Home >Documents >Anatomia Si Fiziologia Nasului

Anatomia Si Fiziologia Nasului

Date post:16-Jan-2016
Category:
View:262 times
Download:11 times
Share this document with a friend
Description:
Medicina
Transcript:

Anatomia si fiziologia nasului

1. Regiunea nazal exterioar.Este reprezentat de piramida nazal, formatiune situat n mijlocul fetei, ntre cei doi obraji, deasupra buzei superioare, avnd marele ax dirijat oblic n jos si nainte, si reprezentnd trei fete (dou laterale si una superioar), trei margini (dou laterale si una anterioar), o baz si un vrf.De sus n jos nasul este separat de regiunile vecine, printr-un sant ce poart numele de sant nazo-palpebral, nazo-genial si nazo-labial.Marginea anterioar sau dosul nasului corespunde locului de unire ntre fetele laterale, cu o directie oblic n jos si nainte, terminndu-se la partea inferioar printr-o ridictur rotunjit lobul nasului.Baza nasului prezint dou orificii ovalare, numite narine, separate ntre ele printr-un perete median antero-posterior, numit septul nazal. Vrful nasului sau rdcina nasului se gseste n regiunea intersprncenoas, unde se observ o depresiune cu adncime variabil.Structura: din punct de vedere anatomic, nasul extern este alctuit din:1. Scheletul extern1. O serie de nvelisuri noi

1. Scheletul extern este alctuit din oase, cartilaje si membrane fibroase.Oasele nasului sunt:- dou lamele osoase patrulatere- dou procese frontale ale maxilarelor- spina nazal anterioarCartilajele determin baza piramidei nazale si se grupeaz n:1. cartilaje principale care sunt: cartilajul septal, care ocup portiunea anterioar a septului si completeaz scheletul osos a septului, si cartilajele laterale, n numr de dou au form triunghiular, cu o margine superioar ce se uneste cu osul nazal si cu procesul frontal al maxilei, o margine inferioar ce rspunde cartilajelor alare mari, mici, accesorii si lamei fibroase a piramidei nazale si o margine median ce rspunde cartilajului septal.1. cartilajele accesorii sunt situate pe dosul piramidei nazale, ntre cartilajele laterale si cartilajele alare mari si cartilajul septal. Sunt reprezentate prin: cartilajele ptrate, sesamoide si voneriene.

Membranele fibroase: sunt formatiuni care au rolul s uneasc cartilajele ntre ele fixndu-le totodat si de portiunea osoas a nasului.

1. nvelisurile moi sunt:1. Pielea care este groas si mobil la nivelul rdcinii nasului devenind subtire si aderent n portiunile corespunztoare cartilajelor, deci la nivelul aripilor nazale. Contine numeroase glande sebacee.1. esutul celular subcutanat este un tesut conjunctiv lax slab reprezentat. Este putin dezvoltat n segmentul osos si aproape inexistent n segmentul fibro-cartilaginos, fapt ce contribuie la aderenta marcat a pielii din aceast zon pe planurile subiacente.1. Stratul muscular, aflat dedesupt, este format din muschi subtiati vestigii musculare cu rol n mimic si respiratie. Stratul muscular contine:1. Muschiul piramidal al naslui1. Muschiul transversal al nasului1. Muschiul mirtiform al nasului1. Muschiul ridictor comun al batei si aripii nasului1. Muschiul dilatator al nrilor1. Muschiul depresor al septului

1. Muschiul piramidal, alungit, vertical, situat n portiunea osoas a piramidei nazale, pe dosul nasului si fetele laterale. Se inser superior, prin planul su profund, pe pielea fruntii imediat sub muschiul frontal, pe care l continu si inferior pe marginea inferioar a osului nazal. Prin planul su superficial, sus se inser pe pielea intersprncenoas, iar jos pe cartilajul triunghiular. Cei doi muschii piramidali din dreapta si stnga se ntreptrund pe dorsum nasi, ns nu se confund, ntre ei existnd un spatiu foarte ngust care i delimiteaz. Rolul su este redus doar la mimica fetei, fiind un antagonist al muschiului frontal, trgnd n jos pielea regiunii intersprncenoase, pe care o piseaz transversal.1. Muschiul transvers al nasului se afl pe portiune cartilaginoas a piramidei nazale. Se inser sus si nainte pe aponevroza dosului nasului, fibrele amestecndu-se cu fibrele muschiului lateral. Dup un traiect n jos si napoi el devine mai crnos si nconjoar aripa nasului inserndu-se pe fascicolul anterior pe fata profund a regiunii, iar prin fascicolul posterior deasupra proieminentei alveolare a craniului confundndu-se cu muschiul mirtiform. Prin fascicolul anterior acest muschi are rol n formarea ridurilor verticale, iar prin fascicolul posterior coboar aripa nasului si micsoreaz lumenul.1. Muschiul mirtiform se inser inferior pe osul maxilar deasupra proeminentei alveolare a incisivilor laterali si a caninilor, iar superior se inser prin trei fascicole din care:1. Cel median, pe sub1. Cel mijlociu pe marginea posterioar a aripii nazale1. Cel lateral, dup ce face o curb cu concavitatea n sus si nuntru se pierde n fascicolul posterior al muschiului transvers.Rolul fascicolului lateral este un hemisfincter al orificiului narinar pe care l ngusteaz, iar al celor mijlociu si median de a trage n jos aripa nasului, motiv pentru care muschiul n ansamblul su este socotit ca un cobortor al aripilor nazale.1. Muschiul ridictor comun al batei si aripii nasului se ntinde de la unghiul intern al ochiului pn la buza superioar. Superior se inser pe apofiza ascendent a maxilarului superior, pe apofiza orbital intern a frontalului si pe osul propiu nazal, iar inferior, dup un traiect prin santul nazo-genian se inser pe fascicolul media, pe pielea marginii dorsale a aripii nasului, iar prin fascicolul lateral coboar pn la pielea buzei superioare, aproape de marginea sa liber. Rolul su este respirator si de mimic, prin ridicarea aripei nazale si a buzei superioare.1. Muschiul dilatator al narinelor este prezent constant, dar este foarte subtire. Se inser posterior pe marginea posterioar a aripilor nasului si pe portiuneanvecinat a osului maxilar, iar anterior pe fata profund a pielii rebordului lateral al narinei, acoperind astfel cartilajul alar. Rolul su este antagonic cu cel al muschiului mirtiform si al muschiului transvers al nasului, lrgind transversal orificiul narinar.1. Muschiul depresor al septului se inser superior n zona unghiului nazo-labial, pe columel, pe spina nazal anterioar, osul intermaxilar si prin cteva filete pe fata anterioar a apofizei palatine a maxilarului superior, n dreptul rdcinii dintilor incisivi, iar inferior este strns unit de muschiul orbicular al buzelor.Acest strat muscular al piramidei nazale este inervat de nervul facial din ramuri motorii. Exceptnd muschiul piramidal toti ceilalti muschi actioneaz asupra aripii nazale, lrgind sau ngustnd orificiile narinare si reglnd astfel debitul aerului respirat. Prin actiunea lor particip si la mimica fetei. Chirurgical acesti muschi au o nsemntate redus deoarece la om filiera respiratorie nu este exclusiv nazal.

Vascularizatia:

1. Vascularizatia arterial este asigurat de:1. Artera facial (artera maxilar extern) provine din carotida extern si dup ce d nastere arterei coronare a buzelor din care se desprinde artera subcloasonului, urc si d nastere la artera aripii nazale, care irig lobul nasului, urcnd prin santul nazo-genian, artera facial se termin prin inosculatie n artera angular, care este o ramur din artera oftalmic si prin aceasta din artera carotidei interne.1. Artera oftalmic trimite o ramur nazal, care dup ce a perforat peretele orbital deasupra si nuntrul ligamentului palpebral, d o ramur pentru sacul lacrimal ca si alte ramuri arteriale ce se anastomozeaz cu ramuri ale arterei intraorbitale ce provin din artera maxilar intern.

1. Vascularizatia venoas are dou colectoare importante:1. Vena facial are diverse denumiri n traiectul ei. Ea se uneste n unghiul intern al orbitei unde are denumirea de ven preparat iar la nivelul fruntii primeste vene supraorbitale si vene dorsale ale nasului. Cobornd aceast ven sub denumirea de ven angular merge n santul care separ obrazul de aripa nasului. Ea primeste vena lobului nazal. De la nivelul comisurii bucale vena si schimb din mou denumirea n aceea de ven facial si primeste afluent de la nas prin vena aripii nazale.1. Vena oftalmic este o continuare a venei faciale care dup ce primeste colaterale de la venele etmoidale anterioare si posterioare, ca si dup comunicrile largi cu plexurile pterigoidiene, duce sngele la sinusul cavernos.

1. Vascularizatia limfaticPentru sistematizarea traiectelor se descriu trei tipuri de vase limfatice: superioare, mijlocii si inferioare.1. Limfaticele superioare au originea la rdcina nasului, trec pe marginea liber a pleoapei superioare si se vars n limfonodulii parotidieni superiori.1. Limfaticele mijlocii au originea pe portiunea superioar a nasului, trec prin pleoapa inferioar, fata extern a maseterului si se vars fie n limfonodulii parotidieni inferiori, fie n cei submandibulari.1. Limfaticele inferioare au originea n lobul si aripile nasului, traverseaz n diagonal fata si se vars n limfonodulii submandibulari.

Vascularizatia nasului

Vascularizatia

Inervatia este asigurat: 1. Nervii motori destinati muschilor n aceast regiune sunt ramuri din nervul facial.1. Nervii senzitivi sunt reprezentati de ramurile nazale ale nervului maxilar. Inervatia senzitiv este asigurat si prin ramuri ale nervului nazal. Nervul nazal extern inerveaz portiunea superioar a piramidei nazale. Aceast portiune este inervat si de filete nervoase ce provin din nervul supraorbital. Nervul nazal intern prin ramura naso-lombara inerveaz regiunea alar. Aceast regiune primeste filete si de la nervul suborbital.

1. Cavitatea nazalCavitatea nazal este situat n centrul maxilarului superior, deasupra cavittii bucale, sub neurocraniu, naintea portiunii nazale a faringelui si ntre cele dou orbite comunicnd cu sinusurile paranazale situate n jurul ei. Segmentul intern al cavittii nazale este mpartit n dou coridoare anteroposterioare, simetrice, separate prin septul nazal, numite fosele nazale. La partea anterioar fosele nazale comunic cu exteriorul prin narine.Fiecare fos nazal se mparte n dou regiuni:

1. Vestibulul nazal cunoscut si sub numele de narin, ocup partea cea mai anterioar a fosei nazale. El se distinge net de restul fosei prin faptul c nve

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended