+ All Categories
Home > Education > Anatomia si fiziologia oralitatii

Anatomia si fiziologia oralitatii

Date post: 26-Jul-2015
Category:
Author: angela-busila
View: 487 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 6 /6
Anatomia Anatomia Ş Ş i i fiziologia fiziologia oralit oralit Ă Ă Ţii Ţii Universitatea Student:
Transcript

1. Anatomia i fiziologia oralit ii UniversitateaStudent: 2. Paralimbajul

  • Paralimbajuleste puntea de legtur ntre formele nonverbale de comunicare i cele verbale.
  • Paralimbajulreprezint calitatea vorbirii (abiliti vocale, nlimea vocii, diciunea, accentul, intonaia, ritm, ton, pauz).
  • Unele cercetri apreciaz cu 39% din nelesul comunicrii depinde de paralimbaj.

3. Vocea i calitile ei

  • Abilitile vocaleprivesc procesele motrice i fiziologice care pot fi exersate, antrenate i controlate de vorbitor.
  • Vocea , care poate fi considerat din anumite puncte de vedere un gest, reprezint la nivelul de baz, fundamental al analizei.
  • Vocea ofer informaii corecte despre caracteristicele de personalitate.
  • Vocea nu relev toate trsturile de personalitate cu aceeai acuratee.

FaimosulompoliticDemostene ( 384 - 322. Hr.) , considerat cel mai mare orator alAntichitii ,fiind imitat pn nEpoca Modern a exersat cupietre n gur 4. Vocea i calitile ei

  • Impactul vocii - include rezonana vocii, articularea cuvintelor i volumul. Rezonana vocii poate fi puternic sau lin. Articularea se refera la felul n care pronunm sunetele, dac ele se aud distinct i clar.O voce atractiv este caracterizat printr-un nivel moderat al tonalitii, al rezonanei, al articulaiei cuvintelor i al triei.
  • nlimea vocii este dat de frecvena de vibraie a coardelor vocale.
    • Cnd suntem tensionai sau anxioi, coardele vocale se ntind puternic, asemenea corzilor unei viori, iar vocea se subiaz i devine strident dnd impresia c zgrie, scrie.
    • Cnd suntem calmi i relaxai, tonul vocii coboar, devine plin i sigur.
    • Dac suntem obosii sau precipitai, vocea devine aspr, gtuit.

5. Vocea i calitile ei

  • Diciuneaeste abilitatea de a articula cuvintele corect i clar. Se poate educa prin exerciiu. nchiderea complet i enunarea clar a vocalelor cere exerciiu. Pelticii i gngavii pot face progrese dac se strduiesc.
  • Accentul - privete msura de a pronuna mai apsat sau pe un ton mai nalt o silab, un cuvnt sau un grup sintactic. El poate manipula sau schimba nelesul cuvintelor. Rostirea mai apsa unor silabe, cuvinte sau propoziii induce mesaje colaterale celui transmis prin cuvinte.
  • Pauzele separ silabele, cvinte, grupuri de cuvinte sau fraze i dau indicii asupra semnelor de punctuaie, strilor de spirit afective i atitudinilor vorbitorului.
    • Ca semnal paralingvistic, pauzele pot fi incontient realizate, dar i intenionate.
    • Unii oameni doresc s atrag atenia asupra a ceea ce spun ridicnd tonul, alii o fac mai subtil, prin ntreruperea comunicrii, fcnd pauze naintea cuvintelor pe care vor s le sublinieze.

6. Vocea i calitile ei

  • Intonaia adic timbrul i modulaia nlimii glasului transmit emoie, sentiment i atitudini. Inflexiunile vocii trdeaz bucuria, tristeea, furia, frica, prietenia, umilina sau agresivitatea.
  • Ritmul vorbirii variaz de la calm la repezit, de la lent la rapid. Poate temporiza sau precipita discuia. Ritmul considerat normal se situeaz n intervalul 300-400 silabe/minut.
    • Dac ritmul vorbirii este mai rapid, mesajul verbal este perceput ca o urgen.
    • Totodat, un mesaj de alarm transmis rar, alene, sau prea calm nu este convingtor.
    • Dup ritmul vorbirii, putem identifica, uneori cu destul precizie, ara sau zona din care provine o persoan sau alta, nivelul ei de colarizare, chiar i profesia sau preferinele i interesele culturale.

Recommended