LicentaHyperionCarte Management

5/12/2018 LicentaHyperionCarte Management - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/licentahyperioncarte-management 1/126

http://hyperion.trei.roby Alexandru Carstoiu

© Toate drepturile aparin Universităii HYPERION

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

Management: sinteze şi teste grila Bucureşti Editura Victor, 2007

Bibliogr. ISBN 978-973-8128-87-3 65.012.4(075.8)(079.1)

ISBN 978-973-8121




UNIVERSITATEA HYPERIONFACULTATEA DE ŞTIINE ECONOMICE

SINTEZE ŞI TESTE GRILĂ

MANAGEMENT

EDITURA VICTOR

Bucureşti, 2007



http://hyperion.trei.ro

by Alexandru Carstoiu

Cadre didactice care şi-au adus contribuia laprezentul material:

> Profesor dr. ing. Anca Gheorghiu (coordonator)

> Profesor dr. Ioan Mîzgă > Confereniar dr. Nicolae Mihăilescu

> Lector drd. Corina Bichiş (Ene)> Lector dr. Ana Maria Grigore> Lector drd. Anda Gheorghiu> Lector drd. Daniela Niculescu> Lector dr. Ustinia Răchită > Asistent drd. Andreea Mitroi> Asistent drd. Andrei Cristea> Asistent drd. Şerban ăranu

> Asistent ms. Miron Alexandru Dumitrescu> Preparator ms. Cristina Burghelea> Preparator drd. Georgiana Nukina> Preparator ms. Bianca Mihu

> Preparator ms. Tiberiu Diaconescu> Preparator drd. Calcedonia Enache




Bazele managementului

• Sistemul de management

> Analiza şi definirea managementului> Noiuni manageriale

> Repere teoretice

• Strategia managerială într-o firmă

> Definirea şi principalele caracteristici ale strategiei

firmei> Componentele strategiei

> Elaborarea strategiei firmei (faze)> Implementarea strategiei de ansamblu a firmei (etape)

• Sistemul decizional la nivel de firmă

> Conceptul de decizie managerială (factori şi tipologie)> Importana sistemului decizional

• Sistemul informaional > Definirea şi componentele sistemului informaional> Raionalizarea sistemului informaional (etape)> Deficiente majore în sistemul informaional

> Principiile sistemului informaional

• Organizarea structurală

> Conceptul de organizare structurală (definire şi clasi-

ficare)> Componentele organizării structurale > Elaborarea structurii organizatorice> Interdependena dintre organizarea formală şi organi-

zarea informală




• Tehnici de management > Diagnosticarea

> Şedina> Delegarea

• Cultura organizaională > Dimensiunile culturii organizaionale (definire)

> Funciile culturii organizaionale> Modalităi de manifestare

> Importana culturii organizaionale

• Sistemul de conducere (managerii firmei)

> Calităile, cunoştinele şi aptitudinile manageriale> Tipuri de manageri> Stiluri manageriale> Creşterea eficacităii muncii managerilor

Managementul serviciilor

• Concepte principale utilizate în managementul serviciilor > Caracteristici> Clasificare> Definiii

> Funcii> Rolul statului în cadrul managementului serviciilor

• Sistemul serviciilor publice pe plan naional

> Serviciile publice, componentă a sistemului teriar> Definirea noiunii de serviciu public> Tipologia serviciilor publice> Regimul juridic al serviciilor publice

> Organizarea şi modul de funcionare a serviciilorpublice




• Organizaia şi mediul extern > Funciile organizaiei

> Tipologia organizaiei> Responsabilitatea organizaiei

> Componentele mediului extern al organizaiei

• Tehnici specifice de conducere > Conducerea prin comunicare> Conducerea pe baze psihologice şi motivaionale

> Sinteza CSROEPM > Sinteza Harzburg

Management comparat

• Abordarea managementului comparat

> Principalele şcoli ale managementului comparat> Tipologia şcolilor de management

> Importana la nivel mondial

• Managementul comparat la nivel internaional > Abordare> Tipologie> Structură > Importana şi utilitatea managementului comparat la

nivel internaional

• Specificul managementului comparat în diverse regiuni

geografice > Managementul la nivelul Uniunii Europene

> Managementul la nivelul României> Managementul la nivel internaional




• Contextul economico-cultural de dezvoltare a managemen-tului comparat

> Transferul internaional de cunoştine la nivel managerial

> Transferul de cultură şi dezvoltare managerială a orga-nizaiilor

> Dezvoltarea managementului comparat pe plan mondial

> Preluări şi influene din cultura europeană şi cea

mondială

Managementul public

• Abordarea managementului public > Noiunea de management public (concept, definiie,

caracteristici, evoluie)> Baza legală de analiză a managementului public

> Principii

• Teorii care fundamentează dezvoltarea managementului

public > Tipuri de teorii> Tipuri de structuri (administrativă, ierarhică şi funcio-

nală)

• Sistemul informaional la nivelul managementului public

> Funciile sistemului informaional> Dezvoltarea sistemului informaional

> Tipologia sistemului informaional

• Decizia la nivelul managementului public

> Tipuri de abordări decizionale> Particularităi




• Managementul public în România şi Uniunea Europeană > Managementul public în România

> Managementul public în Uniunea Europeană > Abordare juridică > Dezvoltarea viitoare a managementului public

Managementul Firmei

1. Funciile managementului firmei

Criterii de evaluare: • Evidenierea lui H. Fayol ca fiind primul care a identificat şi

analizat procesele de management;

• Funcia de previziune (definiie: rezultatele previziunii:prognoze, planuri, programe);

• Funcia de organizare (definiie; organizarea de ansamblu a

firmei şi organizarea principalelor componente ale acesteia);• Funcia de coordonare (definiie; comunicarea - baza unei

coordonări eficace);• Funcia de antrenare (definiie; motivarea - fundament al

antrenării);• Funcia de control-evaluare (definiie; fazele procesului de

evaluare-control);• Interdependena dintre funciile managementului;• Dinamica funciilor managementului

2. Strategia firmei, principalele caracteristici şicomponentele acesteia

Criterii de evaluare: •Definirea strategiei;




• Trăsături definitorii ale strategiei (se cere enumerarea a celpuin zece trăsături);

* Trecerea în revista a componentelor strategiei: - misiunea firmei (definiie);

- obiective strategice (definiie; categorii)

- opiuni strategice (definiie; exemple de abordări strategice)

- resurse (categorii);

- termene (definiie, importana);- avantaj competitiv (definiie; abordarea lui Porter)

3, Metodologia de fundamentare şi elaborare a

strategiei firmei

Criterii de evaluare: • Prezentarea celor trei etape majore ale procesului de elaborare

şi implementare a strategiei firmei: fundamentarea, elaborareaşi implementarea strategiei;

• Fundamentarea strategiei;- trecerea în revistă a premiselor strategiei;- modalităi de fundamentare a strategiei (studiul de diagno-

sticare, studiul de marketing, studiul ecologic, strategiaeconomică naională)

• Elaborarea strategiei:

- formularea misiunii firmei; - precizarea obiectivelor fundamentale; - stabilirea modalităilor strategice; -

dimensionarea resurselor necesare;- fixarea termenelor;- stabilirea avantajului competitiv;- articularea strategiei globale;- stabilirea strategiilor pe domenii




4. Decizia şi factorii primari ai deciziei

Criterii de evaluare: • Conceptul de decizie;• Decizia managerială;• Formele deciziei manageriale:

- actul decizional- procesul decizional

• Tipologia deciziilor (criterii de clasificare)• Factorii primari ai deciziei manageriale:

- decidentul;- mediul ambiant decizional

• Situaii decizionale: certitudine, incertitudine şi risc

5. Sistemul informaional: concept şi componente

Criterii de evaluare:

• Definirea sistemului informaional;• Raporturile dintre sistemul informaional şi cel informatic;

• Trecerea în revistă a componentelor sistemului informaional

(definiii, clasificări):- data şi informaia- circuite şi fluturi informaionale

- proceduri informaionale;- mijloace de tratare a informaiilor

6. Organizarea procesuală a firmei

Criterii de evaluare:

• Definirea organizării firmei;• Organizarea procesuală: definire

• Componentele organizării procesuale: funciunea, activitatea,atribuia, sarcina

• Funciunea de cercetare-dezvoltare (definiie, principaleleactivităi: previzionare, concepie tehnică, organizare)




• Funciunea comercială (definiie, activităi principale: aprovi-zionare, vânzare şi marketing)

• Funciunea de producie (definiie, activităi: programarea,lansarea şi urmărirea produciei; fabricaia; controlul tehnic decalitate; întreinerea şi repararea utilajelor; producia auxiliară

de energie, aburi etc.)• Funciunea financiar contabilă (definiie, activităi principale:

contabilitate, financiară, control financiar de gestiune)• Funciunea de personal (definiie, activităi: previzionarea

necesarului de personal; formarea personalului, selecionareapersonalului, încadrarea personalului, evaluarea personalului,motivarea personalului, perfecionarea personalului, promo-varea personalului, protecia salariailor)

• Interdependenele funciunilor firmei

7. Organizarea structurală a firmei

Criterii de evaluare: • Definirea organizării firmei;• Forme ale organizării• Conceptul de structura organizatorică;

• Importana structurii organizatorice;• Componentele structurii organizatorice:

- Postul (definire, „triunghiul de aur" al organizării);- Funcia (definire, tipuri de funcii)

- Ponderea ierarhică (definire, mărime optimă)- Compartimentul (definire, tipologie) -

Nivelul ierarhic (definire)- Relaii organizatorice (categorii: relaii de autoritate, de

cooperare şi de control) • Clasificarea structurilor organizatorice: ierarhică, funcională

şi ierarhic funcională • Modalităi de prezentare a structurii organizatorice a firmei:

organigrama; regulamentul de organizare şi funcionare




8. Managerii firmei

Criterii de evaluare: • Definirea managerului;• Calităile, cunoştinele şi aptitudinile managerului• Tipuri de manageri şi stiluri manageriale

- abordarea bidimensională (Blake şi Mouton);- abordarea tridimensională (W. Reddin)

• Utilizarea judicioasă a timpului de lucru, fundamentulcreşterii eficacităii managerilor

• Modalităi de amplificare a eficacităii muncii managerilor

9. Cultura organizaională

Criterii de evaluare: • Conceptul de cultură organizaională;• Dimensiunile culturii organizaionale (Geert Hofstede)

- proces/rezultate;- salariai/muncă;- interorganizaională /profesională;

- sistem deschis/ sistem închis;- control intens/control redus;- pragmatică /prescriptivă.

• Modalităi de manifestare a culturii organizaionale: - simbolurile;- normele comportamentale organizaionale;- ritualurile şi ceremoniile;- statuturile şi rolurile personalului; -istorioarele şi miturile organizaionale

10. Interdependenele dintre organizarea formală şi

informală

Criterii de evaluare: Definireaorganizării firmei;




• Prezentarea principalelor categorii de organizare: organizareaformală şi cea informală;

• Asemănările dintre structura formală şi cea informală;• Deosebirile dintre cele două tipuri de structuri;• Influena organizării informale asupra celei formale.

11. Interdependena între subsistemul decizional şisubsistemul informaional

Criterii de evaluare: • Conceptul de subsistem decizional;• Conceptul de subsistem informaional;• Detalierea elementelor componente ale celor două subsisteme;• Legătura dintre subsistemul decizional şi subsistemul

informaional (variabilele de intrare ale unuia sunt variabile de

ieşire ale celuilalt)- la intrare, subsistemul informaional furnizează subsiste-

mului decizional „materia primă" pe care acesta din urmă oprelucrează;- la ieşire, subsistemul informaional dirijează (orientează)

deciziile luate în cadrul subsistemului decizional pentru a fiexecutate şi aplicate de celelalte subsisteme ale manage-mentului firmei;




Teste grilă

1. Arătai care din variantele prezentate mai jos, reprezintă funcii ale

managementului firmei: a) organizare, previziune, antrenare, coordonare, evaluare-con-

trol;b) previziune, organizare, cercetare-dezvoltare, personal, comu-

nicare;c) cercetare, previziune, organizare, producie, salarizare;d) coordonare, decizie, financiară-contabilă, comercială, previ-

ziune;e) cercetare, previziune, decizie, comunicare, producie.

2. Raionalizarea sistemului informaional, cuprinde mai multe etape.

Arătai care sunt acestea: 1) declanşarea studiului;2) analiza critică a subsistemului informaional;3) implementarea perfecionărilor informaionale;

4) stabilirea alternativelor decizionale;5) evaluarea rezultatelor obinute.

a) 1,4,5 b) 1,2,3 c) 2, 3v4 d) 1, 3, 4 e) 2, 4, 5.

3. în categoria factorilor a căror evoluie favorizează creşterea efi-

cienei managementului, se numără: 1) trecerea la economia de piaă;2) ridicarea substanială a nivelului de pregătire a resurselor

umane;3) ritmul intens al conceperii şi implementării progresului

ştiinifico-tehnic;4) instabilitatea şi fluiditatea monetară;5) larga proliferare a computerelor în ultimele trei decenii.

a) 1, 2, 3 b) 2, 3, 4 c) 2, 3, 5 d) 1, 2, 5 e) 1, 2, 4.




4. Elementele care caracterizează o organizaie sunt: a) obiectivele, planul de realizare a obiectivelor, resursele nece-

sare desf ăşurării activităii, mijloace tradiionale;

b) puncte strategice de control, conducerea, programul de activi-

tate, obiectivele;c) conducerea, obiectivele, programul de activitate, resursele

necesare desf ăşurării activităii;

d) obiectivele, programul de activitate, conducerea, mijloacetradiionale;

e) conducerea, planul de realizare a obiectivelor, obiectivele, mij-loace tradiionale.

5. Care din următoarele variante sunt mijloace moderne de motivare(nebăneşti) ce dezvoltă valoarea subiectivă a muncii:

1) obiective ambiioase, conducere competentă;2) autonomie, putere, marja de decizii;3) retribuie dinamică, difereniere ca urmare a contribuiilor;

4) legături sociale, munca în echipă;

5) munca în echipă, retribuie dinamică.a) 1, 2, 3 b) 1, 3, 4 c) 1, 2, 4 d) 2 3, 4 e) 1, 3, 5.

6, Coordonarea prin concepie: a) urmăreşte rezolvarea unor probleme generale în cadrul marilor

organizaii;b) presupune orientarea colaboratorilor asupra modului de

îndeplinire a sarcinilor;c) presupune relaii permanente şi antrenante cu oamenii;d) urmăreşte rezolvarea unor probleme minore;e) presupune luarea în consideraie a posibilităilor financiare ale

organizaiei.

7. în cadrul „controlului produciei" se întâlnesc cinci funcii. Arătai

care sunt acestea: a) coordonarea, previziunea, executarea, producie, comercial;b) executarea, antrenarea, programarea, control, ordonare;




c) programare, coordonare, control-evaluare, motivare, executare;d) încărcare, coordonare, ordonare, programare, executare;

e) executare, programare, coordonare, producie, comercială.

8. Arătai care din variantele prezentate mai jos, este premisă autilizării metodei de conducere prin comunicare:

a) metodele de producie sunt mai uşor de aplicat unor serviciistandard;

b) informarea oamenilor, contribuie la o mai bună orientare înactivitatea lor, precum şi la o mai bună motivaie;

c) operaiunile de servire pot fi conduse atât pentru obinerea

calităii cât şi pentru controlul costurilor;d) metoda trebuie să ofere soluii pentru a-i face pe oameni să

ştie, să poată şi să vrea să acioneze cât mai eficient în cadrul

întreprinderii;e) flexibilitatea este necesară implementării bugetului în sistemul

de conducere.

9. Managementul public are caracter integrator, deoarece:

a) este un domeniu al ştiinei influenat de factorul politic;b) studiază procesele şi relaiile de management din administraia

publică;c) există instituii centrale şi locale;

d) reuneşte elemente specifice managementului în diferite dome-nii aparinând sectorului public;

e) există instituii cu competenă materială generală.

10. în cadrul administraiei de stat, structura teritorială: a) presupune organizarea administraiei de stat pe niveluri ierarhice;b) reprezintă ansamblul componentelor structurii plasate pe linii

orizontale;c) desemnează organizarea sistemului administrativ în raport cu

teritoriul pe care î şi desf ăşoară activitatea şi î şi exercită com-petena instituia administraiei de stat;

d) reprezintă numărul persoanelor conduse nemijlocit de un func-ionar public;




e) reprezintă numărul persoanelor conduse nemijlocit de unfuncionar public cu funcie de conducere.

11. „Armonizarea deciziilor şi aciunilor personalului firmei şi alesubsistemelor sale", este un element de coninut al funciei: a) previziune;

b) coordonare;c) organizare;d) antrenare;e) control - evaluare

12. Distorsiunea, ca deficienă majoră în sistemul informaional constă în: a) modificarea parială sau totală a mesajului informaiilor are loc

în mod intenionat;

b) în înregistrarea, transmiterea şi prelucrarea repetată a unorinformaii;

c) în modificarea parială, neintenionată a coninutului, a mesa-

jului unei informaii pe parcursul culegerii, prelucrării şi trans-miterii de la emiător la receptor; d) în înregistrarea, prelucrarea şi transmiterea în mod aleatoriu a

unor informaii; e) în modificarea intenionată a coninutului unui mesaj pe

parcursul culegerii, transmiterii de la emiător la receptor.

1.3. Implementarea managementului flexibil şi dinamic este generatorde multiple efecte pozitive:

1) asigurarea concordanei dintre dinamica caracteristicilormanagementului firmei şi solicitările mediului ambiant;

2) contribuie la modernizarea sistemelor de management;

3) imprimarea unui dinamism accentuat activităilor şi rezul-

tatelor firme;4) reprezintă un fundament de neînlocuit pentru toate celelalte

caracteristici ale managementului întreprinderilor;5) contribuie la modernizarea sistemelor de marketing,

a) 2, 3 b) l,4 c) 2, 4d ) l ,3e ) 1,2.




14. După scopul înfiinării şi modul de funcionare, se pot delimitaurmătoarele tipuri de organizaii:

a) societăi comerciale, regii autonome, organizaii non-profit;b) regii autonome, întreprinderi publice, întreprinderi societare;

c) societăi comerciale, întreprinderi private, I.M.M. - uri;d) societăi comerciale, întreprinderi publice, organizaii non-profit;

e) regii autonome, întreprinderi societare, I.M.M.- uri.

(.5. în cadrul unei organizaii, comunicarea pe verticală are loc între: a) conducători şi executani situai la aceleaşi niveluri în structura

organizatorică;

b) cadre situate la niveluri diferite şi angajate în desf ăşurarea unoractivităi diferite;

c) diferite niveluri de conducere, respectiv între managerii şisubalternii lor;

d) conducători situai pe niveluri diferite în structura organi-zatorică;

e) cei ce dirijează interesele ori stabilesc obiectivele organizaiei.

16. Controlul stocurilor: a) este un sistem al produselor ce leagă achiziiile, producia şi

vânzările;b) determină operaiile ce trebuiesc îndeplinite, succesiunea lor;c) asigură calitatea serviciilor şi produselor;

d) este un sistem de a compara sarcinile stabilite într-un buget cuveniturile şi cheltuielile reale;

e) măsoară performana şi dirijează aciunea către sarcini

prestabilite:

17. „Stabilirea nivelului rezultatelor de obinut şi a toleranelor" este

etapă a; a) conducerii prin obiective;b) conducerii prin proiecte;c) conducerii prin produs;d) conducerii prin excepie;

e) conducerii prin bugete.




18. Care din următoarele principii enumerate mai jos, nu este principiual managementului public:

a) principiul conducerii autonome;b) principiul restructurării;c) principiul eficacităii şi eficienei;d) principiul legalităii;

e) principiul conducerii unitare.

19. în cadrul grapei „Autorităi ale administraiei publice locale**, facparte: a) Primăria, Prefectura, Consiliile judeene;b) Parlamentul, Ministerele, Primării;c) Ministerele, Guvernul, Prefecturi;d) Preşedinia, Primăria, Instituiile juridice;

e) Primăria, Parlamentul, Ministerele, Preşedinia.

20. Procesele de execuie, în cadrul proceselor de management se

caracterizează prin:

a) o parte din fora de muncă acionează asupra celeilalte pări, în

vederea realizării unei eficiente cât mai ridicate;b) fora de muncă, fie acionează nemijlocit asupra obiectelor

muncii prin intermediul mijloacelor de muncă, fie în mod indi-rect cu ajutorul unor categorii speciale de mijloace de muncă;

c) preponderena previziunii şi prin exercitarea celorlalte atribute

ale managementului într-o viziune prospectivă;d) preponderenta coordonării şi prin exercitarea celorlalte atribute

ale managementului;e) preponderena organizării.

21. în cadrul relaiilor de management, determinarea tehnico-mate-

rială constă în: a) dependena trăsăturilor managementului de caracteristicileobiectelor muncii şi mijloacelor de muncă;

b) o apreciabilă influenă asupra relaiilor de management o are şicomponenta colectivităii fiecărei firme şi cultura sa organi-zaională;




c) dependena relaiilor de management de natură şi modalităilede existenă ale proprietăii asupra mijloacelor de producie;

d) exercitarea funciei de evaluare-control;

e) exercitarea funciei de organizare.

22. Principalele caracteristici ale strategiei sunt următoarele:

1) realizarea unor scopuri bine precizate, sub forma de misiuneşi obiective;

2) ansamblul obiectivelor majore ale organizaiei pe termenmediu şi lung;

3) vizează perioade viitoare din viaa firmei;

4) obinerea unei sinergii cât mai mari;5) ansamblu] obiectivelor organizaiei pe termen lung.

a) 1, 3, 4 b) 2, 3, 4 c) 3, 4, 5 d) 1, 2, 3 e) 1, 4, 5.

3. Unele din componentele strategiei se află printre elementeleprezentate mai jos. Va rugăm să le identificai:

a) obiective strategice, misiune, sinergie; resurse, oameni,

informaii;b) obiective strategice, misiune, resurse, modalitatea, termene,

avantaj competitiv;c) obiective strategice, misiune; termene, oameni, informaii,

avantaj competitiv:d) obiective strategice, misiune, modalităi, termene, oameni,

avantaj competitiv;e) obiective strategice, sinergie, misiune, termene, oameni,

avantaj competitive.

24. Care din variantele de mai jos exprimă cel mai bine componentelesistemului informaional?

a) date, informaii, circuite şi fluxuri informaionale, proceduri

informaionale, mijloace de tratare a informaiilor;b) date, informaii, circuite informaionale, documente informa-

ionale, mijloace de tratare a informaiilor;c) circuite informaionale, date, informaii, documente informa-

ionale, mijloace de tratare a informaiilor;




d) date, circuite informaionale, informaii, documente, mijloacede tratare a informaiilor;

e) date, fluxuri informaionale, informaii, documente, mijloacede tratare a informaiilor.

25. Care din elementele prezentate în continuare constituie principalele

componente procesuale ale organizaiei? a) funcii, funciuni, activităi, atribuii;b) sarcini, atribuii, funcii, funciuni;

c) funciuni, activităi, atribuii, sarcini;

d) obiective, funciuni, sarcini, activităi;e) funcii, sarcini, funciuni, obiective.

26. Cele mai importante activităi ce compun funciunea de producie,se regăsesc printre elementele prezentate în continuare:

1) previzionare;2) fabricaia;3) aprovizionare;4) programarea, lansarea şi urmărirea produciei;

5)C.T.C.-ul;6) vânzare;7) organizare managerială.

a) 2, 4, 5 b) 1, 2, 3 c) 4, 5, 6 d) 3, 4, 7 e) 1, 5, 7.

27. Obiectivele fundamentale: a) se deduc direct din obiectivele derivate de gradul I;b) exprimă principalele scopuri urmărite de un agent economic în

ansamblul său;c) sintetizează mobilurile sau utilitatea unor lucrări sau aciuni

care contribuie la realizarea obiectivelor derivate;d) se deduc nemijlocit din obiectivele specifice;

e) se deduc din obiectivele de gradul I şi II.

28. Postul, ponderea ierarhică şi compartimentul sunt componentestructurale ale firmei. Ce alte subdiviziuni organizatorice cunoaş-

tei din cele prezentate în continuare: a) funcia, nivelul ierarhic,relaiile organizatorice;




b) funciunile, funcia, atribuiile;c) activităile, sarcinile, competenele;d) obiectivele individuale, sarcinile, atribuiile;

e) funcia, activităile, atribuiile.

29. Postul este definit de următoarele elemente:

a) lucrările, atribuiile, sarcinile;

b) sarcinile, obiectivele specifice, competenele;c) activitatea, sarcinile, responsabilităile;d) sarcinile, responsabilităile, competenele,e) lucrările, sarcinile, activităi.

30. Arătai care din elementele prezentate mai jos, nu constituie modalităide manifestare a culturii organizaionale:

a) istorioarele, miturile;b) statuturile şi rolurile;c) scopul şi obiectivele organizaiei;

d) simbolurile;

e) miturile, rolurile.

31. Cea mai recentă tipologie a şcolilor de management comparat aparine luiRaghu Nath. Arătai care din şcolile de management enumerate fac parte

din această tipologie:1) mediului;2) ecologic;3) sistemelor deschise;4) dezvoltării economice;5) eclectic - empirica.

a) 2, 3, 5 b) 1, 2, 3 c) 1, 3, 4 d) 1, 2, 5 e) 2, 4, 5.

32. Arătai care din etapele enumerate sunt etape ale unui studiu complex demanagement comparat:1) stabilirea scopurilor;2) definirea mediului ambiant al firmei;3) analiza informaiilor;4) traducerea materialelor implicate;




5) stabilirea avantajului competitiv;6) realizarea tematicii.

a) 1, 2, 3, 5 b) 2, 4, 5, 6 c) 2, 3, 4, 5 d) 1, 3, 4, 6 e) 1, 2, 4, 5.

33. Arătai care din variantele prezentate sunt tipuri de structuri orga-

nizaionale utilizate în firmele din S.U.A.:

1) produs;2) decizională;3) reea;

4) geografică;5) informaională.

a) 1, 3, 4 b) 1, 2, 3 c) 3, 4, 5 d) 2, 3, 4 e) 1, 4, 5.

34. în cadrul Managementului Serviciilor, mediul economic al organi-zaiei include: a) procesele şi structurile de guvernare a societăii;b) un ansamblu format din: maşini, cunoştine, metode;

c) aciunile, credinele, dorinele, convingerile oamenilor;

d) condiiile globale, naionale, locale ale produciei şi distribuiei;e) un cadru organizatoric care să evidenieze specializarea func-

iilor de conducere şi a celor operative.

35. Arătai care din etapele prezentate mai jos este etapă a conducerii

prin bugete: a) realizarea proiectului şi meninerea echilibrului în interiorul

organizaiei;b) desemnarea persoanei care va asigura conducerea sistemului

respectiv;c). concretizarea obiectivelor sub forma indicatorilor financiari; d) revizuirea normelor şi toleranelor;

e) definirea proiectului.

36. Care din variantele enumerate mai jos sunt funcii ale manage-mentului public: a) motivare, administrare, previziune, control-evaluare, organi-

zare-coordonare;




b) cercetare-dezvoltare, previziune, personal, organizare, control;c) producie, motivare, comercială, coordonare, previziune;

d) administrare, motivare, comerciala, producie, personale) motivare, cercetare-dezvoltare, producie, administrare,

personal.

37. Arătai care din variantele de mai jos sunt etape ale metodei

diagnosticării:1) stabilirea domeniului de investigare;2) stabilirea obiectivelor;3) documentare prealabilă;4) formularea recomandărilor;5) determinarea eficacităii soluiilor decizionale. a)

1,2,3b) 2, 3,4c) 1, 3, 4 d) 2, 4, 5 e) 1,3,5/

38. în cadrul sectorului public, autoritatea legislativă:a) este exercitată de Curtea Constituională;b) aparine Preşedintelui României;

c) aparine Parlamentului României;d) aparine Guvernului;e) Instituiilor juridice.

39. „Şedina" prezintă anumite avantaje:1) creşterea nivelului de informare a personalului;2) fundamentare temeinica a deciziilor;3) preîntâmpină apariia unor disfuncionalităi majore;

4) facilitarea schimbului de experienă între persoane;5) amplifică potenialul societăii comerciale, a) % 3,

4 b) 1, 2, 3 c) 1, 2, 4 d) 1, 2, 5 e) 2, 3, 5.

40w Care din variabilele prezentate mai jos sunt metode de programareşiorganizare a muncii managerului:

1) managementul prin obiective;2) delegare;3) programul şi graficul de activitate;4) agende;




5) şedine;6) dosarul cu probleme complexe.

a) 1, 2, 4 b) 3, 4, 5 c) 3, 5, 6 d) 3, 4, 6 e) 1, 2, 5.,

41. Procesele de management, spre deosebire de procesele de execuie,se caracterizează prin:

a) o parte din fora de muncă acionează asupra celeilalte pări, a

majorităii resurselor umane, în vederea realizării unei eficiente

cât mai ridicate;b) fora de muncă acionează nemijlocit asupra obiectelor muncii

prin intermediul mijloacelor de muncă;c) asigură un ansamblu de produse şi servicii corespunzător

naturii proceselor de muncă implicate şi obiectivele previ-zionate;

d) preponderena previziunii şi prin exercitarea celorlalte atributeale managementului într-o viziune prospectivă;

e) preponderena organizării, coordonării şi antrenării perso-nalului.

42. Funcia de previziune constă în: a) ansamblul proceselor de muncă prin intermediul cărora se

determină principalele obiective ale firmei;b) ansamblul locurilor de muncă prin care se armonizează deci-

ziile şi aciunile personalului firmei şi ale subsistemelor sale; c) ansamblul proceselor de muncă prin intermediul cărora se

stabilesc şi delimitează procesele de muncă fizică şi intelectualaşi componentele lor;

d) ansamblul proceselor de muncă prin care se determină perso-nalul firmei să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelorprevizionate;

e) ansamblul proceselor prin care performanele firmei sunt

măsurate şi comparate cu obiectivele stabilite iniial. k

43. Prin avantaj competitiv se înelege:

a) enunarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale şi a con-cepiei privind evoluia şi desf ăşurarea activităii firmei;




b) acele obiective ce au în vedere orizonturi îndelungate, deregulă 3-5 ani;

c) abordări majore, cu implicaii asupra coninutului unei păriapreciabile dintre activităile firmei;

d) realizarea de către o firmă, a unor produse sau servicii supe-rioare din punct de vedere semnificativ pentru consumatori,

comparative cu ofertele de articole similare ale majorităiiconcurenilor;

e) precizează momentul declanşării şi finalizării opiunilorstrategice.

44. Obiectivele fundamentale, este necesar să întrunească anumitecaracteristici definitorii:

1) să fie realiste;2) să stabilească un climat, o armonie generală a organizaiei;3) mobilizatoare;4) stimulatoare;5) să furnizeze un fundament pentru motivarea folosirii resur-

selor.a) 2, 3, 4 b) 1, 3, 4 c) 1, 2, 3 d) 3,4, 5 e) 1, 4, 5.

45. După orizont şi implicaii, deciziile se clasifică în: 1) strategice;

2) curente;3) periodice;4) tactice;5) unice.

a) 1,2,3 b) 3, 4, 5 c) l,2,4 d) 1, 3, 5 e) 1, 2,5 .

46. După sfera de cuprindere a decidentului, deciziile se clasifică în:

1) integrale;2) individuale;3) avizate;4) participative;5) anticipate.

a) 2, 4 b) 1,3 c) 4, 5 d) 2, 3 e) 3, 4.




47. După modul de exprimare, informaiile se clasifică în: 1) orale;2) scendente;3) scrise;4) descendente;5) audio-vizuale,

a) 1, 2, 3 b) 3, 4, 5 c) 1, 3, 5 d) 2, 3, 4 e) 1, 2, 5.

48. în cadrul componentelor sistemului informaional, data reprezintă: a) traiectul pe care îl parcurge o informaie între emiător şi

destinatar;b) descrierea cifrică sau letrică a unor procese, aciuni, fapte;c) cantitatea de informaii vehiculată între emiător şi beneficiar;d) ansamblul elementelor prin care se stabilesc modalităile de

culegere, înregistrare, transmitere şi prelucrare a unei categoriide informaii;

e) acele date care aduc adresantului un spor de cunoaştere.

49. Obiectivele derivate de gradul I: a) exprimă principalele scopuri urmărite de un agent economic;b) se deduc din obiectivele fundamentale;c) se caracterizează printr-o definire concretă şi prin implicarea în

realizarea lor a unor procese de muncă restrânse;d) sintetizează aciuni care contribuie la realizarea obiectivelor

derivate;e) concretizează obiectivele specifice la nivelul persoanelor.

50. în cadrul funciunii de cercetare-dezvoltare deosebim 3 activităiprincipale:

1) previzionare;

2) concepie tehnică; ) organizare; 4) aprovizionare; 5) fabricaia a)1, 2, 3 b) 3, 4, 5 c) 2, 3, 4 d) 1, 3, 4 e) 1, 3, 5.

3




51. în cadrul funciunii comerciale, deosebim 3 activităi principale: 1) vânzarea;2) aprovizionarea;3) concepie tehnică:4) fabricaia;5) marketingul.

a) 1,2,3 b) 1, 3, 5 c) 1, 2, 5 d) 2, 3, 4 e) 3, 4, 5.

52. Prin pondere ierarhică se înelege: a) cea mai simplă subdiviziune organizatorică a firmei;b) totalitatea posturilor care prezintă aceleaşi caracteristici;c) ansamblul persoanelor ce efectuează munci omogene;

d) totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeaşidistană ierarhică de A.G.A;

e) numărul de salariai conduşi nemijlocit de un manager

53. Principalele elemente componente ale procesului de delegare, sunt: 1) adaptabilitatea;

2) economicitatea;3) însărcinarea;4) atribuirea competenei formale:

5) încredinarea responsabilităii.a) 1, 2, 3 b) 2, 3, 4 c) 1, 3, 5 d) 3, 4, 5 e) 1, 4, 5.

54. Arătai care din etapele enumerate mai jos sunt etape ale unui

studiu complex de management comparat: 1) Stabilirea scopurilor studiului;2) Precizarea tematicii;3) Eşantionarea subiecilor de investigat;

4) Traducerea materialelor implicate;

5) Construirea alternativelor decizionale.a) 1, 2, 3, 4 b) 2, 3, 4, 5 c) 1, 3, 4, 5 d) 1, 2, 4, 5 e) 1, 2, 3, 5.

55. în cadrul managementului întreprinderilor din S.U.A. există anu-mite opiuni strategice predilecte:

1) larga răspândire a întreprinderilor mici;




2) distana faă de putere este foarte mare;3) accent pe intelectualizarea şi informatizarea întreprinderilor;4) orientarea crescândă spre robotizare;5) tendina de amplasare a agenilor economici în zonele

rurale.

a) 1, 2, 3, 5 b) 1, 3, 4, 5 c) 2, 3, 4, 5 d) 1, 2, 4, 5 e) 1, 2, 3, 4.

56. După forma juridică, pot fi delimitate următoarele tipuri de între-prinderi:

1) publică;2) regii autonome;3) private;4) semipublică;5) organizaii nonprofit

a) 1, 3, 4 b) 2, 4, 5 c) 1, 2, 3 d) 3, 4, 5 e) 1,4, 5.

57. Pentru realizarea planificării, ca activitate Managerială cu caracterde directivă, trebuie respectate o serie de cerine, care vizează:

1) obiectivitate;2) să fie fundamentată ştiinific;3) suplee;4) antrenare;5) stabilitate

a) 1, 2, 3 b) 3, 4, 5 c) 1, 3, 4 d) 2, 3, 4 e) 1, 4, 5.

58. în cadrul Managementului Serviciilor, în orice sistem de control,trebuie să existe:

I.) o sarcină (obiectiv) prestabilită;

2) un mijloc de a măsura realizările efective;3) sisteme eficiente de salarizare şi promovare;4) un mijloc de a compara performana efectivă cu obiectivul;5) un mijloc de a corecta performana.

a) 1, 2, 3, 4 b) 2, 3, 4, 5 c) 1, 2, 4, 5 d) 1, 3, 4, 5 e) 1, 2, 3, 5.




59. Managementul Public, are caracter complex deoarece: a) reuneşte elemente specifice managementului din diferite

domenii aparinând sectorului public;b) preia din alte domenii concepte, metode, teorii;c) studiază procesele şi relaiile de management din administraia

publică;

d) este influenat de factorul politic;e) există instituii cu competenă materială şi specială.

60. Compartimentul, ca o componentă a structurii organizatorice asistemului administrativ, se defineşte: a) ca ansamblul componentelor structurii plasate pe linii orizon-

tale, la aceeaşi distană ierarhică faă de managementul de vârf;b) numărul persoanelor conduse nemijlocit de un funcionar

public cu funcie de conducere;c) ca o componenta rezultată din agregarea unor posturi şi funcii

publice cu coninut similar şi/sau complementar;d) ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenelor şi respon-

sabilităilor;e) factorul de generalizare al unor posturi asemănătoare din punctde vedere al ariei de cuprindere a autorităii şi responsabilităii.

61. în acceptarea unui post de conducere, managerii pot avea anumite

reticente. Arătai care sunt acestea: 1) nevoia de putere;2) teama de schimbări;3) evitarea monotoniei;4) teama de a lua o decizie;5) lipsa disponibilităii de a-şi sacrifica familia,

a) 1, 2, 3 b) 2, 4, 5 c) 1, 3, 5 d) 1, 2, 4 e) 3, 4, 5.

62. Conducerea de mijloc (middle management) implementează stra-tegia şi politicile principale care vin de la nivelul superior alorganizaiei. Un titlu de manager de nivel mijlociu este:

a) preşedinte;b) manager de divizie;




c) vicepreşedinte;d) director executiv;e) director operaional.

63. Managerii operativi: a) sunt cei ce creează şi conduc sistemele;

b) au ca principală responsabilitate resursele financiare ale între-prinderii;

c) sunt responsabili cu facilitarea schimbului de produse în orga-

nizaie şi clienii săi;d) sunt însărcinai cu gestiunea resurselor umane;e) se ocupă cu îndrumarea administrativă.

64. în cadrul unei organizaii, funcia de producie grupează anumiteactivităi. Arătai care sunt acestea: a) cercetarea produselor, serviciilor, tehnologiilor;b) aprovizionarea, desfacerea produselor şi serviciilor;c) planificarea şi execuia financiară;

d) programarea, lansarea şi urmărirea produciei;e) analiza şi evaluarea posturilor.

65. Un avantaj al societăii pe aciuni (S.A.) este: a) răspunderea asociailor numai în limita aportului social;b) asociaii au încredere unii în alii;c) permite constituirea unui capital important ca volum;d) permite punerea în valoare a brevetelor;e) credibilitate redusă în faa partenerilor de afaceri.

66. După metodologia de elaborare şi adoptare, distingem următoareletipuri de decizii:

!) neprogramate; 2) strategice;3) semiprogramate;4) unice;5) programate

a) 1, 2, 3 b) 2, 3, 4 c) 2, 4, 5 d) 1, 4, 5 e) 1, 3, 5




67. In cadrul unei organizaii, relaiile de cooperare: a) se stabilesc între posturi situate pe acelaşi nivel ierarhic;b) sunt o consecină a existenei, în organizaie, a structurii infor-

male;c) se nasc între compartimente specializate de control şi celelalte

compartimente din întreprindere;d) condiionează buna desf ăşurare a activităii;e) se stabilesc între compartimentele funcionale şi cele opera-

ionale.

68. Trei din etapele enumerate mai jos, sunt etape ale conducerii prinobiective. Arătai care sunt acestea:

1) determinarea obiectivelor fundamentale ale întreprinderii;2) stabilirea obiectivelor derivate, specifice şi individuale;3) evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea perso-

nalului;4) desemnarea persoanei care va asigura conducerea

sistemului;5) evaluarea periodica a fabricaiei şi comercializării produ-

sului.a) 1,2,3 b) 2,3,4 c) 3,4,5 d) 1,3,5 e) 2,4,5

69. Care din următoarele trăsături enumerate mai jos, este specifică conducerii prin proiecte? a) apariia politicii de produs;b) definirea strategiei întreprinderii;c) evaluarea periodică a fabricaiei;

d) vizează activităi sau lucrări cu caracter eterogen;e) revizuirea normelor şi toleranelor.

70. După criteriul „atitudinea faă de responsabilitate", stilurile deconducere se clasifica în:

1) repulsiv;2) democratic;3) permisiv;




4) dominant;5) indiferent

a) 1,2,3 b) 1,4,5 c) 3,4,5 d) 2,3,4 e) 2,3,5

71. Arătai care din cele enumerate mai jos, sunt avantaje ale organi-

zaiilor proiectate în funcie de obiective:

1) manifestarea unui mai mare ataşament şi loialitate faă deangajai;

2) posibilitatea furnizării unor servicii mai bune;3) luarea în considerare a preferinelor populaiei;

4) coordonarea proceselor;5) utilizarea maximă a aptitudinilor de specialitate,

a) 2,3,4 b) 1,2,3 c) 1,3,5 d) 3,4,5 e) 1,2,5.

72. Care din următoarele principii enumerate mai jos urmăreşte creareaunui aparat administrativ eficient, din punct de vedere organi-zatoric, funcional corespunzător nevoilor sociale generale:

a) principiul restructurării;

b) flexibilităii;

c) conducerii autonome;d) conducerii unitare;e) perfecionării continue.

73. Arătai care din funciile enumerate mai jos, sunt funcii ale mana-gementului public:

1) previziune;2) conducere:3) personal;4) organizare - coordonare;

5) motivare.

a) 1,2,3 b) 2,3,4 c) 2,4,5 d) 1,4,5 e) 1,3,4

74. Relaiile de reprezentare se stabilesc/reflectă /apar:

a) între funcionarii publici de pe nivele ierarhice superioare şireprezentanii unor organizaii profesionale, sindicale;

b) între instituiile specializate în efectuarea controlului;




c) între posturi situate pe acelaşi nivel ierarhic dar în instituii,compartimente diferite

d) raporturile instituite între titularii posturilor de conducere şi ceiai posturilor de execuie;

e) ca urmare a delegării sarcinilor, competenelor şi responsa-bilităii de către instituii/autorităi din administraia centrală.

75. Ansamblul componentelor structurii plasate pe linii orizontale, laaceeaşi distană ierarhică faă de managementul de vârf al admi-nistraiei de stat. reprezintă: a) ponderea ierarhică;b) compartimentul;c) nivelul ierarhic;d) postul;e) funcia.

76. Arătai care din cele prezentate mai jos, sunt autorităi adminis-trative centrale:

a) Guvernul;b) Prefectura;c) Instituiile juridice;

d) Parlamentul;e) Primăria.

77. Secretariatul General al Guvernului, coordonează activitatea: a) Colegiului Consultativ;b) Consiliului Interministerial;c) Comisiei Naionale pentru Statistică;d) Departamentului pentru Reforma Economică;e) Oficiului pentru Protecia Consumatorului.

78. Ministerele cu activitate economică sunt următoarele: 1) Ministerul Culturii;2) Ministerul Cercetării şi Tehnologiei;3) Ministerul Comerului;4) Ministerul Turismului;




5) Ministerul Transporturilor. a) 3,4,5b) 1,2,3 c) 2,3,4 d) 1,3,5 e) 1,2,5

79. După gradul de prelucrare, informaiile care circulă în sferaAdministraiei Publice pot fi:

1) primare;

2) intermediare;3) orale;4) finale;5) externe

a) 1,2,3 b) 3,4,5 c) 1,2,4 d) 2,3,4 e) 2,4,5,

80. Deciziile administrative, după nivelul ierarhic pe care se află decidentul, acestea pot fi:

1) de nivel superior;2) individuale;3) de nivel mediu;4) de nivel inferior;

5) avizate.a) 1,2,3 b) 3,4,5 c) 2,3,4 d) 1,4,5 e) 1,3,4.

81. Arătai care sunt etapele unui studiu complex de management

comparat: 1) stabilirea scopurilor studiului;2) stabilirea alternativelor sau variantelor decizionale;3) precizarea tematicii;4) analiza informaiilor;5) identificarea problemei.

a) 2,3,5 b) 1;3,4 c) 2,3,4 d) 1,2,5 e) 1,3,5

82. Studiile comparative , în cadrul managementului comparat:

a) identifică similarităi şi diferene în cadrul a două sau mai

multor culturi;b) investighează o singura cultură;

c) sunt investigaii iniial proiectate şi realizate în cadrul uneiculturi;




ci) se ocupă cu descrierea, explicarea şi identificarea practicilormanageriale din cadrul anumitor culturi specifice;

e) se concentrează asupra înelegerii structurilor de relaii, teoriilormanageriale.

83. în cadrul Uniunii Europene, Comisia Europeană îndeplineşte înprincipal trei funcii:

1) iniiază strategii, politici;2) reprezintă Uniunea Europeană în negocierile comerciale

internaionale;3) nu are putere legislativă;4) dirijează bugetul Uniunii Europene;

5) este principalul organism decizional.a) 3,4,5 b) 2,3,4 c) 1,2,4 d) 1,2,5 e) 2,4,5.

84. Managerii germani, au ca puncte forte: 1) abilităi organizatorice;

2) abilităi de control;3) abilităi de coordonare;4) competena în domenii de specialitate;5) capacitatea de a negocia eficace,

a) 1,2 b) 4,5 c) 2,3 d) 3,5 e) 3,4.

85. Arătai un avantaj al structurii organizatorice cu „umbrela" locală,din cele enumerate mai jos: a) asigurarea unei autonomii pronunate filialelor naionale;

b) axarea conducerii de vârf asupra abordării globale a activi-tăilor;

c) realizarea unei coordonări a activităilor diviziilor implicate la

nivelul fiecărei piee;d) extinderea vânzării produselor fabricate pentru piaa internă în

alte ări;e) concentrarea superioară asupra oportunităilor şi activităilor pe

pieele străine.




86. Opiunile strategice, în ceea ce priveşte managementul întreprin-derilor nord - americane, sunt următoarele:

1) larga răspândire a întreprinderilor de dimensiuni mici;

2) adoptarea deciziilor prin consens;3) accent pe intelectualizarea şi informatizarea întreprinderilor;4) orientarea crescândă spre robotizare;

5) amplasarea agenilor economici în zonele rurale.

a) 1,2, 3, 4 b) 1, 3, 4, 5 c) 2, 3, 4, 5 d) 1, 2, 4, 5 e) 1, 2, 3, 5.

87. Structura organizatorică pe produs, utilizată în firmele din S.U.Ă-.: a) utilizată în întreprinderile ce fabrică un singur produs;b) în întreprinderile producătoare ce efectuează şi distribuia

produselor;c) în companiile promotoare ale progresului tehnic;d) este folosită în companiile ce fabrică mai multe familii sau

grupe de produse;e) are caracteristica principală crearea unei mici organizaii

centrale.

88. Arătai care din factorii enumerai mai jos, sunt factori majori deinfluenă favorizani asupra managementului întreprinderilor:

1) instabilitatea şi fluiditatea monetară;2) larga proliferare a computerelor;

3) intervenistatului in economie;4) ritm rapid de uzură morală a cunoştinelor;5) ritmul intens al conducerii şi implementării progresului, a)

1,2,3 b) 3,4,5 c) 2,4,5 d) 1,3,5 e) 2,3,5.

89. Managementul motivaional determină importante efecte pozitive: 1) amplifică leadershipul tuturor categoriilor de manageri;

2) ridică productivitatea muncii fizice şi intelectuale apersonalului;

3) resurse financiare limitate ale firmelor;4) determină intensificarea muncii la nivelul conducerii şi

personalului de execuie;




5) o parte a personalului managerial din firme nu dispune desuficiente calităi, disponibilităi motivaionale, a) 1,2,3 b) 1,2,4 c)3,4,5 d) 2,4,5 e) 1,3,5.

90. Avantajele managementului participativ sunt următoarele:

1) apariia de cheltuieli suplimentare;

2) fundamentarea superioară a deciziilor;3) creşterea gradului de informare a salariailor;4) amplificarea gradului de motivare a salariailor;

5) diminuarea ritmului de derulare a unei pări din proceseledecizionale.

a) 1,2,3 b) 3,4,5 c) 2,3,4 d) 2,4,5 e) 1,3,5.

91. Care din funciile enumerate mai jos, constă în ansamblul proce-selor de muncă prin intermediul cărora se determină principaleleobiective ale firmei, precum şi resursele şi principalele mijloacenecesare realizării lor: a) organizarea;

b) previziunea;c) coordonarea;d) control - evaluarea:e) antrenarea.

92. Arătai care din funciile enumerate mai jos, nu este funcie a sub-

sistemului organizatoric al firmei: a) stabilirea principalelor componente organizatorice;b) interconectează subdiviziunile organizatorice;c) necesitatea stabilirii şi utilizării de stimulente materiale;d) combină resursele firmei;e) asigură cadrul organizatoric pentru desf ăşurarea ansamblului

activităilor întreprinderii93. Din categoria factorilor de management - care presupun totalitatea

elementelor manageriale ce influenează direct sau indirectunitatea economică - fac parte: 1) modalităile de coordonare;




2) piaa internă;3) mecanismele motivaionale;

4) strategia naională economică;5) regimul investiiilor.

a) 1,3,4 b) 1,2,3 c) 2,3,4 d) 1,3,5 e) 2,4,5,

94. Termenele strategice:

a) privesc evoluia şi desf ăşurarea activităilor firmei;b) ansamblul activităilor firmei;c) pe baza lor se stabilesc cum este posibil şi raional să se înde-

plinească obiectivele strategice;

d) delimitează perioada de operaionalizare a strategiei, precizând

momentul declanşării şi finalizării opiunilor strategice majore;e) fonduri circulante şi de investiii.

95. Determinanii endogeni ai strategiei de firmă sunt:

1) politici;2) proprietarul firmei:

3) dimensiunea firmei:4) managementul superior,

5) ecologici.a) 1,2,3 b) 3,4,5 c) 1,3,5 d) 2,4,5 e) 2,3,4.

96. După sfera de cuprindere, strategiile de firmă se clasifică în: 1) de consolidare;2) globale;3) de privatizare;4) pariale;

5) de diversificare.a) 1,3 b) 3,5 c) 2,4 d) 1,4 e) 1,2.

97. După orizont şi implicaii, deciziile se clasifică în:

1) strategice;

2) periodice;3) curente;4) anticipate;




5) tactice, a) 1, 3, 5 b) 2, 3, 4 c) l, 2, 3 d) 3,4, 5 e) 1, 2, 5.

98. Metodologia de reproiectare a sistemului decizional cuprinde maimulte etape. în cadrul etapei de analiză a sistemului decizional separcurg mai multe faze. Arătai care sunt acestea:

1) analiza calităii deciziilor;

2) analiza instrumentarului decizional;3) lista deciziilor adoptate;4) analiza proceselor decizionale strategico tactice;5) evidenierea parametrilor calitativi ai deciziilor, a)

1,2,3 b) 1,2,4 c) 2,4,5 d) 2,3,4 e) 1,3,5.

99. După modul de exprimare, informaiile se clasifica în: 1) primare;2) orale;3) scrise;4) audiovizuale;

5) finale.a) 2,3,5 b) 1,2,3 c) 2,3,4 d) 3,4,5 e) 1,3,5.

100. Circuitele informaionale, după frecvena producerii lor, se clasi-fică în:

1) periodice;2) oblice;3) orizontale;4) verticale;5) ocazionale.

a) 1,2 b) 3,4 c) 4,5 d) 1,5 e) 1,4.

101. Ce termeni nu sunt cuprinşi în definiia valorii de piaă? a) marketing adecvat;

b) la data evaluării;c) suma estimată;d) cumpărător şi vânzător hotărât;e) o proprietate neschimbată.




102. Principiul anticipării face referire la: a) existena pe piaă a unor bunuri similare cu preuri diferite;b) preul unei proprietăi variază direct cu cererea;c) valoarea unei pări componente a unei proprietăi depinde de

cât de mult contribuie aceasta la valoarea întregului;d) valoarea întreprinderii este echivalentă cu valoarea prezentă

a tuturor fluxurilor viitoare anticipate;e) valoarea provine din beneficiile viitoare care urmează a fi

generate de proprietatea deinută,

103. întregul proces de evaluare a unei întreprinderi reprezintă: a) o procedură sistematică utilizată pentru a estima o anumită

valoare a întreprinderii;b) stabilirea activelor tangibile;c) rata de fructificare a capitalului aşteptată de investitor;d) valoarea unei pări componente a unei proprietăi;e) beneficiile viitoare anticipate.

104. Diagnosticul financiar urmăreşte: a) înelegerea performanelor realizate şi riscurilor inerente în

activitatea întreprinderii;b) ajustarea situaiilor financiare istorice pentru a estima abili-

tăile întreprinderii de a genera fluxuri de venit;c) analiza aspectelor legale privind activitatea firmei evaluate;

d) analiza pieei pe care întreprinderea operează;e) a) şi b).

105. Abordarea bazată pe active se bazează în mod esenial pe prin-cipiul:

a) anticipării; b) substituiei; c) schimbării;d) cererii şi ofertei;e) contribuiei.




106. Nu sunt active redundante următoarele elemente: a) teren excedentar;b) licene neutilizate;c) creane incerte;

d) titluri de plasament;e) capitaluri proprii.

107. Clasificarea evaluărilor în funcie de scopul evaluării este f ăcută în funcie de: a) evaluarea administrativă şi economică;b) evaluarea pentru proprietarii afacerii; c) evaluarea pentru instituii financiar bancare;d) evaluarea pentru persoane fizice;e) evaluarea de proprietăi imobiliare.

108. Valoarea unei proprietăi este creată din interaciunea a4 factori: a) utilitate, raritate, cerere şi ofertă;

b) raritate, dorină, cerere şi utilitate;c) utilitate, dorină, ofertă şi raritate;d) putere de cumpărare, raritate, dorină, utilitate;e) raritate, dorină, putere de cumpărare şi ofertă.

109. Pentru un investitor tipul de valoare reprezintă: a) valoare de asigurare;

b) valoare de investiie;

c) valoare de impozitare;d) valoare de piaă;e) valoare de anticipare.

110. Ipotezele şi condiiile limitative sunt incluse în raportul deevaluare pentru: a) a responsabiliza evaluatorul;b) a proteja evaluatorul şi a informa clientul;c) a proteja destinatarul raportului;d) a stabili coordonatele firmei ca va face obiectul evaluării;




e) a estima valoarea dreptului de proprietate asupra unei păridin capital.

111. Metodele de evaluare se aleg în funcie de: a) scopul evaluării;b) conjunctura economică;

c) dorinele clientului;

d) indicaiile proprietarului;e) informarea utilizatorului.

112. Standardele de evaluare sunt utile: a) în vederea alinierii la standardele de calitate;b) în vederea alinierii la standardele de contabilitate;c) în vederea înelegerii uniforme a termenilor şi procedurilor

de evaluare;d) pentru alinierea la cerinele Comunităii Europene;

e) în vederea ocupării unei nişe de piaă.

113. în cadrul standardelor de evaluare se regăsesc:

a) tabele de încadrare;b) definiii ale unor termeni specifici evaluării;c) indici de evaluare;d) indici de actualizare;e) formule de calcul a valorii prin diferite metode de evaluare.

114. Valoarea de investiie şi valoarea de piaă sunt: a) întotdeauna egale;

b) niciodată egale;c) pot fi şi egale;

d) valoarea de piaă întotdeauna mai mare decât cea deinvestiie;

e) valoarea de piaă întotdeauna mai mică decât cea deinvestiie.

115. Prin termenul de capitalizare, din punct de vedere al evaluării, se înelege: a) imobilizare de capital;




b) convertirea venitului în valoare;c) structura capitalului;d) toate cele 3 variante de mai sus;e) nici o variantă nu e corectă.

116. Proprietatea imobiliară conine: a) terenul, construciile şi echipamentele ataşate;b) drepturile, beneficiile şi interesele asupra proprietăii;c) terenul liber;d) a)sauc);e) nici un răspuns corect.

117. Diagnosticul comercial vizează: a) analiza factorilor tehnici de producie;b) analiza resurselor umane;c) analiza riscurilor întreprinderii;d) analiza pieei pe care operează întreprinderea;e) analiza aspectelor legale privind activitatea întreprinderii.

118. Abordarea pe bază de venit se bazează în primul rând pe: a) principiul anticipării;b) principiul comparaiei;c) principiul substituiei;d) principiul schimbării;e) principiul contribuiei.

119. Valoarea capitalului investit se referă la: a) valoarea de piaă a capitalului propriu, capitalului preferen-

ial şi celui împrumutat;b) valoarea contabilă a capitalului împrumutat;c) valoarea contabilă a capitalului propriu;d) valoarea contabilă a capitalului preferenial;e) valoarea contabilă a capitalului încasat.




120. Separarea activelor şi analiza lor în afara exploatării vaevidenia:

a) investiiile în curs;b) activele în afara exploatării care nu generează venituri;

c) activele în afara exploatării care generează venituri;d) toate cele de mai sus;

e) nici un răspuns corect.

121. Trezoreria netă se stabileşte astfel: a) trezorerie de activ - trezorerie de pasiv;b) fond de rulment - necesarul de fond de rulment;c) trezorerie de pasiv - trezorerie de activ;d) a)şib);e) b)şic).

122. Rata rentabilităii comerciale se calculează ca raport procentualdin: a) profitul brut din vânzări şi cifra de afaceri;

b) profitul net din vânzări şi cifra de afaceri;c) cifra de afaceri şi rentabilitatea comercială;d) profitul net şi profitul brut;e) nici un răspuns corect.

123. Rata solvabilităii generale se calculează ca raport dintre: a) datorii totale şi active totale;b) active totale şi datorii curente;c) active totale şi datorii totale;d) datorii curente şi active imobilizate;e) active imobilizate şi datorii curente.

124. FR poate fi definit ca diferenă dintre: a) capital permanent şi active imobilizate;b) active totale şi active imobilizate;c) active imobilizate şi capital permanent;d) active totale şi active circulante;e) capital permanent şi active circulante.




125. FR reprezintă diferenă dintre: a) active totale şi active circulante;b) active circulante şi obligaii pe termen scurt;c) active totale şi obligaii pe termen lung;

d) obligaii pe termen scurt şi active circulante;e) obligaii pe termen lung şi active circulante.

126. Lichiditatea generală curentă se exprimă ca un raport între:

a) active circulante şi datorii curente;b) active totale şi datorii totale;c) active circulante şi datorii totale;d) active totale şi datorii curente;e) nici un răspuns corect.

127. Rata de finanare a stocurilor este un raport dintre:

a) stocuri şi FR;b) active totale şi stocuri;c) FR şi stocuri;

d) Active totale şi FR;e) FR şi active totale.

128. Rata rentabilităii comerciale caracterizează: a) eficiena elementelor materiale angajate în activitatea firmei;b) eficiena activităii juridice angajate în activitatea firmei;c) eficiena întregii activităi comerciale a firmei;d) eficiena activităii juridice şi a elementelor materiale anga-

jate în activitate firmei;e) nici un răspuns corect.

129. Situaia lichidităii curente este satisf ăcătoare în condiiile

încadrării în intervalul: a) 1 şi 1,2;b) Îşi 1,8;c) 0,65 şi 1;d) 1,2 şi 1,8;e) 0,65 şi 1,8.




130. Rata lichidităii generale are nivelul recomandat între: a) 1 şi 2;b) Nu este un nivel recomandat;c) Sub 1,8;d) 1,8 şi 2;e) Sub 2.

131. Analiza SWOT se bazează pe: a) 1. nivel de analiză;b) 2 nivele de analiză;c) 3 nivele de analiză;d) 4 nivele de analiză;e) 5 nivele de analiză.

132. Nu sunt active curente următoarele: a) disponibilităi în valută;b) creane;

c) avansuri primite;d) stocuri materiale;e) creane şi stocuri.

133. În estimarea NFR se folosesc următoarele rate financiare a) lichiditatea general ă;b) NFR/CA;c) lichiditatea intermediară;d) rata autonomiei financiare;e) rentabilitatea CA.

134. Analiza potenialului uman se referă la: a) dinamica numărului de salariai;b) dinamica numărului de zile lucrate;c) dinamica salariului mediu;d) dinamica produciei;e) nici un răspuns corect.




135. Analiza contractelor de asigurare este f ăcută în: a) diagnosticul comercial;b) diagnosticul operaional;c) diagnosticul de management;d) diagnosticul juridic;e) diagnosticul resurselor umane.

136. În procesul de evaluare ultima etapă este: a) sinteza rezultatelor;b) reconcilierea rezultatelor şi estimare valorii finale;c) analiza SWOT;d) corelaiile asupra valorii finale;e) toate variantele de mai sus.

137. În funcie de data la care s-a estimat evaluarea raportul deevaluare face referire la: a) evaluarea prospectivă;b) evaluare curentă;c) evaluare retroactivă;d) toate variantele de mai sus;e) nici un răspuns corect.

138. Testul acid poate fi considerat satisf ăcător în următorul interval: a) 0,3 şi 1;b) 0,65 si 1;c) 0,3 şi 0,5;d) 0,5 şi 0,65;e) 0,5 şi 1.

139. Scorul este o metodă de diagnostic: a) intern;b) extern;c) a) sau b);d) a)şib);e) nici o variantă corectă.




140. În procesul de evaluare prima etapă constă în: a) definirea problemei;b) sinteza rezultatului evaluării;c) diagnosticul pentru evaluare;

d) diagnosticul pentru sintetizare;e) prezentarea firmei evaluate şi a consultatului.

141. Analiza financiară în raportul de evaluare face referire la: a) compararea cu afaceri similare;b) ajustarea informaiilor financiare istorice;c) urmărirea în timp a performanelor afacerii;d) urmărirea evoluiei în timp a echilibrelor financiareê) toate răspunsurile de mai sus.

142. Analiza financiară în raportul de evaluare are drept scop: a) să analizeze rezultatele financiare ale firmei;b) să calculeze indicatorii de echilibru financiar;c) să ajusteze informaiile financiare istorice;

d) toate răspunsurile de mai sus;e) nici un răspuns corect.

143. Analiza riscului de faliment poate fi numită şi: a) metoda calculării veniturilor;b) metoda cererii şi ofertei;c) metoda scorurilor;d) metoda financiară;e) metoda substituiei.

144. Factorii care influenează modificarea ratei rentabilităii econo-mice a activului sunt: a) randamentul activelor imobilizate;b) viteza de rotaie a activelor circulante;c) rentabilitatea comerciala;d) toate variantele de mai sus;e) nici o variantă corectă.




145. Analiza vânzărilor din perspectiva clientelei urmăreşte în primulrând: a) evoluia NFR;

b) evoluia structurală a cifrei de afaceri pe clieni;

c) evoluia FR;d) evoluia trezoreriei;

e) evoluia stocurilor.

146. Diagnosticul comercial vizează: a) piaa de desfacere a produselor întreprinderii şi piaa de

aprovizionare;b) analiza detaliată a factorilor tehnici de producie;

c) contractele de vânzare cumpărare, de închiriere şi cele delocaie;

d) potenialul uman şi de management al firmei;e) rezultatele obinute şi probabile ale firmei.

147. Ce indicator poate să aibă o mărime negativă:

a) lichiditatea intermediară;b) recuperarea creanelor;

c) trezoreria netă;d) toate răspunsurile sunt corecte;e) nici un răspuns corect.

148. Rata generală a absenteismului se determină ca raport procen-tual între: a) timpul efectiv lucrat şi timpul maxim disponibil;b) timp lucrat şi număr de grevişti;c) număr de zile de grevă şi număr total de salariai;

d) număr total zile de absenă şi timpul maxim disponibilexprimat în zile;

e) număr de grevişti şi număr mediu de personal.

149. Activele redundante sunt: a) depozite bancare;b) titluri de participare sau titluri de plasament;




c) terenuri sau clădiri în exces sau neutilizate în activitateaoperaională;

d) toate răspunsurile sunt corecte;e) nici un răspuns corect.

150. Intre modalităile frecvente de analiză a situaiei financiare a

întreprinderii sunt: a) analiza structurală;b) analiza dinamică a trendului;c) analiza pe baza ratelor;d) analiza factorială;e) toate cele de mai sus.

151. Sunt 3 elemente de bază în componena costului capitalului: a) rata de rentabilitate;b) rata inflaiei;

c) riscul;d) toate răspunsurile sunt corecte;

e) nici un răspuns nu e corect.152. Rata rentabilităii f ără risc:

a) reprezintă acel nivel de remunerare a capitalului investit încondiii de risc minim;

b) reprezintă costul întregului capital investit într-o afacereimobiliară;

c) reprezintă un divizor folosit pentru transformarea unui fluxanual constant sau o creştere constantă în valoarea actuală acapitalului din care provine;

d) reprezintă calcularea valorii prezente la data evaluării a unuiflux bănesc viitor;

e) nici un răspuns nu e corect.

153. Costul capitalului propriu reprezintă: a) acel nivel de remunerare a capitalului investit în condiii de

risc minim;b) inversul ratei de capitalizare;




c) acea rată de rentabilitate pe care trebuie să o realizeze ofirmă astfel încât să menină valoarea afacerii;

d) raportul între cursul unei aciuni şi profitul net ce revinepentru acea aciune;

e) costul capitalului reinvestit.

154. Valoarea reziduală este: a) valoarea estimată a proprietăii evaluate la sfârşitul perioadei

explicite de previziune;b) valoarea estimată a proprietăii evaluate la începutul perioa-

dei explicite de previziune;c) valoarea estimată a proprietăii evaluate la mijlocul perioadei

explicite de previziune;d) toate răspunsurile sunt corecte;e) nici un răspuns corect.

155. Metoda actualizării fluxurilor de lichidităi pentru acionari

(CFNA) reprezintă:

a) cash-flow brut la dispoziia acionarilor;b) cash-flow rezidual la dispoziia acionarilor;c) cash-flow net la dispoziia acionarilor;d) cash-flow de previziune la dispoziia acionarilor;e) nici un răspuns corect.

156. Un factor de risc sistematic este: a) riscul de nevânzăre a aciunilor;

b) riscul privind rotaia la credite;c) modificare cursului de schimb valutar;d) riscul nediversificării produciei;

e} riscul nerealizării previziunilor

157. Un prim element care trebuie previzionat în cadrul metodei DFCeste: a) CA;b) creşterea perpetuă a veniturilor;c) volumul investiiilor necesare;




d) modificarea FR;e) modificare NFR.

158. În metoda DFC din cash-flow brut previzionat nu se scad a) investiiile necesare;b) modificarea anuală a NFR;

c) ratele de plată pentru creditele primite;d) dividendele disponibile pentru acionari;


159. Discounted cash-flow DCF se referă la: a) metoda actualizării fluxurilor de lichidităi;

b) costul mediu ponderat al capitalului;c) costul capitalului împrumutat;d) metoda capitalizării profitului;e) metoda estimării valorii reziduale.

160. In evaluarea unei mărci comerciale cea mai utilizată abordare

este cea pe bază de: a) venit; b) cost;c) uzane:d) cerere;e) comparaia de piaă.

161. Mijloacele fixe aflate în afara exploatării se evaluează astfel: a) valoarea de utilitate;b) valoarea netă de realizare;c) valoarea de previziune; d) valoarea de înlocuire;e) valoarea de lichidare.

162, Evaluarea unei mărci de produs se poate face prin: a) DCF;b) comparaia de piaă;c) comparaia de produs;




d) comparaia de capital;e) nici un răspuns corect.

163. Un teren în abordarea patrimonială poate fi tratat pe baza valoriide: a) piaă;

b) rentabilitate;c) achiziie;

d) profitabilitate;e) contabilitate.

164. Activele redundante (în plus faă de necesităile de exploatare)

se evaluează la: a) valoarea de casare;b) valoarea de piaă;c) valoarea de realizare netă;d) toate răspunsurile de mai sus;e) nici un răspuns corect.

165. Un teren poate fi cel mai bine evaluat prin: a) extracie; ;

b) alocare; c) tehnică reziduală:d) compararea vânzărilor de piaă;e) nici un răspuns corect.

166. Costurile segregate sunt: a) costurile directe şi indirecte;b) costurile de reconstrucie şi costul de înlocuire; C)

costurile unitare pentru componentele clădirii;


167. Capitalul investit este: a) capitalul social;b) capitalul net;




c) capitalul brut;d) capitalul propriu şi creditele mai mari de un an;e) activele totale.

168. în determinarea costului de înlocuire a unui bun mobil principiulde bază aplicabil este:

a) substituia;b) concurena;

c) utilizarea cea mai bună;d) toate răspunsurile sunt corecte;e) nici o variantă nu e corectă.

169. Noiunea de goodwill poate fi asociată cu: a) valoare reziduală;b) clientela;c) supraprofitul;d) cererea;e) oferta.

170. Nu sunt proprietăi intelectuale următoarele: a) copyright-ul;b) marca;c) know how-ul;d) brevetele;e) avantajul contractului de asigurare.

171. GW poate fi estimat prin: a) capitalizarea supraprofitului;b) capitalizarea costurilor anterioare; e)a) sau b);


172. Valoarea de piaă a unei firmei în comparaie cu valoarea ei de

investiie (privită subiectiv) poate să fie: a) mai mare;




b) mai mică;;c) egală;d) oricare din variantele de mai sus;e) nici o variantă corectă.

173. Un raport de evaluare trebuie să:

a) arate baza legală a evaluării;b) descrie activităile efectuate de evaluator;c) reprezintă mijlocul de comunicare a valorii;d) a) şi b);e) a) şi c).

174. Un raport de evaluare se poate verifica: a) la cererea clientului;b) la cererea beneficiarului;c) dacă sunt dubii asupra corectitudinii valorii estimate;d) cu consimământul autorului raportului;e) toate variantele de mai sus.

175. Valoarea de casare este: a) mai mare ca valoarea de lichidare;b) mai mică decât valoarea de lichidare;c) egală cu valoarea de lichidare;d) limita inferioară a valorii de lichidare în absena valorilor

negative;

e) nici un răspuns corect

176. Creanele de lichidare au o valoare

a)mai mare decât valoarea contabilă;b)cgală cu zero;

c)mai mică decât valoarea contabilă; d)maimică pentru că nu s-a încasat la timp; e)oricaredin răspunsurile de mai sus.

177. Valoarea de ipotecare se estimează astfel: a) se consideră utilizarea curentă şi cele alternative;




b) se consideră elementele pe termen lung;c) eliminarea elementelor speculative;d) toate răspunsurile de mai sus;e) nici o variantă nu e corectă

178. Creditele contractate:

a) se evaluează la data lichidării;b) se negociază separat cu banca creditoare;c) se trec la datoria publică;d) se reevaluează la data rambursării;e) nici o variantă corectă.

179. Pentru salariai obligaiile speciale: a) nu se mai iau în considerare;b) se achită după finalizarea lichidării;c) se iau în considerare;d) se evaluează la data lichidării;e) vor fi achiziionate de acionari.

180. Veniturile care se înregistrează în avans: a) se impozitează şi se trec la active;b) se anulează;c) se restituie celor ce le-au constituit;d) nu se impozitează;e) se consideră profit

181. în cadrul activităilor viabile separarea înseamnă: a) asamblarea unei întreprinderi;b) fuziunea serviciilor;

c) divizarea activelor;

d) fuziunea întreprinderilor; e) divizarea managementului.

182. în principal evaluatorul acionează în: a) interes public;b) interes profesional;




c) interes propriu;d) interesul clientului;e) interesul consumatorului.

183. Abordarea valorii finale se face pe baza următoarelor criterii: a) diferenelor între rezultatele obinute;

b) competena evaluatorului;c) valoarea reală;d) precizia, calitatea informaiilor şi judecata evaluatorului;

e) tipul valorii estimate şi cantitatea informaiilor.

184. Tranzaciile de pe piaă se investighează prin: a) informaiile de la consultanii financiari;b) analiza datelor statistice ale pieei;

c) informaii de la vânzători şi cumpărători;d) toate variantele sunt corecte;e) nici o variantă nu e corectă.

185. întreprinderile comparabile abordate prin metoda comparaiei

trebuie să fie: a) relevante şi similare;b) cu profit net acelaşi;c) cu profit brut diferit;d) identice;e) asemănătoare.

186. în elaborarea previziunilor punctul de plecare îl reprezintă: a) ratele de capitalizare;b) rate de profit realizate pe piaă;c) diagnosticul întreprinderii;

d) evoluia pieei pe care evoluează întreprinderea;e) c) şi d).

187. Relaia dintre venitul anual şi valoarea proprietăii se exprimă

printr-o rată: a) a venitului;




b) globală;c) de capitalizare;d) de actualizare;e) de substituie.

188. în urma unei evaluări valorile diferite se conciliază prin:

a) selecia unei valori;b) media ponderată şi aritmetică;c) eliminarea valorilor minime şi maxime;d) toate variantele sunt corecte;e) nici o variantă nu e corectă.

189. Estimarea valorii de lichidare se face: a) la cererea cumpărătorului;b) pentru toate întreprinderile neprofitabile;c) numai când întreprinderea este falimentară;d) la cererea vânzătorului;e) când se vinde întreprinderea.

190. La lichidare stocurile au o valoare: a) poate fi şi negativa;b) mai mică decât valoarea contabilă;c) mai mare decât valoarea contabilă;d) mai mică deoarece nu se acordă garanie;


191. Capitalul social al unei SC poate fi majorat prin: a) aport în natură;b) aport în creane;

c) încorporarea rezervelor legale;

d) a sau c;e) nici o variantă nu e corectă.

192. Pachetul majoritar de aciuni are valoarea determinată prin:

a) metoda ANC;b) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acionarilor;




c) metoda DCF, după corectarea CPP;d) a) şi c);e) b) şi c).

193. Valoarea amortizabilă (valoarea de intrare) se modifică prin: a) realizarea de reparaii care să reducă gradul de uzură fizică;

b) investiii ulterioare;c) reevaluare în urma influenei inflaiei;

d) b) sau c);e) a) sau b).

194. Un activ imobilizat are valoarea contabilă reprezentată de: a) valoarea rămasă de amortizat;b) costul de achiziie şi costurile necesare punerii în funciune;

c) valoarea amortizabilă;d) a)şib);e) a) şi c).

195. Un raport de evaluare trebuie să cuprindă: a) declaraiile de certificare;b) baza de evaluare;c) scopul evaluării;d) toate variantele de mai sus;e) nici un răspuns corect.

196. Atunci când se stabileşte tariful pentru evaluare se ine cont de:

a) volumul de muncă depus pentru realizarea misiunii;b) costul întreprinderii;c) valoarea întreprinderii;d) veniturile obinute de proprietate;

e) nici o variantă nu e corectă 197. Rata de actualizare faă de RIR pentru întreprinderile evaluate

numai prin DCF este: a) egală;b) mai mare;




c) mai mică;d) oricare dintre relaiile de mai sus;

e) nici o variantă corectă.

198. Prin aplicarea metodei DCF rezultă o valoare de tipul: a) valoare cu bază majoritară;

b) valoare cu bază minoritară;c) valoare cu bază majoritară sau minoritară;d) toate variantele sunt corecte;e) nici un răspuns nu e corect.

199. Rata rentabilităii costurilor este: a) profit net / cheltuieli totale;b) profit net / profit brut;c) profit brut / capital propriu;d) profit net / capital propriu;e) profit brut / cheltuieli totale.

200. Nu este factor de producie:

a) contribuia;

b) terenul;c) munca;d) capitalul;e) b), c)şid).

201.

Nr.crt.

Denumireaindicatorilor

Unitateade măsură

Perioada de bază

Perioada de

calcul

1. Producia exerciiului lei 540.000 564.000

2. Valoarea adăugată lei 340.000 349.000 3. Consumul intermediar lei 200.000 215.000

Modificarea absolută a valorii adăugate datorită influenei modificăriiproporiei consumului intermediar, în producia exerciiului este: a)

+7.855,1 lei;




b) +5.111,1 lei;c) -15.112,1 lei;d) +6.111,1 lei;e) +4.222,3 lei.

202.

Nr.crt.


Unitatea demăsură

Perioadade bază

Perioadade calcul

1. Producia exerciiului lei 540.000 564.000 2.

Modificarea stocurilor deproducie în curs de execuie

lei -5.000 14.000

3. Producia marf ă fabricată lei 545.000 550.000

Modificarea absolută a produciei marf ă fabricate ca urmare a influ-enei modificării proporiei creşterii sau diminuării stocurilor de

producie în curs de execuie, în producia exerciiului este:

a) -19.222,19 lei;b) +5.121,12 lei;c) -10.112,12 lei;d) +7.111,12 lei;e) +14.222,33 lei.

203.

Nr.crt.


Unitatea de

măsură

Perioada de bază

Perioada de

calcul 1. Cifra de afaceri lei 520.000 570.000

2.. Producia marf ă fabricată lei 545.000 550.000

Modificarea absolută a cifrei de afaceri datorită influenei modificăriiproporiei cifrei de afaceri în producia marf ă fabricată este:

a) +15.229,37 lei;b) +45.229,37 lei;




c) -15.229,37 lei;d) +25.229,37 lei;e) +34.232,33 lei.

204.

Nr.crt. Denumireaindicatorilor Unitatea de măsură Perioada de bază

Perioadade calcul

1. Producia exerciiului iei 540.000 564,000

2. Producia vândută

(cifra de afaceri) lei 520.000 570.000

Modificarea absolută a cifrei de afaceri ca urmare a influenei modi-

ficării gradului de valorificare a producia exerciiului este: a) -15.229,37 lei;

b) +45.229,37 lei;

c) +26.888,89 lei;

d) +25.229,37 lei;

e) +28.279,37 lei.

205.

Nr.crt.


Unitatea de

măsură

Perioada de bază

Perioada de

calcul 1. Valoarea adăugată lei 340.000 349.000 2. Rezultatul din exploatare

aferent produciei

exerciiului

lei 48.000 52.000

Modificarea absolută a rezultatului din exploatare ca urmare a influ-enei modificării proporiei rezultatului din exploatare în valoareaadăugată este:

a) -3.229,37 lei;b) +5.229,37 lei;




c) -6.888,89.lei;d) +2.989,42 lei;e) +2.729,42 lei.

206.

• Indicele de dinamică a numărului mediu al personalului:

104%;• Indicele de dinamică a produciei marf ă fabricate: 102%;• Indicele de dinamică a cifrei de afaceri: 98%.

Se apreciază că a avut loc: a) scăderea productivităii muncii şi a stocurilor de produse

finite şi semifabricate destinate vânzării;b) creşterea productivităii muncii şi a stocurilor de produse

finite şi semifabricate destinate vânzării;c) scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri şi creşterea

stocurilor de produse finite şi semifabricate destinatevânzării;

d) creşterea productivităii muncii şi scăderea stocurilor deproduse finite şi semifabricate destinate vânzării;e) scăderea productivităii muncii şi creşterea stocurilor de

produse finite şi semifabricate destinate vânzării.

207.

• Indicele de dinamica a numărului mediu al personalului:105%;

• Indicele de dinamică a gradului de valorificare a produciei ;

marf ă fabricate: 101%;• Indicele de dinamică a cifrei de afaceri: 103%;• Indicele de dinamică a gradului de înzestrare tehnică a muncii:

95%. Aceste rezultate au următoarea semnificaie:

a) a crescut productivitatea muncii, s-a redus eficiena utilizăriimijloacelor fixe şi stocul de produse finite şi semifabricatedestinate vânzării;




b) a crescut productivitatea muncii şi eficiena utilizării mijloa-celor fixe dar s-a redus stocul de produse finite şi semifa-bricate destinate vânzării;

c) a scăzut productivitatea muncii, eficiena utilizării mijloa-celor fixe şi stocul de produse finite şi semifabricate desti-nate vânzării;

d) a scăzut productivitatea muncii, a crescut eficiena utilizăriimijloacelor fixe şi s-a redus stocul de produse finite şi semi-fabricate destinate vânzării;

e) a scăzut rata rentabilităii, eficiena utilizăm mijloacelor fixe

şi stocul de produse finite şi semifabricate destinate vânzării.

208.


Unitatea de

măsură

Perioada

de

Perioada de

calcul 1. Cifra de afaceri lei 2.000 2.300 2. Valoarea adăugată lei 800 900

Modificarea absolută a valorii adăugate, ca urmare a influenei modi-ficării cifrei de afaceri, este:

a) -120,0 lei;b) +120,0 lei;c) -60,5 lei:d) +29,4 lei;e) + 122,8 lei.

209.

Denumirea indicatorilor Unitatea

demăsură

Perioada

de bază

Perioada

de calcul 1. Producia exerciiului lei 580.000 654.000 2. Numărul mediu al salariailor persoane 150 160




Modificarea absolută a produciei exerciiului, ca urmare a influeneimodificării numărului mediu al personalului, este

a) +38.666,62 lei;b) +32.666,62 lei;c) -30,660,50 lei;d) +29.544,62 lei;

e) +49.544,62 lei.

210. Care dintre următoarele elemente se includ în valoareaadăugată:

a) cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile;b) cheltuielile cu serviciile telefonice;c) rezultatul din exploatare aferent indicatorului pe baza căruia

s-a calculat valoarea adăugată;d) valoarea mărfurilor vândute;e) cheltuielile cu lucrările şi serviciile prestate de teri.

211. Cifra de afaceri reprezintă:

a) veniturile totale obinute de un agent economic;

b) eficiena utilizării activelor de care dispune un agent

economic;c) producia marf ă fabricată şi veniturile reprezentate de

producia stocată şi imobilizată;d) veniturile din producia vândută şi veniturile din vânzarea

mărfurilor;e) veniturile din exploatare

212. Să se calculeze cifra de afaceri (CA) şi rezultatul din exploatare(Re) pe baza următoarele date: - valoarea adăugată: 70.000 miilei, - marja comercială: 15.000 mii lei,- cheltuieli cu materiile prime şi materialele: 2.400 mii lei,- cheltuieli privind prestaiile externe: 1.100 mii lei,- cheltuieli cu personalul: 13.000 mii lei,- alte cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate:

2.000 mii lei,




- ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale:1.400 mii lei,

- producia stocată (sold debitor): 4.500 mii lei,- producia imobilizată: 1.800 mii lei,- costul de cumpărare al mărfurilor vândute: 3.600 mii lei,- datorii către furnizori: 22.000 mii lei,

- creane: 18.000 mii lei,

- cheltuieli cu dobânzile: 12.000 mii lei.Care este varianta de răspuns corectă?

a) CA = 79.800 lei; Re = 41.700 lei;b) CA = 79.800 lei; Re = 51.700 lei;c) CA= 79.800 lei; Re =53.600 lei;

d) CA= 69.500 lei; Re =81.700 Iei;

e) CA= 79.500 lei; Re =61.700 lei.

213.

Volumul fizic alproduciei (buc.)

Preul

de livrare

(lei)

Sorturile de calitate

ale produsului A Perioadade bază

Perioadade calcul

Perioadade bază

Perioadade calcul

- calitatea I 100 66 100 200 - calitatea II 40 44 90 120 - calitatea III 60 110 50 80

Total 200 220 - -

Modificarea absolută totală a valorii produciei ca urmare a: - influenei modificării volumului fizic al produciei pe sorturi de calitate, - influenei modificării preurilor delivrare este: a) -640 lei şi +12.820 lei; b) +540lei şi+11.220 lei; c) -520 lei şi+11.240 lei;d) +540 lei şi-l 1.220 lei;e) -540 lei şi+11.220 lei.




214.

Denumirea indicatorilor Unitatea de

măsură

Perioada de

bază

Perioada de

calcul

- Cifra de afaceri (Producia vândută) mii lei 2.000 2.300

- Consumul intermediar mii lei 1.200 1.400

- Producia vândută în perioada de cal- mii lei cul exprimată în: - preurile de livrare practicate în

perioada de bază -

1.700 - consumurile intermediare, pe

produs, din perioada de bază - 1.080

Influena modificării nivelului relativ a volumului fizic al cifrei de afaceri şi a structurii fizice a cifrei de afaceri, asupra valorii adăugate

este: a) +150 mil. lei şi +220 mil. lei;,b) +120 mil. lei şi -220 mil. iei;c) -120 mil. lei şi-60 mil. lei;d) - 80 mii. lei şi +500 mii. ici;e) -110 mii. lei şi +160 mii. lei.

215. Metoda lanurilor Markov este utilizată pentru: a) analiza sezonalităii activităilor economice;b) analiza dinamicii indicatorilor economico-financiari;c) analiza corelaiilor dintre indicatorii economico-financiari;

d) analiza gradului concentrare-diversificare a unei activităi

care este structurată pe subactivităi;e) analiza modificării şi previziunii structurii indicatorilor

complecşi.




f) +60 mii lei şi +50 mii lei;g) +30 mii lei şi +50 mii lei;

h) +20 mii lei şi +60 mii lei;i) +40 mii lei şi +60 mii lei.

220. Influena cu semnul plus a modificării structurii fizice a cifrei de

afaceri asupra modificării rezultatului din exploatare aferentcifrei de afaceri semnifică: a) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care rentabilitatea

este mai mare decât media înregistrată pe totalul cifrei deafaceri;

b) creşterea ponderii sortimentelor vândute ia care rentabilitateaeste mai mică decât media înregistrată pe totalul cifrei deafaceri;

c) creşterea rentabilităii unitare la toate categoriile de produsevândute;

d) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care preul de

vânzare este mai mare.

e) scăderea ponderii sortimentelor vândute la care preul devânzare este mai mare.

221. Influena cu semnul plus a modificării structurii fizice a cifrei deafaceri asupra modificării rezultatului din exploatare aferentcifrei de afaceri semnifică: a) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care rentabilitatea

este mai mică decât media înregistrată pe totalul cifrei deafaceri;

b) reducerea ponderii sortimentelor vândute la care rentabi-litatea este mai mică decât media înregistrată pe totalul cifreide afaceri;

c) creşterea rentabilităii unitare la toate categoriile de produse

vândute;d) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care preul de

vânzare este mai mare.e) scăderea ponderii sortimentelor vândute la care preul de

vânzare este mai mare.




222. Dacă cifra de afaceri creşte cu 8%, iar eficiena utilizării mijloa-celor fixe, calculată pe baza cifrei de afaceri, creşte cu 4%, seapreciază că: a) au scăzut cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe;b) s-au diminuat cheltuielile de exploatare aferente cifrei de

afaceri la 1000 lei cifră de afaceri;

c) a scăzut valoarea medie a mijloacelor fixe;d) a crescut rata rentabilităii economice;e) a crescut valoarea medie a mijloacelor fixe.

223.


Perioadade bază

Perioadade calcul

Cifra de afaceri (mii lei) 520.000 570.000 Cheltuieli de exploatare aferente cifrei de afaceri (mii lei)

472.000 518.000

Numărul mediual personalului

150 160

Modificarea absolută a rezultatului din exploatare, care revine la unsalariat ca urmare a influenei modificării productivităii muncii, este:

a) +8,8 mii lei;b) +10,2 mii lei;c) +9,6 mit lei;d) +7,2 mii lei;e) +9,2 mii lei.

224.

Denumireaindicatorilor Unitateade măsură Perioadade bază Perioadade calcul Cifra de afaceri(producia vândută)

mii lei 6.200 10.800

Cheltuieli de exploatare afe-rente cifrei de afaceri

mii lei 4.600 -

7.500





Unitatea demăsură

Perioadade bază

Perioadade calcul

Producia vândută în perioadade calcul exprimată în: preuride vânzare practicate în peri-oada de bază

- costuri unitare complete dinperioada de bază

mii lei 8.500

6.200

Influena modificării medii relative a volumului fizic al cifrei de

afaceri, asupra creşterii rezultatului din exploatare aferent cifrei deafaceri şi a modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra rateirentabilităii resurselor consumate pentru cifra de afaceri este de:

a) +593,55 mii lei şi+2,31%;b) +380,56 mii lei şi+8,31%;c) +593,55 mii lei şi+12,31%;d) +393,55 mii lei şi-2,31%;e) +343,55 mii lei şi -2,71%.

225.

Tipul produselor vândute

Cantitatea(bucăi)

Pretul de vânzare (mii lei/buc.)

Costul complet unitar

(mii lei/buc.)

Cheltuielile fixe totale (mii lei)

A 2.000 5 4 3.000 B 1.500 10 9 4.500

Total 7.500

Cunoscând că totalul activelor este de 10.000 mil. lei, nivelul cifrei deafaceri care permite obinerea unei rate a rentabilităii economice de

20,0%; este: a) 22.891 m il. lei;

b) 21.591 mil. lei;

c) 11.691 m il. lei;

d) 25.591 mil. Iei;

e) 26.191 mil. lei.




226.

Felul activităii Venituri (mil. lei) Cheltuieli (mil. lei)

(Sursa veniturilor şi natura cheltuielilor)

Perioadade bază

Perioada de

calcul

Perioada de

bază

Perioada de

calcul

Exploatare Ve0

8.000 Ve,

10.000 Ce0

6.000 7.500

Financiară Vfo 500

300 Cfo 1.000

Cfj

1.400

Extraordinară Vex0 1.500

Vex1

1.700

Cexo1.000

Cex 1

1.100

Total Vto

10.000 Vt2

12.000 Ct 0

8.000 Ctj

10.000

Modificarea totală a cheltuielilor totale la 1,000 lei venituri totale, caurmare a modificării structurii veniturilor totale şi a cheltuielilor la

1000 lei venituri pe feluri de activităi, este: a) +10,6 lei şi+63,9 lei;b) -30,6 lei şi+23,9 lei;c) -30,6 lei şi +43,9 lei;d) -30,6 lei şi+63,9 lei;e) -40,6 lei şi +43,9 lei.

227.

Denumirea indicatorilor Perioada de bază

Perioada de

calcul

- Cheltuieli cu personalul (mii lei) 2.000 3.000 - Venituri din exploatare (mii lei) 5.000 9.600 - Numărul mediu al personalului 50 60

Modificarea absolută a cheltuielilor cu personalul la 1000 lei venituridin exploatare ca urmare a modificării veniturilor din exploatare, care




revin în medie la un salariat şi a cheltuielilor cu personalul efectuate înmedie pe an pentru un salariat, este:

a) -120,0 lei şi +64,5 lei;b) -150,0 lei şi+62,5 lei;c) -150,0 lei şi+44,5 lei;d) +120,0 lei şi+64,5 lei;

e) +140,0 lei şi+54,5 lei.

228.


Unitatea de

măsură

Perioada de

bază

Perioada decalcul

Cifra de afaceri mil. lei 4,000 7 000 (producia vândută) Cheltuieli de exploatare aferente mil. lei 3.000 4.200 cifrei de afaceri Producia vândută în perioada mil. lei

de calcul exprimată în: - preuri de vânzare practicate 5.000

în perioada de bază - costuri unitare complete din 3.500

perioada de bază

Influena modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupracheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri la 1000 lei cifră deafaceri şi respectiv asupra rezultatului din exploatare aferent cifrei deafaceri este de:

a) -100iei şi+250 mil. lei;b) +50 lei şi +250 mil. lei;

c) +100 lei şi-700 mil. lei;d) -50 lei şi+250 mil lei.e) +200 lei şi -700 mil. lei.

229. Indicele de dinamică a cheltuielilor cu personalul: 96%;Indicele de dinamică a productivităii muncii: 98%;




Indicele de dinamică a cifrei de afaceri: 88%;Aceste rezultate au următoarea semnificaie: a) a scăzut productivitatea muncii şi a crescut numărul mediu al

personalului;b) s-a redus numărul mediu al personalului şi au crescut

cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri;

c) a scăzut salariul mediu şi rezultatul brut al exerciiului;d) a crescut productivitatea muncii şi au scăzut cheltuielile cu

personalul la 1000 lei cifră de afaceri.e) a crescut rata rentabilităii vânzărilor şi au scăzut cheltuielile

cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri.

230. Creşterea preurilor de vânzare are ca efect:

a) creşterea cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afacerila 1000 lei cifră de afaceri;

b) scăderea cheltuielilor variabile;c) creşterea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri;d) reducerea rezultatului din exploatare aferent cifrei de

afaceri;e) scăderea ratei rentabilităii vânzărilor (comerciale),

231.

Denumirea indicatorilor Unitatea de

măsură

Perioada de bază

Perioada de

calcul Cifra de afaceri mii lei 37.500 42.340 Cheltuieli cu dobânzile mii lei 2.250 2.710 Capitalul străin (împrumuturi, datoriiasimilate şi credite) pentru care sepercep dobânzi

mii lei 5.625 7.743

Modificarea absolută a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră deafaceri, ca urmare a modificării capitalului străin care revine la 1000lei cifră de afaceri şi a modificării ratei medii anuale a dobânzii, este:

a) +13,1 lei şi -9,1 lei;b) +12,1 lei şi-8,1 lei;



http://hyperion.trei.r

oby Alexandru

Carstoiu

c) +12,1 lei şi-6,1 lei;

d) +12,1 lei şi -5,1 lei;e) +14,1 lei şi-5,1 lei.




Modificarea medie a costului mediu unitar este: a) +1,12%;b) +2,42%;c) -2,31%;d) -2,12%;e) +3,12%.

234. Rata rentabilităii cheltuielilor de exploatare aferente cifrei deafaceri este influenată de modificarea următorilor factoridireci, în următoarea ordine: a) volumul fizic al cifrei de afaceri, costurile unitare complete,

preurile de vânzare;b) structura volumului fizic al cifrei de afaceri, volumul fizic al

cifrei de afaceri, preurile de vânzare, costurile unitarecomplete;

c) costurile unitare complete, preurile de vânzare, volumulfizic al cifrei de afaceri;

d) structura volumului fizic al cifrei de afaceri, productivitatea

muncii, rezultatul din exploatare pe unitatea de produs;e) structura volumului fizic al cifrei de afaceri, costurile unitarecomplete, preurile de vânzare.

235. Scăderea costurilor unitare complete are ca efect: a) creşterea cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri

la 1000 lei cifră de afaceri;b) reducerea cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de

afaceri la 1000 lei cifră de afaceri;c) creşterea cifrei de afaceri;d) reducerea rezultatului din exploatare aferent cifrei de

afaceri;e) scăderea ratei rentabilităii vânzărilor (comerciale).

236. Indicele de dinamică a capitalului propriu: 108%; indicele de dinamică a capitalului permanent: 107%; Indicele dedinamică a valorii activelor imobilizate: 110%, Indicele dedinamică a rezultatului net al exerciiului financiar: 106%.




Aceste rezultate au următoarea semnificaie; a) creşterea fondului de rulment şi reducerea ratei rentabilităii

economice;b) scăderea ponderii surselor proprii în capitalul permanent şi

reducerea ratei rentabilităii financiare;c) scăderea fondului de rulment şi a ratei rentabilităii finan-

ciare; d) reducerea productivităii muncii şi creşterea pondeMi

surselor proprii în capitalul permanent; e) creşterea ratei rentabilităii financiare şi a fondului de

rulment.

^™ ~ ,. !".'.. . , - , . , . Capital permanent .

237, Rata finanării activelor imobilizate-----------__^-£_..__— < \

Active imobilizatesemnifică: a) un risc de insolvabilitate scăzut;b) o incapacitate de plată;c) o stare financiară echilibrată;

d) o trezorerie netă pozitivă;e) un dezechilibru financiar.

238. Creşterea fondului de rulment poate avea loc prin: a) creşterea profitului;b) achiziionarea unor mijloace fixe;c) contractarea unui credit pentru finanarea unor nevoi

curente;d) reducerea stocurilor de materii prime şi materiale consu-

mabile;e) contractarea unui credit cu termen de rambursare mai mare

de un an.

239. Creşterea ponderii produselor cu rentabilitate mai mare, întotalul cifrei de afaceri, are ca efect: a) creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;b) reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;c) creşterea cifrei de afaceri;




d) reducerea rezultatului din exploatare aferent cifrei deafaceri;

e) creşterea preurilor de vânzare ale produselor.

240. Influena cu semnul minus a modificării preurilor de vânzare

asupra cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri la

1000 lei cifră de afaceri are următoarea semnificaie: a) scăderea cheltuielilor directe la 1000 lei cifră de afaceri;b) creşterea costurilor unitare complete;c) diminuarea preurilor de vânzare;d) creşterea preurilor de vânzare;e) scăderea rezultatului din exploatare.

241. Influena cu semnul plus a modificării structurii fizice a cifrei deafaceri asupra cheltuielilor de exploatare aferente cifrei deafaceri la 1000 lei cifră de afaceri, semnifică: a) creşterea ponderii vânzărilor din categoriile de produse care

au un nivel al costului mai mic comparativ cu media aferentă

întregii cifrei de afaceri,b) creşterea ponderii vânzărilor din categoriile de produse la

care se înregistrează o calitate superioară,c) reducerea ponderii vânzărilor din categoriile de produse care

au un nivel al costului mai mic comparativ cu media aferentă întregii cifrei de afaceri,

d) reducerea ponderii vânzărilor din categoriile de produse careau un nivel al costului mai mare comparativ cu mediaaferentă întregii cifre de afaceri,

e) creşterea volumului fizic al vânzărilor.

242. Cheltuielile variabile pe unitatea de produs se modifică odată cumodificarea volumului de activitate, astfel: a) cresc odată cu creşterea volumului de activitate;b) scad odată cu creşterea volumului de activitate;c) scad odată cu reducerea volumului de activitate;d) cresc odată cu reducerea volumului de activitate;e) au un nivel relativ constant.




243. Cheltuielile fixe (convenional constante) pe unitatea de produsse modifică odată cu modificarea volumului de activitate, astfel; a) cresc odată cu creşterea volumului de activitate;b) scad odată cu creşterea rentabilităii financiare;

c) scad odată cu reducerea volumului de activitate;d) cresc odată cu reducerea volumului de activitate;

e) au un nivel relativ constant.

244. Creşterea costurilor complete pe unitatea de produs are ca efect: a) creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;b) creşterea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri;c) reducerea productivităii muncii;d) creşterea cifrei de afaceri;e) creşterea ratei rentabilităii vânzărilor.

245. Indicele de dinamică a cifrei de afaceri = 110%; Indicele de dinamică a cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri = 111%. Pe baza

acestor date se consideră că:

a) a crescut rezultatul net al exerciiului financiar;b) a crescut rata rentabilităii economice;c) s-a diminuat rezultatul curent al exerciiului;

d) s-a diminuat rezultatul din exploatare aferent cifrei deafaceri;

e) au crescut cheltuielile financiare.

246. Mărimea ratei lichidităii reduse este considerată ca fiindcorespunzătoare atunci când: a) creanele, investiiile financiare pe termen scurt, casa şi

conturile la bănci sunt cel puin egale cu suma datoriilor

cftrente;

b) disponibilităile băneşti din casă şi conturi la bănci pot

asigura achitarea datoriilor exigibile;c) disponibilităile băneşti din conturile deschise la bănci şi

valoarea stocului de produse finite sunt cel puin egale cu

datoriile totale;d) datoriile totale sunt egale cu activele circulante;




e) datoriile către furnizori sunt acoperite de disponibilităileexistente în casă şi conturi la bănci.

247. Bilanul unei societăi comerciale pune în evidenă următoarele

informaii; - valoarea activului total este de 100.000 mii lei, finan ată în

proporie de 30% din capitaluri proprii, 40% din datorii cetrebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an şi restul de 30%din datorii curente. Rata activelor curente (proporia activelor

curente în activul total) este de 55%, In aceste condiii, ratalichidităii generale (Rlg) va fi: a) 1,833;b) 0,545;c) 3,333;d) 0,785;e) 1,550.

248. Se cunosc următoarele date, prezentate în bilanul încheiat la 31

decembrie: ^^ . , ... Valoare

Denumirea indicatorilor , ., , ..

______________________''::-,,... "% : _________________(mii lei)

Active imobilizate __________________________ 3.500 j "Stocuri __________ "_____________ 1.600 [Creane ______ : "'./ ■ '^__________________ 900 I Casa şi conturi la bănci ______________________ | 100 |

Fondul de rulment financiar __________________ j_______400 I Necesarul de fond de rulment ________________ _______800 | I Credite pentru nevoi curente _________________ J_ ______500 j Datorii pe trebuie plătite într-o perioadă mai mare

I de un an __________________ ______ J __

Notă: Agentul economic nu are stocuri nevalorificabile sau creane

insolvabile care să justifice constituirea unor provizioane pentruriscuri şi cheltuieli.




Rata activelor imobilizate (proporia activelor imobilizate în totalulactivelor), rata autonomiei financiare generale şi rata lichidităii

generale înregistrează următoarele valori: a) 57,4%; 59,0%; 118,2%;b) 57,4%; 69,0%; 118,2%;c) 77,4%; 59,0%; 128,2%;

d) 57,4%; 65,0%; 128,2%;e) 67,4%; 79,0%; 118,2%.

249. Se cunosc următoarele informaii: • indicele de dinamică a veniturilor totale (I Vî ): 112%,

• indicele de dinamică a activelor totale (I Att ): 110%,

• indicele de dinamică a ratei rentabilităii economice a activelor

totale (I Rre): 106%.

Rezultă că: \^ a) s-a accelerat viteza de rotaie a activelor totale şi a scăzut

rata rentabilităii veniturilor;

b) s-a accelerai viteza de rotaie a activelor totale şi a crescut

rata rentabilităii veniturilor;c) s-a încetinit viteza de rotaie a activelor totale şi a crescut

rata rentabilităii comerciale;d) s-au diminuat veniturile totale şi a crescut rata rentabilităii

comerciale;e) a scăzut valoarea activelor totale şi a crescut rata renta-

bilităii comerciale.

250. Se cunosc următoarele date: cantitatea de produse fabricată (q =100 buc), preul de vânzare unitar (p = 2.000 Iei), suma totala a

cheltuielilor fixe (CF = 50.000 lei). Care este mărimea costuluivariabil unitar pentru a se obine un profit de 40.000 lei, (Re =40.000 lei)? a) 1.100 lei;b) 1.600 lei;c) 2.100 lei;




d) 950 lei;e) 1.200 lei.

251. Se cunoaşte următoarea situaie:

Denumirea indicatorilor Mii lei | Notaii

- Cif7a de afaceri j 4.0001 CA "1 I - Cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri, 3.500 C j

din care:

j

- cheltuieli variabile 3.000 CV \

I - cheltuieli fixe ~î 500| Cf\ j

- Rezultatul din exploatare aferent cifrei -. J Rede afaceri *" j

_

Pragul de rentabilitate pentru cifra de afaceri este: a) 5.000 mii. lei;b) 4.000 mii. lei;c) 3.000 mii. lei;d) 2.000 mii. lei;e) 2.500 mii. Lei.

252.

T̂ _____________ Unitatea Perioada Perioada

Denumirea ______ , , ,

. , t __________ de de de

indicatorilor _____ , , i

_________________ măsura baza calcul

1. Cifra de afaceri ~ | mii, lei " 8.750 9,000

2. Cheltuieli de exploatare aferente mii. lei 7.000 6.660 cifreide afaceri

3. Indicele de dinamică al preuri- LI2 lor de vânzare

4. Indicele de dinamică al costurilor L10 unitare complete de producie




Modificarea absolută a ratei rentabilităii cheltuielilor aferentecifrei de afaceri ca urmare a influenei modificării structurii fizice acifrei de afaceri este:

a) +7,72 puncte procentuale;b) +3,32 puncte procentuale;c) 4-4,32 puncte procentuale;

d) 4-5,32 puncte procentuale;e) 4-6,32 puncte procentuale.

253.

(Nr. 1^ . .,. ., T î r o Perioada Perioada Denumirea indicatorilor U. M. * , w , • t ,

crt. _______________ ______ de baza decalcul 1. Cifra de afaceri mii lei 540.000 570 ()00|

2.__Valoarea medie a 1 mii lei 151.200 "l69.200_____activelor circulante ____________ ..•_____________

[ 3. [Durata perioadei ____ | zile [ 360 ] 360

_______________________ j

Modificarea absolută a valorii medii a activelor circulante ca urmare ainfluenei modificării vitezei de rotaie a activelor circulante este:

a) +4400 mii lei;b) +2400 mii lei; ^^kc) +9.600 mii lei;d) -1400 mii lei;e) -3400 mii lei.

254. /^yL/ Nr. Denumirea n M I Perioada | Perioada

crt. indicatorilor ________ I de bază de calcul [ 1 Cifrade afaceri mii lei 540.000 570.000 j

2. Valoarea medie a activelor | mii lei 1 151.200 169,200___ circulante ___________________ L___J _________L_———_ J

3. Rezultatul din exploatare aferent] mii lei I 54.000 j 51.300cifrei de afaceri ______________J______________ L__ _____

I 4. I Durata perioadei______________ f zile j 360 j 360 |




Modificarea absolută a rezultatului din exploatare aferent cifrei deafaceri ca urmare a influenei modificării numărului mediu de rotaii alactivelor circulante este:

a) +2.100,5 mii lei;b) -2.430,5 mii lei;c) +2.204,5 mii lei;

d) -3.428,6 mii lei;e) -5.106,5 mii lei.

255. Pe baza relaiei: ?4 I £< L J±M O_.100_ *4OPO "^M O .1QQ?

^qjC 0 I<q0c()

se determină: a) influena modificării preurilor de livrare asupra ratei

rentabilităii resurselor consumate pentru cifra de afaceri;b) influena modificării costurilor unitare complete asupra ratei

rentabilităii resurselor consumate pentru cifra de afaceri;c) influena modificării structurii fizice a cifrei de afaceri

asupra ratei rentabilităii financiare;

d) influena modificării structurii fizice a cifrei de afaceriasupra ratei rentabilităii resurselor consumate pentru cifrade afaceri;

e) influena modificării structurii fizice a cifrei de afaceri

asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.

256. La încheierea exerciiului financiar o societate comercială este caracterizată prin următoarea situaie:__________________

_____ _ Denumirea indicatorilor ____________ Mii lei ____ I - Active imobilizate ________________I 450____ J i - Stocuri _____________________ 260 I - Creane _____________________ 100 ________________

- Fondul de rulment permanent (financiar) | ______ 50_____

- Necesarul de fond de rulment permanent _______ 90_____

I - Credite bancare pentru nevoi temporare ________ 60_____

- Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă! 40 mai mare de un an _________________ j _____________ (




Cunoscând că la această societate comercială nu se înregistrează creane incerte, stocuri nevalorificabile şi investiii financiare petermen scurt, să se confirme variantele de răspuns corect privind ratalichidităii generale, rata autonomiei financiare generale (proporia

capitalului propriu în total pasive) şi rata activelor imobilizate(proporia activelor imobilizate în total active):

a) 115,15%; 51,00%; 60,22%; b) 120,00%; 60,00%; 40,00%;

c) 115,15%; 55,42%; 54,22%;d) 133,00%; 59,42%; 65,00%:e) 120,00%; 51,00%; 60,00%,

257. Cel care a identificat şi analizat pentru prima dară procesele demanagement a fost: a) M. Weber;b) H.Fayol;

c) H. Mintzberg;

d) M. Porter

258. „Comunicarea" şi „motivarea" stau la baza: a. relaiilor între manageri şi executani; b. subsistemului informaional şi decizional;

c. funciunii de personal şi comercială; d. funciei de coordonare şi de antrenare.

259. Selectai din variantele de mai jos pe aceea care nu reprezintă ofuncie a managementului: a) antrenate;b) control-evaluare;

c) previziune;d) recrutare.

260. Precizai care din următoarele afirmaii este falsă: a) Funciunea comercială cuprinde ca principale activităi:

aprovizionarea, vânzarea, marketingul;




b) Intre activităile funciunii de producie pot fi menionate:fabricaia sau exploatarea, întreinerea şi repararea utilajelor,producia auxiliară;

c) Funciunea de personal cuprinde şi activităile: recrutarea,

selecia, promovarea, motivarea, evaluarea personalului;d) în cadrul funciunii financiar - contabile deosebim activi-

tăile: activitatea financiară, contabilitatea, activitatea deconcepie tehnică şi organizarea.

261. Completai definiia următoare cu unele din cuvintele de mai jos:

„Strategia cuprinde ansamblul....,.........., principalele modalităi de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obineriiavantajului competitiv potrivit misiunii organizaiei". a. obiectivelor majore ale organizaiei, pe termen lung; b. obiectivelor specifice ale organizaiei, c. obiectivelor; d. obiectivelor organizaiei pe termen scurt.

262. Care din elementele prezentate mai jos constituie componentemajore ale managementului organizaiei? a. managementul prin obiective, subsistemul informaional

decizia şi subsistemul motivaional; b. subsistemul organizatoric, subsistemul metodologic, subsis

temul decizional, subsistemul informaional;

c. subsistemul informaional, decizia, subsistemul metodologic, structura organizatorică;

d. comunicarea, subsistemul organizaional, subsistemul decizional, metodele şi tehnicile de stimulare a creativităii.

263. Postul, compartimentul şi ponderea ierarhică sunt componente

structurale ale firmei. Ce alte subdiviziuni organizatoricecunoaştei din cele prezentate în continuare:

a. funcia, nivelul ierarhic şi relaiile organizatorice; b. selecia, funciunile, funcia;

c. sarcinile, atribuiile, obiectivele individuale; d. nivelul ierarhic, relaiile organizatorice şi atribuiile.




264. Care din elementele prezentate în continuare constituie princi-palele componente procesuale ale organizaiei? a. relaii organizatorice-funciuni-activităti-atribuii; b. funcii-activităi-atribuii-obiective; c. funciuni-activităi-atribuii-sarcini; d. postul-atribuii-funcii-funciuni.

265. Manager este: a. numai directorul general al firmei;

b. orice persoană din eşalonul superior al firmei care adoptă decizii;

c. orice persoană din eşaloanele superior şi mediu care adoptă decizii;

d. orice persoană care adoptă decizii ce influenează comportamentul decizional şi acionai al altor persoane.

266. Unele componente ale strategiei se află printre elementele pre-zentate mai jos. Vă rugăm să le identificai:

a. obiective strategice-misiune-termen6-resurse-oameni-infor-

maii;

b. obiective strategice^misiune-termene-oameni-informaii-

avantaj competitiv; c. obiective strategice-misiune-opiuni strategice-resurse-oa-

meni-avantaj competitiv; d. obiective strategice-misiune-opiuni strategice-resurse-ter-

rnene-avantaj competitiv.

267. Arătai care din elementele prezentate mai jos nu constituie

modalităi de manifestare a culturii organizaionale: a) istorioarele şi miturile;b)

simbolurile;

c) ritualurile şi ceremoniile;d) scopul şi obiectivele organizaiei.

268. Expresia „Se referă la unul sau mai multe elemente de impor-tană pentru consumatori, ceea ce îl determină să cumpere




produsul sau serviciul respectiv" este un element de caracterizarea: a) obiectivelor strategice;b) opiunilor strategice;

c) avantajului competitiv;d) strategiei organizaiei.

269. „Ansamblul fazelor prin intermediul cărora se pregăteşte,adoptă, aplică şi evaluează decizia managerială" defineşte; a) actul decizional;b) procesul decizional;c) procesul de management;

d) relaiile de management.

270. Deciziile de management sunt adoptate, la nivelul unei societăicomerciale, numai de: a) adunarea generală a acionarilor şi consiliul de administraie;b) directorul general şi directorii execiitivi;

c) directori, şefi de compartimente şi maiştrii;d) practic de orice manager individual şi de grup, indiferent de

poziia ierarhică din cadrul organizaiei.

271. Care dintre caracteristicile enumerate este comună relaiilorierarhice şi celor funcionale? a) sunt relaii de autoritate;b) se stabilesc între şefi şi subordonai;

c) sunt relaii de colaborare;d) sunt relaii de reprezentare.

272. Care dintre următoarele variante reprezintă fazele procesului de

management? a) previzională, operaională, de comensurare şi interpretare a

rezultatelor;b) previziune, organizare, coordonare, antrenare şi control-

evaluare;




c) previziune, organizare, decizie, antrenare, control;d) previzională, de realizare a obiectivelor şi de antrenare

273. Care dintre următoarele variante nu reprezintă relaii organi-zatorice? a) relaii de autoritate ierarhice;

b) relaii de autoritate funcionale;c) relaii decizionale;d) relaii de autoritate de stat-major.

274. Nu reprezintă componentă a organizării procesuale: a) sarcina;b) funciunea;c) activitatea;d) obiectivul

275. Opiunile strategice sunt:

a) variante ale obiectivelor strategice stabilite de managementulorganizaiei;b) modalităi de realizare a obiectivelor strategice;c) niveluri de performană stabilite de managementul organi-

zaiei;d) puncte de vedere ale managementului despre ce trebuie să

devină organizaia

276. între componentele sistemului informaional nu se pot include: a) datele;b) circuitele informaionale;c) fluxurile informaionale;

d) compartimentele care prelucrează informaiile.

277. Exercitarea funciei de previziune atinge un punct maxim: a. pe tot parcursul perioadei; b. nu înregistrează puncte maxime;




c. în prima parte a perioadei de plan; d. în zilele ce urmează încheierii subdiviziunii temporale la

care se referă previziunea.

278o Informaiile privind poziia financiară a unei întreprinderi(conform art. 19 din Cadrul general IASB) sunt oferite de:

a. bilan contabil (semestrial/anual); b. contul de profit sau pierdere; c. situaia modificărilor capitalurilor proprii; d. situaia fluxurilor de numerar; e. notele explicative la situaiile financiare.

279. Care dintre următoarele grupuri de utilizatori sunt interesai cuprecădere de informaii privind continuitatea activităii unei

întreprinderi (conform art. 9 (e) din Cadrul general IĂSB): a. angajaii; b. investitorii; c. creditorii financiari; d. clienii; e. guvernul.

280. Cadrul general IASB (art 5) nu abordează; a. obiectivul situaiilor financiare; b. caracteristicile calitative care determină utilitatea informa

iilor din situaiile financiare; c. definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza

cărora sunt întocmite situaiile financiare; d. conceptele de capital şi de meninere a capitalului; e. forma şi formatul situaiilor financiare.

281. Informaiile privind performana întreprinderii (conform art. 19din Cadrul general IASB) sunt oferite în primul rând de: a. situaia fluxurilor de trezorerie; b. notele explicative la situaiile financiare; c. situaia modificărilor capitalului propriu;




d. bilan contabil (semestrial/anual); e. contul de profit sau pierdere.

282. Informaiile despre lichiditatea unei întreprinderi (conform art. 16

din Cadrul general IASB) sunt necesare cu precădere pentru: a. disponibilităile de numerar pe o perioada mai lungă de timp

în care urmează să se onoreze angajamentele financiare

scadente; b. a anticipa nevoile viitoare de creditare; c. disponibilitatea numerarului în viitorul apropiat după luarea

în calcul a obligaiilor financiare aferente acestei perioade;

d. a anticipa modul în care profiturile şi fluxurile viitoare detrezorerie vor fi repartizate;

e. a anticipa şansele întreprinderii de a primi finanare în

viitor.

283. Caracteristicile calitative ale situaiilor financiare (conform

Cadrului general IASB, art, 24) sunt: a. inteligibilitatea, relevana, credibilitatea, comparabilitatea;

b. inteligibilitatea, relevana, pragul de semnificaie, comparabilitatea;

c. inteligibilitatea, relevana, reprezentarea fidelă, prelevanaeconomicului asupra juridicului;

d. inteligibilitatea, relevana, prudena, credibilitatea, comparabilitatea

e. nici un răspuns corect.

284. Elementefc legate direct de evaluarea poziiei financiare (con-form Cadrului contabil IASB, art.49) sunt:

a. activele, pasivele, veniturile şi cheltuielile; b. activele, pasivele, veniturile, cheltuielile şi capitalul propriu; c. activele, datoriile, capitalul propriu, veniturile şi cheltuielile; d. activele, datoriile şi capitalul propriu; e. activele, datoriile, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.




285. Un activ reprezintă (conform Cadrului contabil IASB): a. o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor

evenimente prezente şi de la care se aşteaptă să genereze înprezent beneficii economice pentru întreprindere;

b. o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unorevenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze

beneficii economice viitoare pentru întreprindere; c. o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor

evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să generezebeneficii economice prezente pentru întreprindere;

d. o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unorevenimente trecute;


286. O datorie (conform Cadrului contabil IASB, art. 49) reprezintă: a. o obligaie actuală a întreprinderii ce decurge din eveni

mente actuale şi prin decontarea ciăreia şe aşteaptă să rezulteo ieşire de resurse care incorporează beneficiile economice;

b. o obligaie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulteo ieşire de resurse care incorporează beneficiile economice;

c. o obligaie actuala a întreprinderii; d. toate răspunsurile corecte e. nici un răspuns corect.

287. Veniturile (conform Cadrului contabil, art. 70, a) reprezintă: a. creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursulperioadei contabile sub forma de intrări sau creşteri ale activelorsau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri alecapitalului propriu; b creşteri ale beneficiilor economice

înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrărisau creşteri ale activelor care se concretizează în creşteri alecapitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuii aleacionarilor;




c. creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursulperioadei contabile sub forma de intrări sau creşteri aleactivelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu altele decât cele rezultatedin contribuii ale acionarilor;

d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

288. Cheltuielile (conform Cadrului contabil, art. 70, b) reprezintă: a. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcur

sul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi alevalorii activelor sau creşteri ale datoriilor* care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât celerezultate din distribuirea acestora către acionari;

b. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de ieşiri sau scăderi alevalorii activelor sau creşteri ale datoriilor;

c. creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursulperioadei contabile, sub forina de ieşiri sau scăderi alevalorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât celerezultate din distribuirea acestora către acionari;

d. toate răspunsurile corecte e. nici un răspuns corect.

289. Formaia completă a bazelor de evaluare utilizate în situaiilefinanciare (conform Cadrului contabil IASB, art. 100) sunt: a. costul istoric, costul curent şi valoarea realizabilă; b. costul istoric, valoarea realizabilă şi valoarea actualizată; c. costul istoric; d. costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă şi valoarea

de înlocuire; e. costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă şi valoarea

de înlocuire.




290. Dacă se utilizează costul istoric ca bază de evaluare (conformCadrului general IASB, art. 100, a), activele vor fi înregistrate la: a. valoarea în numerar sau echivalent al numerarului care

poate fi obinută în prezent prin vânzarea normală a

activelor; b. suma plătită în numerar sau echivalent al numerarului sau la

valoarea justă din momentul cumpărării lor; c. la valoarea actualizată a viitoarelor intrări nete de numerar

care urmează a fi generate în derularea normală a activităii întreprinderii;


291. Dacă se utilizează valoarea actualizată ca bază de evaluare(conform Cadrului general IASB, art. i00,i)., datoriile sunt înregistrate:

a. la valoarea neactualizată în numerar sau echivalent alnumerarului necesară pentrii a deconta în prezent obligaia;

b. la valoarea ce se aşteaptă să fie plătită în numerar sau echivalent al numerarului pentru a stinge datoriile potrivitcursului normal al afacerilor;

c. la valoarea actualizată a viitoarelor ieşiri de numerar, carese aşteaptă să fie necesare pentru a deconta datoriile potrivitcursului normal al afacerilor;


292. Conform conceptului de meninere a capitalului financiar

(conform Cadrului general IASB, art. 104, a), profitul se obine:

a. doar dacă valoarea financiară sau monetară a activelor nete la

începutul perioadei este mai mare decât valoarea financiară saumonetară a activelor nete la sfârşitul perioadei după excludereaoricăror distribuiri către proprietari şi a căror contribuii dinpartea proprietarilor în timpul perioadei analizate;




b. doar dacă valoarea financiară sau monetară a activelor netela începutul perioadei este mai mare decât valoarea financiară sau monetară a activelor nete la începutul perioadeidupă excluderea oricăror distribuiri către proprietari şi acăror contribuii din partea proprietarilor în timpul perioadeianalizate;

c. doar dacă valoarea financiară sau monetară rămâneconstantă;


293. Meninerea capitalului fizic (conform Cadrului general IASB, art.104, b), profitul se obine: a. doar dacă valoarea financiară sau monetară a activelor nete

la sfârşitul perioadei este mai mică decât valoarea financiară sau monetară a activelor nete la începutul perioadei după excluderea oricăror distribuiri către proprietari şi a oricărorcontribuii din partea proprietarilor m timpul perioadei

analizate; b. doar atunci când capacitatea fizică productivă sau capacitatea de exploatare a întreprinderii la sfârşitul perioadeidepăşeşte capacitatea fizica productivă de la începutulperioadei, după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuie din partea proprietarilor în timpul

perioadei analizate: c. doar dacă valoarea monetară rămâne constantă; #, d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

294. O întreprindere trebuie să-şi întocmească (conform IAS 1, art. 25« Prezentarea situaiilor financiare) situaiile sale financiare,folosind contabilitatea de angajamente cu excepia informaiilor

privind: a. bilanul contabil (semestrial/anual); b. contul de profit sau pierdere; c. situaia modificărilor capitalului propriu;




<i fluxurile de numerar; e.notele explicative.

295. Atunci când se aplică criteriul «cea mai mică valoare dintre cost şivaloarea realizabilă netă» (conform LAS 2, art. 4, «Contabi-litatea stocurilor»), termenul de valoare realizabilă netă

semnifică: a. preul stabilit contractual mai puin deteriorările fizice; b. preul de vânzare estimate ce ar putea fi obinut pe parcursul

desf ăşurării normale a activităii; c. preul de vânzare estimat ce ar putea fi obinut pe parcursul

desf ăşurării normale a activităii, mai puin costurile estimatepentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzării;


296. Conform OMFP 1752/17.XL2005 schema contului de profit saupierdere adoptat în contabilitatea din ara noastră este: a. diferena bazată pe clasificarea cheltuielilor şi veniturilor

după natură, iar în notele explicative rezultatul curent esteanalizat pe destinaii; w^

b. diferena bazată pe clasificarea cheltuielilor şi veniturilordupă destinaie, iar în notele explicative se prezintă analizarezultatului din exploatare în raport de clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după natură;

c. contul este bazat pe clasificarea cheltuielilor şi veniturilordupă destinaie, iar în anexa rezultatul net este clasificat penaturi;

dv toate răspunsurile corecte;


297, Amortizarea (conform IAS 16, art. 6 «Imobilizări corporale»)reprezintă : a. alocarea sistemică a valorii nete a unui activ pe întreaga sa

durată de viaă utilă;




b. alocarea sisternică a costului unui activ pe întreaga sa durată de viaă utilă;

c. alocarea sisternică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaă utilă;


298. Care din următoarele caracteristici (conform IAS 16, art. 6 «Imobilizări corporale »), descriu cel mai bine amortizarea: a. uzura morală treptată a unei imobilizări corporale; b. uzura fizică a unei imobilizări corporale; c. alocarea pe cheltuieli a costului unei imobilizări corporale; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

299. Costul stocurilor trebuie determinat (conform tratamentuluicontabil, IAS 2, art. 21 «Contabilitatea Stocurilor») prin metoda: a. FIFO; b. FIFO sau LIFO;

c. CMP; d. FIFO sau CMP; e. LIFO sau CMP.

300. Conform IAS 2, „Contabilitatea stocurilor" , costul stocurilortrebuie să cuprindă: a. toate costurile aferente achiziiei;

b. toate costurile aferente prelucrării; c. alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma sula

locul în care se găsesc în prezent; d toate răspunsurile corecte; e.nici un răspuns corect.

301. Un provizion va fi reflectat în contabilitate (conform IAS 37, art.2 „Provizioane, datorii şi active contingente") în cazul în care: a. este

probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaia respectivă;




b. o întreprindere are o obligaie curentă (legală sau implicită)generată de un eveniment anterior;

c. poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaiei; d. toate răspunsurile corecte;e« nici un răspuns corect,

302. Care din următoarele metode de amortizare (conform IAS 165 art.47 «Imobilizări corporale») sunt utilizate în prezent în România: a. metoda liniară, degresivă, accelerate, însumării cifrelor b. metoda liniară, degresivă, accelerate;

c. metoda liniară, degresivă, însumării cifrelor; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

303. Patrimoniul reprezintă totalitatea: a* drepturilor şi obligaiilor pe care şi le asumă agentul econo-

mic în legătură cu bunurile şi creanele pe care le deine; b. drepturilor şi valorilor persoanei juridice;

c. bunurilor pe care le deine agentul economic; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

304. Nu reprezintă principiu al partidei duble: a. principiul determinării rezultatului activităii; b. principiul prudentei, documentar şi gestionar;

c. principiul dublei reprezentări; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

305. Contul poate fi definit ca: a. un procedeu care permite centralizarea şi verificarea datelor

contabile; b. un procedeu care oferă informaie despre starea şi mişcarea

unui element patrimonial, precum şi despre relaiile sale cualte elemente patrimoniale;




c. un procedeu prin care se interpretează modificările patrimoniale;


306. Sunt active circulante: a. creane, animale, obiecte de inventar, stocuri, datorii neexi

gibile; b. imobilizări necorporale; c. stocuri pe termen scurt şi lung;

d. stocuri, clieni, casa;


307. Acordarea unui avans de trezorerie este o operaiune de tipul:

a. A + X = P + X; b. A-X = P-X; c. A + X -X = P; d. A = P + X-X;

e. Nu este specificat tipul corect.

308. Care dintre următoarele metode sunt specifice contabilităii: a. documentele, evaluarea, inventarierea; b. bilanul contabil (anual/semestrial), contul, balana conta

bilă; ' c. contul, calculul economic, documentul cumulativ; d. toate răspunsurile corecte; e. rtjci un răspuns corect. {*

309, Balana conturilor este procedeul prin care: a. se realizează centralizarea datelor înregistrate în conturi şi

verificarea lor; b. se urmăreşte mişcarea patrimoniului; c. se stabileşte starea finală a fiecărui element patrimonial; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.




310. Formula contabilă 401 = 371 poate reprezenta: a. mărfuri scăzute din gestiune; b. mărfuri cumpărate de la un agent economic neplătitor de

TVA; c. mărfuri restituite furnizorului; d. mărfuri achiziionate de la furnizori;

e. toate răspunsurile corecte.

311. O societate comercială vinde stocul de mărfuri obinând preul de

2.000 lei/buc. + TVA 19%, Soldul iniial al contului 371 este de

3.000.000 lei. Până la data vânzării s-au achiziionat 1.000 buc.cu 1.500 lei + TVA. Care este formula contabilă corectă de înregistrare pentruscăderea din gestiune a mărfurilor vândute? a. 411 = % 4.760.000;

707 4.000.0004427 760.000

b. 411=707 6.000.000;

c. 607-3714.500.000

312. în bilanul consolidat prin metoda punerii în echivalenă se preiau:

a. bilanul societăii-mamă şi procentul corespunzător dinbilanul societăii puse în echivalenă;

b. activele societăii-mamă şi titlurile societăii consolidate;

c. posturile de bilan ale societăii-mamă, înlocuind valoarea

titlurilor de participare cu cota-parte din capitalurile propriiale societăii consolidate;

d. toate răspunsurile corectee> nici un răspuns corect.

313. Societăile multigrup sunt: a. filiale şi subfiliale ale societăii-mamă;

b. societăi care nu fac parte din grup şi asupra cărora socie-

tatea-mamă exercită o influenă notabilă; c. societăi comuniune de interes;




<± toate răspunsurile corecte; e.nici un răspuns corect.

314. Perimetrul de consolidare este: a. consolidarea unui perimetru de grup; b. ansamblul societăilor luate în considerare pentru constru

irea conturilor consolidate; c. administraia la care se depun situaiile consolidate; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

315. Care este relaia corectă de calcul pentru valoarea matematică-

contabilă (VMC) a unei aciuni: a„ VMC = capital social: nr.

de aciuni; b. VMC = capital permanent: nr, de aciuni; c. VMC = capital propriu: nr. de aciuni; d. VMC = total activ: nr. de aciuni;

e. Nici un răspuns corect.

316. Vânzarea de imobilizări cu ocazia lichidării societăii se înregis-

trează cu formula: a. 411=758; b. 5121=658; c. % = %

5121 212281121

d. 461 = 7721; e. 411=461

317. în caizii! fuziunii prin absorbie, din punct de vedere al societăii

absorbante, putem considera opiunea:

a. o consolidare; b. o partajare a capitalurilor proprii cu încorporarea de rezerve; c. o majorare de capital cu aport în natură; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.




318. Procentul de interes reprezintă: a. procentul de control; b. numărul de aciuni deinute de o societate la o altă societate; c. cota-parte din capital deinută direct sau indirect de socie-

tatea-mamă la filială; d. toate răspunsurile corecte;


319. Nu intră în competena lichidatorului: a. să încaseze creanele societăii; b. să vândă prin licitaie publică imobile şi orice avere a

patronului societăii;

c. să execute operaiuni de comer referitoare la lichidare:


320. Care este scopul concentrării verticale; a. regruparea întreprinderilor completnentare;

b. controlul total al ciclului de producie; c. controlul pieei;

d. regruparea întreprinderii or ri vale; e. nici un răspuns corect

321. Relaia corectă de caicul pentru activul net contabil (ANC) este: a. ANC = datorii - active fictive; b. ANC = total activ - datorii + profit reinvestit: c. ANC = total activ - datorii; d. ANC —total activ + datorii; e. nici un răspuns corect.

322. Care este scopul concentrării orizontale: a. controlul pieei; b. regruparea întreprinderilor care fabrică acelaşi produs; c. controlul costurilor de producie; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.




323, Costul de achiziie al unui bun nu include: a. preul de cumpărare; b. cheltuielile de desfacere; c. cheltuielile de transport-aprovizionare; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

324. Valoarea reziduală a unui activ (conform IAS 16) este: a. valoarea rămasă neamortizată; b. valoarea amortizabilă; c. valoarea netă pe care întreprinderea estimează că o poate

obine pentru acesta la sfârşitul duratei de viaă utilă, după

deducerea prealabilă a costurilor de cesiune previzidnate; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

325. Conform IAS 17 într-un contract de leasing financiar, locatarulva înregistra:

a. intrarea echipamentului în cazul exercitării opiunii lafinalul contractului; b. ieşirea echipamentului în cazul exercitării opiunii la finalul

contractului; c. intrarea echipamentului în momentul primirii în bilan: d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

326. Principiul prudenei presupune: a. ca informaiile prezentate în situaiile financiare să reflecte

neapărat realitatea economică a evenimentelor şi tranzaciilor, nu numai forma lor juridică;

b. ca se va ine seama de toate obligaiile previzibile şi de

pierderile poteniale care au luat naştere în cursul exerciiului financiar încheiat;

c. continuarea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor

patrimoniale şi a rezultatelor;




d. toate răspunsurile coreete; e. nici un răspuns corect.

327. Veniturile generate de evenimente care au caracter întâmplător,

accidental sunt: a. venituri diverse;

b. venituri accidentale şi/sau financiare; c. venituri extraordinare; d. venituri excepionale;

e. venituri totale.

328. Activele sunt grupate în bilan după:

a. provenienă, natură, destinaie, gestiune şi durată;

b. lichiditate şi exigibilitate; c. natură, destinaie şi lichiditate;


329. Formula contabilă 531= 462 poate reprezenta: a. o operaiune în avans;

b. o încasare a unor sume necuvenite, generând o datorie;

c. o încasare de la debitori; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

330. Conturile de pasiv se creditează cu: a. ieşirile de datorii; b. creşterile sau plăile de pasiv; c. creşterile de pasiv; d. creşterile de activ; e. nici un răspuns corect.

331. Evidena cronologică a evenimentelor şi tranzaciilor se reali-

zează cu ajutorul: a. Registrului carte-mare şi/sau Registrului inventar;

b. Registrului Jurnal;




c. Balanei de plăi şi/sau Bilanului contabil (semestrial/ anual);


332, Cumpărarea unui autoturism conform Facturii fiscale în valoare

de 25.000 RON va fi înregistrată în contabilitatea beneficiaruluicu formula: a. 2133-41125.000; b. 2133 = 401 25.000; c. % = 404 25.000;

2133 21.0094426 3.996


333. Pentru mărfurile cumpărate furnizorul facturează: costul mărfu-rilor - 9.500 RON, cheltuieli de transport: 50 RON, TVA 19%.

Care este formula contabilă corectă folosită în contabilitateafinanciară în cazul utilizării metodei inventarului permanent? a. % = 401 11.365

371 9.500 623 50

4426 1.815 b. % = 401 11.365

371 9.550

4426 1.815

c. 2133 = 411 25.000; d. 2133 = 401 25.000; e. nici un răspuns corect

334. Formula contabilă 301 = 601 poate reprezenta: a. materiale scăzute din gestiune sau/ şi materii prime donate

de teri;

b. consum de materii prime; c. retur de materii prime la magazie;




d. toate răspunsurile corecte;e. nici un răspuns corect»

335. Plata avansului din salarii atrage mai multe modificări. Identificaiaprecierea incorectă :a. scade numerarul;

b. cresc creanele faă de salariai;c. scad datoriile faă de salariai;

d. toate răspunsurile corecte;e. nici un răspuns corect.

336. Conturile bifuncionale pot prezenta la sfârşitul perioadei:a. sold iniial debitor, rulaj debitor, rulaj creditor;b. total sume debitoare, sold final creditor;c. sold final debitor sau creditor;d. toate răspunsurile corecte;e. nici un răspuns corect.

337. Se vând produse finite, 3.000 buc, cu pre de 2.000 RON (inclusiv TVA)şi costul mediu efectiv de producie este de 1.500 RON. Care este înregistrarea contabilă corectă a scăderii din gestiune?a. 711-3713.500;b. 345 = 711 3.000;c. 711-345 4.500;d. a şi b:e. a şic.

338, Q virare de impozite la bugetul de stat atrage mai multe modificări.Identificai aprecierea incorectă:a. scade activul total şi/sau datoriile faă de stat;b. scade numerarul;c. scad datoriile pe termen scurt şi/sau activele circulante;d. b şi c;e. c şi a.




339. Aprobarea unui standard internaional de contabilitate necesită votul: a. a 2/3 din membrii IASC; b. a cel puin 2/3 din membrii IASB;

c. o jumătate + 1 din membrii IASC; d. toate răspunsurile corecte;


340. Credibilitatea informaiilor din situaiile financiare presupune ea

informaiile financiar-contabile să fie:

a. relevante, neutre, complete, inteligibile, integrale; b. comparabile, prudente, oportune şi să prezinte fidel eveni

mentele; c. prudente, nepărtinitoare şi complete; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

341. Caracteristicile calitative ale informaiilor contabile sunt;

a. p relevana, prudena, comparabilitatea, inteligibilitatea; b. pragul de semnificaie, inteligibilitatea, neutralitatea, inte

gritatea; c. inteligibilitatea, relevana, credibilitatea, comparabilitatea:

d. toate răspunsurile corecte, e. nici un răspuns corect.

342. Precizai modalităile corecte de sporire a capitalului social: a. emisiunea de noi aciuni; b. conversia aciunilor în obligaiuni; c. răscumpărarea aciunilor proprii;

dL a şi b;

£, b şi c. 343. Precizai modalităile corecte de micşorare a capitalului social:

a. operaiuni interne; b. răscumpărarea în vederea anularii aciunilor proprii;

c. acoperirea pierderilor din anii anteriori;





344. Alegei formula contabilă corectă, în cazul subscrierii sumei de15.000 RON de către acionarii unei entităii: a. 101 I =1012 15.000;

b. 10)2 = 456 15.000; c. 456=101115.000; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

345. Alegei formula contabilă corectă, în cazul trecerii rezervelorlegale la capitalul social, în valoare de 7.000 RON. a. 1061=456 7.000; b. 1011 = 10617.000; c. 1061 = 1012 7,000; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

346. Alegei formula contabilă corecta, în cazul diminuării capitalului

social cu valoarea de 9.000 RON, ca urmare a retragerii unoraciuni:

a. 456 = 1011 9.000; b. 1012 = 456 9.000; c. 1012=101! 9.000; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

347. Alegei formula contabilă corectă, pentru închiderea contului 129

«Repartizarea profitului» cu repartizările efectuate în cursul

anului, în valoare de 20.000 RON. a. 121 = 129 20.000; b. 129=12120.000; c. 101 = 129 20.000; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.




348. Alegei formula contabilă corectă, pentru înregistrarea dobânziide plătit, în valoare de 2.000 RON pentru un împrumut dinemisiunea de obligaiuni: a. 1681=666 2.000; b. 766 = 666 2.000; c. 666=1681 2.000;


349. Alegei formula corectă, pentru veniturile ce rezultă în urma

vânzării unui teren la un pre de vânzare de 100.000 RON, TVA19%. a. 411 =4427 100.000; b. 411 =4427 119.000; c. 461 =% 119.000;

7583 100.000

4427 19.000 d. toate răspunsurile corecte;


350. Alegei formula contabilă corectă, pentru înregistrarea sporuluide creştere în greutate la animale, în valoare de 3.570 RON, a. 345 = 711 3.570; b. 345 = 701 3.570; c. 361 = 711 3.570; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

351» Alegei formula contabilă corectă, pentru dispariia a 6 viei înurma unor calamităi naturale, în valoare de 15.000 RON. a. 606 = 361 15.000; b. 361 =771 15.000; c. 671=361 15.000; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.




352. Alegei formula contabilă corectă, pentru obinerea în urmaprocesului de producie a 310 kg telemea de vacă la un cost deproducie de 5,7 RON/kg. a. 545 401 1.767; b. 345 = 711 1.767; c. 345 = 411 1.767;

d. toate răspunsurile corecte;c. nici un răspuns corect.

353. Alegei formula contabilă corectă, în situaia nerecuperării unor

sume datorită falimentului cumpărătorului, în valoare de 2.650RON. a. 411 =654 2.650; b. 411=416 2.650; c. 654 = 4112.650; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

354. Alegei formula contabilă corectă, în situaia obinerii de lafurnizor de active circulante, a unui scont în valoare de 3.500RON, pentru achitarea datoriei înainte de termenul stabilit iniial a. 413-767 3.500; b. 404 = 767 3:500; c. 401 = 767 3.500; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

355* Alegei formula contabilă corectă, în situaia înregistrării contri-buiei unităii la asigurările sociale, în valoare de 7.150 RON, a.6452-4313 7.150; D. 6452-4311 7.150; c. 6451-43117.150; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect,




356. Alegei formula contabilă corectă, în situaia plăii către salariaia unor ajutoare materiale în valoare de 10.000 RON, a. 421-5311 10.000; b. 423 = 5311 10.000; c. 5121 = 421 10.000;

d toate răspunsurile corecte; e.nici un răspuns corect.

357. Alegei formula contabilă corectă, în situaia înregistrării sumei de35.000 RON reprezentând taxa vamală aferentă unui import deutilaj agricol. a. 2121 =401 35.000; b. 212 = 447 35.000; c. 2131=446 35.000; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

358. Alegei formula contabilă corectă, în situaia înregistrării la31.XII.N a unor diferene favorabile de curs valutar, în valoarede 2.153 RON, aferente creanelor neîncasate. a. 413 = 765 2.153; b. 411 =665 2.153; c. 411 =765 2.153; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

359. Alegei formula contabilă corectă, în situaia încasării uneicreane în devize în suma de 300 €, la un curs de 3,4 RON/ €.

a. 5121 =4111 1.020; b. 5124 = 4111 1.020; c. 5124 = 701 1.020; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.




360. Alegei formula contabilă corectă, în situaia înregistrării, lasfârşitul lunii, a drepturilor salariale brute, cuvenite lucrătorilorpentru munca prestată, în suma de 50,000 RON. a. 641 -421 50.000; b. 621 -421 50.000; c. 421 =531 50.000; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

361. Alegei formula contabilă corectă, în situaia scoaterii din evidenă a unui client incert, în valoare de 25.000 RON, ca urmare aimposibilităii încasării sumei. a. 654 = 4118 25.000; b. 654 = 411125.000; c. 4118 = 411125.000; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

362. Alegei formula contabilă corectă, în situaia înregistrării cheltu-

ielilor, cu impozitul pe profit în suma de 30.000 RON. a. 691=512130.000; b. 441 =512130.000; c. 691 =441 30.000; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect.

363. Alegei formula contabilă corectă, în situaia înregistrării, la sfâr-şitul lunii, producie în curs de execuie, aflată în lucru, învaloare de 100.000 RON. a 345 = 711 100.000; -6. 331 =711100.000; Q. 346 = 711100.000; d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect,




364. Alegei formula contabilă corectă, în situaia încasării unei creaneconform extrasului de cont, în valoare de 500 € având în vedereurmătoarele: - cursul valutar la data constituirii 3,5 RON/ €;- cursul valutar la data încasării creanei 3,4 RON/ €.a. % =411 1.750

5124 1.700665 50

b. % = 411 1.750 5311 1.700 66550

c. 5124 = % 1.750 411 1.700 76550

d. toate răspunsurile corecte e. nici un răspuns corect.

365. Expresia simplificată a cash-flow-ului brut este:

a. amortizare + profit + provizioane; b. amortizare + profit - rambursare credit; c. amortizare + profit — investiie de înlocuire;

d. amortizare + profit; e. nici un răspuns corect.

366. Termenul de recuperare a investiiei este: a. durata normală de funcionare a mijloacelor fixe aferente

investiiei iniiale; b. durata de repartizare pe costuri a investiiei iniiale sub

forma amortizării; c. investiie iniială /cash-flow-ul rnediu anual actualizat;


367. Care din obiectivele enunate mai jos aparin contabilităii degestiune? a. calculul rezultatelor în scopul repartizării acestora;




I) calculul costurilor în scopul urmării contribuiei activităii desf ăşurate la obinerea rezultatelor; C, Stabilirea unei

imagini fidele asupra patrimoniului şi rezul- tateloi întreprinderii; ti.

toate răspunsurile corecte; e. niciun răspuns corect.

368. în concepia contabilităii de gestiune, metoda de calcul tradi-ională a rentabilităii trebuie înlocuită cu metoda bazată peactualizarea capitalurilor investite ceea ce oferă posibilitateacalculării marjei de autofinanare brută (MAB), astfel:

a. MAB = beneficiu de exploatare - impozitul pe profit +amortizarea;

b. MAB = beneficiu din activitatea curentă - venituri excepionale + cheltuieli excepionale;

c. MAB + beneficiu de exploatare + impozitul pe beneficiu -amortizarea;

d. toate răspunsurile corecte;


369. Obiectivul dominant al contabilităii de gestiune este reprezentat

de: a. determinarea indicatorilor de eficienă ai gestiunii; b. calculaia costurilor; c. elaborarea bugetelor pe feluri de activităi, urmărirea şi

controlul acestora; d. punerea la dispoziia conducerii a informaiilor necesare

luării deciziilor; e. determinarea profitului net contabil.

370. Cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară şi care prinintermediul contabilităii de gestiune devin costuri, se delimi-tează astfel: a. cheltuieli directe; b. cheltuieli indirecte; c. cheltuieli incorporabile; cheltuieli neincorporabile;




d. cheltuieli generale de administraie; e. cheltuieli variabile.

371. Desf ăşurarea concretă a procesului de producie se bazează şi pefolosirea productivă a celor trei factori de producie: a. resursele naturale, capitalul, salariul;

b. resursele naturale, capitalul fix şi capitalul circulant; c. resursele naturale, capitalul fix şi munca; d. capitalul fix, capitalul circulant şi munca; e. resursele naturale, capitalul, munca.

372. Pentru a deveni element de cost, consumurile de valori trebuie să fie exprimate obligatoriu : a. cantitativ-valoric; b. în forma bănească; c. în forma cantitativă; d. prin intermediul unui bon de consum;

e. nu contează forma de proprietate.

373. Privită ca un rezultat concret material, producia conferă conta-bilităii de gestiune noiunea de: a. produse finit; b. semifabricate; c. purtători de costuri; d. produse reziduale: e. producie în curs de execuie.

374. Organizarea contabilităii de gestiune ridică o serie de probleme,printre care:

a. precizarea purtătorilor de costuri; b. alegerea metodei celei mai corespunzătoare de organizarea evidenei cheltuielilor, calculului costului şi elaborăriibugetelor;

c. precizarea mijloacelor necesare executării lucrărilor»




375. Prcluiiicit cheltuielilor incorporabile din contabilitatea finan-giarl m ( ontabilitatea ele gestiune se realizează prin intermediul:;i lituaiiloi centralizatoare; b ckx umentaiei primare; c

tabloului de jonciune; (I IM>tei contabile/notei de debitare-

creditare; e. nici un răspuns corect

376. Contul 903 «Decontări interne privind diferenele de pre»funcionează astfel: a. 901 = 903; b. 903 = 931; c. 903 = 902; d. 902 = 901; e. nici un răspuns corect.

377. Volumul produciei în curs de execuie rămână constant la fineleperioadei de gestiune în cazul: a. produciei de serie mare/mică;

b. produciei individuale;

c. produciei de mase

d. toate răspunsurile corecte; e. nici un răspuns corect

378. în concepia metodei Mrect-Costing, noiunea de direct trebuie

legată de: a. modul de identificare a cheltuielilor pe purtători de costuri; b. necesitatea calculării unor indicatori specifici metodei; c. modul de grupare a cheltuielilor directe şi indirecte; d. particularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza

cheltuielilor care depind în mod direct de variaia volumuluiproduciei;


379. La o societate comercială, datele privind TVA-ul se prezintă astfel: TVA deductibil în luna curentă 1.500.000 ROR TVA




corectat în luna curentă 1.700.000 RON, TVA de recuperat dinluna anterioară 200.000 RON, prorata TVA 100%. Indicai înregistrarea contabilă corectă din luna curentă privind operaiile

cu TVA. a.' 4427 = 4426 1.500.000 4427 = 4423 200.000

b. 4427 = 4426 1.500.0004427 = 4424 200.000

c. 4427 = 4426 1.500.0004427 = 4423 200.0004423 = 4424 200.000

d. toate răspunsurile corecte


380. în activităile de turism se folosesc conturi din' a. contabilitatea financiară; b. contabilitatea de gestiune; c. contabilitatea financiară /gestiune; d. ambele contabilităi;

e. nici una.

381. în cursul lunii cheltuielile determinate de activitatea de cazaresunt: a. salarii datorate personalului; b. cheltuieli de exploatare; c. contribuia unităii la asigurările sociale/ajutorul de şomaj;

d. cheltuieli cu materiale auxiliare/inventar; e. toate răspunsurile corecte.

382. Alegei formula contabilă corectă, în situaia intrării mărfuriloralimentare în gestiunea restaurantului: %. % = % 371401 ; 4426378 4428



http://hyperion.trei.ro

by Alexandru

Carstoiu

b. % = %401 371

4427 378

4426 c. % = %

607 401

4426 371

4424 d. toate răspunsurile corecte e. nici un răspuns corect.




w V

■

122

£V^W ^ty"




Bibliografie

!. Allaire Y., Fîrşirotu, M., Management strategic. Editura Eco-nomică, Bucureşti, 1998

2. Băcanii B., Management strategic, Editura Teora, 1997

3. Bărbulcscu C, Sisteme strategice ale întreprinderii, EdituraEconomică, Bucureşti, 19994. Burduş E., Androniceanu A., Managementul schimbă rii. Editura

Economică, Bucureşti, 20005. Ciobanu L, Management strategic, Editura Politom, Iaşi, 19986. Deac V.; Bârgu C., Strategia firmei, Editura Eficient, Bucureşti,

20007. Kotler P., Managementul marketingului., Editura Teora,

Bucureşti, 19908. Mathias R. L., Nica P., C, Rusu, C, Managementul resurselor

umane, Editura Economică, Bucureşti, 19979. Nicolescu O., Verboncu 1, Management, Editura Economică,

Bucureşti, 199910. Nicolescu O. (coord.), Strategii manageriale de firmă , Editura

Economică, Bucureşti, 199611. Nicolescu O. (coord.), Sisteme, metode şi tehnici manageriale ale

organiza iei, Editura Economică, Bucureşti, 200012. Nicolescu O., Management comparat, Editura Economică,

Bucureşti, 199713. Nicolescu O., Verboncu L, Profitul şi decizia managerială ,

Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 199814. Nicolescu O., Verboncu L, Fundamentele managementului

organiza iei. Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 200215. Popescu R, Rolul comer ului exterior în cre şterea economică ,

Academia Română, Institutul Naional de Cercetări Economice,




Institutul de Economie Naională, Centrul de Informare şi Docu-mentare Economică, Bucureşti, 1999

16. Verboncu L, Cum conducem? Ghid metodologic pentru manageri,

Editura Tehnică, Bucureşti, 199917. Verboncu I, Manageri & Management, Editura Economică,

Bucureşti, 200018. Zorlenan T.; Burduş E., Căprărescu, G., Managementul orga-

niza iei, Editura Economică, Bucureşti, 199819. Popa L, Management Strategic, Editura Economică, Bucureşti,

2004




Răspunsuri

f Lai 2 hi * ci I. j sTcI ~6~7b| 7. dl 8, bl 9, bl ioTc]J 1 J i ' 13. dl I I. J 15. cî 16. al 177d[ 18. c 19. a 20. b|

,! » ! .1 Ml M.i 25. "c |26. a 277bj 28. a 29. d| 30. ci

31.e V2 <l .i .J VI. dj 35. c 36. a] 37. c 38.~c| 39. cî 40. d]

1 41. aî" 42. J 43.d 14. bl 45. c 46. a| 47. c 48. b 49, b 5«

51, c ~52.2 53. dl 54. al 55. b 56. a 57. c 58. c| 59. al 6161. bj 62. b 6 \ i 64. d 65. c 66. e| 67. aî 68. al 69. dj 70. b

71. b 72. a 73, d 74. aî 75. c 76. d 77."e[ 78/^ 79 ej 80. el

81. b 82. a 83. c84. e[ 857c 86. b 87. iTWep

91, b 92. c| 93. a| 94. d 95. e | 9 6 . c 97. aTTş. bl 99. cpLOO. dl

101. e 102. c | 103. aîl04. e 105. bî 106. clQ7, .a îl OB .d 109. b nT(Tb|PlT^pmTc 113. b 114. c 115. bî 116~dîl 17, d | 11$7 ă \ 1 i^Tap2Q. d

P^d|Î227ă îl23.c 124. aî 12^171726. a ) 127. cj 128. cî 129. d | 130. dl

|TM7epL32". c 133. btl34. aî 135. d 1 136. b [f37~d[i38. b 1397b 1 140. al

p4L e 142. d 143. cî 144. dj 145. b|l46.; a jT^Tcj 148. d 149. d 150. e j

L151. d 152. a l537cÎT54.. aî~155. c I 156. c 157. a~pL5cTd~] 159. aî 160. a I

[ Î 6 Lb 162. a 163.Tpl64. c[65. <Tpô7c I Î677tTti68^ ̂ 170. e

171. a 1727Tn73. c [1:74. el75. d|176. c 177. d î 178. a I ÎT^TdÎTTsQ. ci

n81. a 182. âTm. dj 184. ci 1 185. a 186. e 187. c 18877p~89. b I 190. aj

p9T7dp^2. el 193. d 1947aj 195."dî 196. a 197."ă j 198. c|i99~ a 20Q. a]

pOl.d 2Q2: aÎ2()3. b 2()47c[ 205. c 206. e 207. d 208. b 209. a [210. cî

pi .d |212. c 21 1 c I 214. cpî?. e 216.T|2Î7. c 218. e 2i¥7b" 220. a )

[22 l7bl 222. c- 224. a 225 ."bî 226. d 227. b 1 228. d 2297b[230. c [p31,a|â32,d|23.V c MI. C 2357b|236. c 23777[238. e 239. b [240. djpTTcl 242. e 243. d Ml a | 245. d 24677â[247. a 248. a | 249. b [250. aî

d252. a 253. c .MI A 1 MS7 d 256. c 257. b 258. d [ 259. dj 26o7dî

! 261 . i i 262. b 263. a|26 kc 265. dÎ266. d 2677d|268. c 1 269. b|27Q. dlL22!- A \ ?-727b 273.C 274. d 275. b 276. d 277. d2787~aj 279. d|280. el

|281 7 I 283. a 1 284. d | >H5 . • j 286.b\ 28777|288. a | 289. d | 29o7b|




[291. c]292. b[293. b[294. d"[295. c I 296. a [297771298. c2997dT30<Q7c^

30T7dî 302. c j303. a [304. c | 305. b J3Q6. d 3Q777pQ87b 309.7i|7$îu77^

[311. c 3nr^l3.VpîZV["315. c 316. cpiTTcp 187c[ii^rb[ 320. bl

j 321. cp22rap23."b 324. c 325. c|326. b 32777!328. 7p2<Tb [ 330. 7}

[331. b|332. c |333.17p34. bl 335. c JTôTT] 337. c 338. b 339. b I 340. c [

34ir7Î3427aI343. b 3447c 345. c[346. b 3477a 348~c|349. c|35Q, a|

J351.7J352. b|353. c|354. c 355. cj356. b 35777p$5g^^

[ 36Î7bî 362. c [363. b [364. ăl 365. aÎ366. c p^bpeşT^Gg. b 1 370. ci

1371. e|372. cT3737cT374. b 375. c 37677[377. c 378. d[379. g|380,? J\

i381.7|3827a[ ~j | ~| | __ j ] ~T~ J







216.


Perioada de

bază

Perioada de

calcul - Producia exerciiului (mii lei) 10.000 14.000

- Consumurile intermediare (consumu-rile provenite de la teri) (mii lei) 6.000 8.000

- Numărul mediu al personalului 100 110 - Timpul total efectiv lucrat (om-ore) 160.000 181.500

- Timpul lucrat în medie de un salariatpe an (ore)

1.600 1.650

1 - Productivitatea muncii orară calculată pe baza valorii adăugate (mii lei/om-oră)

0,025 0,033

Influena modificării timpului lucrat în medie de un salariat pe an (ore)

asupra valorii adăugate este:

a) -135,5 mii. lei;b) +265,5 mii. lei;c) -165,5 mii. lei;d) +137,5 mii. lei;e) -125,5 mii. lei.

217. Indicele de dinamică a produciei exerciiului: 108%; Indicele dedinamică a valorii adăugate: 105%; Indicele de dinamică a

productivităii muncii anuale (calculată pe baza producieiexerciiului): 97%.

Aceste rezultate au următoarea semnificaie:

a) creşterea numărului mediu al personalului şi reducerea

ponderii consumului intermediar în produciaexerciiului;

b) scăderea numărului mediu al personalului şireducerea ponderii consumului intermediar în producia

exerciiului;

c) creşterea numărului mediu al personalului şi a ponderiiconsumului intermediar în producia exerciiului;

70




d) creşterea productivităii muncii şi reducerea stocurilor deproduse finite şi semifabricate destinate vânzării;

e) scăderea productivităii muncii şi reducerea stocurilor deproduse finite şi semifabricate destinate vânzării.

218.

Nr.crt.


Unitatea de măsură

Perioada de bază

Perioada!

de 1. Cifra de afaceri mii lei 902,0, 1012.0 2. Valoarea medie a

mijloacelor fixe mii lei 450,0 470,0

Modificarea absolută a cifrei de afaceri, ca urmare a influenei modi-

ficării valorii medii a mijloacelor fixe şi a influenei modificăriieficienei utilizării mijloacelor fixe, este:

a) +20 mii lei şi +70 mii lei;b) +40 mii lei şi +60 mii lei;c) +30 mii lei şi +50 mii lei;d) +20 mii lei şi +60 mii lei;e) +40 mii lei şi +70 mii lei.

219.

Nr.crt.


Unitatea de

măsură

Perioada de bază

Perioada de

calcul 1. Cifra de afaceri (CA) mii. lei 902,0 1012,0 2, ■■ Materialele

şi energia consumată (CM) mii. lei 300,0 320,0

Modificarea absolută a cifrei de afaceri, ca urmare a influenei modi-ficării consumului total de resurse materiale şi energetice şi a influeneimodificării eficienei utilizării resurselor materiale şi energetice, este:

a) +40 mii lei şi +70 mii lei;

71

Date post:	14-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	aura-alina
View:	99 times
Download:	1 times

LicentaHyperionCarte Management

Documents