Aparatul cardiovascularradiodiagnostic

METODELE DE INVESTIGATIE radioscopia televizatinformatii asupra:- forma, dimensiuni cord + vase mari - pulsatii cardio-vasculare ** incidene de exam: - fa, profil, OAD, OAS - tehnici speciale ( ex. + esofag baritat)

METODELE DE INVESTIGATIE teleradiografia toraco-mediastino-pleuropulmonar:- reproduce aproape fidel marimea si forma reala a cordului si vaselor mari - vizualizeaza elemente structurale fine - nu ofera date asupra pulsatiilor cordului si vaselor mari

METODELE DE INVESTIGATIE Tomografia n plan frontal: - prin deplasarea asincron - in sens contrar atubului si casetei cu filmele radiografice in timp ce bolnavul st fix - evideniaza calcificari valvulare

- faciliteaza masurarea dimensiunilor A.Pulmonare drepte

METODELE DE INVESTIGATIE MRF radiofotografia medicala- metoda larg utilizata - evid. modificari cord si vase mari

METODELE DE INVESTIGATIE Angiocardiografia - administrare de substanta de contrast radioopaca- imediat dupa injectare se execut o serie de radiografii la intervale de fractiuni de secunda, timp de 6-9 sec. - se urmareste progresia s.c. si opacefierea consecutiva a cavitatilor cardiace si vaselor mari

METODELE DE INVESTIGATIE Cateterism cardiac - introducerea unui cateter radioopac in vasele mari si cord - msoar presiuni intracavitare si intravasculare, coninut in oxigen si CO2 la acest nivel - depisteaza malformatii cardio-vasculare

METODELE DE INVESTIGATIE Ecocardiografiasanguin - metod imagistic

:

studiaza

fluxul

- utilizeaza ultrasunetele in diagnosticul afectiunilor cardio-vasculare - Modul M / TM, bidimensional si Doppler

METODELE DE INVESTIGATIE Scintigrafia cardio-vasculara- avantaje:- atraumatica - oricnd repetabil - se poate aplica la bolnavi in stare grava

- CI: sarcina !!

Scintigrafia cardio-vasculara Tehnici de explorare: - scintigrafia miocardic de perfuzie - angiocardiografia izotopic - scintigrafia infarctulului miocardic

Radioizotop folosit: - Taliu- 201

METODELE DE INVESTIGATIE CT helicoidal- metod imagistic - aparate ultraperformante - examinari native + contrast i.v. - timp scurt de achizitionare a datelor - reconstrucii MPR, MIP, tridimensionale

METODELE DE INVESTIGATIE IRM - metoda imagistica performanta- examen nativ +/- s.c. ( ageni paramagnetici) Not: IRM funcional studiul structurilor in dinamic

Manevre si tehnici speciale de examinare Esofag baritat- evid. modificarile raporturilor anatomice normale (Ao, atriul stg.)

manevra Valsalva - inspir profund urmat de expirforat - produce micsorarea cordului si cresterea transparentei pulmonare ( apreciaza tonicitatea cardiaca, deosebeste tumori, adenopatii de vase)

Manevra Mller expir fortat dupa inspir profund

- ANATOMIA RADIOLOGICA CORD SI MARILE VASE

incidena de fa ( PA) cu evidenierea conturului drept (vena cav superioar atriul drept) i a conturului stng (buton aortic arter pulmonar, auriculul stng i ventricolul stng)

Imaginea cordului i vaselor mari n inciden de profil stng aspect normal

inciden OAD aspect normal

AS atriul stng, AD atriul drept, AO aorta, AP artera pulmonar, VD+VS ventricolii cardiaci ; poziionarea pacientului n OAD

inciden OAS - aspect normal

AS atriul stng, VS ventricolul stng, VD ventricolul drept, AO aorta ; poziionarea pacientului n OAS

Imaginea cordului i marilor vase dup administrarea de contrast cu opacefierea prii drepte dextrograma i a prii stngi levograma

Cardiopatiile congenitale - clasificare -

I.

Cardiopatii congenitale cu obstacol

fr unt1. obstacol la ieirea sngelui din V.D. - stenoza arterei pulmonare 2. obstacol la ieirea sngelui din V.S. - stenoza orificial de aort (supravalvular , subvalvular)-stenoza istmului aortic (coarctaia aortei)

II. Cardiopatii congenitale cu unt stnga-dreapta

1. defectul septal interatrial 2. defectul septal interventricular 3. persistena de canal arterial BOTALLOIII. Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-stnga 1. tetralogia FALLOT 2. trilogia FALLOT 3. atrezia tricuspidian 4. boala EBSTEIN 5. complexul EISENMENGER 6. sindromul EISENMENGER

IV. Cardiopatii congenitale cu unt

bidirecional1. transpoziia comun a marilor vase1. transpoziia corectat a marilor vase

2.

ventricol drept cu dou ieiri

V. Alte cardiopatii congenitale 1. situs solitar cu cordul la drepata 2. situs inversus totalis 3. boala LUTTEMBACHER 4. anomalii ale arterelor coronare 5. stenoza medioventricular stng 6. fibroelastoza endocardic 7. ventricolul unic 8. malpoziii venoase 9. fistule arterio-venoase

Cardiopatii congenitale cu obstacol fr unt 1.Stenoza arterei pulmonare obstacol la ieirea sngelui din V.D. ( prin stenoza orificiala, infundibulara sau de trunchi de AP)

Produce o suprasolicitare a V. D. n grade variate, n funcie de stenoz i implicit de presiunea sngelui din V. D. n funcie de presiunea sistolic ventricular dreapt (P.V.D.) se disting : stenoz pulmonar uoar cu P.V.D. mai mic de 70 mm Hg stenoz pulmonar moderat cu P.V.D. ntre 70-120 mm Hg stenoz pulmonar sever cu P.V.D. mai mare de 120 mm Hg

Stenoza arterei pulmonare (orificial)

n incidena de fa : arc mijlociu n cros de hockey, cu ramura stng a arterei pulmonare n porte-manteau, cu vascularizaie pulmonar normal sau diminuat angiocardiografic se evideniaz stenoza orificial cu reacie infundibular i cu dilatare poststenotic prin leziune de jet

2a. Stenoza orificiului aortic

Stenoza orificiului aortic (1), suborificial (2) i supraorificial (3)

Stenoza orificiului aortic

hipertrofia ventricolului stng n incidena de fa i OAS cord de tip aortic Angiocardiografic: se evideniaz stenoza orificial de aort

2b. Stenoza istmului aortic (coarctaia aortei) hipertrofiaVS eroziuni costale multiple

n OAS dilataia substenotic a Ao amprenteaz dinspre posterior spre anterior esofagul baritat angiocardiografia = examenul de elecie, preciznd existena, gradul, sediul i tipul de coarctaie

2b. Stenoza istmului aortic (coarctaia aortei) Radiologic:- Ao

ascendenta dilatata ters

- buton Ao

- amprente / eroziuni costale pe marginea inf. ( circulatie colaterala prin aa. scapulare, mamare si intercostale)

- dilatare poststenotica Ao amprenta pe esofagul baritat situata sub cea produsa in mod normal de butonul Ao pe esofag ( 3 inversat )

II. Cardiopatii congenitale cu unt stnga-dreapta

1. Defectul septal interatrial Sunt descrise 4 tipuri: persistena ferestrei ( foramen) ovale ( se inchide normal la cteva saptamni dupa nastere) persistena de ostium primum (defect septal jos situat) persistena de ostium secundum (defect septal sus situat) atrio-ventricol comun

Defect septal interatrial prezentnd radiologic o aort mic cu bombare expansiv a trunchiului arterial pulmonar, cu dans hilar fr modificri la atriul stng

II. Cardiopatii congenitale cu unt stnga-dreapta

2. Defectul septal interventricular a). untul iniial este stnga dreapta b). defect septal interventricular cu unt ncruciat c). cnd presiunea din VD a crescut mult unt inversat dreapta- stnga ( cu cianoz)

2a. Defectul interventricular cu unt stnga dreapta n sistol, sngele din V.S. trece prin defectul septal nalt n in fundibul i n artera pulmonar (rezistena n marea circulaie fiind mai mare) ocolind marea circulaie trunchiul arterei pulmonare este mai mare ca aorta

se produce o hipertrofie ventricular dreapt n urma apariiei hipertensiunii pulmonare

2b. Defect de sept interventricular cu unt ncruciat din V.S. sngele trece n artera pulmonar, iar din V.D. trece puin snge venos n aort n artera pulmonar prin untare avem snge arterial, iar n aort prin untul dreapta-stnga snge venos (rezistenele n ambele circulaii sunt asemntoare) dup predominena untului cavitile drepte sau stngi sunt mai ncrcate ntotdeauna vom avea o hipertrofie ventricular dreapt

2c. Defectul de sept interventricular cu unt dreapta-stnga

cianoz are loc o hipertrofie a cavitilor drepte, cele stngi putnd fi normale

Defect septal interventricular

schiarea celor 3 tipuri : DSV cu unt stnga-dreapta, DSV cu unt ncruciat i DSV cu unt dreapta-stnga ; radiologic se constat un buton aortic mic, cu o expansiune moderat a trunchiului arterei pulmonare, cu posibilitatea mririi atriului stng, cu hil adesea pulsatil.

II. Cardiopatii congenitale cu unt stnga-dreapta3. Persistena canalului arterial Botallo este normal in viaa intrauterina (devierea sngelui din AP in AO) dup nastere rmne un cordon fibros Persistena canalului arterial Botallo o parte din sngele Ao va trece in AP ( din cauza presiunii sanguine mai mari in Ao) dilatarea AP si supraincarcarea VD Concomitent si Atriul stg. va primi mai mult snge prin Vv. Pulmonare si se va dilata Se va dilata apoi si VS

Rezultat: dilatarea AS, VD, VS

II. Cardiopatii congenitale cu unt stnga-dreapta 3. Persistena canalului arterial Botallo radiologic, modificrile apar i sunt vizibile atunci cnd exist un unt mare: artera pulmonar proemin, arcul mijlociu este bombat diametrul transversal al cordului este mrit prin HVD hilurile pulmonare au un contur net, bogat arborizate, cu hipervascularizaie pulmonar, desenul pulmonar putnduse urmri pn la periferia cmpurilor pulmonare n cazurile complicate cu hipertensiune pulmonar de rezisten, aspectul este de sindrom EISENMENGER n OAS se poate evidenia dilatarea aortei n vecintatea istmului

Persistena canalului arterial Botallo

cateterismul cardiac evideniaz pasajul din APulmonar prin canal n AO descendent realiznd aspectul de liter fcnd angiocardiografia inutil

Cardiopatii congenitale cu unt dreapta-stnga 1. Tetral