fi realizata fara autorizatie de construire dar intruneste conditiile urbanistice de integrare in cadrul construit preexistent, autoritatea administratiei publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizatii de construire in vederea intrarii in legalitate, in coroborare cu luarea masurilor legale care se impun, numai in baza concluziilor unui referat de expertiza tehnica pentru cerinta esentiala de calitate A "rezistenta mecanica si stabilitate" privind starea structurii de rezistenta in stadiul fizic in care se afla constructia, precum si pentru cerinta esentiala de calitate C "securitatea la incendiu" (Art. 56, alin. 3, din Norme Metodologice de aplicare a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii).

Aspecte procedurale legate de verificarea proiectelor de constructii si instalatii Sunt supuse verificrii tehnice: studiul geotehnic atunci cand Normativul privind documentatiile geotehnice pentru constructii indicativ NP 074 o impune (ca parte componenta a proiectului Tehnic);documentaia tehnic de proiectare necesar obinerii autorizaiei de construire; documentaiile tehnice (P.Th.) i detaliile de execuie (D.D.E.) sub form de plane, breviare de calcul, caiete de sarcini, necesare pentru constatarea respectrii cerinelor impuse de lege.

Aplicarea stampilei verificatorului de proiecte atestat pe documentatia pentru obtinerea autorizatiei de construire (D.T.A.C.) nu exonereaza pe investitor de a prezenta pentru verificare documentatia in fazele mai avansate de proiectare (P.Th. si D.D.E.). Acest lucru este confirmat si de prevederile art. 7 al Legii 50/1991 privid autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificari si completari, care prevede ca executarea lucrrilor de construcii se poate face numai pe baza proiectului tehnic i a detaliilor de execuie. Proiectantul, proprietarul, investitorul sau administratorul mpreun cu executantul rspund, potrivit legii, pentru supunerea la verificare a ntregului proiect i pentru modificrile efectuate fr acceptul verificatorului tehnic, dac prin acestea se afecteaz calitatea construciei. Rezulta deci ca si eventualele mici modificari ale proiectului (stipulate prin Dispozitii de santier) survenite pe parcursul executiei, trebuiesc supuse verificarii tehnice.

n proiectul de arhitectur nu se supun verificrii: concepia de arhitectur,principiile de compoziie, partiurile, soluiile volumetrice i estetice stabilite de arhitect n acord cu proiectantul structurii de rezistenVerificatorul tehnic atestat nu poate tampila (verifica) proiectele ntocmite de el sau la a cror elaborare a participat. Poate insa sa verifice proiecte elaborate de firma din care face parte, cu conditia sa nu fi participat la realizarea lor. Poate deasemenea acorda consultanta pe parcursul elaborarii unui proiect.Verificarea unui proiect se incheie cu:referatul de verificare intocmit, semnat si stampilat de verificator elaborat in urma consultarii si parcurgerii listei minimale de control;stampilarea notelor de calcul si a listing-urilor de la calculator;- stampilarea tuturor planselor proiectului si a memoriului tehnic (memoriu general si memorii pe specialitati). Eventualele litigii dintre verificatorul tehnic atestat i proiectant pot fi rezolvate de ctre un expert tehnic de calitate, angajat de investitor.

Decizia expertului este obligatorie pentru ambele pri, iar rspunderea revine acestuia. Aspecte procedurale legate de atestarea verificatorilor de proiectePot solicita atestarea ca verificatori de proiecte sau experi tehnici inginerii constructori, inginerii geologi, arhitecii, inginerii de instalaii pentru construcii, inginerii cu specialitatea petrol i gaze i inginerii cu pregtire similar inginerilor de instalaii pentru construcii, cu experien i vechime n profesie;Inginerii constructori pot fi atestai pentru cerinele de calitate A i B, n unul sau mai multe domenii (A1-A9, Af, B1-B9), iar pentru cerinele C, D, E, F pot fi atestai n toate domeniile;Arhitecii pot fi atestai n aceleai condiii ca i inginerii constructori, mai puin la cerina esenial A - rezisten i stabilitate;Inginerii geologi pot fi atestai numai pentru cerina de calitate Af n toate domeniile;

Una din condiiile de baza pe care trebuie s le ndeplineasc un specialist verificator de proiecte este de a fi desfurat o activitate de proiectare ca inginer constructor, de instalaii sau arhitect de cel puin 8 ani n construcii sau instalaii aferente, n domeniul i specialitatea solicitate, sau 4 ani activitate n proiectare i 8 ani vechime ca verificator n cadrul unor organisme de stat abilitate n acest sens, precizat n memoriul de activitate; Expertizarea tehnic de calitate a proiectelor i a construciilor Expertizarea tehnic de calitate este o activitate complex care cuprinde, dup caz, cercetri, experimentri sau ncercri, studii, relevee, analize i evaluri necesare pentru cunoaterea strii tehnice a unei construcii existente sau a modului n care un proiect respect cerinele prevzute de lege, n vederea fundamentrii msurilor de intervenie. Expertizarea se face de catre experi tehnici de calitate, atestai, in urmatoarele situatii:

rezolvarea unor situaii care intervin la construciile existente, cum ar fi: n cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, aciunilor umane sau activitii tehnologice;n vederea determinrii, n orice stadiu, a strii tehnice a construciei pentru evaluarea capacitii ei de satisfacere a cerinelor conform legii;n vederea fundamentarii unei decizii de interventie asupra constructiei (modificare, extindere, transformare, reabilitare, etc); rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnic a unor proiecte sau a execuiei unor lucrri de construcii. Expertul tehnic de calitate, atestat, va analiza, dup caz: condiiile de amplasament i de exploatare a construciei; starea construciei care se supune expertizei tehnice de calitate; documentele care au stat la baza realizrii construciei n fazele de proiectare, execuie i exploatare; prevederile din reglementrile tehnice care au stat la baza realizrii construciei ori a lucrarilor de constructii i cele n vigoare la data efecturii expertizei tehnice de calitate.

Pe baza informatiilor la care face apel, expertul tehnic atestat elaboreaz raportul de expertiz tehnic de calitate cuprinznd soluii i msuri care se impun pentru fundamentarea tehnic i economic a deciziei de intervenie ce se nsuete de ctre proprietarii sau administratorii construciilor i, dup caz, de ctre investitor.

Proiectul ntocmit pe baza raportului de expertiz tehnic de calitate trebuie nsuit de ctre autorul acestuia (expertul tehnic), din punct de vedere al respectrii soluiilor i a msurilor propuse. Aspecte procedurale legate de atestarea expertilor tehniciAtestarea tehnico-profesional a experilor tehnici se face pentru aceleasi cerine eseniale A, B, C, D, E, F, si domenii de construcii precum i specialiti de instalaii, ca in cazul verificatorilor de proiecte.Expertul tehnic cu calitatea trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

a) s fie inginer constructor, inginer geolog, inginer de instalaii, inginer n specialitatea petrol i gaze sau arhitect; inginerul constructor, arhitectul i inginerul de instalaii trebuie s aib activitate n domeniul pentru care solicit atestarea i o vechime minim de 14 ani n proiectare, cercetare, execuie, nvmnt superior, din care, obligatoriu, activitatea de proiectare s fie de minimum 4 ani; inginerul geolog trebuie s aib activitate n domeniul rezistenei i stabilitii terenului de fundare a construciilor i a masivelor de pmnt i o vechime minim de 14 ani n proiectare, cercetare, execuie, nvmnt superior, din care, obligatoriu, activitatea de proiectare s fie de minimum 4 ani. 5.3.Asigurarea si controlul calitii execuiei lucrrilor de constructii de catre executanti Potrivit prevederilor legale (Legea 10/1995), agenii economici care execut lucrri de construcii asigur nivelul de calitate corespunztor cerinelor eseniale, prin personalul propriu i prin responsabili tehnici cu execuia atestai, precum i printr-un sistem propriu (de asigurare si control/management al calitatii). Obligatiile Responsabililor tehnici cu execuia atestai: s admit execuia lucrrilor de construcii numai pe baza proiectelor i a detaliilor de execuie verificate de specialiti verificatori de proiecte atestai; s verifice i s avizeze fiele i proiectele tehnologice de execuie, procedurile de realizare a lucrrilor, planurile de verificare a execuiei, proiectele de organizare a execuiei lucrrilor, precum i programele de realizare a construciilor;s opreasc execuia lucrrilor de construcii n cazul n care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuie i s permit reluarea lucrrilor numai dup remedierea acestoras ntocmeasc i s in la zi un registru de eviden a lucrrilor de construcii pe care le coordoneaz tehnic i de care rspund; s pun la dispoziia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea respectrii prevederilor legale cu privire la calitatea in constructii. Pentru a putea fi atestat, responsabilul tehnic cu execuia trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie inginer sau subinginer constructor, absolvent al unui institut sau al unei faculti de construcii, arhitect sau conductor arhitect, absolvent al unei faculti de arhitectur;s fi desfurat o activitate de execuie de cel puin 8 ani n domeniul solicitat pentru atestare sau nrudit cu acesta, ori 4 ani vechime n execuie i 8 ani vechime n activitatea de control al calitii, precizat n memoriul de activitate;s cunoasc prevederile reglementrilor n vigoare privind calitatea n construcii, referitoare la execuia lucrrilor. 5.4.Verificarea calitii execuiei lucrrilor de constructii de catre investitori Verificarea calitatii executiei constructilor este obligatorie si se efectueaza de catre investitori prin diriginti de santier sau prin agenti economici de consultanta specializati (Art.13-L10/1995). Actul normativ care reglementeaza atributiile, modalitatea de atestare, precum si alte aspecte legate de activitatea dirigintilor de santier este Ordinul nr. 154/2010 al Inspectorului General de Stat al I.S.C. pentru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginilor de antier. Dirigintele de santier este o persoan fizic autorizata, angajat de ctre investitor sau de ctre operatori economici de consultan specializai, cu obligaii privind asigurarea verificrii execuiei corecte a lucrrilor de construcii, pe tot parcursul lucrrilor. Desemnarea de catre investitori a dirigintilor de santier este obligatorie, pentru toate lucrrile de construcii precizate la art. 3 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat, cu modificrile ulterioare, coroborat cu prevederile art. 2 din Legea 10/1995 a calitatii in constructii. Poate solicita autorizarea n calitate de diriginte de antier titularul unei diplome de inginer n una dintre specializrile menionate n tabelul ........., dac ndeplinete condiia de experien profesional n domeniul execuiei construciilor Obligatiile Dirigintilor de santier Pe langa obligatiile generale mentionate la capitolul 3, dirintii de santier au urmatoarele obligatii care le detaliaza si completeaza pe cele generale: A. Premergator inceperii lucrarilor - Verificarea existenei autorizaiei de construire, precum i a ndeplinirii condiiilor legale cu privire la ncadrarea n termenele de valabilitate; - Verificarea concordanei dintre prevederile autorizaiei i ale proiectului; - Preluarea amplasamentului i a reperelor de nivelment i predarea acestora executantului, libere de orice sarcin; - Participarea mpreun cu proiectantul i cu executantul la trasarea general a construciei i la stabilirea bornelor de reper; - Predarea ctre executant a terenului rezervat pentru organizarea de antier; - Studierea proiectului, a caietelor de sarcini, a tehnologiilor i a procedurilor prevzute pentru realizarea construciilor; - Verificarea existenei tuturor pieselor scrise i desenate, corelarea acestora, respectarea reglementrilor cu privire la verificarea proiectelor de ctre verificatori atestai i existena vizei expertului tehnic atestat, acolo unde este cazul; - Verificarea existenei programului de faze determinante, vizat de Inspectoratul de Stat n Construcii - I.S.C.; - Verificarea existenei i valabilitii tuturor avizelor, acordurilor, precum i a modului de preluare a condiiilor impuse de acestea n proiect; - Verificarea existenei i respectarea "Planului calitii" i a procedurilor/instruciunilor tehnice pentru lucrarea respectiv;B. In timpul executarii lucrarilor Verificarea existenei documentelor cu privire la calitatea produselor pentru construcii, respectiv corespondena calitii acestora cu prevederile cuprinse n proiecte; Interzicerea utilizrii produselor pentru construcii fr certificate de conformitate, declaraie de conformitate ori fr agrement tehnic (pentru produse, procedee i echipamente noi); Urmrirea realizrii construciei n conformitate cu prevederile proiectelor, caietelor de sarcini i ale reglementrilor tehnice n vigoare; Verificarea respectrii tehnologiilor de execuie, aplicarea corect a acestora n vederea asigurrii nivelului calitativ prevzut n documentaia tehnic i n reglementrile tehnice;Interzicerea executrii de lucrri de ctre personal necalificat;Participarea la verificarea lucrrilor ajunse n faze determinante; Efectuarea verificrilor prevzute n reglementrile tehnice i semnarea documentelor ntocmite ca urmare a verificrilor, respectiv procese-verbale n faze determinante, procese-verbale de recepie calitativ a lucrrilor ce devin ascunse etc. Interzicerea utilizrii de produse, procedee i echipamente noi neagrementate tehnic; Asistarea la prelevarea probelor de la locul de punere n oper;Transmiterea ctre proiectant, prin intermediul investitorului, a sesizrilor proprii sau ale participanilor la realizarea construciei privind neconformitile constatate pe parcursul execuiei; Informarea operativ a investitorul privind deficienele de ordin calitativ constatate, n vederea dispunerii de msuri; Urmrirea respectrii de ctre executant a dispoziiilor i/sau a msurilor dispuse de proiectant/de organele abilitate;Preluarea documentelor de la constructor i proiectant i completarea crii tehnice a construciei cu toate documentele prevzute de reglementrile legale;Urmrirea dezafectrii lucrrilor de organizare de antier i predarea terenului deintorului acestuia; C. Cu ocazia Receptiei lucrarilor de constructii Asigurarea secretariatului recepiei la terminarea lucrrilor i ntocmirea actelor de recepie; Urmrirea soluionrii obieciilor cuprinse n anexele la procesul-verbal de recepie la terminarea lucrrilor i ndeplinirii recomandrilor comisiei de recepie;Predarea ctre investitor a actelor de recepie i a crii tehnice a construciei, dup efectuarea recepiei finale. Aceste obligaii nu sunt limitative, dirigintele de antier putnd participa n calitate de reprezentant al investitorului n toate fazele privind realizarea construciilor, n limitele atribuiilor stabilite prin reglementrile tehnice n construcii. Diriginii de antier rspund, potrivit legii, n cazul nendeplinirii obligaiilor ce le revin, precum i n cazul neasigurrii din culpa lor a realizrii nivelului calitativ al lucrrilor prevzut n proiecte, caiete de sarcini, n reglementrile tehnice n construcii. 6. VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI A CONSTRUCTIILORVerificarea calitii lucrrilor de constructii si instalatii aferente, precum si receptionarea acestora se face n scopul confirmrii corespondenei acestora cu proiectul si cu reglementarile tehnice in vigoare, n limitele indicatorilor de calitate i a abaterilor admisibile, prevzute de acestea. Dispoziiile de antier, date de beneficiar i proiectant cu respectarea normelor legale n vigoare au aceeai putere ca i proiectul de execuie, din punct de vedere al verificrilor de efectuat. Receptie = operatia de luare in primire a unui material sau a unei lucrari, pe baza verificarii lor calitative si cantitative. Analog, verificarea calitii lucrrilor de constructii de orice categorie i instalaii aferente acestora si receptia acestora se efectueaz att la lucrri noi, ct i la interveniile n timp asupra construciilor existente (reparaii capitale, consolidri, modificri, modernizri, extinderi etc.) i se realizeaz n trei mari etape: a) pe parcursul executarii lucrarilor;b) la terminarea lucrrilor;c) dupa expirarea perioadei de garanieProcedee de verificare si receptie In funcie de momentul efecturii verificrilor, acestea se vor face potrivit urmatoarelor procedee de verificare si receptie: a) Determinarea prin msurtori a corespondenei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct de vedere al poziiilor, dimensiunilor i modului de rezemare;b) Existena documentelor de atestare a calitii materialelor, semiprefabricatelor, prefabricatelor i aparatelor utilizate ;c) Efectuarea ncercrilor i probelor impuse de proiecte i prescripiile tehnice i ntocmirea documentelor cu rezultatele acestora precum i a proceselor verbale de lucrri ascunse;d) Examinarea existenei i coninutului documentaiei i proceselor verbale menionate mai sus precum i a sintezelor i concluziilor acestora ;e) Verificarea direct prin sondaj i efectuarea de ncercri suplimentare n vederea formrii convingerii organelor de control i comisiilor de recepie asupra corectitudinii i valabilitii documentelor ncheiate anterior. Frecvenele verificrilor sunt menionate n prescripiile tehnice specifice i n Normativul C 56/1985. In cazuri speciale, proiectantul poate prevedea mrirea acestor frecvene. n toate cazurile n care vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizual sau ncercare efectuat pe parcurs, referitoare la rezistena mecanica si stabilitate sau funcionalitatea lucrrilor, depete n sens defavorabil abaterile admisibile, prevzute n proiecte sau n prescripiile tehnice, decizia asupra continurii lucrrilor nu va putea fi luata dect pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului. Este cu desvrire interzis a se proceda la executarea de lucrri, care s nglobeze sau s ascund defecte ale structurilor de rezisten sau care s mpiedice accesul i repararea corect sau consolidarea acestora. Receptia lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora Recepia constituie o component a sistemului calitii n construcii i este actul prin care investitorul declar c accept, preia lucrarea cu sau fr rezerve i c aceasta poate fi dat n folosin. Prin actul de recepie se certific faptul c executantul i-a ndeplinit obligaiile n conformitate cu prevederile contractului i ale documentaiei de execuie. Pentru lucrrile de construcii i instalaii aferente acestora, indiferent de sursa de finanare, de forma de proprietate sau de destinaie, recepiile se vor organiza de ctre ordonatorii de credite sau proprietari, care, n sensul prezentului regulament, au calitatea de investitori. Investitorul este persoana fizic sau juridic care finanteaza lucrarile, ncheie contractul de executare de lucrri de construcii, urmrete ndeplinirea lui i preia lucrarea. Executantul este partea contractant care realizeaz lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, dac lucrarea este realizat printr-o asociere. Persoanele fizice i juridice care realizeaz lucrri de construcii (n condiiile Legii 50/1991 + Legii 10/1995) au obligaia de a executa integral lucrrile pn la termenul prevzut n autorizaie. Lucrrile de construcii autorizate se consider finalizate dac s-au realizat toate elementele prevzute n autorizaie i dac s-a efectuat recepia la terminarea lucrrilor. Efectuarea recepiei la terminarea lucrrilor este obligatorie pentru toate tipurile de construcii autorizate, inclusiv n situaia realizrii acestor lucrri n regie proprie. Recepia la terminarea lucrrilor se face cu participarea reprezentantului administraiei publice, desemnat de emitentul autorizaiei de construire.Construciile executate fr autorizaie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum i cele care nu au efectuat recepia la terminarea lucrrilor, nu se consider finalizate i nu pot fi intabulate n cartea funciar. n aceast situaie se aplic n continuare sanciunile prevzute de lege. Recepia se poate face prin acordul prilor sau, n cazul cnd prile nu ajung la un acord pentru rezolvarea nenelegerilor ivite cu ocazia ncheierii procesului-verbal de recepie, ele se pot adresa instanei judectoreti competente Recepia la terminarea lucrrilorMetodologia Receptiei la Terminarea LucrarilorExecutantul trebuie s comunice investitorului data terminrii tuturor lucrrilor prevzute n contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a comunicrii va fi transmis de executant i reprezentantului investitorului pe antier (dirigintele de santier). Componenta Comisiei de receptie si a Listei cu invitati la receptieComisiile de recepie pentru construcii i pentru instalaiile aferente acestora se vor numi de ctre investitor i vor fi alctuite din cel puin 5 membri. Dintre acetia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului (altul dacat Dirigintele de santier) i un reprezentant al administraiei publice locale pe teritoriul creia este situat construcia, iar ceilali vor fi specialiti n domeniu. Pentru construciile de importan excepional (categoria A de importanta), avnd n vedere gradul de risc sub aspectul siguranei, destinaia, modul de utilizare, complexitatea i volumul lucrrilor care fac obiectul recepiei, comisiile de recepie vor fi alctuite din cel puin 7 membri, numrul de specialiti fiind de minimum 5.

La recepia cldirilor cu nlimea de peste 28 m, cu sli aglomerate, cu capacitate pentru mai mult de 150 persoane, a hotelurilor, a spitalelor, cminelor pentru copii i btrni sau a altor cldiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure, investitorii sunt obligai ca n comisiile de recepie s includ i o persoan desemnat de inspeciile teritoriale din cadrul Comandamentului trupelor de pompieri i care va fi solicitat n scris de ctre investitor. Comisiile de recepie pentru construcii de locuine parter, parter i un etaj, cu nlimea la corni de maximum 8 metri, cu cel mult 4 apartamente, cu suprafa desfurat de maximum 150 m2, pentru anexele gospodreti ale acestora, precum i pentru construciile provizorii, vor fi alctuite din 2 membri: investitorul sau proprietarul i delegatul administraiei publice locale.

La recepia cldirilor cuprinse n listele de monumente istorice, investitorii sunt obligai ca n comisiile de recepie s includ i o persoan desemnat de ctre comisiile zonale pentru monumente, ansambluri i situri istorice. Proiectantul, n calitate de autor al proiectului construciei, va ntocmi i va prezenta n faa comisiei de recepie punctul su de vedere privind execuia construciei.Comisia de recepie se ntrunete la data, ora i locul fixate, iar preedintele acesteia, numit de investitor, stabilete programul dup care va fi fcut recepia. Comisia de recepie poate funciona numai n prezena a cel puin 2/3 din membrii numii ai acesteia. Hotrrile comisiei se iau cu majoritate simpl. n cazul n care comisia nu se ntrunete n totalitatea ei, preedintele poate fixa, pentru categoriile de lucrri pentru care nu s-au prezentat membrii comisiei, un nou termen n vederea efecturii recepiei, termen ce nu va depi 4 zile lucrtoare de la data fixat iniial. n vederea desfurrii n bune condiii a recepiei, investitorul are obligaia de a pune la dispoziia comisiei de recepie documentaia de execuie, precum i documentele i explicaiile care i sunt necesare. Comisia de recepie examineaz obligatoriu: a) respectarea prevederilor din autorizaia de construire, precum i avizele i condiiile de execuie impuse de autoritile competente; b) executarea lucrrilor n conformitate cu prevederile contractului, ale documentaiei de execuie i ale reglementrilor specifice, cu respectarea exigenelor eseniale, conform legii; c) referatul de prezentare ntocmit de proiectant cu privire la modul n care a fost executat lucrarea. Investitorul va urmri ca aceast activitate s fie cuprins n contractul de proiectare; d) terminarea tuturor lucrrilor prevzute n contractul ncheiat ntre investitor i executant i n documentaia anex la contract. n cazurile n care exist dubii asupra nscrisurilor din documentele crii tehnice a construciei, comisia poate cere expertize, alte documente, ncercri suplimentare, probe i alte teste; valoarea declarat a investiiei.

Examinarea se efectueaz n toate cazurile prin cercetarea vizual a construciei i analizarea documentelor coninute n cartea tehnic a construciei. La terminarea examinrii, comisia va consemna observaiile i concluziile n procesul-verbal de recepie, care va cuprinde obligatoriu valoarea declarat a investiiei, al crui model este prezentat n anexa nr. 1 la regulament, i l va nainta n termen de 3 zile lucrtoare investitorului mpreun cu recomandarea de admitere, cu sau fr obiecii, a recepiei, amnarea sau respingerea ei. Comisia de recepie recomand admiterea recepiei n cazul n care nu exist obiecii sau cele care s-au consemnat nu sunt de natur s afecteze utilizarea lucrrii conform destinaiei sale.Comisia de recepie recomand amnarea recepiei cnd:se constat lipsa sau neterminarea unor lucrri ce afecteaz sigurana n exploatare a construciei din punct de vedere al exigenelor eseniale; construcia prezint vicii a cror remediere este de durat i care, dac nu ar fi fcute, ar diminua considerabil utilitatea lucrrii; exist n mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrrilor i este nevoie de ncercri de orice fel pentru a le clarifica. Comisia de recepie recomand respingerea recepiei dac se constat vicii care nu pot fi nlturate i care prin natura lor mpiedic realizarea uneia sau a mai multor exigene eseniale, caz n care se impun expertize, reproiectri, refaceri de lucrri etc. Absena executantului de la recepie nu constituie motiv pentru amnarea i/sau anularea actului de recepie. n cazul n care executantul nu se prezint la recepie, investitorul poate solicita asisten pentru recepie unui expert tehnic neutru atestat, care s consemneze, separat de procesul-verbal, starea de fapt constatat. Situaiile de absen a unor persoane sau delegai convocai vor fi consemnate n procesul-verbal de recepie. Preedintele comisiei de recepie va prezenta investitorului procesul-verbal de recepie cu observaiile participanilor i cu recomandarea comisiei. Pe baza procesului-verbal de recepie, investitorul hotrte admiterea, amnarea sau respingerea recepiei i notific hotrrea sa n interval de 3 zile lucrtoare executantului, mpreun cu un exemplar din procesul-verbal. n cazul n care admiterea recepiei se face cu obiecii, n procesul-verbal de recepie se vor indica n mod expres acele lipsuri care trebuie s fie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul, dar ele nu vor depi, de regul, 90 de zile calendaristice de la data recepiei dac, datorit condiiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen. Dac executantul nu-i ndeplinete obligaiile dup trecerea termenului de remediere convenit, investitorul l va soma n acest sens, iar dac executantul nu d curs somaiei, investitorul este n drept s execute remedierile pe cheltuiala i riscul executantului n culp i s pretind plata prejudiciului produs. Refuzul executantului de a semna procesul-verbal de recepie se consemneaz n cadrul acestuia. Dup executarea remedierilor, executantul va cere n scris investitorului anularea obieciilor. Dac, n decurs de 30 de zile calendaristice de la data cererii executantului, investitorul nu anuleaz obieciile, se recurge la procedura de arbitraj, dac ea a fost prevzut n contract i, n cazul rmnerii n dezacord, poate s-l acioneze la instana judectoreasc competentData recepiei este cea a ncheierii de ctre comisia de recepie a procesului-verbal de recepie a lucrrilor, cu sau fr obiecii, dupa care investitorul preia lucrarea, n afara cazului n care recepia este amnat sau respins. Dup acceptarea recepiei de ctre investitor cu sau fr obiecii, acesta nu mai poate emite alte solicitri de remedieri de lucrri, penalizri, diminuri de valori i altele asemenea, dect cele consemnate n procesul-verbal de recepie. Fac excepie viciile ascunse descoperite n termenul stabilit conform legii. n cazul n care investitorul solicit preluarea unei pri din lucrare nainte de terminarea ntregii lucrri prevzute n contract, se va ncheia un proces-verbal de predare-primire ntre executant i investitor, n care se va consemna starea prii de lucrare n cauz, msurile de conservare, precum i cele de protecie reciproc a desfurrii activitii celor dou pri. Toate riscurile i pericolele pentru partea preluat trec temporar asupra investitorului, cu excepia viciilor ascunse i a celor decurgnd din executarea necorespunztoare. Recepia finalRecepia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garanie. Perioada de garanie este cea prevzut n contract. La recepia final particip: investitorul; comisia de recepie numit de investitor; proiectantul lucrrii; executantul. Comisia de recepie final se ntrunete la data, ora i locul fixate i examineaz urmtoarele: procesele-verbale de recepie la terminarea lucrrilor; finalizarea lucrrilor cerute de "recepia de la terminarea lucrrilor"; referatul investitorului privind comportarea construciilor i instalaiilor aferente n exploatare pe perioada de garanie, inclusiv viciile aferente i remedierea lor. Comisia de recepie poate cere, n cazuri foarte bine justificate i/sau n cazul apariiei unor vicii, efectuarea de ncercri i expertize. La terminarea recepiei comisia de recepie final i va consemna observaiile i concluziile n procesul-verbal de recepie final, pe care-l va nainta investitorului, n termen de 3 zile lucrtoare mpreun cu recomandarea de admitere, cu sau fr obiecii, a recepiei, de amnare sau de respingere a ei. n cazul n care comisia de recepie final recomand admiterea cu obiecii, amnarea sau respingerea recepiei, ea va trebui s propun msuri pentru nlturarea neregulilor semnalate. Comisia de recepie final recomand respingerea recepiei finale n cazul n care nu se respect una sau mai multe dintre exigenele eseniale. Lucrarea a crei recepie final a fost respins va fi pus n stare de conservare prin grija i pe cheltuial investitorului, iar utilizarea ei va fi interzis. Investitorul se va putea ndrepta pentru recuperarea pagubelor mpotriva factorilor implicai n executarea construciei, vinovai de viciile constatate cu ocazia recepiei, ct i pentru nefuncionarea construciilor i/sau a instalaiilor aferente acestora. Investitorul hotrte admiterea recepiei pe baza recomandrii comisiei de recepie final i notific executantului hotrrea sa n termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei din procesul-verbal de recepie final. Data recepiei finale este data notificrii de ctre investitor a hotrrii sale. Procesele-verbale de recepie la terminarea lucrrilor se difuzeaz prin grija investitorului: executantului; proiectantului; organului administraiei publice locale, emitent al autorizaiei de construire; organului administraiei financiare locale. Procesele-verbale de recepie final se difuzeaz prin grija investitorului: organului administraiei publice locale, emitent al autorizaiei de construire; executantului. Cartea tehnic a construciei,se pstreaz de investitor pe toat durata existenei construciei. CARTEA TEHNIC A CONSTRUCIEICENTRALIZATORUL pieselor cuprinse n cartea tehnic a construciei Fia de date sintetice. Capitolul A*): Documentaia privind proiectarea. Capitolul B*): Documentaia privind execuia. Capitolul C*): Documentaia privind recepia. Capitolul D*): Documentaia privind exploatarea, repararea, ntreinerea i urmrirea comportrii n timp. Jurnalul evenimentelor. . URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR, INTERVENTII IN TIMP ASUPRA ACESTORA siPOST UTILIZAREA CONSTRUCTIILORUrmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, alaturi de interveniile n timp asupra acestora - a noua componenta a sistemului calitatii in constructii, Postutilizarea constructiilor - cea de-a zecea, asa cum acesta este definit de catre Legea 10/1995 a calitatii in constructii. Aceste activitati se desfasoara prin grija proprietarului, pe toata durata de existenta a constructiilor, pentru toate categoriile de constructii supuse Legii 10/1995 a calitatii in constructii, de catre toti factorii implicati in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor. Obiectul urmririi comportrii n exploatare a construciilor i al interveniilor n timp il reprezinta evaluarea strii tehnice a construciilor i meninerea aptitudinii lor de exploatare pe toat durata de existen a acestora. Urmrirea comportrii n exploatare a construciilor i interveniile n timp reprezint aciuni distincte dar complementare, dupa cum urmeaza: a) urmrirea comportrii n exploatare a construciilor se face n vederea depistrii din timp a unor degradri care conduc la diminuarea aptitudinii de exploatare; b) interveniile n timp asupra construciilor se fac pentru meninerea sau mbuntirea aptitudinii lor de exploatare; Postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si demolare a constructiilor, n condiii de siguran i de recuperare/refolosire eficient a materialelor i a mediului. 7.1. Urmarirea comportarii in timp a construciilor Urmrirea comportrii n timp a construciilor se desfoar pe toat perioada de existenta a construciei ncepnd cu execuia ei i este o activitate sistematic de culegere i valorificare (prin urmtoarele modaliti: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor etc.) a informaiilor rezultate din observare i msurtori asupra unor fenomene i mrimi ce caracterizeaz proprietile construciilor n procesul de interaciune cu mediul ambiant i tehnologic. Scopul urmririi comportrii n timp a construciilor este de a obine informaii n vederea asigurrii aptitudinii construciilor pentru o exploatare normal, evaluarea condiiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor i avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de viei i de degradare a mediului (natural, social, cultural) ct i obinerea de informaii necesare perfecionrii activitii n construcii. Urmrirea comportrii n timp a construciilor cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, si este de dou categorii:urmrire curent; urmrire special.Categoria de urmrire, perioadele la care se realizeaz , parametrii urmrii precum i metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de ctre proiectant sau expert, n funcie de categoria de importan a construciilor i de alte caracteristici ale acestora (precizate si in diferite reglemantari tehnice) i se consemneaz n Jurnalul Evenimentelor care va fi pstrat n Cartea Tehnic a construciei, (care va cuprinde, de asemenea, i rezultatele consemnate ale acestor activiti).

7.1.1. Urmarirea curenta Prevederi generale privind urmarirea curenta a comportarii constructiilorUrmrirea curent - observarea i nregistrarea unor aspecte, fenomene i parametri ce pot semnala modificri ale capacitii construciei de a ndeplini cerinele esentiale stabilite prin proiecte.Urmrirea curent a construciilor se aplic construciilor care fac obiectul L 10/1995 i are un caracter permanent, durata ei coincide cu durata de existen fizic a construciei respective.Urmrirea curent a comportrii construciilor se efectueaz prin examinare vizual direct i dac este cazul (de regula atunci cand o reglementare tehnica o impune) cu mijloace de msurare de uz curent permanent sau temporare.Urmrirea curent a comportrii construciilor se efectueaz n conformitate cu instruciunile de urmrire curent a construciilor prevzute n proiectele de execuie. n cazul construciilor vechi, care nu au instruciuni de urmrire curent, acestea pot fi comandate unei firme de specialitate. Instruciunile de urmrire curent a comportrii vor cuprinde, n mod obligatoriu, urmtoarele:fenomene urmrite prin observaii vizuale sau cu dispozitive simple;zonele de observaie i punctele de msurare;amenajrile necesare pentru dispozitivele de msurare sau observaii (nie, scri de acces, balustrade, platforme etc);programul de msurtori, prelucrri, interpretri;modul de nregistrare i pstrare a datelor;modul de prelucrare primara;modaliti de transmitere a datelor;responsabilitatea lurii de decizii de intervenie;procedura de atenionare i alarmare a populaiei susceptibil de alertat n cazul constatrii posibilitii sau iminenei producerii unei avarii. Urmrirea curent se va efectua la intervale de timp prevzute prin instruciunile de urmrire curent, dar nu mai rar de o dat pe an i n mod obligatoriu dup producerea de evenimente deosebite (seism, inundaii, incendii, explozii, alunecri de teren etc.)Personalul nsrcinat cu efectuarea activitii de urmrire curent, va ntocmi rapoarte ce vor fi menionate n Jurnalul evenimentelor i vor fi incluse n Cartea Tehnic a construciei. n cadrul urmririi curente a construciilor, la apariia unor deteriorri ce se consider c pot afecta rezistena, stabilitatea i durabilitatea construciei proprietarul sau utilizatorul va comanda o inspectare extins asupra construciei respective urmat dac este cazul de o expertiz tehnic. Prevederi generale privind inspectarea extinsa a unei constructiiInspectarea extins are ca obiect o examinare detaliat, din punct de vedere al rezistenei, stabilitii i durabilitii, a tuturor elementelor structurale i nestructurale, a mbinrilor construciei, a zonelor reparate i consolidate anterior, precum i n cazuri speciale a terenului i zonelor adiacente.Aceast activitate se efectueaz n cazuri deosebite privind sigurana i durabilitatea construciilor cum ar fi: deteriorri semnificative semnalate n cadrul activitii de urmrire curent, sau ca masura dispusa de I.S.C.; dup evenimente excepionale asupra construciilor (cutremur, foc, explozii, alunecri de teren etc) i care afecteaz utilizarea construciilor n condiii de siguran; schimbarea destinaiei sau a condiiilor de exploatare a construciei respective. n cadrul inspectrii extinse se utilizeaz dispozitive, aparatur, instrumente, echipamente i metode de ncercare nedistructive i/sau parial distructive. Inspectarea extins se ncheie cu un raport scris n care se cuprind, separat observaiile privind degradrile constatate (tip, cauze, gradul i efectul acestora), msurile necesare a fi luate pentru nlturarea efectelor acestor degradri, precum i, dac este cazul, extinderea msurilor curente (anterioare) de urmrire a comportrii in timp. Raportul se include n Cartea Tehnic a construciei i se vor lua toate msurile pentru execuia eventualelor intervenii, reparaii sau consolidri nscrise n acest raport C Lista de fenomene care trebuie avute in vedere in cursul urmaririi curenteSchimbri n poziia obiectelor de construcie n raport cu mediu