Hemiplegii Si Paraplegii (Avc)

8/13/2019 Hemiplegii Si Paraplegii (Avc)

1/21

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

CENTRUL SCOLAR NR. 1 BUCURESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

SPECIALIZAREA BALNEOFIZIOTERAPIE

PROIECT DE DIPLOMA

METODE DE RECUPERARE MEDICALA BALNEOFIZIPTERAPICE IN ACCIDENTE CEREBRALVASCULARE: HEMIPLEGII SI PARAPLEGII

Coordonatori:

Doctor: Candidat UNGUREANU VASILE

PRELIPCEANU EUGENIA

Maistru instructor.

STAN ILDIKO

-IUNIE 2004-

PLANUL LUCRARII

PARTEA I

I. Generalitati--definitie, clasificare, date epidemiologice

II. Etiopatogenie--cauze, mecanisme, anatomie patologica

III. Criterii de sustinere a diagnosticului:

a) examenul clinic--semne subiective si obiective

b) investigatii paraclinice--ex. radiologic, probe de laborator

IV. Evolutie si prognostic

V Tratament:

1. profilactic


2/21

2. igieno-dietetic

3. medicamentos

4. ortopedico-chirurgical

PARTEA a II-a: Tratamentul BFT

1. principiile si obiectivele tratamentului BFT

2. tratamentul prin hidro-termoterapie (tehnica, efecte)

3. tratamentul prin electroterapie (tehnica, efecte)

4. tratamentul prin masaj:

--efectele fiziologice ale masajului

--descrierea anatomica a regiunii

--tehnica masajului

--mobilizarea articulatiilor (kinetoterapie)

--gimnastica medicala

5. terapia ocupationala

6. tratamentul balneologic (ape minerale, namoluri)

PARTEA I

I . Defini t ie

Accidentele vasculare acute ale creierului reprezinta, prin frecventa lor,capitolul cel mai important din patologia nervoasa. Orice tulburare circulatoareintensa si brusca produce leziuni cerebrale grave. Aceste leziuni sunt, n liniimari, de trei feluri: ramolismentul, hemoragia si edemul cerebral.

Se numeste hemiplegie sindromul caracterrizat prin pierderea motilitatii voluntare aunei jumatati a corpului

Prin paraplegie se intelege paralizia celor doua member inferioare.Acest sindrom poate fideterminat de leziuni ale neuronului 13113j913n motor central sau de leziuni ale neuronului13113j913n motor periferic..

Generalitati


3/21

Boala apare cu predominanta la batrni, dupa vrsta de 60 de ani, cuarterioscleroza.

Debutul este acut. n tromboza, accidentul acut este adesea prevestit demici semne ischemice care precede cu ore, zile, chiar saptamn accidentul

masiv. Aceste simptome premonitorii sunt sub forma de pareze discrete,parastezii care retrocedeaza total sau partial. Ele sunt expresia trombozariiprogresive a unei ar tere.

Apoi brusc, bolnavul are o senzatie de ameteala, uneori cefalee si greata;daca este interesat un vas mare, simptomele sunt mai intense si brutale, iarbolnavul si pierde constiinta.

Pierderea cunostintei, care nu este obligatorie, dureza, de obicei, putin nramolismentele ischemice pure si mici. n cele masive si mai ales n hemoragiilecerebrale se instaleza, nsa, o coma profunda.

Hemiplegia cerebrala vasculara are debut brusc si evolutie lenta si partialregre- siva. Aceasta evolutie prezinta 2 faze: o faza initiala care dureaza ore sauzile si o faza ulterioara de stare care dureaza mai mult: luni sai ani sau, chiartoata viata. Termenul de hemiplegie este un cuvnt compus (hemi-jumatate,plegie-paral izie) .

a)Perioada initiala este caracterizata prin paralizia jumatatii corpului departe opusa leziunii cerebrale, cu urmatoarele simptome: paralizia este flasca, cureflexele osteotendinoase si cutante abdominale diminuate sau chiar abolite, iarsemnul Babinski prezent. Capul si privire sunt adesea ndreptate spre partea

opusa hemiplegiei.

n decurs de 1-3 saptamni, hipotonia membrelor hemiplegice este treptat nlo-cuita printr-o hipertonie musculara, cu hiper -reflexie osteotendinoasa, iarsemnul Babin-ski pastrat. Concomitent, deviatia conjugata a capului si priviriispre partea opusa se reduce treptat si, apoi, dispare.

b)Perioada a II-a este anuntata de instalarea hipertoniei si a hiperreflexei.Este pe-rioada de hemiplegie n contractura, opusa perioadei initiale dehemiplegie flasca. Contractura are particularitatea ca este mai intensa la nceputul miscari i pasive imprimate segmentului respectiv si cedeaza, apoi, n

cursul desfasurarii acestei miscari.

Motilitatea voluntara reapare ncet si incomplet. Recuperarea miscorilor seface, mai ales, n segmentele proximale (n articulatia umarului si a soldului), iarmiscarile sunt limitate. Bolnavul reuseste sa mearga dupa un interval variabil dela un caz la altul, dar mersul este dificil si are un aspect particular; membrulinferior este miscat ca un stlp rigid dupa articulatia soldului si la fiecare pasdescrie un arc de cerc n afara. ("mers cosind").

Fata poate fi sau nu prinsa, dupa sediul leziunii cerebrale. Paralizia facialaeste de tip central, adica prinde muschiul fetei, dar respecta muschii fruntii si

obicularul pleoapelor. Nu este, de obicei, o paralizie intensa. Asimetria faciala se


4/21

accentueaza cnd bolnavul vorbeste sau contracta voluntar muschii fetei, dar seatenueaza daca bolnavul rde sau plnge.

Boala apare cu predominanta la batrni, dupa vrsta de 60 de ani, cuarterioscleroza.

Debutul este acut. n tromboza, accidentul acut este adesea prevestit demici semne ischemice care precede cu ore, zile, chiar saptamn accidentulmasiv. Aceste simptome premonitorii sunt sub forma de pareze discrete,parastezii care retrocedeaza total sau partial. Ele sunt expresia trombozariiprogresive a unei ar tere.

Encefalopatia hipertensiva are ca debut clinic cefalee intensa, n casca sau n cerc, rezistenta la antinevralgice. Cefaleea este nsotita de greata si varsaturicare usureaza, partial pe bolnav (prin deshidratare). Apare, uneori, rigiditateacefei, convulsii localizate sau genera-lizate, sau semnul Babinski discret si

intermitent. Fata bolnavului poate lua aspect mpastat, buhait, printr-un edemdiscret si difuz al fruntii , pleoapelor si fetei. Venele temporale si nazale suntproeminente. Bolnavul are o stare de obnubilare psihica, de torpoareintelectuala.

Clasif icare

Tipurile anatomo-clinice cele mai insemnate sunt:

- hemiplegiile pedunculare

a) sindromul lui Webwr - hemiplegie de partea opusa leziunii, asociata cuparal izia nervului oculomotor comun de partea leziunii .

b) sindromul lui Benedicht de partea opusa leziunii o hemipareza asociata cutulburari cerebeloase si miscari involuntare.

- hemiplegii protuberantiale

a) sindromul lui milard-hemiplegie de partea opusa leziunii asociata cu paraliziehomolaterala a perechii a VII-a si a VI-a de nervi cranieni.

b) sindroamele de tipul Foville-sunt paralizii ale miscarilor de lateralitate aglobilor oculari .

- hemiplegiile bulbare-sunt sindroame alterne constand intr-o hemiplegieincrucisata asociata cu o paralizie a unui nerv bulbar de partea leziunii.


5/21

- hemiplegia spinala-i ntereseaza o jumatate a maduvei situate deasupraunflaturii cervicale.Din punct de vedere motor se constata o paralizie amembrelor de partea leziunii, cu integritatea fetei.

Paraplegia prin leziunea neuronului motor central este fie flasca, fie spastica

Paraplegia flasca este aproape totdeauna de cauza spinala , paraplegiile prin leziuneatrunchiului cerebral sau a emisferelor cerebrale fiind in mod obisnuit spastice.

Paraplegia spastica este fie in extensie fie in flexie.

II Etiopatogenie cauze si mecanisme , anatomie patologica

a. Leziuni vasculare

1. obstructia arterelor cerebrale in cursul aterosclerozei cerebrale si ale arteritelor.

2. embolii cerebrale in cursul stenozei mitrale, al endocarditelor, al fibrilatiilor arteriale.

3. hemoragia cerebrala.

4. tromboflebitele venelor corticale.

b. Leziuni traumatice se datoresc fie unei ranir directe a substantei cerebrale, fie uneicompresiuni printr-un hematom.

c. Hemiplegii de origine infectioasa. Dintre infectiile cronice citam: tuberculoza si sifilisul.

Dintre infectiile acute care pot determina o hemiplegie amintim:abcesul cerebral,meningitele acute, encefalitele virotice.

d. Hemiplegia din cursul tumorilor cerebrale.Se insoteste adese ori de crize de epilepsie jacksoniana si da semne de hipertensiune craniana.

e. In scleroza in placi.Hemiplegia , fara sa fie frecventa nu este totusi exceptionala.

f. In encefalopatiile infantile.

g. Hemiplegia isterica. Se diagnosticheaza prin absenta modificarilor de reflexe, prinabsenta paraliziei faciale, prin absenta sinkineziilor faciale si a modificarilor de tonus.

Paraplegii cu instalare acuta.

a. cauze traumatice, raniri directe ale maduvei, fracturi ale rahisului cu contuziesau comprimare a medularei.

b. Cauze infectioase:mielite acute, virotice primitive, mielite postvaccinale, abceseepidurale.

c. Cauze vasculare: hematomielite, ramolismente medulare.

d. Leziuni toxice: mielite salvorsonice.


6/21

e. Leziuni compresive

Paraplegia cu instalare lenta.

a. tumorile intrarahidiene si vertebrale, morbul lui Pott, unele cifoze si scolioze

b. mielitele sifilitice cu evolutie lenta.

c. Leziunile degenerative ale maduvei

d. Scleroza in placi

e. Siringomegali

III . Cri teri i de sust inere a diagnosticului

a. Examen cl inic

Se cunosc o serie de semne care pot sa dea indicii asupra exisistentei unuideficit motor, deci care pot sa diagnosticheze hemiplegia chiar in perioada decoma

Membrele de partea hemiplegica atunci cand sunt ridicate pasiv cad cu o mareinertie pe pat fata de membrele sanatoase.Fata este asimetrica, mai etalata pepartea hemiplegica, pupilele pot fi inegale, in cazul unei hemiplegii prin hemoragiecerebrala sau in cazul unei angajari pupila de partea leziunioi fiindmidriatica.Reflexul comun este prezentat de partea neparalizata si poate fi

diminuat sau abolit de partea hemiplegica. Alteori bolnavul asista la instalareahemiplegiei sale fara sa-si piarda nici un moment cunostinta.

In paraplegie deficitul motor se instaleaza in mod progresiv in cursul lunilorsau anilor.Mersul devine din ce in ce mai greu.Uneori in faza initiala se constatafenomene de elondicatie intermitenta.In timpul mersului flexia gambei pe coapsase face cu amplitudine redusa, in contracturi accentuate aceasta lipsest.

In paraplegia spastica se constata de la inceput toate simptomele caracteristiceleziunii piramidale:reflexele sunt exagerate, exista semnul lui Babinski. Aceswta asustinut ca paraplegia in flexie se datoreaza predominantei reflexelor de flexie

asupra reflexelor extensoare.

Paraplegia in extensie se caracterizeaza printr- o contractura a muschilorextensori a tuturor segmentelor si o exagerare a reflexelor osteotendinoase

b) Invest igat i i paracl inice - examene radiologice si probe de laborator

Cercetarile de laborator ajuta la elucidarea diagnosticului eti-ologic si lainstituirea tratamentului.


7/21

1 .Examenul urini i (albumina, elemente biliare, glucoza, ace-tona, sediment). n hemoragia meningiana se poate observa o al -buminurie care dispare n 24 -48 deore. Cresterea acizilor aminati pledeaza pentru o insuficienta hepatica. Glicozuria n canti tate mica poate fi ntlni ta n comele prin leziuni cerebrale. Glicozuriafoarte ridicata si nsotita de acetonurie pledeaza pentru o coma diabetica.

2.Chimismul sngelui . Cresterea importanta a ureei arata o coma uremica. Ocrestere moderata a ureei se poate ntlni si n alte come. Probele de insuficientahepatica pot pune n evidenta o coma hepatica. Dozarea glucozei n snge poateindica o coma diabetica sau o coma hipoglicemica. Scaderea clorurilor ne orien-teaza spre o coma addisoniana.

3.Examenul lamelor de snge poate arata o coma leucemica, o comainfectioasa sau prezenta hematozoarului (coma malarica).

4.Cautarea toxicelor n snge si urina (barbiturice, alcool, plumb) ne indica

o coma toxica.

5.Punctia lombara este contraindicata n comele prin hipertensiunecraniana.

6.Electrocardiograma pune n evidenta un bloc, un infract miocardic, ofibrilatie arteriala.

7.Electroencefalograma poate descoperi leziuni focale (hematom, tumoarecerebrala) .

IV Evolutia s i prognosticul AVC

Un AVC poate evolua n 3 moduri :

1)progresic, cu agravar ea simptomelor si cu sfrsit letal 2)regresiv, cu

ameliorarea simptomelor neurologice, a simptomelor cardiovasculare si revenireatreptata a constiintei 3)remitent, cu agravari si ameliorari periodice nlegatura cu cauza cu care a provocat coma si cu complicatiile care se pot iviDurata comelor variaza de la cteva ore pna la 3-6 ore si chiar mai mult. ngeneral, coma epileptica dureaza mai putin de o ora, rareori cteva ore. Comatraumatica poate dura de la 7 la 16 ore. De multe ori, o coma la nceput mai putinadnca, cu pastra-rea deglutitiei, a reflexelor de aparare la excitanti nociviputernici si cu miscari spontane ( coma vigi l ) poate trece, treptat, ntr-o comaprofunda, cu pierderea reflexului de deglutitie, a reflexului de tuse si a reflexelorde aparare mpotriva excitantilor nociceptivi, orict de puternici ar fi ( comacarus) .


8/21

Prognosticul comei depinde de profunzimea ei, de cauza care a provocat-o side intervalul care a trecut de la instalarea starii comatoase pna n momentul cndbolnavul poate avea un ajutor medical corect si energic. n coma diabetica,tratamentul insulinic precoce bine condus poate salva viata bolnavului. Daca n 24de ore nca nu s-a administrat insulina, prognosticul se agraveaza. n traumatismul

cranio-cerebral, pierderea constiintei mai mult de 6 ore indica leziuni grave.

Aparitia unor anumite simptome arata agravarea comei. Prin-tre acestesimptome sunt: spasme tonice spontane si spasme la manevrele de provocare areflexelor de aparare, proiectarea puternica a buzelor si mentinerea lor tonica naceasta pozitie, cnd se ncearca introducerea de lichide n gura bolnavului(reflexul de trompa); strngerea puternica a maxilarelor, cnd se introduce olingura n gura (reflexul de bulldog); pierderea reflexelor de deglutitie si de tuse.Aritmia pe fond cardiatic este un simptom grav n coma infectioasa; pericardita,convulsiile ntuneca prognosticul n coma uremica. (Convulsiile la nceputul uneicome nu sunt un simptom grav) Un simptom de alarma este dilatarea pupilelor

care au fost la nceput n mioza, simptom care arata hipotonie a muschiuluiconstructor al pupilei. (Dilatarea pupilei n prima faza a comei prin intoxicatie cuatropina nu influenteaza

prognosticul datorita paraliziei parasimpatice) Un alt simptom grav estedeshidratarea organismului. Edemul pulmonar, sughitul, respi-ratia Cheyne-Stokes,cianoza progresiva, racirea extremitatilor, sudorile reci, anunta sfrsitul letal.Bolnavul ia aspectul obisnuit al fazei preagonice, prezinta ochi adnciti n orbite,obrajii si tm-plele excavate, nasul subtiat, o culoare usor caramizie a fetei.

La examenul fundului de ochi se constata semnele unei retinoparii

hipertensive n plina evolutie, cu edem papilar, exsuda-te si hemoragii retiniene.Des apar obnubilari trecatoare ale vede-rii , durnd cteva secunde sau minute.

Uneori merge spre coma si exitus prin hemoragie cerebrala, alteoritratamentul o reduce, dar prognosticul ndepartat este serios daca hipertensiuneaarteriala persista. Hemoragia cerebrala este o complicatie iminenta care ntunecaprognosticul .

V Tratament:

1. Profi lact ic

Tratamentul insuficientei circulatoare acute a creierului . Tratamentul profilacticcomporta masurile obisnuite igienodietetice si medicamentoase ale boliihipertensive, sau ale afectiunii vasculare initiale.


9/21

2. Igieno-dietet ic

Tratamentul ictusului apoplectic, indiferent de intensitatea lui, impunemasuri urgente.

n primul rnd nu se deplaseaza bolnavul n primele zi le, decitransportul la spital este contraindicat n faza initiala. ngrijirea la domiciliutrebuie nsa sa fie atenta si permanenta. Bolnavul trebuie mentinut foarte curat,schimbndu-se lenjeria odata ce s-a murda-rit cu urina sau fecale. Daca are globvezical va fi sondat regulat. Gura, tegumentele se curata cu tampoane umede.

3. Tratament medicamentos

In hemiplegie si paraplegie interventia medicamentoasa implica folosirea dedoze mari de vitamina B1, B6, B12, de sticnina in doze progresive pana la 19 -20mg. pe zi in mai multe prize si regeneratoare nervoase.In cazul aparitie de redoare

articulara si de contracturi musculare se pre3scriu decontracturante cum ar fi:clorzoxazona, midocalmul, diazepamul.Cauzele si sindromul fiziopatic se combatprin analgezice, neuroleptice , vazodilatatoare, simptomatice si la nevoie prininfiltrari anestezice pe sistemul simpatic.Sedativele si ascioleticele diminueazasimptomatologia subiectiva si trairile penibile generate de gandul infirmitatiiireversibile, diminuare care permite mobilizarea fortelor energetice aleorganismului .

Partea a II-a

I Principi i le s i obiect ivele tratamentului BFT

Definit ie: fizioterapia este o ramura a medicinei care foloseste n scop terapeuticagentii fizici si naturali sau artificiali . Hidroterapia - aplicarea, n scopprofilactic si curativ a unui nr. de proceduri care au la baza apa la diferitetemperaturi si sub diferite stari de agregare (solida, lichida, gazoasa)

BFT- cuprinde toate fazele de dezvoltare ale acesteia: fazalenta (predispozitionala) sau preclinica, faza aparenta cu modificari functionale,faza postboala, care se refera la terapiea sechelelor sau la dezvoltarea unor functiinoi de compensare. BFT este o terapie patogenica si uneori

simptomatica. Boala, dupa cum se stie, are un caracter general, deci si tratamentulva fi general si nu local. BFT se adreseaza bolii si n faza de predispozitie, n sensul ca poate influenta terenul.Este, deci , pe lnga terapie cu caracter curat iv si o terapie cu caracter profi lact ic.

II Tratament prin hidro-termoterapie

Bai galvanice patrucelulare: 15 mA, 15-20 minute, polul pozitiv la membrelesuperioare si polul negativ la membrele inferioare. zilnic o sedinta, total 20sedinte pe serie. Galvani zari decontracturante, se facaplicand electrodul negativ latero-cervical si electrodul pozitiv palmar sau plantar,

de partea opusa a hemiplegiei, 10-15 mA, 10-15 minute, zilnic o sedinta, 10-12sedinte pe serie


10/21

npachetari cu parafina 50-60 grade pe articulatiile dureroase, 20-30 minute,zilnic o sedinta, 10-15 sedinte pe serie.

Penaje uscate n caz de hipertensiune persistenta. Baile generale cu plantecaldute (37 0C), de durata 10-15 minute - au un efect trofic si previn contractarile.

Baile kinetoterapeutice la 37 0C, timp de 20 minute, mpachetarile cu namol la40-41 grade, 15-20 minute au actiune decontractuanta.

III Tratament prin electroterapie

Ionizari transversale cu sulfura de Mg 2-10% sau clorura de Mg, 4% polulpozitiv bifurcat, iar polul negativ pe occiput, intensitatea 2-3 mA, durata 10-20minute, zilnic o sedinta, 15 sedinte pe serie. Ionizari cu Ca clorat, 1 -10%polul pozitiv activ, bicuricular, negativ, occipital, 1-2 mA, durata 10-20 minute,zilnic o sedinta, 10 - 12 sedinte pe serie.

Curenti cu impulsuri, frecventa 60, cresterea ICR impulsuri 8, 2-3 mA, durata 30minute, zilnic o sedinta, total 10-12 sedinte pe serie.

Decontracturari pentru segmente distale, electrodul negativ pe muschiiantagonist i celor contractat i , 10-12 mA, 10-15 minute, zi lnic o sedinta, 10-12sedinte pe serie. Interferentiali . Se ncepe cu bratul,cu ajutorul a 4 placi (electrozi). Frecventa rapida, 20 minute, intensitate usoara,apoi 5 minute frecventa lenta, dupa care se trateaza gamba respectiva.Unde scurte pe articulatiile dureroase, zilnic 20 minute o sedinta, doze calde III siIV. Tratamentul trebuie facut cu perseverenta pentru a combate contractarea nflexie. Galvanizarile descendente ale coloanei cu

electrod pozitiv la ceafa si negativ la sacru sau anterior: electrod negativ peabdomen, electrodul pozit iv pe stomac ( n cazul paraplegii lor) .

IV Tratament prin masaj:

1.Efectele f iziologice ala masajului

Efectele fiziologice ale masajului sunt multiple. Se atribuie masaj actiuniilocale cum sunt: -actiunesedativ asupra nevralgiilor, mialgiilor, artralgiilo r -actiunehiperemianta locala de mbunatatire a circulatiei locale care se

manifesta prin ncalzirea si nrosirea tegume ntelor - nla turarea lichidelor interst itiale de staza cu accelerarea proceselor deresorbtie Deasemenea masajul are o serie de actiuni generale asupra organismuluica: - stimulareafunctiilor aparatului circulator si respirator. - crestereametabolismului bazal. - efectefavorabile asupra starii generale a bolnavului, cu mbunatatireasomnului, ndepartarea oboselii etc. Toate aceste actiunise explica prin actiunea exercitata de masaj asupra pielii , un organ bogatvascularizat si mai ales inervat. n piele exista numeroase terminatii

nervoase (exteroceptori), punct de plecare a unei serii de reflexe.


11/21

La acestea trebuiesc adaugate si efectele excitante exercitate de masaj asupraterminatiunilor nervoase din muschi, ligamente si tendoane (proprioceptori).Cel mai important mecanism de actionat este mecanismul reflex. Acesta pleaca dela exteroceptorii din tegument si proprioceptorii musculari, la nivelul carora iaunastere stimuli de diferite intensitati , ce pornesc spre centru. Aceste reflexe

explica multe din efectele locale si generale ale masajului. Trebuie adaugat caorganismele interne n suferinta trimit senzatii dureroase la nivelul pereteluitoracic sau abdominal, fiecarui organ corespunzandu-i o anumita zona cutanata.Topografia acestor zone asa-zise "metamerice" a fost stabilita de Head.Cunoasterea acestor zone este necesara pentru influentarea indirecta a organelorinterioare n suferinta n acelsi timp, se produc efecte neurovegetative pe cailerahidiene, precum si efecte asupra circulatiei generale prin activitatea celeiperiferice, care detine o cantitate considerabila din volumul total circulant(aproape un sfert). Un altmecanism de actionat al masajului l constituie formarea n cadrul metabolismuluipielii a unor produsi specifici ce trec n circulatia generala. Indicatii terapeutice

ale masajului pot fi prescrise numai de medici.1. Descrierea anatomica a regiunii

Membrele inferioare

Muschi: Muschii coapsei -regiunea anterioara: muschiul croitor, mus-

chiul cvadriceps femural (dreptul femural, vastul lateral, vastul medial, vastul

intermediar). -regiunea mediala: muschiul pectineu, adductor lung, muschiul gracilis,adductor scurt, adductor mare -regiunea posterioara: muschiul biceps femural, semitendinos sisemimembranosMuschii gambei -grupul anterior: tibial anterior, extensor lung alhalucelui si muschiul extensor lung al degetului-grupul lateral: peronier lung si scurt-grupul posterior: gastrocnemian, solear, plantar, popliteu, plexul lungal degetelor, tibial posterior si flexor lung al halucelui

Muschii piciorului -extensor scurt al degetelor, extensor scurt al halucelui,abductor al halucelui, abductor al degetelor, flexor scurt al halucelui,abductor al degetului mic, patratul plantei, interososi, lumbricali-grupul anterior al membrelor inferioare - muschii extensori -grupul medial - muschii abductori

- grupul posterior - muschii flexori

Oasele: - scheletul soldului - oasele bazinului si femurul - scheletulcoapsei - osul femur - scheletul gambei -tibia si peroneul - scheletul piciorului -

oasele tarsului (astragal, calcaneu, scafoid, cuboid, si 3 cuneiforme)


12/21

- oasele metatarsului n numar de 5 -falangele(cte 3 pentru fiecare deget si 2 la haluce)

Articulat i i le: -articulatia soldului - coxofemural

-articulatia genunchiului - femuro-tibiala

- femuro-rotuliana

- tibio-peroni era superioara

-articulatia gleznei si ale picorului: -astragalocalcaneeana

-mediotarsiana

-intertarsiene

-tarsometatarsiane

-intermetatarsiene

-metatarsofalangeene

Inervatia:

-plexul lombar inerveaza muschiul pectineu croitor si cvadriceps

-plexul sacral - nervul sceatic, popliteu inerveaza pipialul anterior, extensorulcomun al degetelor, extensorul halucelui, lungulm pero-nier, scurtul peronier sipediosul

-nervul tibial posterior inerveaza tricepsul sural, flexorul comun al degetelor,lungul f lexor al halucelui , t ibialul posterior, abductorul halucelui s i lo mbricari i

Vascularizat ia:

-Arterele -artera rusinoasa

-arterele fesiere

-artera obturatoare

-artera femurala

-artera poplitee

-artera t ibiala

-arterele plantare laterale

-arterele plantare mediale


13/21

-Venele -vena cava inferioara si afluentii ei culeg sngele din membreleinferioare. La nivelul picioruli sunt 2 retele venoase: -reteau dorsala siplantara

Din aceste vene se formeaza: vena safena mare si mica.

Membrele superioare:

Oasele -oasele centurii scapulare -clavicula si scapula

-scheletul bratului -humerus

-scheletul antebratului -radius si cubitus

-scheletul minii - carpul -rndul superior

-scafoidul

-semilunarul

-piramidalul

-pisiformul

-rndul inferior

-trapezul

-trapezoidul

-osul mare

-osul cu crl ig

Metacarpul format din 5 oase metacarpiene

-falangele -cu exceptia degetului mare care are cte 2falange, toate celelalte au cte 3, numite, de sus n jos, falanga proximala , medie si distala

Muschii : -centura scapulara

Lateral: -deltoidul si spina scapului

Ventral: -marele si micul pectoral

Dorsal: -supraspinosul, infraspinosul, marele rotund, subscapularul

Muschii bratului : -grupul flexor -brahialul, bicepsul brahial

-grupul extensor: t r icepsul brahial , coracobrahial


14/21

Muschii antebratului : -anterior: rotundul pronator, flexor radial al carpului,muschiul flexor ulnar, muschil flexor superficial aldegetelor, muschiul flexor profund al degetelor,muschiul f lexor lung al policelui s i patratul pronator

-posterior: extensor al degetelor, al degetului mic,extensor lunar al carpului, anconeu, abductor lung alpolicelui, extensor scurt al policelui si lung, extensoral indexului

-lateral: brahioradial, lungul extensor al cal-pului,scurt extensor radial s i supinator

Muschii mini i : -muschii eminentei tenare -scurt abductor al policelui, opozantscurt flexor al police-lui, muschii eminenteihipotenare, palmar scurt, flexor scurt al

degetului mic, abductor al degeului mic,opozant al degetului mic

Inervatia: -nervul subscapular, micul axilar, nervul circumflex, nervulmusculocutanat, ramurile nervului suprascapular, nervul radial

Vascularizat ia: -artera cervicala profunda, artera toracica superi-oara, arteratoracoarcromiala, artera subscapulara, arterele flexe humerale, artera brahiala,artera colaterala, artera interosoasa comuna, arterele digitale comune si arterelemetacarpiene.

1. Tehnica masajului

A. TEHNICA MASAJULUI LA MEMBRELE INFERIOARE

Definit ie: Prin notiunea de masaj se ntelege o serie de manipulatii manualeaplicate sistematic pe suprafata organismului n scop terapeutic sau profilactic

Masajul regiunii fesiere

Masajul regiunii va consta din netezire si presiuni efectuate cu pulpadegetelor unite, urmat de un masaj vibrator insistent, mai ales n plica fesiera, lanivelul marii scobituri sciatice. Masajul articulatiei coxofemurale este foarte dificildatorita musculaturii masive care nconjoara articulatia. Accesul la capsulaarticulara este posibil numai prin 2 puncte:

La nivelul insertiei muschiului croitor, pe partea sa, patrunde prinapasare si executa miscari vibratori i ; n t rohanter si tuberozitatea ischiat ica, unde se patrunde punndbolnavul sa flecteze genunchiul si sa faca abductie a coapsei. Aici se

poate executa masajul vbrator sau chiar baterea.


15/21

Dupa executarea masajului n aceste 2 puncte se executa miscari pasive siactive n articulatie: flexie si extensie a coapsei pe bazin, o abductie si adductie acoapsei , circumductie s i rotat ie .

Masajul coapsei

Masajul coapsei se ncepe cu presiunea si netezirea bimanuala, mai ntipe fata anterioara si apoi pe fata externa, bolnavul stnd n decubit dorsal, apoi pefetele posteioare interne, bolnavul fiind decubit ventral.

Se executa aceste miscari, de netezire cu policele, pe fata anterioara, iarcu celelalte patru degete pe fata posterioara a coapsei, ncepnd din dreptulgenunchiului , n sus pe baza coapsei .

Urmeaza framntatul musculaturii coapsei, care se face energic sub toateformele (presiune, cu o mna sau cu ambele mini, petrisaj, torsiuneamusculaturii). La coapsa se aplica mngaluirea si se fac bateri energice, mai ales lacei obezi, n regiunea laterala a coapsei, pe tensorul faciei lata, de sus n jos.

Masajul art iculat iei genunchiului

Masajul genunchiului se poate efectua cu ambele mini, cu degetele nregiunea poplitee, n timp ce pulpa degetelor mari maseaza regiunea

pararotuliana. Se ncepe netezirea cu unul singur, mai nti fundul de sac superior,apoi pe lnga rotula spre marginea interna, fr ict ionam spatiul ar t icular, port iuneaei exterma din nou pna la spatiul popliteu.

Masajul se ncheie cu netezirea, urmata de miscari active si pasive, flexiesi extensie, apoi pronatie si supinatie.

Masajul gambei

Masajul gambei se va executa anterior cu extensorul comun al degetelor siextensorul comun al halucelui, la care se face mai nti netezirea cu o mna(degetul mare) marginea anterioara a tibiei si pe celelalte margini externe alegambei.

Netezirea se face de jos n sus, sub forma de pieptene, cu partea dorsala afalangelor, dupa care urmeaza framntarea cu toate formele ei.

Grupul peronierilor se maseaza cu o mna, ca si grupul anterior, numai capozitia este cea mai laterala, cu policele care aluneca pe musculatura interioara,paralel cu creasta tibiei, iar celelalte deget fiind pe musculatura posterioara. Dupa

netezire executam petrisajul si apoi mngaluirea.


16/21

Masajul art iculat iei gleznei

Masajul articulatiei gleznei se ncepe cu netezirea, care se poate executacu ambele mini, urmata de presiunea pe regiunea perimaleolara, apoi frictiuneaart iculat iei t ibiotarsiene.

Frictiunea se ncepe la tendonul lui Achile, sub maleola externa, apoi pefata dorsala si din nou catre tendonul lui Achile, sub maleola interna.

Dupa masaj executam miscari active si pasive de flexie dorsala si apoiplantara a piciorului pe gamba, dupa care facem pronatie, supinatie sicircumductie.

Masajul piciorului propriu zis

Pentru masajul piciorului cea mai indicata pozitie este aceea de decubit

dorsal cu genunchii flectati. ncepem cu netezirea degetelor de jos n sus, urmatade presiuni si framntari. Se insista la haluce, la articulatia metatarsofalangiana.Trecem la masajul fetei dorsale a piciorului, prin neteziri, urmat de o usoaraframntare a fiecarei teci tendinoase n parte, prin miscari lente laterale aletendoanelor.

Masajul regiunii dorsale a piciorului este deosebit de eficace ncombaterea durerilor acestor regiuni.

Masajul plantei se efectueaza prin netezire, frictiune, n caz de aderente simai ales baterea, cu partea cubitala a minii, cu pumnul sau cu partea dorsala a

degetelor.

Kinetoterapia la planta se face prin flexie dorsala a picioru-lui, flexiaplantara, supinatia s i rotat ia plantara si circumductie.

B. TEHNICA MASAJULUI LA MEMBRELE SUPERIOARE

Masajul umarului

Masajul umarului se executa la bolnavul asezat. Toate forme-le de masaj suntaplicabile la regiunea deltoidiana: netezire, apasare, petrisaj, framntare, vibratii ,frictiune. Se ncepe totdeau-na cu netezirea ntregii regiuni, apoi a fiecarui muschi n parte, cu palma minii , musch iul supraspinos, subspinos, urmata de framn -tarea acestor muschi , cu doua degete (stoarcere) sub forma de geluire, curadacina minii sau cu partea cubitala a degetelor. Se trece apoi la framntarea sinetezirea muschiului pectoral cu 2 degete (stoarcere) sau prin geluire, urmata debatere, ca si la muschiul omoplatului.

Regiunea deltoidiana este mai nti netezita, apoi se trece la framntare.Cel mai frecvent se aplica petrisajul, care intereseaza nu numai partea carnoasa a

muschiului, ci si tesutul celular subdeltoidian, n care se gasesc bursele seroase,care sunt adesea sediile proceselor inflamatoare cronice sau acute denumite prin


17/21

termenul de poliartrita scapulohumerala. Petrisajul se face mai mult sub forma destoarcere transversala. Se poate face si prin geluire. De asemenea masajul regiuniideltoidiene profunde, poate sa mbrace forma unei miscari de roata de moara.

Cu palma se executa miscari circulare sau n spirala, sprijinindu-se cu putere

pe promininta umarului. Palma maseurului si tegumentul umarului bolnavului sunt nt inse, unite si sol idare si de aceea, fata profunda a dermului masat este aceeacare activeaza n planurile profunde. Baterea se face cu dosul minii sau cu parteacubitala a degetelor. O alta forma de masaj aplicata la umar este frictiuneascapulohumerala, acromioclaviculara si n articulatia pe care o face omoplatul cugri lajul costal , pe care aluneca.

Frictiunea se aplica la prima si cea mai importanta articulatie, ceascapulohumerala, care este o enartroza ce uneste capul humeral cu cavitateaglenoida a scapulei prin intermediul unei capsule n forma de manson care seinserteaza n cadrul cavitatii glenoide si pe gtul omoplatului, iar n jos, pe gtul

chirurgical al humerusului, la aproximativ 2 cm sub capul humeral. Frictiunea se ncepe anterior, bolnavul stnd cu bratul, de partea art iculatiei masate, la spate.Se executa frictiuni orizontale, verticale si circulare ale scapulei. Se continua apoicu partea posterioara, n care scop bolnavul tine mna pe umarul din parteaopusa. Urmeaza partea inferioara a capsulei, prin spatiul auxiliar. Bolnavul siaseaza mna pe mna maseorului, care patrunde cu ambele police n axila, cucelelalte degete prinznd circular uma-rul. Frictiunea se continua n santulbicipital, printre cele doua portiuni ale deltoidului. Bolnavul lasa sa atrne liberbratul, iar maseurul patrunde printre cele 2 portiuni ale deltoidului n santulbicipital, unde insista cu frictiuni si eventual vibratii .

Dupa executarea manevrelor de masaj la umar se trece la miscari active sipasive n articulatia umarului masat, miscari care se executa n toate sensurile:flexiune - extensiune, abductie - adductie si rotatie interna - externa, daca estenevoie cu ajutorul maseurului

Masajul bratului

Se ncepe cu netezirea, executata cu o mna, mpingnd toata masa musculara atricepsului, degetul mare alunecnd prin santul bicipital extern, n timp ce mnacealalta a maseurului fixeaza, n usoara flexiune, antebratul pe brat. Urmeazanetezirea, n acelasi fel, a regiunii anterioare, bicipitale. Netezirea poate sa fie

combinata cu vibratia. Se continua apoi cu framntatul, care se executa n aceeasiordine. Se fac miscari de netezire, executndu-se miscari de compresiuni sidecompresiuni succesive, de jos n sus. O tehnica care poate sa fie aplicata la brateste masajul ascendent bimanual, care se executa cu ambele mini aplicate una peregiunea brahiala anterioara (mna dreapta), nconjurnd bratul cu policeleinsinuat n santurile interstitiale dintre fasciculele musculare. Ambele miniexercita simultan presiuni si frictiuni ascendente, de la cot la umar. O alta practicade masaj a bratului este magaluirea, care consta n mbratisarea maselormusculare ntre cele 2 palme deschise, cu degetele ntinse. Se executa miscari derulare, fiecare mna descriind o miscare n sens invers fata de cealalta. Maselormusculare le sunt imprimate miscari de rotatie n jurul bratului, care determina o

activitate vie a circulatiei. Se poate aplica si baterea, fie cu partea cubitala adegetelor, fie cu palma, fie cu dosul palmii.


18/21

Masajul cotului

Masajul cotului se face mai ales n regiunea paraolecraniana. Se ncepe cu masajulde introducere, care consta n netezirea regiunii cubitale si a tricepsului. Se faceapoi framntarea regiunii descrise, compresiuni cu ambele police n spatiul

paraolecranian. Urmeza frictiunea capsulei, la nceput posterior, insinund unulsau doua degete spre interiorul capsulei, concomitent cu vibratia. Apoi cu ambelepolice continuam frictiunea spre epicondilul si epitrohlee. Pentru frictiuneacapsulei anterior, bolnavul face fricti-unea antebratului pe brat si supinatiaantebratului (care patrunde n ambele police n plica cotului, printre tendoane siva fr ict iona capsula) .

Dupa aceste manevre de masaj se fac miscari pasive si active ale circulatieicotului, flexie si extensie, precum si pronatie si supinatie a minii, cu antebratul nflexiune.

Masajul antebratului

Masajul antebratului nepe cu neteziea partii anterioare, care se poate face cu osingura mna, cu policele, celelalte degete alunecnd pe partea posterioara sau cuambele mini, efleuraj bimanual. Se procedeaza cu multa blndete, de jos n sus,de la pumn si plica cotului. Se continua cu netezirea fetei posterioare aextensorilor, cu o singura mna. Netezirea se poate face si concomitent pe ambelefete ale antebratului, cu ambele mini.

Dupa netezire se trece la framntat: la nceput cu grupul fle-xorilor, prin presiuniexercitate cu o mna sau cu ambele mini dispuse n inel, prin miscari ascendente.

Se fac fac si miscari de stoarcere, de sus n jos, pe partea radiala, alunecnd spreepicondil. Framntarea regiunii posterioare a ambelor antebrate se face prinpresiuni ascendente, cu o mna. Pe antebrat, atunci cnd volumul muscular estemare, se poate aplica petrisajul cu doua mini. n plus la antebrat se pot aplicabateri usoare, cu partea cubitala a degetelor si vibratii .

Masajul pumnului

Masajul regiunii anterioare a pumnului se face n general cu ajutorul policelui,care urmeaza relieful tendoanelor, de jos n sus.

Masajul regiunii posterioare se ncepe cu netezirea cu degetul mare, urmat defrictiunea articulatiei radiocarpiene.

Masajul degetol s i pumnilor

Masajul degetelor se face ncepnd cu netezirea cu doua degete, ntre police siindexul maseurului; apoi continund cu pre-siuni, framntare, eventual sub formade mangaluire, frictiuni pe articulatiile metacarpofalangiene si interfalangiene.Totdeauna masajul se executa de la vrful degetelor catre radacina lor.

Masajul regiunii dorsale a minii se ncepe cu netezirea, ncepnd de la articulatia

metacarpofalangiana si continund n sus, precum si chiar antebratul. Continuamcu framntarea muscu-laturii tenare si hipotenare, prin stoarcere ntre police si


19/21

indexul maseurului. Se trece la masarea spatiilor interosoase, care se poate facecu un singur deget sau bimanual prin presiuni n ambe-le diractii .

Masajul palmei se adreseaza celor 3 regiuni ale ei: eminenta tenara, hipotenara sibureletul digi topalmar.

Masajul eminentei tenare, formata din muschi care se insera pe prima falanga apolicelui, se face de catre maseur prin presiuni cu degetul mare.

Eminenta hipotenara, formata din 4 muschi (palmarul, cuta-nat, adductoruldegetului mic, scurtul flexor si opozantul) se maseaza ca si eminenta tenara.

Se poate aplica si petrisajul prin ciupire.

Refiunea mijlocie a minii, datorita aponevrozei puternice a palmei, fece dificilmasajul. Se aplica aici neteziri mai energice si framntare prin apasari puternice si

mobilizari ale tendoanelor.

4. Mobil izarea art iculat i i lor (kinetoterapie)

Sincineziile de imitatie n care membrul hemiplegic executa involuntar omiscare voluntar de membrul sanatos. Acest tip de sincinezii sunt mai rare. Unexemplu este constituit de Raimiste: cernd bolnavului sa mai execute o miscarede adductie contra rezistenta a coapsei bolnave explicata probabil prin interventiaariei motorii ipsilaterale (fibre piramidale nencrucisate).

1. Semnul flexiei combinate a coapsei si a trunchiului (Babin -ski). n

momentul n care pacientul ncearca sa treaca din decubit dorsal n pozitieasezata, coapsa se flecteaza pe bazin, membrul inferior bolnav ridicndu-sedeasupra planului patului. La membrul sanatos acest fenomen nu se produce dincauza interventiei exten-sorilor coapsei care fixeaza membrul inferior pe pat. Departea hemiplegica, posibilitatea actiunii concomitente a unor muschi care apartinsinergiei de flexie si altora care apartin sinergiei de extensie este pierduta.

2. Cerem bolnavului sa flecteze gamba pe coapsa mpotri -va uneirezistente. Se produce o flexie sincinetica a piciorului pe gamba (fenomenultibialului anterior, descris de Strumpell).

3. Bolnavul fiind n picioare, la aplecarea trunchiului nainte se flectazagenunchiul sincinetic (semnul Neri).

4. Cnd bolnavul ridica la verticala membrul superior de parteahemiplegica, degetele care erau n flexie trec n extensie si abductie (Souques).5. n momentul cnd bolnavul strnge un obiect cu mna paretica se

produce o adductie, flexie si opozitie a policelui (Wartenberg).6. Flexia activa contra rezisteta a antebratului paretic provoaca o

pronatie si flexie a minii (semnul pronatiei a lui Strumpell).7. Pacientul asezat pe o masa cu picioarele atrnnd agata degetele de

la o mna cu degetele de la cealalta si exercita o tractiune puternica prin abductiabratului. Raspunsul sincinetic consta ntr-o extensie a gambei de partea paretica(Babinski).

8. Reflexul extensor cvadrupedal (Brain). n momentul cnd pacientul

se apleaca nainte ca si cum ar vrea sa ia pozitia patru-peda, se produce o extensiea membrului superior paretic


20/21

2. Gimnastica medicala

Exercit i i C.F.M.

n paraplegie exercit ii le mai importante sunt pentru recupera -reafunctiunilor grupurilor musculare ale membrelor inferioare, sco-pul final fiindmersul.

1. Exercitii efectuate n ortostatism, n care se suporta total greu-tatea corpului.2. Se ridica pe vrful ambelor picioare, apoi pe vrful unuia sau altuia din

picioare, al ternant s i n f inal pe un singur picior.3. Exerci t i i pe calcie.4. Exerci t i i de derulare a pasului .

Se trece succesiv de la sprijinitul pe vrfuri, la sprijinul pe calcie si invers,tinnd picioarele paralele.

5. exerci t i i de echil ibru n ortostat ism.

IV. Terapia ocupationala

Este o forma de tratament care foloseste activitati si metode specifice pentru adezvolta, ameliora sau reface capacitatea de a desfasura activitati necesare vietiiindividului, de a compensa disfunctii si de a diminua deficiente fizice.

Acest obiect iv se real izeaza prin 3 modali tat i de act ionare:

1. Prin adaptarea activitatii individului n asa fel nct sa faca ceea ce itrebuie sa faca cu ceea ce poate cu mijloacele sale. Ex: individul este nvatat samearga cu crje, nvata sa-si pregateasca masa cu o singura mna, cnd cealaltaeste paralizata

2. Prin adaptarea mediului nconjurator la deficitul functional al pacientului.Ex: nlocuieste robinetul de la apa cu o maneta, intra n bloc cu caruciorul pe unplan ncl inat .

3. Adaptarea modului de realizare a unei sarcini cu scop lucra-tiv. Ex: face oactivitate care tonifica grupuri de muschi.

Actiunile terapiei ocupationale sunt ntotdeauna subordonate unui obiectivfunctional lucrat iv la care trebuie sa ajunga pacientul.

Pe de alta parte, sindromul depresiv si tendinta de abandon ntlnita la uniibolnavi cu leziuni cerebrale difuze nu constituie o piedica n calea recuperarii , cuconditia trezirii interesului bolnavu-lui pentru acest gen de tratament.

Reeducarea profesionala la care porneste de la inventarul foarte atent alleziunilor, al funtiilor deficiente, al starii somatice si psihointelectuale, alconditiilor sociale si ale individului. La toate acestea se va adauga profesiunea

anterioara, precum si aptitudi-nile psiho-fizice si psiho-tehnice.


21/21

Rencadrarea sociala reprezinta procesul prin care se creaza invaliduluiconditiile necesare pentru ca acesta sa profite la maximum de toate beneficiilecivilizatiei si bunurilor materiale si spirituale din care face parte.

Rencadrarea si readaptarea sociala presupun procese de adaptare deosebit

de complexe pe care bolnavul trebuie sa le abordeze cu un psihic si cu capacitatifizice bine puse la punct

V.Tratament balneologic(ape minerale, namoluri) .

Bolnavii beneficiaza de cure balneare la Herculane, Victoria, Cova sna. Statiuni:Felix, Bazias, Eforie Nord, Covasna, Govora, Dorna, Techirghiol.

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	prologos2003
View:	220 times
Download:	0 times

Hemiplegii Si Paraplegii (Avc)

Documents