Fundatia Ecologica Green BrasovSpecializarea: Asistenta Medicala Generala

INGRIJIREA PACIENTILOR CU

AVC

Student: Draga Ana AMG III F

CUPRINS

I. CAP. I ANATOMIA I FIZIOLOGIA N AVCII. CAP. II NOIUNI GENERALE DESPRE A.V.C1. Definiie2. Boala,etiologie, clasificarea AVC-ului3. Evaluarea semnelor, simptomelor i a problemelor pacientului cu AVC4. Forme clinice5. Tratament6. Educaia pentru sntateIII. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL7. Descrierea tehnicii utilizateIV. STUDIU DE CAZ ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL -V. BIBLIOGRAFIE

I. CAP. I ANATOMIA I FIZIOLOGIA N AVC

Sistemul nervos central

Sistemul nervos, impreuna cu sistemul endocrin, regleaza majoritatea functiilor organismului. Sistemul nervos (SN) are rol in special in reglarea activitatii musculaturii si a glandelor secretorii ( atat exocrine cat si endocrine), in timp ce sistemul endocrin regleaza in principal functiile metabolice. Reglarea activitatii musculaturii scheletice este realizata de SN somatic, iar reglarea activitatii musculaturii viscerale si a glandelor (exo- si endocrine) este realizata de SN vegetativ. Intre SN si sistemul endocrin exista o stransa interdependenta.Sistemul nervos periferic actioneaza doar ca un releu pentru transmiterea mesajelor intre sistemul nervos central si muschi, glande si organe de simt. Practic, nu joaca nici un rol in analiza informatiilor senzitive sau in initierea impulsurilor motorii. Ambele activitati si multe altele apar in sistemul nervos central.Creierul si maduva spinarii formeaza unitatea centrala care prelucreaza impulsurile.Ele primesc mesaje prin fibrele senzitive de la organele de simt si receptori, le selecteaza si analizeaza si dupa aceea, transmit impulsurile de-a lungul fibrelor motorii, producand un raspuns adecvat al muschilor si glandelor.Functia de analiza sau de procesare poate fi relativ simpla pentru unele activitati ce se desfasoara in maduva spinarii, dar analiza la nivelul creierului este de obicei de o inalta complexitate, implicand participarea a mii de neuroni diferiti. Desi multi neuroni senzitivi se termina si multi neuroni motori au originea in creier, majoritatea neuronilor cerebrali sunt interneuroni care au functia de a filtra, analiza si stoca informatiile.Intregul sistem nervos central necesita un aport substantial de sange, care furnizeaza oxigenul si substantele nutritive. El este de asemenea protejat de doua tipuri de invelisuri. Primul este osos: craniul, care adaposteste creierul, si coloana vertebrala, care adaposteste maduva spinarii. Cel de-al doilea este constituit din trei membrane fibroase denumite meninge. Acestea acopera in intregime creierul si maduva spinarii. Lichidul cefalorahidian este un fluid limpede, apos, care circula in meninge, in maduva spinarii si in ventriculii cerebrali (cavitali). Lichidul are un efect de amortizare, ajutand astfel la protejarea tesutului nervos vital fata de agresiuni.Fluidul este produs continuu din sange de catre celulele specializate ale plexurilor coroide din ventriculii cerebrali. Spre deosebire de ventriculii inimii, care au nume specific, ventriculii cerebrali sunt numerotati. Numerotarea incepe de la emisferele cerebrale in jos, catre maduva spinarii, iar primii ventriculi (denumiti ventriculi laterali) sunt si cei mai mari.Lichidul circula de la ventriculii laterali, printr-un orificiu ingust, in ventriculul al treilea si apoi, printr-un canal si mai ingust, apeductul cerebral, in cel de-al patrulea, care este putin mai larg. De aici iese prin orificii ale planseului ventriculului in niste spatii (cisterne) pline cu lichid care inconjoara trunchiul cerebral la baza creierului. Dupa aceea, lichidul circula catre partea superioara a creierului (emisferele cerebrale) si este reabsorbit de catre proeminente speciale, denumite vilozitati arahnoidiene, de pe arahnoida, una dintre cele trei meninge. In principiu, creierul poate fi impartit in trei regiuni distincte: creierul posterior, creierul mijlociu si creierul anterior. Fiecare din aceste regiuni este divizata in zone separate, care controleaza functii distincte, toate interconectate cu alte portiuni ale creierului.Cea mai mare structura a creierului posterior este cerebelul. Aceasta zona are, in principal, activitati motorii. Ea trimite impulsuri care produc miscarile inconstiente ale muschilor, astfel postura si echilibrul sunt mentinute si actioneaza in perfect acord cu ariile motorii ale emisferelor cerebrale pentru coordonarea miscarilor corpului. Trunchiul cerebral, care leaga creierul cu maduva spinarii, cuprinde parti din creierul posterior, tot creierul mijlociu si o parte din cel anterior. Aici este locul de incrucisare al tuturor cailor aferente si eferente, astfel incat partea stanga a corpului este controlata de partea dreapta a creierului si viceversa.

Fiziologia neuronului si a sinapsei Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos din punct de vedere al formei si al dimensiunilor, sunt foarte diferiti forma neuronilor este variabila: stelata ( coarnele anterioare ale maduvei), sferica sau ovalara (in ganglionii spinali), piramidala (zonele motorii ale scoartei cerebrale), si fusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale). Dupa functie, neuronii pot fi: receptori, care, prin dendritele lor, receptioneaza stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi), motori, ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori sau visceromotori), intercalari (de asociatie ) care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori.Sistemul nervos perifericSistemul nervos periferic (SNP) contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi neuronali situati in afara snc;cei senzitivi sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni senzitivi;cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni vegetativi). Prelungirile axonilor sunt :axonul (prin care influxul nervos pleaca de la celula )si dendritele (prin care influxul vine la celula) . Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile acestora formeaza substanta alba

CAP. II NOIUNI GENERALE DESPRE A.V.CAFECIUNEA ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL

1. Definiia accidentului vascular cerebralAVC este una din leziunile primitive ale creierului, cel mai adesea apare brusc (adica nu este precedata de o altereare progresiva a starii de constienta), frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga); anamneza descopera antecedente cardiovasculare (HTA, infarct miocardic sechelar, cardiopatie ischemica, arteroscleroza).

2. Boala, etiologia, clasificarea AVC uluiIn etiologia AVC intervin trei categorii de factori: Factori de risca) Varsta 40-45 de ani AVC hemoragic ; peste 60-65 de ani AVC ischemicb) Sexul - AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe, totusi hemoragiacerebrala, ca si infarctul cerebral, apar mai des la barbati.c) Factorul nervos Factori determinantia) HTA fiind un factor care modifica structura pereteluib) vascualar, avand rol major in provocarea hemoragiei cerebrale.c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia hemoragiei cerebrale. Ea este implicata in producerea structurii vasculare, cauzatoare de revarsate hemoragice ale creierului.Poate sta la originea unor anevrisme la nivel cerebral. Factori declasanti- traume psiho-afective, starile de incordare, starile conflictuale, starile de tensiune emotionala, oboseala fizica, excesele alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune, prezenta unor dureri viscerale. AVCI tranzitor se datoreaza unui aport insuficient de sange intr-un anumit teritoriu anatomic ceea ce inseamana o aprovizionarea insuficeienta cu oxigen si substante nutritive la nivelul tesuturilor respective. Evolutia consta in reversibilitate totala fara sechele dar cu tendinta de a se repeta.In formele grave evolutia este rapida spre deces, informele cu supravietuiresechele sunt severe. Boala reprezinta o urgenta medicala deoarece netratata la timp si corect, se transforma dupa mai multe repetari in AVCI constituit care reprezinta pentru creier ceea ce infarctul de miocard reprezinta pentru cord.

AVC ischemic (infarct cerebral) apare la o persoana de varsta inaintata, instalarea comei este acuta, rapida, dar nu brutala; sunt posibile varsaturi; este posibila incontinenta sfincteriala; respiratia este normala sau modificata; este prezenta HTA, hTA sau TA normala; pulsul devine aritmic (fibrilatie arteriala); tegumentel devin palide, cianotice; temperatura corpului este rarmodificata; aparitia edemului cerebral este progresiva; se instaleaza hemiplagia membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala drepta sau stanga; redoarea cefrei este absenta; tonusul muscular este scazut; LCR este limpede.

AVC hemoragic apare la o persoana de varsta medie; isntalarea comei este supraacuta,brutala; varsaturlie sunt frecvente; incontinenta sfincteriana este frecventa; respiratia este profund alterata; apare HTA, tahicardie; tegumentele sunt rosiatice, facies vultuos; se instaleaza hipertermia; aparitia edemului cerebral este rapida; apare paralizia membrelor, deficitul motor,uneori tatraplegie; de obicei redoarea cefei este prezenta, tonusul muscular este crescut; LCR este hemoragic.

Encefalopatia hipertensiva aceasta suferinta a creierului datorita cresterii TA sistemice se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta (coma) precedata de: cefalee, tulburari vizuale (cecitate), vertij, varsaturi si este insotita posibil de convulsii, deficit motor discret, LCR sanguinolent.

Formele de coma sunt: Gradul I coma usoara sau superficiala: starea de constienta nu este complet pierduta; circulatia si respiratia sunt normale. Gradul II coma profunda sau stadiul II: pierderea completa a cunostintei; pacientul nu mai reactioneaza la nici un fel de excitanti; reflexele sunt abolite; functiile vietii vegetative (respiratia si circulatia) sunt pastrate. Gradul III coma carus sau stadiul III: apar tulburari vegetative (respiratorii si circulatorii); pacientul prezinta midriaza, colaps, hipotermie. Gradul IV coma depasita sau ireversibila: pacientul este tinut in viataprin respiratie mecanica (asistata).

3. Evaluarea semelor, simptomelor si problemelor a pacientilor cu AVC Accident vascular ischemic:1. Accident vascular ischemic tranzitora) AIT in teritoriul carotidian: tulburari de vedere la un ochi (cecitate monoculara, defect de camp vizual), afazie (tulburari de vorbire si/sau de intelegere a vorbirii), deficit motor (hemiplegie facio-brahiala, monioplegie crurala), tulburari de sensibilitate segmentara (brahial, crural);b) AIT in teritoriul VB: criza de drop-attack (cadere brusca, fara pierderea starii de constienta); deficit motor (paraplegie, tetraplegie, tulburari de sensibilitate pentru jumatae din corp); paralizii de nervi cranieni (III - XII) insotite de deficit motor sau tulburari de sensibilitate in membrele de partea opusa nervului cranian paralizat; mutism akinetic (se datoreaza AIT atunci cand este raqpid reversibil sub 24 ore); vertij (sindrom vestibular); fenomene cerebeloase (tulburai de meras si echilibru, tulburari in coordonarea miscarilor)2. Accident vascular constituitAVCI constituit reprezinta pentru creier ceea ce reprezinta infarctul pentru cord, leziunile sunt permanente si definitive. Semnele clinice de atac ischemic constituit:a) In teritoriul carotidian La nivelul arterei carotide interne: tulburari de vedere la un ochi si deficitmotor la membrele de partea opusa. La nivelul arterei cerebrale anterioare: paralizia membrului pelvin departea opusa si tulburari psihice (depresie, apatie sau din contra euforie). La nivelul arterei cerebrale medii (artera sylviana): obstructia partiala in ramificatiile superficiale produce un deficit motor la nivelul unui membru superior si a unei jumatati a fetei de partea opusa a arterei, ischemice la care se asociaza (in leziunile de emisfera stanga) si afazia; obstructia totala se manifesta prin hemiplegie facio-brahio-crurala + somnolentasi/sau stare comatoasa + devierea globilor oculari spre partea opusa paraliziei + hemianospie (bolnavul nu percepe campul vizual de partea paralizata) + tulburari de sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate + tulburari vegetative mai mult sau mai putin grave in raport de edemulcerebral (importanta acestuia). Daca bolnavul are globii oculari orientati spre o parte si paralizia membrelor de partea opusa, leziunea este localizata in emisfera cerebrala de partea spre care sunt indreptati globii oculari (bolnavul priveste spre leziune).b) In teritoriul VB La nivelul arterei bazilare, ischemia poate produce: tulburari de constienta (coma) + tetraplegie + tulburari respiratorii + paralizii de nervi cranieni. In formele grave evolutia este rapida spre deces. In formele de supravietuire sechele sunt severe. Daca obstructia arterei bazilare este incompleta se observa somnolenta sau coma superficiala variabila in timp + mutism akinetic + paralizii de nervi oculomotori + tulburari de vedere + nigstagmus + tulburari vegetative. In ischemia bulbului rahidian se pot observa paralizia nervilor IX, X, XI, XII: tulburari de deglutitie, de fonatie, de troficitate a limbii, de sensibilitate a vaslului palatin, amigdalelor, faringelui + deficit motor la nivelul membrelor sau un sindrom piramidal cu ROT vii si semnul Babinski pozitiv + tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor + nigstagmus + vertij si tulburari de echilibru + dispnee.In ischemia puntii se pot observa paralizia nervilor VI. VII, VIII: paralizia miscarii globilor oculari, paralizie faciala, surditate sau hipoacuzie + tulburari respiratorii, tulburari ale starii de constienta. Daca bolnavul are globii oculari indreptati spre membrele paralizate, lezarea este in trunchiul cerebral, bolnavul isi priveste membrele paralizate. In ischemia mezencefalului se pot observa paralizia de nervi oculomotori III, IV + peticit motor al membrelor de partea opusa globului ocular paralizat + tulburari de sensibilitate + semne de siferinta cerebeloasa, modificari de tonus muscular, miscari involuntare. Obstructia arterelor cerebrale posterioare si a ramurilor sale se manifesta in raport cu localizarea leziuniii prin tulburari de vedere, cerebeloase, miscari involuntare. Un loc aparte il ocupa sindromul talamic manifestat prin dureri deosebit de intensse + hipoestezie + iluzii de miscare, toate acestea la nivelul membrelor de partea opusa talamusului afectat + hemianopsie + dezorientare + tulburari psihice + somnolenta sau alterearea ritmului somn-veghe. Accidentul vascular hemoragic1. Hemoragia subarahnoidianaEtiologia acestei afectiuni este reprezentata aproape in totalitate de ruperea unei malformatii vasculare (anevrism, angiom). Mai poate sa apara ca o complicatie in evolutia HTA, ASC, luesului, TBC-ului, endocarditei lente, a bolilor de colagen, tumori si metastaze cerebrale, in boli de sange (anemii, leucemii, purpura trombocitopenica), in boli hepatice si renale, insolatii, administrarea necontrolata de anticogulante.Semnele clinice se grupeaza intr-un trepied caracteristic: cefalee + semne de iritatie meningeene + LCR hemoragic.Debutul poate fi supraacut: bolnavul este comatos de la inceput + crize de rigiditate decerebrata + tulburari vegetative mari, evolutia fiind rapida spre deces.In forma cu debut acut bolnavul acuza cefalee si treptat starea de constienta se altereaza asociindu-se semne de HIC (varsaturi, tulburari vegetative, paralizii de nervi VI + redoare de ceafa).Semnele de iritatie meningeene sunt: redoare de ceafa, dureri in rahis cu probe de elongatie pozitive, atitudine in cocos de pusca, fotofobie, impunandu-se evident diagnosticul diferential cu meningita unde este prezent tabloul infectios.In evolutia unei hemoragii subarahnoidiene apar tulburari respiratorii, tulburari de ritm si frecventa cardiaca, variatii ale TA. Tendinta spre colaps si aparitia edemului pulmonar sunt semne de gravitate extrema. De asemeni apar tulburari sfincteriene si oliguria. Praclinic pe langa prezenta sangelui in LCR, evidwentiatra in punctia rahidiana, un rioldeosebit il are explorarea CT descopera locul de unde a pornit sangerarea si prezenta sangelui in spatiile lichidiene.2. Hemoragia cerebralaHTA si ateromatoza constituie cauzele prinicipale care stau la baza producerii acestei mari drame a creierului.Hemoragia cerebrala difuza: bolnavul deobicei obez si cu HTA de varsta relativ tanara (40-45 ani) poate prezenta unele semne care anticipeaza producerea hemoragiei manifestate prin cefalee, varssaturi, ameteal cateva zile.Daca hemoragia este masiva, fulgeratoare, bolnavul intra in coma de la inceput, cu tulburari mari vegetative (respiratie stertoroasa + reactie febrila + incotintenta sfincteriana + tahicardie cu extrasistole + transpiratii abundente + cresterea TA, fata este cianozata, congestionata, crizele de rigiditate decerebrata completeaza tabloul clinic extrem de grav iar decesul survine la1-2 zile. Forma acuta se manifesta prin alterarea starii de constienta, bolnavul prezinta crize de epilepsie si tulburari vegetative cu modificari respiratorii, hipertermie, incontinenta sfincteriana.In hemoragiile de mica intensitate starea de constienta a bolnavului este pastrata, clinic se manifesta prin cefalee, varsaturi, vertij, tulburari de vorbire, somnolenta, obnubilare, crize de epilepsie, deficit motor la nivelul unor segmente.

4. Formele clinice Hemoragia ventriculara (prezenta sangelui in ventriculii cerebrali) se manifesta violent cu coma profunda, tulburari vegetative mari, crize de rigidate decerebrata, redoare de ceafa, varsaturi. Hemoragia de emisfera cerebrala.Pot exista prodroame manifestate prin hemicranie localizarea durerii orientand spre locul de producere a hemoragiei. In faza acuta, bolnavul are starea de constienta altereta, varsa, tulburarile vegetative sunt prezente, gravitatea ascestor manifestari fiind in raport cu gradul de dezvoltare al edemului cerebral ce insoteste hemoragia. Se poate observa in aceasta forma o suferinta neurologica de tipil deficitului motor pentru membrele de partea opusafocarului hemoragic dar cu semnul Babinski pozitiv bilateral. Hemoragia de trunchi cerebral (bulb, punte, pedunculi). Mai frecvent se localizaeza la nivelul puntii Varolio. Simptomatologia in acest caz este manifestata prin starea comatoasa prin tetraplegie + crize de luciditate decerebrata + tulburari vegetative si caracteristic se remarca aspectul globilor aculari si ai pupilelor: mioza punctiforma bilaterala sau devierea glonilor aculari in sensuri opuse sau coborarea brusca a globiloroculari cu revenirea lenta respectabila. Hemoragia bulbara este insotita de grave tulburari respiratorii, coma si stop cardiac iar in hemoragia pedunculara, laturi de tulburarea starii de constienta, se observa paralizii ale nervilor oculomotori, modificari ale tonusului muscular, tulburari de coordonare. Hemoragia cerebeloasa se manifesta prin tulburari de echilibru bolnavul nu poate pastra ortostatismul, avand tendinta de cadere pe spate; tulburari de coordonare a miscarilor, hipotonie mjusculara si tulburari vegetative.la acestea se adauga varsaturi, vertij, paralizii de nervi cranieni (VI, VII), sindrom bilateral, tulburari cardiace si respiratorii.

5. Tratamentul Tratamentigieno-dietetic renuntarea la fumat i renuntarea la alcool in primele 8 luni dupa accident; evitarea sedentarismului prin miscare de o ora pezi / de 4 oripe saptamana; se va mentine tensiunea la valorinormale ( sub 14 cu9 cm .coloana de mercur prin medicatie siregim hiposodat sub 6 grame); mentinerea glicemiei la nivel sub 128mg% tratament permanent cu antitrombotice ( aspirina, ticlit sau plavix ), tratamentuldislipidemiei cu sinvastatin si regim hipocaloric, tratamentul bolilor de inima ( al fibrilatiei cu anticoagulant ) ca sial hipercoagularii sangelui intalnite la unii pacienti, aducerea pacientului la greutate normala prinmasuri dietetice. Tratamentmedicamentos intubareoro-traheal cu respiraie mecanic la pacienii comatoi cu tulburri respiratorii;-scderea tensiunii arteriale se face gradat se utilizeaz betablocante; combatereaedemuluicerebral se realizeaz cu Manitol; dac apar convulsii se administreaz Diazepam sau Fenobarbital; hemoragiiconsecutiveanticoagulantelororale se administreaz vitamin K; hemoragii secundare tratamentului cu heparin se administreaz Sulfat de protamin; hemoragii cauzate de ageni trombolitici se utilizeaz plasm sau acid aminocaproic; antibioterapia la pacienii febrili sau cu sondaj vezical; intervenia chirurgical este discutabil n funcie de dimensiunile hemoragiei i starea clinic a bolnavului. TratamentulchirurgicalIn cazul in care seia in considerare o interventie chirurgicaladupa un accident vascular cerebral, factorii majori de decizie sunt varsta, starea de sanatategenerala de dinainte de eveniment sistarea de sanatateactuala. Chirurgia nu este recomandata ca parte a tratamentului initial sau a celuide urgenta a unui AVC.Medicul chirurgul poate efectua:- endarterectomie carotidiana. Aceasta este o interventie chirurgicala care consta in indepartarea placii deaterom formata pe peretii arterelor carotide la persoanele careau ingustare moderata sau severa aarterelor carotide. Aceasta interventie poate ajuta la prevenireaaltor accidente vasculare cerebrale- interventie chirurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din jurul creierului,sangerare cauzata de ruperea unui vas sanguin (AVC hemoragic)- interventie chirurgicala (embolizare endovasculara) pentru repararea unui anevrism cerebral care acauzat accidentul vascular cerebral hemoragic. Se introduce un mic carlig in interiorul anevrismului ca sail blocheze. Daca aceasta interventie chirurgicala se poate face sau nu depinde de localizarea anevrismului, de marimea lui si destarea de sanatate a pacientului (dacapoate suporta aceastaprocedura terapeutica) - interventie chirurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate (adica malformatiile arteriovenoase) care au cauzat sangerarea in creier. O malformatie arteriovenoasa este o afectiune congenitala care formeaza o retea anormala a vaselor sanguine din creier sau din maduva spinarii. Peretii vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri si sepot fisura sau rupe.

Denimire medicamentForma de administrareActiuneDoza zilnicaDoza unica

MANITOLsol. Perfuzabila; 250ml diuretic asmatic125ml/zi250ml

PIRACETAMfiole -20% - 5ml in perf.psihostimulant4 tablete/ zi1 tableta

PREDUCTALtablet-75ml-per osprv. crizele angina pect.1 tableta / zi1 tableta-35mg

FUROSEMIDfiole, perf. - i.vdiuretic elim. Crest. Sare1 fiola / zi1 fiola

SER FIZIOLOGICflacon-500 ml - i.vcombate deshidratarea1000 ml/zi500 ml

ENAPfiole - perf. i.vhipotensor2 fiole / zi1 fiola - 5ml

NITROPECTORCapsuleantianginos1 caps/zi1 capsula

VITAMINA KFioleantihemoragic + protombina2 fiole / zi1 fiola

METOPROLOLtableta, per os2 tablete/zi1 tableta

DIGOXINTabletetonicardic1 tab/zi1 tableta

6. Educaia pentru sntateEducatia primara consta in precizarea urmatoarelor informatii:-in perioada embrionara , sifilisul , alcoolismul parintilor , rubeola mamei pot leza creierul fragil al copilului;-sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceptia unui copil ;-mama sa se fereasca de boli un timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic ;-nasterea sa se faca in unitati spitalicesti ;-control periodic al acitatii vizuale ;-tratamentul HTA ;-evitarea stresului emotional si a oboselii fizice ;-alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus ;-evitarea expunerii la caldura excesiva ;-renuntarea la tutun , alcool , cafea in exces , grasimi de origine animalProfilaxia secundara consta in depistarea precoce si tratarea corespunzatoare a afectiunilor .Pentru unele persoane , prevenirea accidantului vascular poate incepe dupa ce au avut un accident ischemic tranzitor ( AIT ) care este un semnal de alarma ca un AVC ar putea sa apara in curand.Consultarea cu promtitudine a unui doctor ar putea ajuta la prevanirea unui AVC . Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de urgent in cazul in care apar simtome de AIT, care sunt asemanatoare celor ale unui AVC si care cuprind problem de vedere , de vorbire , decomportament si a procesului de gandire . Un AIT poate provoca o pierdere de cunostita , convulsii , ameteala ( vertij ) , o slabiciune sau amorteala intr-o parte a corpului . Simtomele unui AIT , totusi , sunt temporare si de obicei dispar dupa 10 20 minute , desi uneori ele pot persista pana la 24 ore . Multe AVC uri pot fi prevenite prin contolul factorilor de risc si prin tratarea altor conditii medicale care pot duce la aparitia unui AVC .Daca la pacientul respective s a spus ca are o ridigizare / ingrosare a arterelor ( ateroscleroza ) , poate fi nevoie sa ia o aspirina / zi si / sau medicamente care sa scada colesterolul .Administrarea unei tablet de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a unui AVC la o persoana care a mai avut deja un AVC ischemic . Daca se aude un sunet ca un fosnet la ascultarea fluxului sanguine din vasele sanguine mari de la nivelul gatului ( arterele carotid ) , se recomanda continuarea examinarii , de obicei cu efectuare unei ecografii carotidiene . Poate fi folositore administrarea de aspirina sau o interventie chirurgicala pentru redeschiderea arterei carotid blocate . La unele persoane cu un risc crecut de accident vascularcerebral poate fi necesara inserarea unui stent ( un tub de metal ) in interiorul arterei carotid cu scopul cresterii fluxului de sange in zonele blocate de placa de aterom . Acest lucru il face un chirurg de chirurgie vasculara .

Educatia pacientului cu afectiuni neurologice efectuate de catre assistenta medicala consta in precizarea urmatoaelor informatii:- In perioada embrionara, sifilisul, alcoolismul parintilor, rubeola mamei, pot leza creierul fragil al copilului;- Sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceperea unui copil;- Mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic;- Nasterea sa se faca in conditii spitalicesti;- Control periodic al acuitatii vizuale, al TA;- Tratamentul HTA;- Evitarea stresuluui emotional si al oboselii fizice;- Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaos;- Evitarea expunerii la caldura excesiva;- Renuntarea la tutun, alcool, cafea in exces, grasimi de origine animala.

CAP. III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA PACIENILOR CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

Rolul propriuAsistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea la gat, eliberarea cailor respiratorii superioare, eventual indepartarea protezei mobile, masurarea TA, observarea respiratiei; pozitionarea corecta a bolnavului; creaza conditii optime de spitalizare (microclimat, pat dotat cu tot auxiliarul necesar, sursa de oxigen, crearea unei obscuritati); evalueaza capacitatea bolnavului de a se mobiliza, asezarea membrelor acestuia in pozitie functionala, mobilizarea pasiva, mobilizarea activa daca starea lui permite; incurajeaza bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat poate si daca poate; ajuta bolnavul in deplasare si il invata cum sa foloseasca anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant, cadru metalic, baston).De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a vorbi, citi, scrie; capacitatea de deglutitie; observa integritatea mucoaselor.Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului atunci cand acesta este supus unor investigatii radiologice, examinari radioactive cu radioizotopi, examinari electrice, unor punctii lombare, occipitale, examenlului fundului de ochi, recoltarii produselor pentru examene de laborator; serveste medicul cu materialul necesar; respecta si asigur regulile de asepsie.

Rolul delegatBolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat; ei isi pun iintrega lor nadejde in asistenta medicala care are sarcina de a-i ingriji. In aceste cazuri asitenta creeaza conditii optime de comfort, efectueaza igiena generala si corporala, asigura alimentarea la pat activ sau pasiv, supravegheaza starea generala (urmareste si noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls, respiratie, TA, temperatura, diureza, scaun, tegumente, mucoase), aplica mijloacele de prevenire a escarelor (aparitia unei escare este o nota proasta pentru asistenta), previne complicatiile, desfasoara activitatea de educatie pentru sanatate.Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat executa EKG. Din tratament fac parte lichidele administrate intravenos: manitol, solutii de glucoza hipertone, corticoizi, solutii clorurate izotone.Reguli de administrare a medicamentelor:- Respectarea medicamentelor prescrise- Identificarea medicamentelor prescrise- Verificarea calitatii medicamentelor, sa nu fie degradate alterate- Respectarea caii de administrare- Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic- Respectarea dozei prescrise- Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului- Evitarea incompatibilitatii intre medicamente- Servirea pacientului cu doza unica de medicament- Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor- Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise- Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a medicamentelor- Administrarea imediata a medicamentelor deschise- Prevenirea infectiilor intraspitalicestiAsistenta medicala asigura tratamentul la pat , bolnavilor . Din tratament fac parte si lichidele administrate intravenous : manitol solutii de glucoza hipertone , corticoizii , solutii clorurate izotone .Medicamentele sunt substante de origine animal , vegetala sau chimice de sinteza transformate prin operatii farmaceutice intr o forma de administrare ( tablet , drajeuri , capsule , solutii ) , folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau vindecarea bolilor . Medicamentele sunt destinate uzului extern sau intern . Ele se administreaza pe diferite cai cum ar fi :Cai directe :-suprafata cutanata si a mucoaselor-digestiva ( orala , sublinguala ,gastric , intestinala )-respiratorie ( nazala ,traheobronsica )-urinara ( uretrala )Cai indirect :-tesutul celular subcutanat-tesutul cellular muscular-intravenos-intradermicCalea intradermica este rezervata unor probe biologice ( reactia la tuberculina ) , vaccinari si efectuarea preanesteziilor locale .Daca din punct de vedere clinic nu exista o deosebire existentiala intre medicament , aliment si otrava , doza administrate determina diferntierea actiunii asupra organismului ca aliment , medicament sau toxic .De exemplu NaCl este consumata zilnic ca aliment dar poate fi folositaca medicament .In ingrijirea bolnavuluieste foarte important sa se cunoasca pentru fiecare medicament urmatoarele : DOZA TERAPEUTICA este cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului therapeutic dorit DOZA MAXIMA este cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor fenomene toxice DOZA TOXICA este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism DOZA LETALA este cantitatea care provoaca moartea .

REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR Deoarece administrarea medicamentelor presupune o mare raspundere atat pentru medic cat si pentru asistenta medicala si , pentru a evita erorile care pot fi fatale se vor respecta urmatoarele reguli : RESPECTAREA MEDICAMENTELOR PRESCRISE nu se inlocuieste un medicament cu altul cu efect asemanator fara aprobarea medicului IDENTIFICAREA MEDICAMENTULUI PRESCRIS pin verificarea etichetei inainte de administrare sau a medicamentului insusi ( asistenta medicala trebuie sa l recunoasca dupa ambalaj , forma de prezentare , consistent , culoare , miros ) VERIFICAREA CALITATII MEDICAMENTELOR sa nu fie alterate , degradate . Medicamentele isi schimba culoarea sau aspectul ( decolorare , tulburare ,precipitare , sedimentare , lichefiere RESPECTAREA CAII DE ADMINISTRARE este obligatorie ; nerespectarea caii de administrare poate duce la accidente grave RESPECTAREA ORARULUI DE ADMINISTRARE , A RITMULUI PRESCRIS DE MEDIC este obligatoriu ,deoarece unele substante se descompun sau se elimina din organism intr un anumit timp.Medicamentele la care doza terapeutica este apropiata de cea toxica, dar nu se respecta orarul se pot transforma in otravuri prin cumularea dozelor . Deasemenea nerespectarea orarului poate duce la anularea efectelui therapeutic iar in cazul antibioticelor , chimioterapeuticelor seproduce rezistenta organismului fata de germeni . Orarul de administrare este in functie si de alimentarea pacientului deoarece unele pentru a avea effect therapeutic se administreaza inainte de masa ( pansamentele gastrice ) ,altele in timpul alimantatiei ( fermenti digestive ) iar altelenumai dupa masa ( antiemetice ) .Nu se respecta orarul de administrare cand apar schimbari in starea generala a pacientului sau manifestari de intolerant . Acestea se aduc de urgent la cunostinta medicului RESPECTAREA DOZEI PRESCRISE RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL PACIENTULUI orarul de administrare va fi stability astfel incat sa nu fie necesara trezirea pacientului , cu exceptia antibioticelor , chimioterapeuticelor al caror ritm impune trezirea . EVITAREA INCOMPATIBILITATI unele prin asociere devin ineficace sau daunatoare.

Asistenta medicala va cere sfatul medicului inainte de asocierea medicamentelor pe care urmeaza sa le administreze . SERVIREA PACIENTULUI CU DOZA UNICA DE MEDICAMENT va fi administrate personal de catre asistenta medicala si luata in prezenta ei . RESPECTAREA SUCCESIUNII IN ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR consta in a pastra urmatoarea ordine :- tablet-capsule-solutii-picaturi-injectii-ovule vaginale-supozitoare LAMURIREA PACIENTULUI ASUPRA MEDICATIEI PRESCRISE in cazul in care efectul medicamentului ar putea nelinisti pacientul .Asistenta medicala trebuie sa cunoasca astfel pe langa indicatii si contraindicatii , incompatibilitatile si efectele secundare ale medicamentului respective . ANUNTAREA IMEDIATA A GRESELILOR DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR . Schimbarea madicamentului , nerespectarea dozei, a caii de administrare sau a orarului va fi adusa imediat la cunostinta medicului pentru a se putea intervene si pentru a preitampina complicatiile care ar putea fi fatale pacientului . ADMINISTRAREA IMEDIATA A MEDICAMENTELOR DESCHISE - Solutiile injectabile trebuie administrate imediat dupa deschiderea fiolei , deoarece pastrarea lor permite scaderea eficacitatii medicamentelor sau chiar degradarea lor . PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI prin respectareamasurilor de asepsie si igiena stabilite pentru fiecare cale de administrare.

5.1 Descrierea unei tehnici n accidentul vascular cerebral RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIANLCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul ventriculului IV , cu rol de protectie a SNC , cu rol nutritiv si excretor , care circula in spatiul subarahnoidian .Este o metoda de rutina care furnizeaza date esentiale in diagnosticul neuroinfectiilor si hemoragiilor meningiene, in afectiuni neurologice si neurochirurgicale, al starilor comatoase .Recoltarea se executa pe nemancate, prin punctie lombara, suboccipitala sau ventriculara .La pacientii cu stare generala alterata se executa in decubit lateral pentru a evita lipotimia .Tehnica de punctionare si prelevare va fi strict asptica. Se observa presiunea de scurgere sau se masora tensiunea cu manometrul Claude. Se extrag 10 20 ml ( dupa scurgerea catorva picaturi ). Lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile ( pentru diferite examinari )- aproximativ 4 ml in fiecare eprubeta. Se fac examinari :- Citologice ( masurarea elementelor celulare /mm : limfocite ,polinucleare , eozinofile ,atipii celulare )- Bacteriologice BK si alti germeni- Serologice - sifilisul SNC- BiochimiceLCR = solutie apoasa , bogat salina , limpede ca apa de stanca .Volum: 100 -150 ml ; D =1005 1009 ; pH = 7,4 7,5Tensiunea :- 10 20 cm apa in decubit lateral- 20 25 cm apa in pozitie sezand- 0 suboccipital- 0 5 cm apa la sugariPrin punctia executata se verifica prezenta sau absenta sangelui. Punctia lombara este conta indicata in caz de hipertensiune craniana - deoarece , prin extragerea de lichid , exista riscul de a provoca accidente foarte grave . Reducerea rapida a presiunii cauzeaza hernierea structurilor cerebrale ( amigdalelor cerebeloase in gaura occipital ), producand compresiune bulbar (asupra centrilor vitali) , ceea ce poate cauza moartea . pentru aceasta , toate punctiile lombare trebuie sa fie precedate de un examen al fundului de ochi - pentru a verifica presiunea intracraniana .

POZITIA BOLNAVULUI:Pozitia eznd, transversal mult pe pat, cu spatele la marginea patului, bratele ncruciate , brbia multn piept- asistenta va sta lateral, cu o mn va apsa capul , iar cealalt mn fcut pumn va sta lateral,cu o mn vaapsa capul , iarcealalt mnfcut pumnva comprima regiunea epigastric .Pozitia decubit lateral cu spatele la marginea patului, cu bratele ncruciate, brbia mult n piept,genunchii flectati ct mai mult spre abdomen(pozitia coco de puc )-asistenta va sta n fata bolnavului,cu o mn va comprima regiunea occipital , iar cucealalt va efectua o tractiune din regiunea poplitee.MATERIALE NECESARE: Cel putin dou ace pentru punctie , sterile. Solutie dezinfectant , alcool, tinctur de iod. Muama cu alez . Tampoane de vat . Tvit renal . Seringi sterile. Manometru Claude Eprubete sterile.EFECTUAREA PROCEDURII:- Tehnica se execut de ctre medic ajutat dectre dou asistente. Se dezinfecteaz locul. Se aeaz bolnavul n pozitie corespunztoare. Se delimiteazi sebadijoneaz regiuneacu tincturde iod. Se servesc medicului mnui sterile. Se supravegheaz semnele vitale - puls,T.A. respiratie. Se informeaz medicul n cazul aparitiei unor manifestri cum ar fi great ,vrsturi, cefalee. Produsul recoltat este pregtit pentru examinri macroscopice (culoare, aspect) i examinricitologice, biochimice, bacteriologice. Se noteaz n foaia de observatie examenul efectuat.

Asistenta I : Pregtete i dezinfecteaz locul punctiei. Servete seringa cu anestezic. Servete cmpul steril. Dezinfecteaz locul punctiei. Servete acul de punctie rahidian cu mandren. Mentine eprubetele pentru recoltarea lichidului. Servete manometrul Claude. Servete seringa cu solutii medicamentoase pregtite. Dezinfecteaz locul punctiei. Comprim cu o compres locul punctiei. Aplic un pansament uscat fixat cu leucoplast. Aeaz pacientul n pat in pozitie decubit dorsal, fara pern Protejeaz patul i lenjeria cu muama si alez .

Asistenta II: Dezbrac pacientul Aeaz bolnavul n pozitie corespunzatoare n functie de starea lui i de locul punctiei. Mentine pacientul n pozitia recomandat , sustinndui ceafa cu o mn , iar cu cealalt impingnduor regiunea epigastric .NGRIJIREAPACIENTULUI DUPA TEHNIC : Pacientul este aezat n decubit dorsal , fr pern , 24 de ore. Dup 6 ore se poate alimenta si hidrata la pat. Se supravegheaz semnale vitale puls ,T.A, resiratie. Se informeaz medicul n cazul aparitiei unor manifestri cum ar fi great ,vrsturi, cefalee. Produsul recoltat este pregtit pentru examinari macroscopice (culoare, aspect) si examinari citologie, biochimice, bacteriologie. Se noteaz n foaia de observatie examenul efecuat.ACCIDENTE SI INCIDENTE:- ameteli

CAP IV. STUDIU DE CAZ ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

Culegere de date CULEGEREA DATELOR1. Surse de date:- Directe: pacienta- Indirecete : dosarul medical actual, ecgipa de ingrijire, familia2. Metode de culegere a datelor:- Interviul- Observatia- Studiul documentelor medicale- Colaborarea cu echipa de ingrijire DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI DATE RELATIV STABILENume : UPrenume : IVarsta : 69 aniSex : FemininReligie : OrtodoxaNationalitatea: RomanaStarea civila : DivortataOcupatia : Pensionara DATE VARIABILEDomiciliul : UrbanConditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si dependinte, incalzire cu lemne, conditii relativ igienice; munceste in gspodarie si agricultura.Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj, emisiuni tv. DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARAa.Date antropometriceGreutatea : 70 kgInaltimea: 1,78 mGrup sanguin : B IIIRH+b.Limite senzorialeAlergii: nu prezintaProteze : nu prezintaAcuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuataSomn : peturbatMobilitate: diminuarea fortei musculareAlimentatie : necorespunzatoareEliminari : inadecvatec.Antecedente heredo-colateraleNeaga luesul, TBC-ul in familie, infectia HIV.d.Antecedente personaleFiziologice :- Menarha la 16 ani;- Menopauza la 50 ani;- Sarcini 2: nasteri 1; avort spontan 1;Patologice :- Bolile copilariei fara a preciza care anume. INFORMATII LEGATE DE BOALAa.Motivele internarii- Deficit motor al membrelor de partea dreapta.b.Istoricul boliiPacienta R.I., in varsta de 69 ani, prezinta in cursul diminetii deficit de forta la membrele de partea dreapta, se interneaza de urgenta pentru tartament si examene de specialitate.c.Diagnostic la internareAVC cardioembolic carotidian stang; hemipareza dreapta.d.Data internarii16.11.2014, ora 10:00e.Examen clinic pe aparateStare generala: alterataStare de nutritie: bunaStare de constienta: constientaFacies: asimetricTegumente: palide, normal colorateMucoase: normal colorateSistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabiliSistem muscular: normal reprezentatSistem osteo-articular: integru, mobilAparat respirator: torace mobil, murmur vezicular prezent bilateralAparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg, AV= 105/minAparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpareFicat, cai biliare, splina: nepalpabileAparat urogenital: rinichi nepalpabil, glob vezicalSistem nervos, endocrin, organe de simt: Babinski pozitiv dreapta, ROTdr