Curs Management

MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

CURS 1ANALIZA S.W.O.T.Strenghts (puteri)–weaknesses (slabiciuni)–opportunities (sanse)–threats(amenintari)- are caracter integrator > se pun in relatie lucruri foarte diferite, analizamulticriteriala >> analiza este foarte greu obiective (depinde de cel ce o face)

folosita de experti.- Analiza swot poate integra toate rezultatele analizelor sectoriale.Rezultatele lortrebuie sa fie integrabile in analiza swot.Ansamblu de componente legete de cel putin o relatie caracteristica=sistemExista un sistem > elemente-relatie-limita-mediu intern-mediu extern

Sistem simplu – o singura relatie caracteristicaSistem complex- mai multe relatii caracteristiceIn raport cu relatiile se pot descoperi subsistemeleME – caracterizat de relatiiMI – toate elementele si relatiile relatia dintre eleDaca relatia se schimba in timp > sistem dinamic daca nu sistem static.Sistem inchis/deschisOrasul este un sistem deschis complex si dinamic.Zona un subsistem al orasului.Un sistem de relatii corespondent unui sistem s.n.STRUCTURA.Ea da informatiidespre sistem si indica starea acestuia.Structura simpla/complexa, statica/dinamica.Proiectul presupune interventii asupra structurii dar si a obiectelor.Pentru a intelege ce se intampla in sistem trebuie cunoscut MEMediu construit si natural.Mediul e caracterizat de factori (agent – ex.apa) si conditii (rezultatul actiunilorfactorilor sau a interactiunii intre factori – ex.ploaie,ceata)Intelegerea celor doua medii este o componenta a analizei SWOT.Orice analiza se face in raport cu scopul (fundamental pt management)Planificare spatiala

- spatiul e prima limita de natura spatiala- are o realitate umana- un oras traieste datorita activitatii economice care este factor de natura aspatiala- intelegerea MI si raportarea la ME- conditiile de economie nationala conduc la conditii de mediu extern

zone sigure/nesigure in functie d grad de saracie, tesut urban omogen/neomogenOcuparea terenului;

- functia=relatie intre teritoriu si activitatea urbana- functionalitate=capacitatea unui spatiu de a permite functiunea (activitate si

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.

http://www.pdfdesk.com


existenta)Relatia dintre activitate si teritoriu (proiect) > scopul e functionalitatea mai bunaMI- calitati si slabiciuni // ME – oportunitati si riscuri (nu se refera la potentialitate cila ceva concret)- analiza ec, soc., cult, ecologica, spatiala >> inventariere >> caracterul locului(calitate sau slabiciune).- lucrurile ce nu plac au nevoie de schimbare >> evolutieDIAGNOSTICUL – integrarea informatiei din analiza SWOT

- caracter de sinteza in putine cuvinte – concluzie sintetica a SWOT

CURS (atelier)Scenariu-if.not-ce se intampla daca nu intervenim asupra unui faptDiagnostic (resurse , timp) viziune

Misiune(obiective strategice) if.not

misiune – descrierea caii prin care se ajunge la viziune- text sintetic ce vizeaza actiunea- se sprijina pe viziune- ansamblu complex de actiuni ce nu se enumera in detaliu- formulare pe baza cunostinte profesionale(metode,tipuri de interventie,

gasirea celui mai scurt drum intre 2 puncte)- trebuie sa cuprinda descrierea scopului si mijl.prin care e atins- trebuie sa fie clara (pentru toti actorii urbani)- trebuie formulata a.i.sa se inteleaga modul in care se constata

progresul catre tinta- trebuie sa fie specifica (sa valorifice caracterul si potentialul zonei)- trebuie sa aiba un caracter de captare- se atinge viziunea prin interventii

restructurare,renovare,reutilizare,reabilitare,restaurare- nu ester detaliata- e cea mai sintetica forma de plan strategic (scopuri - actiuni)

diag,mis,viz – apartin planificarii strategice.Ele au o rel.de feedback ci nu una liniara0 0 0 : 0 0

0 00

*reorientare strategica:alegerea unei alte cai spre viziunemisiunii ii trebuie asociat un set de obiective strategice.

Formularea misiunii planificare strategicaFormularea obiectivelor strategice*obiectiv strategic – tinta (tel).Scopul e diferit de tinta.Scopul detaliaza misiunea

- trebuie sa fie masurabil, foatrte bine definit si plasat exact intimp; scop=goal, obiectiv=objectiv

- o stare catre care tintim si o parte a viziunii- componente ale telului – ob.strat.de etapa- au sens general dar sunt specifice, evaluabile, plasate in etapa in timp

si ele trebuie sa formeze un sistem > sa fie realationate (corelate)relationare = intre unele din elemente exista relatiicorelare = intre toate elementele exista relatiicoordonare = intre toate elementele exista relatii dar si o ordine (clasificare)dependente = conditia de care elementele sunt legate de relatia de dependentainterdependente = depind unele de alteleconditionate = dependenta mai drasticainterconditionare = elementele au o legatura foarte puternica>>conditia de a

atinge un element implica pe a celorlalte




ierarhie = presupune existenta unui element mai importantcoroborare = elementele nu sunt doar interdependente ci un element contribuie

pozitiv la atingerea altuiasinergie – (a+b)>a+b – efectul sumei e mai mare ca suma efectelor >> eficientapoate include interventii in mai multe planurieficacitate = atingerea exact a scopului pe care ni l-am propuseficienta = raport intre efort si rezultat este in favoarea efortului(putem fi eficace fara a fi eficient)

- ob.str.trebuie ierarhizate- evaluabile- exprimabile in scris- clare- coerente- sa acopere integral viziunea

CURS – 21.Problematica generala cu care se confrunta dezvoltarea oraselor - context2.Notiuni de management si planificare strategica – proces si instrument3.Functionarea orasului vazut ca organism – componenta mecanismelorStructura – sistemul relatiilor unui sistemModelare – constr.de reprezentariModel – repartizare a sistemului : model : concrete - abstracte, iconice(semn, chip),simple – complexe, static-dinamicEx:schema – abstracta, functionala, complexa

- imbina scris cu desen- transmite cat mai limpede o structura (sist.de relatii)

relatie – functia – in arhitectura (rel.intre activ.si sp.construit)- in urbanism (teritoriul oras si activitate)- teritorial (grup activ si teritoriu vast)

se poate referi si la relatia intre activitatiorganizatia : grup de indivizi care urmaresc acelasi scop impreuna

- formale (in vederea scopului se constr.in mod formal, isi stabil.reguli)- informale (rel.preexistenta – pot si spontane – iau nastere odata cu

constientizarea scopului)3 tipuri de organizatii:

- 1.orientate spre profit. – au dat nastere managementului- 2.non-profit – (ecologic, social, religios, cultural, profesional,

umanitar) : au la baza valori pentru a caror principii lupta- 3.din sfera administratiei publice – urmaresc scopurile unei

comunitati si funct. pe baza resurselor publice (pt.binele comunitatiipe resursele ei) – reguli diferite (ex:transparenta): definita prin organizarea adm.fie e o parte a acesteia

resursele organizatiilor :- 1.umane - esentiale- 2.materiale – terenuri, materie prima, etc- 3.financiare (caz particular al celor materiale) - versatile- 4.tehnologice (know-how) (tecne=a fabrica, logos=stiinta)

au rol in competitieMANAGEMENT(gestiune) : proces de utilizare a resurselor unei organizatii invederea atingerii unui scop prin folosirea urmatoarelor elemente :

1.planificare, 2.organizare, 3.conducere, 4.controlCa si urbanismul este o arta : subiect – oamenii

Implica creatieO Stiinta include : 1.domeniu exclusiv; 2.teorie (axiome, teoreme)

Validare prin experiment




(a) Aplicand acelasi set de reguli in acelasi set de cond.rezultatul eacelasi

Managementul nu are un domeniu exclusivNici managementul nici urbanismul nu respecta regula (a)Urbanism : ansamblu de practici ce vizeaza orasul ( cum e alcatuit, cum funct. ,starea orasului) printr-un ansamblu de instrumente, strategii, politici.Cf.Francoise Choay : “urbanismul este o incercare”1.probleme cu care se confrunta orasulorase: - forma preponderenta de locuire a omenirii

- fenomen de urbanizare si de concentrare urbana- creaza o tot mai mare parte din belsugul economic (procent din PIB)- se confrunta din ce in ce mai mult cu saracia- ilustreaza f.bine decalajele dintre tari- sunt intense, haotice, solicitante, luxoase,

Orasele mari si cu grad ridicat de urbanizare sunt caracterizate de starea de saracie.Solutionarea problemelor implica sociologi, economisti, etc > tendinte cu influentacovarsitoare asupra societatii > se produc la intalnirea dintre uman – soc – ec –ecologic si capata forme culturale.

CURS – 3Megatendinte: Globalizarea, Restructurarea economica, Progres tehnologic,

Dezvoltarea durabila, Criza statului instarit, Modificari in stilul de viataA.GLOBALIZAREA (PRIMA MEGATENDINTA)

- denumire din ½ sec.IX - Giddeons- procesul a inceput cand omenirea si-a dat seama ca pamantul e rotund(descoperirea Americii, a restului lumii)

- isi are originile in perioada de dupa al II-lea razboi mondial si tine seama de omare schimbare in economia mondialaModelul dezvoltarii economice era acela al acapararii de teritorii(materie prima).In sec XX se trecere de la teritoriu pt.materii prime la nevoia de terit pt piete(ec.de scara)

economia de scara : fabricarea unui nr.mai mare de produse > scade costul peunitatea de produs > creste profitul (atat ca V-C cat si ca q)

Inovatia lui Henry Ford – asamblare pe banda rulanta de multi oameni.Odata avut produsul el trebuie desfacut – presiuni pol.,incurajare schimburicomerciale,cautare interes in contrapartida >> granite transparente.

=> apar produse mai bune,mai rezistente, durabile, performante, eficiente,atractive>>>produsele au o uzura morala mai mare(mai rapida) decat cea fizica.

1.acaparare de noi piete2.micsorarea costului aparitiei unui nou produs – game de produse - modulare (seimbunatatesc/modifica doar o parte din elementele unui produs); se modularizeazasi fabricatia(nu se schimba toate liniile ci doar 2,2)3.fabricarea prod.mai ieftina datorata tehnologiei.> in valoarea produsului ponderea materiei prime incepe sa scada si crestepretul creativitatii al inovatiei.

Scade costul materiei prime dar transportul ei ramane scump >> mutareafortei de munca langa materia prima >> mobilitatea productiei ce se bazeaza pemobilitatea capitalului ce are nevoie de siguranta(legitimand amestecul politicului ineconomic) si de servicii (mobilitate servicii: banci, tehnica informatica, …)

Mobilitatea fortei de munca cu inalt grad de calificare ce necesita si omobilitate a stilului de viata nu ajunge marirea salariului. Globalizarea trece asadardin plan economic in plan social (cu timpul si angajatii locali isi vor dori aceleasiconditii de viata => globalizare sociala <=> se exporta mod de viata).

Conceptia si conducerea (managementul de varf) raman in locul initial.




Globalizarea - acea stare a lumii in care evenimentele care se petrec intr-o parte aglobului e foarte probabil sa aiba drept sursa decizii ce iau loc intr-o alta parte alumii(butterfly effect- papillon).

- proces complex ce se manifesta pe multiple planuri si consta incresterea gradului de interdependenta intre elementele unui sistem global –(ex:extindere corporatii multinationale sau internationale).Produsul soft trece in produs financiarConsecinte asupra orasului:

1.localizare/delocalizare a unor activitati2.varietate si multime de servicii3.conexiunile orasului4.ierarhie globala a orasului d.p.d.v. al rolului pe care-l joaca la nivelulglobului => se vorbeste de un oras global (Friedman si Saskia Sarsen),al lumii: New York, Tokio, Londra

5.Piata financiara, bursa 24h/24h – dematerializarea produsului -dispunere centre financiare

CURS 4PLANIFICAREA STRATEGICAFormularea strategiei –trecerea de la misiune la planurile operationaleComponenta planului strategicanaliza ME,MI >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>1.SWOT > 2.DIAGNOSTIC > 3.VIZIUNE > 4.MISIUNE > 5.SIST DE OB. STRATEGICEPrintre criteriile pe care le dorim de obiectivele dstrategice suntrealism(resurse,timp) si coerenta (masura in care aceste obiective acopera viziunea)- este un proces cunoasterea MI,ME si se formuleaza diagnostic.

Pasii 1,2,3,4 ai planului strategic se revad dupa formulare sistemului deobiective strategice

Pentru asigurarea acoperirii viziunii.Pas 5 – luarea optiunii strategice :

- problema resurselor- timp- revizuire M si V- revizuire MI,ME > riscuri si oportunitati

Fundamentul managementului > prin resursele pe care le am ating scopul.Daca nu>>Se reexamineaza relatiile din obiectivul strategic: restructurare (o alta structura asistemului ).>

• renuntare la un obiectiv,• reformulare obiectiv,• concatenare(inlantuire)• separare obiective

Obiectivele strategice se exrpima in etape in timp si sunt evaluabile>evenimentneprevazut.Schimbarea unui sistem cu un alt sistem se face prin :1.schimbarea relatiilor sau 2.modificarea relatiilor si schimbarea unor ob.




>> substituirea sistemului de obiective strategice cu un altul> luarea optiunilor strategice.Etapa cea mai sensibila > intervine experienta>>> un sistem de obiective strategice ce incape in timp,duce la viziune si curesursele pe care le avem.CONSTITUIREA STRATEGIEI- o strategie e un plan , produs al planificarii strategice.- se face pe termen lung sau mediu- strategia asociaza urmatoarele elemente ala sistemului de ob.strategice

1. directii de actiune2. estimare ca tipuri si evaluare ca si cantitate de resurse necesare

pt.desfasurarea actiunilor3. ordonare in timp a actiunilor4. modele institutionale (structuri capabile sa desfasoare directii de

actiune)5. modalitati de control (in ceea ce priveste procesul de desfasurare a

actiunilor)In evaluarea strategica resursele se compara (estimeaza) pe CLASEDe 3 (scump,mediu,putin) sau de 5 (f.mult,mult,mediu,putin,foarte putin)La GEVER – pt.actiuni > lungi,foarte lungi,medii,scurte,foarte scurteConstruirea strategiei > asocierea de ob.strategice cu sistemul de dir.de actiune.1 2 3 4da1 da2 da3 da4 > nu se valorifica faptul ca ob.str.sunt un sistemO directie de actiune presupune un sistem de actiuni.Se definesc atatea directii de actiune a.i.ele sa formeze un sistem care sa conduca laun sistem de obiective folosind resursele eficient.Obiectivul este o tinta , ostare,definite prin adjective subordonate cu rol atributiv.Obiectivul nu este oactiune.Depaseste verbele substantivizate.Functionalitatea urb.e caract.de obiective majore/strategice/subobiectiveCu cat ma apropii de V,M, am elemente mai putine dar mai specifice > economie azonei dezvoltata pe subzone.Relatii intre – directiile de actiune si intre acestea si obiectivele strategice.Sistemului de ob.str ii asociem un sist.de directii de actiune(model).O directie de actiune este un ansamblu de actiuni ce:- se conditioneaza unele pe altele- se succed- utilizeaza acelasi gen de resurseClasificarea directiilor de actiune dupa :

1. nr.de ob la care duce (duc la un ob.sau la mai multe ob.)2. costul in resurse (mai scumpe sau mai ieftine)3. durata de actiune (mai scurta sau mai lunga )4. importanta directiei de actiune (mai imp.sau mai putin imp.)5. consumul de resurse (financiare si tehnologice)

Directiile de actiune poate avea asupra unui ob. – un aport major- un aport minor

Pot contribui la mai multe ob.decisive > contributie minora (resursele nu sunteficient folosite) /majoraObiectiv impartit=ob.atins de mai multe directii de actiune (daca e rezult.mamimultor dir.de act.imp.)Ex.: directie de actiune : elaborarea sist.semne de circulatie : organizarea traficuluiin ceea ce priveste un sist.de sensuri uniceCirculatie segregata>obiectiv.Reteaua stradala e suportul activitatii urbane.Ea se poate modifica pentru : trafic

Mai buna utilizare a soluluiIngustarea strazii – alei pietonale,plantare pomi




CURS 52.RESTRUCTURAREA ECONOMICA (A II-A MEGATENDINTA)- regandirea tuturor relatiilor ce implica o schimbare- 1973, criza petrol – sua dezastru, japonia profita(automobile ce consuma putin) –cumparatori atenti => atentie la optiunile consumatorilor- Romania: carbunele e subventionat 94%- scade predictibilitatea- ex.de restructurare economica :trecere de la economie detinuta de stat la oeconomie de piata- reasezarea relatiilor intre economii stimulate / ingreunate de puterea economica(companiile nationale)- este o componenta importanta a schimbarilorRestructurarea economica = reasezarea relatiilor dintre activitati.3.PROGRESUL TEHNOLOGIC (A III-A MEGATENDINTA)Progresul tehnologic– grabeste uzura morala a produsului– au fost inventate produse mai bune– segmentarea productiei (modularizare) pentru a face fata uzurii morale a

produsului => game de produse , schimbari introduse treptat- tehnologia este domeniul in care creativitatea devine din ce in ce mai bine platita

=> mutatie in materie de valoare intre teren si casa la linia de productie (maiscumpa); ex:cost linie Fuji > costul terenului.

Ne intereseaza influentele progresului tehnologic in :1. Transport (mai mult, mai ieftin, mai repede)2. IT – Tehnologia informatiei

1. PROGRESUL TEHNOLOGIC IN TRANSPORTURISe transporta mai mult(organizare),mai repede, mai ieftin, mai sigur, mai eficientMai ieftin > datorita tehnologiei si faptului ca se transporta mai mult.Exista transport nautic, pe cale ferata …- azi se transporta mai putin minereu de FE > se prelucreaza la locul de extractieMai eficient > cost plus viata produselor finaleProduse transportabile in containere (containerizarea transporturilor) > schimbareatipului de transport > scurteaza timpul de transport > creste importanta nodurilorintermodale.Tehnologia permite trierea.Eficienta > repartizarea containerelor.Costurile de transport sunt mari sau foarte mari > avand in vedere faptul caeconomia nu mai creste ca in anii 60-70 tarile nu isi mai permit sa creeze sisteme detransport.Progresul tehnologic > preformante, gestiuneTransporturi alternative- orasele constata ca potentialul de dezvoltare il au zonele portuare, aeroportuare,garile => dezvoltare a acestor noduri. => localitati noi: EDGE CITY, ex: in Americaintersectia autostrazilor cu aeroportul- aeroporturile – in afara orasului

- din ce in ce mai mari- corelarea lor cu orasul > dezv.infrastructurii terestre de legatura: cai

ferate, strazi- datorita procesului tehnologic si segmentarii productiei > marfuri cu volum mic >sistem in ceea ce priveste distributia produselor JIT (just in time)- apar zone de depozitare si distributie, montaj langa aeroporturi => infrastructuranecesara: birouri, facilitati bancare, centru de conferinte, targuri, hoteluri, etc…Apare astfel un oras fara nume sau “GHOST CITY” (nu are adresa)




2.PROGRESUL TEHNOLOGIC IN TEHNOLOGIA INFORMATIEI- toate previziunile au fost depasite- cantitate de informatie foarte mare, transportata repede si ieftin.- rolul informaticii e din ce in ce mai mare > valoare- stocam, prelucram cantitati din ce in ce mai mari de informatie.- se multiplica exponential resursele – retea invizibila- Instrumente de prelucrare a informatiei > 1982 primul PC / 1990 Romania

telefoane mobile > mijloace de comunicare se unesc (fax+tel; celuler+poze;..)- expansiunea pietei e foarete mare astfel incat raportul cerere/oferta nu apuca sa fie

cuantificat > comenzi internet- IT e o forta puternica in procesul de globalizare- capacitatea omului de a prelucra informatia- cercetatorii au constatat ca desi se poate comunica in timp real la distante mariafacerile se fac tot fata in fata. Totusi scade numarul de deplasari.- Informatia a facut posibila dematerializarea marfurilor (avem produsul financiar –cifra,data,optiune futures)>>> destinatiile devin aeroporturile(Edge City) si nu orasele>>> orasul sufera – privat de unii clienti (impact asemanator cu al

hipermarketurilor asupra micilor comercianti, sau asupra orasului ca entitate).- circulatia imaginii > globalizarea modului de viata > disparitia unor culturi- deceniu semnificativ ’70-’80; criza petrolului(’73-’74) >> dependenta de o singurasursa de energie >> probleme mari SUA

- “Clubul de la Roma” (un “Think Tank”) publica raportul “ limitele cresterii”: dacalumea isi continua modelul de dezvoltare adoptat, bazat pe expansiune, va veni unmoment nefericit. Planeta este secatuita > nevoie de resurse noi sau de modele dedezv.

- apar partidele ecologiste- raportul : efect > mobilizarea societatii civile > se cauta noi surse deenergie (solara, eoliana,etc..)

- schimbarea poluarii din poluare gen I la poluare gen II:gen I : surse identificabile, efecte la scara redusa, reversibila prin interventiaomului, actiune limitata in timp,responsabilul plateste pagubelegen II: surse necunoscute, imprastiere, difuzie, efecte globale, nu se poatemasura (gaura de ozon), efectele sunt foarte greu reversibile

- efecte sociale: partidul ecologist german primul din Europa, miscari politice rare side exceptie- 1980 UN–intrunire mondiala > Raportul BRUNPLANPT “viitorul nostru comun”

- 1987 prima elaborare.A stat la baza reuniunii de la Rio ’92 si s-a sprijinit peraportul de la Roma. > dezvoltare durabila

- dezvoltare durabila:- tip de dezvoltare ce asigura satisfacerea nevoilor generatiei prezente sigeneratiei viitoare permitandu-le dreptul la optiune / alegeri privind modelulde dezvoltare.- aduce in discutie relatia dintre dezvoltarea ec, soc, si pb de mediu (~SWOT)- cel mai de succes concept preluat in discursul politic dar greu de pus inpractica.>>satisfacerea nevoilor de baza ale omului altfel economia vaexploda si va dauna si mediului; (nevoile esentiale : hrana, adapost, asistentasanitara, haine, loc de munca, educatie)

- amenajarea teritoriului – expresia spatiala a politicilor ec, soc, culturale si ecologice- 2002(dupa 10 ani) Summit Johannesburg – agenda 21 > principiul de baza =ganditi la scara mare aplicati local (“think GLOBALY act LOCALY”)- 1974 la Montreal a avut loc Habitat I (impulsionat de sectorul de constructiipentru productie de materiale) legat de problema locuirii in lume




- aceasta initiativa reluata la 1996 Istanbul: Habitat II ce se ocupa si de urbanizaresi care a facut posibila aparitia altui raport: “Global Report”; examineaza altaproblema: mai mult de jumatate din populatia globului traieste in orase. Probleme:

-saracia urbana mai mare decat saracia rurala;-exodul>urban in tarile mai putin dezvoltate;-starea de sanatate in pericol -> studierea sperantei de viata-poluarea in oras-segregarea functionala(spatiala)

CURS – 64.DEZVOLTAREA DURABILA (A IV-A MEGATENDINTA)-Intrunire Rio – termen “dezvoltare durabila” agenda a 21-a-Principiu: ganditi global si actionati local-Impuls pentru programele de asistenta sociala, au generat un impuls si in ceea cepriveste cunoasterea (ecologie-decalaje ec; relatia mediu-saracie-conflicte)-Dupa 10 ani in 2002 (Johannesburg) – schimbarile au fost mult sub asteptari. Existain continuare decalaje de dezvoltare; progrese mici in domeniul protectiei mediului intarile in curs de dezvoltare sau slab dezvoltate, chiar daca pentru ele globalizareaeconomica reprezenta o sansa.Principiile dezvoltarii durabile:

1. limitarea utilizarii resurselor epuizabile si2. identificarea de resurse alternative3. studierea consecintelor pe termen mediu sau lung a tehnologiilor noi

inventate (ex: plantele modificate genetic)4. repararea deteriorarilor produse dpdv al mediului natural5. principiul eradicarii saraciei (ridicarea nivelului minim absolut)6. informare si educatie: intelegerea efectelor schimbarilor in comportament,

locuri de munca mai bine platit7. implicare comunitaraAcest principiu incearca sa genereze comunitati proactive (care sa se mobilizeze

pentru prevenirea si rezolvarea problemelor) nu reactive(ce reactioneaza).Se cauta asumarea unor responsabilitati sociale si de mediu ale companiilor

economice (din intelegerea consecintelor pe termen lung a neimplicarii lor). Marimeaagentilor ec. devine coplesitoare in comparatie cu orasul => riscul aparitieimonopolurilor gri: putere de decizie in mana unui grup restrans.5.CRIZA STATULUI INSTARIT (A V-A MEGATENDINTA)(welfare state,statul providential)dupa WW2 statele intra in reconstructie ec.; isi asuma responsabilitati mai mari fatade nivelul de trai al cetatenilor:

-au aparut programe de locuinta(Olanda,Franta,Belgia,Germania,statele socialiste)-efort pt.reconstr.infrastructurii de transport,aparare,ec ,etc…,-asumare unui nr.mai mare de servicii publice (educ.publica gratuita,asistentamedicala,sociala [-somaj,pensii de stat],servicii tehnico-edilitare,dotari pentrutransport apa,energie,etc)

Toate acestea au fost posibile datorita cresterii economice (a progresului tehnologic).Criza petrol (‘73-‘74) – curba cresterii ec s-a aplatizat (crestere mult mai lenta) >economiile dezvoltate nu mai vroiau responsabilitatile pe care si le asumasera =>renuntarea la controlul absolut:

-deschiderea sectorului serviciilor publice catre sectorul privat (privatizare):– piata consumatorilor a crescut astfel ea a devenit interesanta si pentru

sectorul privat- sect privat are bani si performanat manageriala- piata pt aceste servicii este suficient de mare pt a fi interesanta- Partenerul privat aduce tehnologia desi statul controleaza totul si poate

astfel evita reaparitia monopolului




-acelasi serviciu public costa diferit in locuri diferite deoarece este ameliorabilin masuri diferite; astfel o decizie centrala si uniforma are consecinte socialeinneficiente => nevoia descentralizarii serviciilor publice =>gestionaremai buna a unui volum limitat de resurse

Din perspectiva pe care o are statul in rolul serviciilor publice putem distinge4 modele statului:1.Statul centralizat (control integral asupra serviciilor – ce serv.,cine le furnizeaza,pretul serv, standarde de performanta, controleaza si furnizorii de serv.publice) >>toata lumea beneficiaza de acelasi serv.public>>ineficienta economica.2.Statul deconcentrat (seamana cu primul) – statul isi pastreaza majoritateaprerogativelor cu exceptia a doua elemente pe care incerca sa le exercite prininstitutii teritoriale (brate in teritoriu):a).modalitatea tehnica de furnizare a serviciilor publice in raport cu contextulb).control dpdv al calitatii serviciilor publice - prefectura3.Statul descentralizat – nr.relativ redus de servicii publice lasate la discretiaautoritatilor locale care pot alage sau nu furnizarea lor. Ele stabilesc si pretul intrelimitele precizate de stat. Autoritatile stabilesc si standardele calitative dincolo decele impuse de stat. Ele decid cine furnizeaza servicii, si pot controla calitateaserviciilor putand fi in acelasi timp controlata de stat.

Statul se implica prin subventii la destinatarul serv.public spre deosebire destatul centralizat unde subventia se face la sursa.

Consecinte ale subventiei la sursa:-persoana(omul) nu economiseste-se subventioneaza direct cei ce nu au nevoie

Consecinte ale subventiei la destinatie:-numai acei cetateni ce se situeaza intr-o clasa de venit beneficiaza de ea-stimuleaza distribuitorul-suma totala pt subventii se micsoreaza

4.Statul cu delegare de autoritate (devolution state)– stat foarte descentralizatStatul isi pastreaza dreptul de a decide asupra unui nr.minim de servicii (in generalin domeniul strategic) sau mentine control restrans asupra unui segment de servicii

- stabileste standardele minime de performanat (vegheaza la o echitatecalitativa) si isi pastreaza atributiile de control

- autoritatea locala are libertatea sa propuna consumatorilor servicii pe careacestia sa le primeasca putand opta pentru lipsa unor serv.ec , stabileste cinefurnizeaza servicii si uneori cedeaza si din controlul asupra pretului.

- Autoritatea locala stabileste si repartizarea subventiilor.- Statul nu face subventii dar subventioneaza politicile si programele pe care le

alege autoritatea- Statul are puterea de a determina autoritatea de a folosi politica de

asistenta(Danemarca,Anglia)-> Acest model presupune o inalta responsabilitate civica si politica, transparentadeciziilor, cadru legal privind o economie functionala bazata pe competitie,comunitati educate si active dpdv social si autoritati politice dispuse sa se tinaseama.-> Riscuri:inechitati sociale grave, deturnare de bani publici >> recentralizare6.MODIFICARI IN STILUL DE VIATA

è sunt in stransa legatura cu schimbarile demografice:o imbatranirea populatiei (oamenii traiesc mai mult iar sporul natural

sade): tinerii se casatoresc mai tarziu, copiii apar mai tarziu, batraniitraiesc mai mult

Dezechilibru in piramida varstelor:-creste nr. celor ce trebuie intretinuti-scade nr. celor ce contribuie




o schimbari in bugetul de timp(deoarece trebuie sa inghita mai multa fortade munca): in Franta ora de lucru e de 7 ore => excedent de timp liber ónevoie de dotari de recreere

o migratia fortei de munca(sunt preferati Rom la capsuni pt ca au acelasiBackground cultural)

è consecinte ale megatendintelor in dezvoltarea spatiala a orasului:o crestere in teritoriuo “URBAN SPRAWL” – imprastiere urbanao Densificare in zonele centrale ale orasuluio Mobilitatea acvtivitatilor economice in oras

CURS 7SCHIMBARILE IN CEEA CE PRIVESTE ORASUL SI ROLUL SAU LA NIVELREGIONAL- teoria locului central – Christahler

- orice oras are o arie de influenta- unul din centre devine mai important > ierarhie de arii de infl.- retea usor piramidala- orasul e remorcheru regiunii >> dependenta economica stransa

a regiunii fata de pozitia orasului- acest oras este un loc central pentru aceasta zona- apare problema competitiei orasenesti la scara mai mare > se

naste un sistem urban la scara mondiala.I-ul nivel de orase cu importanta planetara: Londra, Tokio, New YorkII-lea nivel de orase mondiale : Paris, Mexic, Miami, unele care aspira

(Frankfurt,HongKong)- orase capitala cu influenta continentala- orase continentale – Barcelona, Milano, Frankfurt, Lyon, Rotterdam, Geneva,Cracovia, S.Petersburg>>>> apare competitia regionala

pentagonul 40-50-20: 40% din populatiaEuropei ce produce 50% din productiaeconomica pe 20% din teritoriu (jumatatedin productia Europei se produce pe ocincime din teritoriu )banana albastra : cel mai puternicmegasistem european ce aproapeegaleaza megalopolisul american (Boston-Washington) – majoritatea activ.ec.

Criterii de determinare a importantei unui oras:- nr.corporatii de scara mondiala ce isi au conducerile acolo- nr.zboruri de pe aeroporturile respectiveInner City-orasul intramuros- distinctie intre orasul din interiorul zidurilor deaparare si orasul din afara crescut in urma revolutiei industriale >> extinderi delocuinte si ampl.industriale ce acopera noi teritoriiProbleme inner city

- accesibilitatea si stationarea(circulatia)- protejarea mediului si a pietonului impotriva poluarii

Secolul XX aduce lucruri noi la nivelul urbanului: scuarul, locul de inatalnire, spatiulsemipublic.In anii ’80 apare conceptul de renovare urbana.




Schimbarile in ceea ce priveste spatiile plantate expuse unei presiuni investitionale siprotejate, cautandu-se reinventarea structurilor verzi ale oraselor>>Helsinki padureurbana.

BARCELONA- masuri ce implica probleme la nivelul circulatiei- 1840 extindere controlata > Cerda.In prezenta locurile nu sunt ocupate- 1981 – Spania intra in UE dupa caderea regimului Francist –- Barcelona - dorinta de a deveni un oras important adopta o strategie de

dezvoltare urbana- era nevoie de politica de imagine >> componenta culturala

componenta sportiva (jocurile olimpice’92)Principii in oras1.orice investitie olimpica trebuie sa aiba un post uz urban2.orice investitie olimpica trebuie sa creasca calitatea vietii- parc de cartier- spatii de parcere- calitatea deosebita a arhitecturii (Gaudi)




- arta (Dali, Miro,Domingo)- firma de arh.si urb.Mortorel&…

CURS 8SCHIMBARILE IN POLITICILE URBANE- planificare strategica - Baltimore’70-’80 prima data- anterior au mai fost abordari dar la nivel teritorial SUA (‘50) – proiectehidroenergetice foarte mari(baraje, lacuri acumulare - Tennesse River)- datorita restructurarii economice orasele sunt nevoite sa isi gandeascadezvoltarea in ansamblu

- in Europa abia in anii ’80 – Barcelona a preluat modelul dezvoltarii strategice- politicile publice au devenit mai importante odata cu dezvoltarea strategica pentruca au incetat sa fie reactive in mod individual si a aparut nevoia integrarii lor intr-ostrategie.(ex.activitatea de constructii si utilizarea solului)

- preocupare deosebita pentru mediul natural prin intelegerea relatiilor multiple cuacesta; planificarea devine mai importanta iar prin intarirea politicului apare sifactorul socialSUA : nivelul social e mai reticient integrat – mai degraba ca urmare a activismuluisocial in special la nivelul comunitatii (ex.grup social, ec, etnic, rasial, etc) >>problemele de planificare tin seama de acest factorEuropa :statul este cel care construieste sau nu lasa sa se distruga puntile catrecomunitate.Si datorita existentei unei disparitati (lipsa de legatura- lipsa decoeziune) sociale > comuniatatea se agrega la nivelul organizatiilor nonguvernamentale, mai putin putin sensibile la “locul” din oras si care apara intereseleunor categorii sociale.• dupa 1990 apare dezvoltarea durabila ce devine omniprezenta• in SUA apare “noul urbanism” >> apropiere de Europa dar cu un caracter ce

tinde mai mult spre economie >> intoarcerea la comunitate, rolul spatiuluipublic, rolul arhitecturii, extinderea calitatii vietii in exterior, mixaj functional =>reteta (favorita in raport cu revitalizarea urbana)

Revitalizarea centrelor urbane are mai multa amploare in Europa desi primul proiectde revitalizare urbana e in Boston(deschiderea orasului catre apa).Tarile in curs de dezvoltare : (asia, america de sud, africa) au alte probleme,celemai grave in tarile ce adopta o combinatie intre modelul american si cel europeanProbleme de: crestere, locuire, transport, segregare spatiala foarte puternicaAfrica > saracie, crestere, servicii minimale, sanatate publica.Aceste probleme suntagravate de epidemii si conflicte.Iau nastere parteneriatele public-privat in dezvoltarea de proiecte si programepublice urbane.Modele pe care politicile publice le pun in practica:1.Modelul normativ – autoritatea publica stabileste regula cu care detine sicontrolul; este un sistem avantajos daca fondurile sunt publice2.Modelul incitativ – favorizeaza si incurajeaza dezvoltarea urbana prin facilitati(derogari de la regula fiscala sau de urbanism) >> autoritatea lasa sectorul privatsa-si asume un rol in dezvoltare si-l momeste3.Modelul partenerial – autoritatea construieste o relatie complexa cu sectorulprivat si negociaza cu acesta regulile dupa care se face dezvoltarea.- se cauta situatii de dublu castig (win win)4.Modelul proactiv – autoritatea fie valorifica bunuri (in special teren sauinfrastructura) de care dispune ca urmare a proceselor de schimbari urbane (caurmare a restructurarilor economice) fie valorifica existenta unor programe clare cufinantare partial sau total publica in anumite sectoare (invatamant, locuire)- autoritatea isi alege partenerii si face proiecte pe care le ofera pietii. Pot exista maimulti parteneri.




5.Modelul proiectelor semnal (fanion) – autoritatea proiecteaza sau sprijinaproiecte care au vizibilitate foarte mare si care pot genera atractivitate decidezvoltare urbana.Proiectle nu sunt singulare ci sunt incluse in politici de dezvoltaresi sunt nucleul (nucleele) unei strategii (ex.muzeu Guggenheim Bilbao [F.Gehry],opera din Sidney - proiect dupa care aceasta metoda a si devenit cunoscuta)POLITICI URBANE- A.Traditionale :

1.funciare – urmaresc dezvoltarea terenului prin urmatoarele aspecte:-economice-financiare: taxe-urbanistic: dezvoltare, integrare-sociale:protejarea proprietatii private-mediu:

2.locuire – are ca subpolitica politica de locuinte-se refera la rolul acestei activitati in oras-cuprinde locuire si servicii(publice, sociale, cresa, gradinita,..)-este o politica complexa deoarece ocupa cea mai mare suprafata aunui oras si 1/3 din timpul locuitorilor

3.in domeniul infrastructurilor-Politica de transport si circulatie: are ca subpolitica politica de

transport public.-Politici de aprovizionare cu apa, energie, etc…

4.in domeniul serviciilor sociale– bazate, de regula, pe parteneriat public-privat >> statul isi

pastreaza responsabilitati importante in educatie si sanatate- B.Noi :

1.de dezvoltare locala – valorificarea factorilor locali importanti pentruactivitatea economica cum ar fi: terenuri, retele, forta de munca calificata,calitatea vietii.2.de marketing urban – orasul se vinde sau isi vinde averea si chiar

politicile-foarte importante sunt imaginea urbana si calitatea managementului-politica ce vizeaza calitatea spatiului public sau de indentitateculturala-politica ce priveste imaginea urbana (sau de identitate urbana)

3.de mediu urban – diversitate biologica, calitatea aer-sol, padurea urbana- politici privind spatiile plantate (zone de agrement/sport)

4.de planificare urbana – procesul de planificare este facut deschisparticipativ-aceste politici sunt utile daca sunt corect asamblate si daca sunturmarite d.p.d.v. strategic (efect de sinergie)

5.financiar fiscal locala – e un instrument pentru celelalte politici- se tinde spre un model integrat la politicilor ce nu vizeaza doar lucrurispatiale ci spre strategii ce integreaza elementele spatiale cu cele nonspatiale(economie, resurse locale, rolul planului local de investitii [tine cont de1.importanta constructiilor in dezvoltarea urbana si 2.locul investitiilor indomeniul financiar tinand cont de prioritatile strategice]).Planul local de investitii e rezultatul unor negocieri.Consecinte:- situarea vulnerabila a arhitectului supus presiunii sectorului privat dar siunor abordari normative(urbanismul)- noul rol al urbanistului ale carui responsabilitati nu se rezuma la gasireaunor rezolvari tehnice corecte ci implica capacitati de educare, negociere siasumarea interesului public



Date post:	28-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	bobi-bt
View:	727 times
Download:	33 times

Curs Management

Documents