Anatomia şi Fiziologia sistemului musculoscheletal Sistemul musculoscheletic îndeplineşte trei funcţii majore: • Asigură corpului o formă • Protejează organele vitale interne • Asigură mişcarea corpului Schel etul uman este mobi l dato rită articul aţiilor. Articulaţ iile reprezi ntă locuril e de conexiu ne a oaselor. Articulaţiile sunt stabilizate prin intermediul unui ţesut conjunctiv de forma unor bandaje numit ligamente. Două tipuri de articulaţii cel mai frecvent nt!lnite n org anism sunt articulaţii le sferoide cum sunt cele ale coapsei şi articulaţiile n lacăt ca cele ale falangelor. "uşchii sunt ataşaţi de oase prin tendoane şi acestea permit mişcarea de#a lungul articulaţiei. "uşchii ce mişcă corpul sunt numiţi muşchii scheletici sau voluntari$ controlaţi de encefal pentru a mişcă oasele ce formează scheletul uman. Traumele oaselor Mecanismul traumatismului %raumele oaselor$ muşchilor$ şi a ţesuturilor conjunctiv rezultă atunci c!nd o forţă excesivă sau anormală este aplicată asupra sistemul ui musculoscheleti c. &xistă trei mecanisme prin int ermediul cărora această forţă poate fi aplicată' • Forţa directă# (n acest mecanism$ forţa este aplicată direct osului sau altei structuri. %raumatismu l survine n locul unde este aplicată forţa. • Forţa indirectă# (n acest caz$ energia este aplicată corpului ntr#o zonă şi transmisă prin oase pentru a cauza o traumă n cealaltă parte. • Forţa Curată# )a traumele obţinute n urma forţei de curbare$ greutatea şi mişcarea corpului contribuie la aplicarea unei leziuni anormale asupra oaselor şi articulaţiilor corpului. Traumele oaselor sau articulaţiilor Tipurile %r aumel e sist emulu i musc ulos chelet ic sunt clasi ficat e n desch ise şi nchise. )a pre zen ţ a deregl ării con tin uit ăţ i i pie lii ext remit ă ţ ii n reg iun ea fracturii$ aşa fractură se numeşte fractură deschisă
Transcript
7/23/2019 Anatomia Şi Fiziologia Sistemului Musculoscheletal
Scheletul uman este mobil datorită articulaţiilor. Articulaţiile reprezintă locurile de conexiune a oaseloArticulaţiile sunt stabilizate prin intermediul unui ţesut conjunctiv de forma unor bandaje numit ligamente. Doutipuri de articulaţii cel mai frecvent nt!lnite n organism sunt articulaţiile sferoide cum sunt cele ale coapsei articulaţiile n lacăt ca cele ale falangelor. "uşchii sunt ataşaţi de oase prin tendoane şi acestea permit mişcarede#a lungul articulaţiei. "uşchii ce mişcă corpul sunt numiţi muşchii scheletici sau voluntari$ controlaţi dencefal pentru a mişcă oasele ce formează scheletul uman.
Traumele oaselor
Mecanismul traumatismului
%raumele oaselor$ muşchilor$ şi a ţesuturilor conjunctiv rezultă atunci c!nd o forţă excesivă sau anormală estaplicată asupra sistemului musculoscheletic. &xistă trei mecanisme prin intermediul cărora această forţă poate aplicată'
• Forţa directă# (n acest mecanism$ forţa este aplicată direct osului sau altei structuri. %raumatismul survine locul unde este aplicată forţa.
•Forţa indirectă# (n acest caz$ energia este aplicată corpului ntr#o zonă şi transmisă prin oase pentru a cauzo traumă n cealaltă parte.
• Forţa Curată# )a traumele obţinute n urma forţei de curbare$ greutatea şi mişcarea corpului contribuie laplicarea unei leziuni anormale asupra oaselor şi articulaţiilor corpului.
Traumele oaselor sau articulaţiilor
Tipurile
%raumele sistemului musculoscheletic sunt clasificate n deschise şinchise.
)a prezenţa dereglării continuităţii pielii extremităţii n regiuneafracturii$ aşa fractură se numeşte fractură deschisă
7/23/2019 Anatomia Şi Fiziologia Sistemului Musculoscheletal
*ractura fără lezarea continuităţii pielii extremităţii $ este numitfractură nchisă.
De asemenea$ traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate$ dupa
mecanismul de producere'• *racturi transverse• *racturi oblice• *racturi spiroide• *racturi cu + fragmente• *racturi cominutive• *racturi cu dublu etaj• *racturi cu nfundare$ deplasate.
)a fel pot fi fracturi complete$ interes!nd ntreaga circumferinta a osului sau incomplete ,partiale-.
)a batr!ni sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot aparea fracturi n urma unor traumatisme minore$ sauchiar la efectuarea unui pas gresit.
Semne şi Simptome
)a prezenţa traumatismului oaselor$ tendoanelor$ muşchilor sau ligamentelor este necesar de a efectuexaminarea pentru depistarea anumitor semne şi simptome. (n timpul evaluării pacientului cu o posibilă traummusculoscheletică$ trebuie să evaluaţi atent pentru a determina prezenta oricăror din aceste semne'
Semne de proailitate:# durere spontana sau ntru#n punct fix$ exacerbata la palpare sau mobilizare# impotenta functionala a membrului afectat# deformarea si scurtarea regiunii# echimoze tardive
7/23/2019 Anatomia Şi Fiziologia Sistemului Musculoscheletal
Semne de certitudine !semne sigure":# mobilitate anormala n focar# perceperea palpatorie de crepitatii osoase# netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura
# ntreruperea evidenta , la inspectie sau palpare - a continuitatii osoase fractură reprezintă orice dereglare a continuităţii unui os. *racturile pot cauza o incapacitate totală sau nunele cazuri decese prin afectarea organelor şi/sau arterelor vitale. Pe de altă parte$ de cele mai dese ori ele pot fi
tratate astfel$ nc!t să se obţină o recuperare completă.
Fracturile memrului superior:
Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte si mai rar directe$ sediul de predilectie constituind#ul zona medie a claviculei. Pozitia n care trebuie sa se efectueze imobilizarea provizorie este cu cotul de partea bolnava împins catre spate si în sus.
Fracturile humerusului ,bratului- se produc mai frecvent prin traumatism direct. )a imobilizareafracturii drept atela putem folosi chiar toracele de care se fixeaza segmentul fracturat cu ajutorul unei esarfe.
Fracturile antebratului se produc mai frecvent prin traumatism direct. 0mobilizarea fracturii se poate face cuoricare tip de atela speciala sau folosind atele improvizate.
*racturile oaselor m!inii se imobilizeaza pe fata palmara de la cot la degete.
Fracturile memrului inferior:
Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect. Pentru imobilizare se folosesc doua ateleinegale. Atela mai lunga se aplica pe fata laterala externa a membrului inferior si se ntinde de deasupra oaselor bazinului p!na la calc!i. Atela mai scurta se aplica pe partea interna si se ntinde de la regiunea inghinala p!na la
7/23/2019 Anatomia Şi Fiziologia Sistemului Musculoscheletal
calc!i. 1!nd femurul este fracturat n apropierea genunchiului imobilizarea se poate realiza folosind o singuraatela trecuta prin partea din spate a membrului din regiunea fesiera p!na la calc!i.
Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi facuta cu orice tip de atela.
Fractura de rotula se produce prin cadere n genunchi$ se imobilizeaza n atele posterioare.
Fracturile costale nu se imobilizeaza. &xceptie situatia voletului costal. 2oletul costal este minimum dubla fractura la doua coaste nvecinate. 0mobilizarea se face prin nfundarea zonerespective mpiedic!nd astfel miscarile segmentelor la acest nivel. Semnele si simptomele constau n dificultatearespiratiei$ miscarea paradoxala a segmentului ,n inspir c!nd toracele se destinde fragmentul se nfunda3 la expic!nd toracele se micsoreaza fragmentul se deplaseaza spre exterior-$ durere$ cianoza.
7/23/2019 Anatomia Şi Fiziologia Sistemului Musculoscheletal
Fracturile la nivelul bazinului . data depistata fractura la acest nivel pacientul ram!ne nemiscat$ nu semai permite mobilizarea lui si se tine pe un plan dur n pozitie culcat pe spate.
Entorsa*orma minora a traumatismelor articulare$ n care nu se pierde contactul permanent ntresuprafetele articulare si consta din ntinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale uneiarticulatii. Primul ajutor consta n imobilizarea provizorie acest lucru v#a ameliora durerea$ care este deo mare intensitate.
7/23/2019 Anatomia Şi Fiziologia Sistemului Musculoscheletal
Luxatia&ste leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele articulare ale oaselor
care formeaza o articulatie ,deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii-. Dupa modul de producereluxatiile pot fi complete sau incomplete. Primul ajutor consta din imobilizarea provizorie a membruluiafectat fara a tenta reducerea luxatiei. Accidentatul se transporta la spital.
7/23/2019 Anatomia Şi Fiziologia Sistemului Musculoscheletal
(n functie de starea tegumentului traumatismele pot fi nchise # contuzii # sau deschise # plagi.
ContuziileSunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic$ care produce leziunitisulare$pastr!nd nsa integritatea tegumentelor. (n fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant$contuziile pot fisuperficiale$ profunde sau mixte.&chimoza este forma cea mai simpla de contuzie$ ce apare datorita ruperii vaselor sangvine dintesutul subcutanat ,apare ca o zona rosie albastruie$ care n c!teva zile si modifica culoarea$ devenindv!nata$ apoi galben#verzuie-.
4ematomul este o tumefiere dureroasa$ de volum variabil$ ce apare din cauza acumularii ntre tesuturisau organe$ a unei cantitati variabile de s!nge$ prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai mari.
PlagilePlagile sunt leziuni produse de agenti mecanici$ fizici$ chimici. (n cazul plagilor$ o mareimportanta prezinta intervalul dintre producerea lor si momentul aplicarii primului tratament. Astfel$ seconsidera o plaga recenta aceea careia i se aplica tratament ntr#un interval de 5#6 ore de la producere,plaga neinfectata-$ peste acest interval majoritatea plagilor fiind infectate.Subiectiv plagile sunt marcate prin durere$ obiectiv remarcam alaturi de prezenta plagii si hemoragiede intensitate variabila$ care o nsoteste.%ratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari c!t mai rapide si
de buna calitate. 1onsta din toaleta locala a plagii si pansarea lor.
Asistenţa medicală urgentă a traumatismelor oaselor sau articulaţiilor
Atunci c!nd nt!lniţi la un pacient o extremitate dureroasă$ tumefiată$ sau deformată$ presupuneţi prezenţa unetraume musculoscheletice. %rataţi orice trauma ca o fractură. 1hiar dacă nu este prezentă o fractură$ volumul dasistenţa este acelaşi.
7/23/2019 Anatomia Şi Fiziologia Sistemului Musculoscheletal
Asistenţa medicală a pacienţilor cu traume ale sistemului musculoscheletal include următorii paşi'
• &fectuarea unei evaluări obiective a locului accidentului. Asigurarea măsurilor de protecţie personală şi a pacientului. Studiaţi zon pentru a detecta orice mecanism posibil de traumatism
• &fectuaţi o evaluare iniţială pentru a vă asigura că la pacient căile respiratorii sunt permeabile$ respiraţia circulaţia adecvate. Dacă căile respiratorii$ respiraţia$ sau circulaţia sunt compromise$ efectuaţi corecţia şstabilizare lor$ naintea asistării traumei musculoscheletice.
• Administraţi o concentraţie mare de oxigen la indicaţii• )a prezenţa hemoragiilor efectuaţi hemostaza• După ce aţi lichidat orice stări primejdioase pentru viaţă$ imobilizaţi extremităţile traumatizate• dată ce aţi aplicat o atelă$ ridicaţi membrul dacă e posibil şi aplicaţi punga cu gheaţă pentru a reduc
tumefierea şi durerea de la locul afectat.
#moilizarea
Scopul asistenţei traumelor musculoscheletice este stabilizarea locului traumei$ pentru a reduce riscul uneitraume ulterioare şi atenuarea durerii. 1ele mai obişnuite modalităţi de stabilizare a acestor traume este
imobilizarea. 7eţineţi$ nsă$ că se va ncepe imobilizarea traumelor după corectarea sau stabilizarea stărilor cu
risc vital.
Prin imobilizare se obţine stabilizarea scheletului$ care a fost dereglată datorită traumei. 0mobilizarea previne saminimizează mişcările ulterioare a oaselor sau fragmentelor de oase fracturate. *ără imobilizare$ fracturiloaselor pot rezulta n'
• )eziunea ulterioară a nervilor$ muşchilor$ vaselor de s!nge cauzate de v!rfurile ascuţite ale oaselor fracturat• %ransformarea unei fracturi nchise n una mai serioasă deschisă$ pe măsură ce marginile oaselor fracturate
dereglează integritatea pielii• 7estricţia fluxului de s!nge ca rezultat al compresiei vaselor sangvine de către capetele osului.• Sporirea hemoragiei interne atunci c!nd marginile oaselor afectează suplimentar ţesutul moale n timpu
mişcării.
• Accentuarea durerii n timpul mişcării osului fracturat
• Dacă există orice posibilitate de implicare a coloanei vertebrale a pacientului$ imobilizaţi#l pe o tablă lung
pentru a evita paralizarea.
$egulile de ază a imoilizării
0ndiferent de tipul imobilizării pe care o utilizaţi$ există c!teva instrucţiuni generale ce trebuie luate considerare la aplicarea unui dispozitiv # atelă. Acestea includ'•
(naintea imobilizării evaluaţi pulsul$ funcţia motorie$ şi sensibilitatea n extremităţile distal traumei. După caţi efectuat imobilizarea$ reevaluaţi pulsul distal$ funcţia motorie$ şi sensibilitatea.• 0mobilizaţi articulaţia mai sus şi mai jos de traumă. Stabilizarea trebuie să fie ţinută p!nă c!nd atela est
aplicată şi consolidată.• (nlăturaţi sau tăiaţi orice articole de mbrăcăminte aflate n jurul zonei dureroase$ tumefiate$ sau deformate al
traumei.• &valuaţi atent zona pentru depistarea oricăror plăgi deschise.• Dacă există o deformare severă a extremităţii sau dacă extremitatea distală este cianotică sau lipseşte pulsu
poziţionaţi membrul n poziţia anatomică normală$ prin aplicarea tracţiunii manuale uşoare$ anterioimobilizării.
7/23/2019 Anatomia Şi Fiziologia Sistemului Musculoscheletal
• Dacă vedeţi capetele oaselor ieşind printr#o fractură deschisă$ nu ncercaţi să le mpingeţi la loc n plagă.• %amponaţi fiecare atelă pentru a evita presiunea şi disconfortul pacientului.• 0mobilizaţi pacientul naintea transportării acestuia$ excepţie vor fi situaţiile c!nd există condiţii cu risc vita
ce necesită o transportare mai rapidă.• (nlăturaţi orice bijuterii de la locul afectat. %umefierea poate cauza constr!ngere şi daune ulterioar
extremităţii.
Dacă pacientul cu traume musculoscheletice are semne de şoc sau orice altă stare ce clasifică transportul drept prioritate maximă$ poziţionaţi fracturile n poziţia anatomică normală şi fixaţi pacientul pe o sc!ndură lungă dimobilizare. Aceasta va asigura o imobilizare adecvată n situaţia n care transportul rapid este o prioritate mamare dec!t imobilizarea.
Tipurile de imoilizări ! atele"
largă varietate de dispozitive de imobilizare sunt disponibile pentru stabilizarea diverselor traummusculoscheletice. 8nele din aceste dispozitive sunt utilizate doar pentru unele tipuri de traume şi suncontraindicate n alte traume sau situaţii.
Atele rigide 9 aceste atele sunt ideale pentru stabilizarea extremităţilor traumatizate ce implică diafizele oaselolungi$ cum sunt cele ale antebraţului şi a piciorului. &xemple de imobilizări rigide includ' atele din lemn cu stramoale$ atele din placaj$ atele 1ramer.
Atele de tracţiune % atelele de tracţiune sunt special destinate pentru stabilizarea traumelor treimei mediale coapsei. &xemplele de imobilizări de tracţiune sunt atelele 4are: şi Sager:$ Diterix.
Atele pneumatice 9 n atelele pneumatice se foloseşte at!t presiunea aerului ,pentru a umfla atela- ct vacuumul pentru imobilizarea traumelelor. Aceste atele sunt foarte binevenite la imobilizarea articulaţiilotraumatizate$ ca cotul sau glezna.
Atelele impro&izate 9 n situaţii de urgenţă atunci c!nd nu suntdisponibile atelele$ multe obiecte disponibile pot fi folosite pentruimobilizarea extremităţilor fracturate. De exemplu$ o pernă poate finfăşurată n jurul gleznei şi consolidată cu cravate pentru a stabilizao traumă a gleznei.
'antalonii pneumatici antişoc !pe post de atelă" 9 pantalonii pneumatici antişoc pot fi folosiţi ca o atelă pentru pacienţii cu otraumă pelviană sau pentru cei cu multiple traume ale extremităţilor inferioare ce necesită o imobilizare rapidă.
'ericolele unei imoilizări incorecte
0mobilizarea trebuie efectuată atent şi corect. 0mobilizarea ce e efectuată incorect sau cea care e efectuată fără atenţie adecvată pentru starea pacientului$ poate rezulta n'• 1ompresia vaselor de s!nge$ a nervilor$ a muşchilor sau a altor ţesuturi moi $ la fixarea prea str!nsă a atelei• Decesul unui pacient poate surveni atunci$ c!nd priorităţile sunt ignorate sau atribuite incorect$ de exemplu
atunci c!nd este irosit timpul pentru imobilizarea extremităţilor afectate n locul transportării pacientului calte traume grave vitale.
7/23/2019 Anatomia Şi Fiziologia Sistemului Musculoscheletal
• 1auzarea sau agravarea lezionării ţesutului$ nervilor$ vaselor$ muşchilor de la mişcarea excesivă a osului saa articulaţiei.
Consideraţii speciale pentru imoilizare
Procedura de imobilizare a oaselor lungi 9 asele lungi ale corpului includ oasele lungi ale extremităţii
superioare ,humerus$ radius$ cubitus,ulna- şi oasele lungi ale extremităţii inferioare ,femur$ tibia$ fibula-.
%raumele oaselor lungi au loc la nivelul diafizelor extremităţii. 7eţineţi că traumele oaselor lungi de asemenea pot implica traume ale articulaţiilor adiacente.
(n plus la următoarele instrucţiuni generale pentru imobilizarea de mai sus$ efectuaţi următoarele etape pentrimobilizarea unei traume a unui os lung'• Asiguraţi securitatea personală
• Dacă e prezentă o deformare severă$ sau dacă este prezentă cianoza regiunii distale a membrului$ sau pulsulipseşte$ uşor repoziţionaţi membrul prin utilizarea tracţiunii manuale.
• Selectaţi şi măsuraţi o atelă potrivită.
• Aplicaţi atela$ imobiliz!nd osul şi articulaţia mai jos şi mai sus de traumă. 0mobilizaţi braţul sau piciorutraumatizat n poziţia fiziologică şi anatomică.
• 7eevaluaţi pulsul distal$ funcţia motorie$ şi sensibilitatea după imobilizare.
0mobilizarea unei articulaţii 9 (n traumele articulaţiilor volumul de asistenţă este aproximativ la fel ca şi traumele oaselor lungi. %raumele articulaţiilor deseori rezultă n pierderea funcţiei membrului distal loculutraumei . &le de obicei cauzează o deformare notabilă fie la locul dislocării sau distal$ şi orientarea normală braţului este alterată de către traumă.
)a asistenţa unui pacient cu o traumă a unei articulaţii$ urmaţi aceste reguli generale pentru imobilizare'
• 7eevaluaţi pulsul distal$ funcţiile motorii$ şi sensibilitatea.
• Protejaţi articulaţia imobilizată n timpul transportării pacientului. Asiguraţi#vă că ntreaga extremitate afectată esteconsolidată şi protejată adecvat.
