Revista Ziua Cargo nr. 48 - ianuarie 2013

Nu poţi citi toate paginile?

Nicio problemă, găseşti mereu versiunea completă pe

www.ziuacargo.ro/arhiva

http://www.ziuacargo.ro/arhiva

ianuarie 2013 ......................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:Bdul Timi[oara nr. 92,Sector 6, Bucure[tiTel.: 021.444.00.96Fax: 031.81.46.368Website:www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

SS untem la jumãtatea luniiianuarie, mã uit pe geamºi mã cuprinde un senti -ment greu de definit, daratât de cunoscut - e frig,

ceaþã ºi, deºi e abia ora patru, parecã în curând va fi întuneric. Oricum,ceaþa face sã nu vezi mai departede o sutã de metri.

Sentimentul binecunoscut pecare îl avem cu toþii este o împle -tire de mai multe senzaþii, ºi toatepe un fond de gri, apãsãtor.

Este tristeþe acolo. Nu unaaprin sã care sã creeze reacþii vizi -bi le, ci mai degrabã una melan co -licã, pentru cã putea fi mai bine,sau cel puþin speram sã fie maibine.

Este teamã. Nu aceea care teface sã fugi, ci, mai degrabã, sen -za þia cã se întâmplã ceva chiar lamarginea cercului tãu vizual, chiaracolo unde ceaþa este deja preadeasã pentru a mai distinge ceva.ªtii ce ar trebui sã se afle acolo,dar ceaþa face sã nu poþi niciodatãsã fii sigur.

Este ºi revoltã. Suntem în2013 ºi ne aºteptam cã lucrurilesã fie puþin mai transparente, maiexplicabile... dar iatã cã nu. Ceaþanu s-a risipit ºi interese obscurese strecoarã pe intrãri discrete înbirourile instituþiilor publice, fã -când, încã o datã, ca albul sã parãnegru ºi negrul alb. De altfel, nupoþi distinge nici o nuanþã, pentrucã totul pare gri din cauza ceþii.Bineînþeles, mã refer la episodulabracadabrant pe care l-a traversattransportul naþional de cãlãtori. Oanalizã serioasã ºi completã vatrebui realizatã pentru a evita înviitor ajungerea la ase me neasituaþii jenante, dar mai ales pentrua mai salva ce se poa te salva dinîncrederea oamenilor de rând, acontribuabililor, în profe sio -nalismul ºi corectitudinea auto ri -tãþilor.

ªi pentru cã situaþia este foar -te gravã ºi este bine sã fie tratatãca atare, amãnuntele trebuie pri -vi te cu multã atenþie. Ar putea sãfie un bun prilej de a îmbunãtãþilu crurile. Mai ales cã am întâlnit,

în ultimii ani, câþiva oameni în Mi -nis terul Transporturilor, care audat ºi dau impresia cã au un planpentru ameliorarea situaþiei ºi, înplus, au curajul ºi priceperea dea-l pune în aplicare. Aceºti oameninu au legãturã cu un partid saualtul, dar, din pãcate, sunt puþini,iar din acest motiv planurile lorºchioapãtã ºi sunt vulnerabile la„intervenþii”. Iar intervenþiile auca punct de plecare mediul privat- operatori de transport care s-auobiºnuit sã lucreze în acest mod.Sunt catalogaþi drept foarte pu -ter nici, dar realitatea este cã arpu tea sã facã oricine ce fac ei.Este nevoie de bani ºi timp pentrua crea un sistem funcþional de re -la þii ºi, bineînþeles, de o filozofiema chiavelicã asupra vieþii.

Democraþia nu presupune lipsãde putere, ci o stratificare a aces -teia. ªi de aici rezultã ºi cea maimare vulnerabilitate în faþa „inter -ven þiilor”. Dacã nu merge la un nivel,poþi oricând sã încerci dea su pra.De aceea nu ajung câþiva oamenibine intenþionaþi, ci este nevoie desisteme clare care sã opreascãarbitrariul ºi inter pre ta bilul sub acãror marcã se ascund „interven -þiile”. Pentru cã întot dea una va tre -bui sã respectãm acea regulã im -portantã a democraþiei carevor beºte despre hoþul ne prins...

Va mai continua multã vremesã funcþioneze acest sistem?Când vom începe sã facem distinc -þie între moralitate ºi legalitate?

Radu [email protected]

Suntem din nou în ceaţă

{{TTIIRRII 60-61

AACCTTUUAALLIITTAATTEETransportul regulat de călători - un sport pentru oameni cu inima puternică 62-63

EEVVEENNIIMMEENNTTTUI TravelCenter a crescut vânzările cu 121% 64-65

{{TTIIRRII 6

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIDespre angajarea de şoferi străini 7

AACCTTUUAALLIITTAATTEECreşteri substanţiale pe relaţiile extracomunitare 8

IINNTTEERRVVIIUU� Lucian Şova promite o schimbare

de atitudine în Parlament 10-11� De ce nu cer patronii cazier auto

pentru şoferi? 16-18Comisar şef Lucian Diniţă, directorul DirecţieiRutiere în cadrul IGPR

FFIISSCCAALLIITTAATTEEAn mai scump: accizele, amenzile, curentul, gazele, taxele şi impozitele - mai mari 12-13

RREEGGLLEEMMEENNTTĂĂRRIIModificări în Codul Rutier: Preschimbareapermisului auto, la 5 ani pentru profesionişti 14

CCOONNSSUULLTTAANNŢŢĂĂIarna şi comportamentul la volan 20-21

IINNTTEERRNNAAŢŢIIOONNAALLUn mare succes, dar cu arma în mână 34-37

ŞŞTTIIRRII LLOOGGIISSTTIICCĂĂ 38-39

IINNTTEERRNNAAŢŢIIOONNAALLIndexul Logistic AgilityMai multă precauţie... 40-41

EEVVEENNIIMMEENNTTH.Essers investeşte peste 12 milioane euro într-un nou depozit 42-43

IINNTTEERRVVIIUU� Specialist în grupaj pentru containere 44-45

Michael Schnitzler, country manager Panalpina pentru România şi Ungaria

� Gefco mizează pe Est 48-49Christophe de Korver, director general Gefco Romania

PPRREEZZEENNTTAARREEFM pune accent pe transport 46-47

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (38) 50

ŞŞTTIIRRII 52

AACCTTUUAALLIITTAATTEEStrategia Guvernului Ponta II în transporturile rutiere 54-55

IINNEEDDIITTLocuinţe subterane (şi nu numai) 56-58

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 ianuarie - 15 februarie 2013 66

DDEE--AALLEE ŞŞOOFFEERRIILLOORRPoveste de comunitate 22-23

FFOOCCUUSSLa ce duc costurile ascunse 24-25

PPRREEZZEENNTTAARREE� Cum arată un campion în transporturi 26-27� Holleman investeşte din nou în Serbia 28-29

EEVVEENNIIMMEENNTTFAN Courier, o cifră de afaceri de 240 milioane RON în 2012 30

PPEERRSSPPEECCTTIIVVEECooperare om-robot la Daimler 32-33

ianuarie 2013 ......................................................................................................................

SU

MA

R

5.................................................................................................................... ianuarie 20134

SU

MA

R

OMV PETROM AVÂNDUT SUBSIDIARALPG LA CRIMBO GASINTERNAŢIONAL

OMV Petrom a finalizat vânzareaparticipaþiei de 99,99% însubsidiara Petrom LPG SA cãtreCrimbo Gas Internaþional. Înurma tranzacþiei, noul nume alcompaniei va fi SC GASPECOL&D SA. Crimbo GasInternational, întreprindereromâneascã înfiinþatã în anul2004, este implicatã în activitãþide distribuþie GPL. Petrom LPGeste activã în domeniuldistribuþiei de GPL în urmãtoareleforme: GPL auto, butelii aragaz ºipropan. Grupul OMV Petromexploateazã în România ºiKazahstan rezerve dovedite depetrol ºi gaze estimate la 812milioane de barili echivalentpetrol (în România 786 milioanebarili echivalent petrol) ºi are ocapacitate nominalã anualã de

rafinare de 4,5 milioane tone lasfârºitul anului 2011. Pe piaþadistribuþiei de produse petroliere,OMV Petrom este prezent înRomânia, Republica Moldova,Bulgaria ºi Serbia.

HG ERONATĂ PENTRUBIOCARBURANŢI

Reprezentanþii companiilorpetroliere au atras atenþiaoficialilor Ministerului Economieicã Hotãrârea Guvernului nr.1.308/27.12.2012 privindconþinutul de biocarburant înbenzinã nu respectã înþelegerilerezultate din discuþiile bilaterale.De la 1 ianuarie, la pompe, urmasã se livreze benzinã cu conþinutde 4,5% biocarburant, potrivitunui proiect de hotãrâre deGuvern pus în discuþie pe site-ulMinisterului Economiei. Dar laGuvern a ajuns proiectul cuminim 5% conþinut bio înbenzinã, care a ºi fost adoptat înHG nr. 1.308. Acum, ministerulurmeazã sã propunã un altproiect de HG, cu proporþiacorectã. La fel ca ºi majoritateastatelor membre ale UE,Guvernul de la Bucureºti a fost

de acord sã amâneobligativitatea ca, de la 1 ianuarie,benzina ºi motorina sã conþinã6% component bio, de la 4% ºi,respectiv, 5%, ceea ce ar figenerat o scumpire la pompã ºiposibile probleme la un milion demaºini. Companiile petroliere aureclamat cã nu au pregãtitãinfrastructura necesarã trecerii lanoile reþete.

TRANSPORTATORII VORSĂ SCAPE DE ŢEPARI

Confederaþia Naþionalã Rutierã(CNR) publicã din 1 ianuarie, pesite-ul propriu www.conr.ro, listaneagrã a caselor de expediþii, atransportatorilor ºi a clienþilorrãu-platnici, pentru a-i proteja pemembrii asociaþiilor ce compunCNR (FORT, APTE, FTE etc) faþãde fraudele la care se preteazãanumite societãþi comerciale ceactiveazã în sectorultransporturilor de mãrfuri.„În piaþa de transport ºi expediþii,existã sute de agenþi economicicare nu îºi plãtesc datoriile faþãde transportatori, case deexpediþii ce activeazã fãrã formelegale sau transportatori fantomãcare nu urmãresc altceva decâtsã-ºi substituie identitãþi ale unoroperatorii legali, pentru asustrage mãrfuri. Totodatã, piaþade transport mãrfuri se confruntãcu clienþi care întârzie în moddeliberat efectuarea plãþilor saupur ºi simplu nu plãtesc serviciilede transport, schimbând firmelede câteva ori pe an, pentru a li sepierde urma. Cu toate cã existãun numãr impresionant deautoritãþi care ar putea sã seimplice în eradicareafenomenelor ilegale din piaþa detransport, acestea nu fac altcevadecât sã ridice din umeri defiecare datã, lãsând firmele detransport sã se descurcesingure”, argumenteazãreprezentanþii FORT. Ei susþin cãISCTR, ARR, Garda Financiarã,ANAF etc efectueazã controaleexclusiv la firmele cu acte înregulã ºi doar pentru aspecte ceþin de interesul financiar directinstituþional. „Astfel, în Românianu existã, din pãcate, niciunorganism care sã protejezeagenþii economici de fraudefinanciare”, mai spun cei de laFORT. Lista neagrã va fiactualizatã permanent pe bazadatelor primite de la societãþilemembre ce compun organizaþiaCNR.

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

SSppuunnee--]]ii pp`̀rreerreeaa!!DDeesspprree aannggaajjaarreeaa ddee şşooffeerrii ssttrrăăiinnii

Credeţi că angajarea de şoferi străini poate reprezenta o soluţie pentru firmele româneşti de transport în cazulunei eventuale crize a conducătorilor auto profesionişti?

Puteþi transmitecomentariile

dumneavoastrã directpe site-ul

www.ziuacargo.ro la secþiunea

„Întrebarea lunii“.1. Da. 2. Nu.

Se pare că ne paşte o nouăcriză a şoferilor

ianuarie 2013 ...................................................................................................................... 7

ȘTIR

I

ropã ºi plânge prin parcare. Maimeditaþi domnilor, cã meritã!“,ara tã unul dintre cititori.

Pe de altã parte, Viorel Zupcauafirmã cã nu va fi o crizã de ºoferiatât timp cât societãþile angajeazãºoferi fãrã experienþã ºi cu salariide mizerie, iar aceºtia sunt nevoiþisã fure motorinã, marfã din ca mi -oane, sparg cabine pentru aparatede taxare autostrãzi ºi alte obiec -te. „Chiar ºi mie mi s-a întâmplatacest lucru în Franþa, iar janda r -me ria a spus cã nu poate sã mãajute - numai dacã merg în Ro -mânia sã denunþ, deoarece sunttot români. Am rãmas surprins deacest rãspuns ºi vã spun cã mis-a scârbit de aceastã meserie pecare o practicã orice depravat ºihoþ. E cea mai ruºinoasã meserieîn ziua de azi; au acceptat toategunoaiele de oameni sã lucreze8-10-12 sãptãmâni pe UE ºi stauîn mizerie, beþivi și niște ordinarifãrã fa milii. Sã ia mãsuri compa -niile de transport pentru aceastãme se rie pentru cã altfel va fi derâsul Europei“, a arãtat el.

Pe de altã parte, un alt cititorafir mã cã va apãrea cu siguranþã ocri zã a ºoferilor din cauza ta xe lor dedrum ºi a creºterii preþului la com -bustibil. Un altul este însã de pãrerecã o crizã a ºoferilor nu are cum sãaparã atâta timp cât multe fir me detransport au mari pro ble mefinanciare ºi dau fa liment. „Dincontrã, joburile se vor împuþina ºiºoferii o sã gã seascã din ce în cemai greu de lucru. ªoferi sunt foartemulþi, dar nu prea se mai gãsescbani pentru rulajul camioanelor“, a -preciazã el. Pe de altã parte, AncaNuþu este de pãrere cã se va ma -nifesta o cri zã a taximetriºtilor: „Nuºtiu dacã va apãrea o crizã a ºofe -ri lor în 2013, dar cu siguranþã vaapã rea o serioasã crizã a taxime triº - tilor, care vor bloca traficul printr-ogrevã, imediat ce noile tarife decom bustibil vor fi puse în practicã“.

67% dintre cei care au rãspunsla întrebarea lunii decembrie auoptat pentru varianta potrivit cã -re ia în 2013 va reapãrea criza lip -sei de ºoferi, în timp ce doar 33%nu vãd aceastã posibilitate.

Cei care au fãcut comentariiatrag însã atenþia asupra pregãtiriiprofesionale precare.

„Nu cred într-o crizã a ºoferilorîntr-o þarã care-i scoate pe bandãru lantã, poate doar o crizã dinpunct de vedere a pregãtirii pro -

fe sionale a acestora. Dupã o pe -rioadã de ºcolarizare care lasã dedorit, atestatele obþinute nu fo -lo sesc la nimic (banii cheltuiþi pen -tru obþinerea acestora pot doarsã umple buzunarele ºcolilor deºoferi ºi ale statului), viitorul ºoferprofesionist nu are nici un viitor,nu cunoaºte un minim de legis la -þie, nu ºtie cum sã interprete ze/u -ti lizeze legislaþia ºi aparatura dindotarea unui autocamion... Se tre -zeº te aruncat într-un colþ de Eu -

.................................................................................................................... ianuarie 20136

În ciuda variaţiilor mari deevoluţie pe pieţele pe careactivează, Daimler Trucks areuşit să crească semnificativvânzările în 2012. În lunanoiembrie, unităţile devânzare pentru cele şasebranduri ale diviziei -Mercedes-Benz, Fuso,Freightliner, Western Star,Thomas Built Buses şiBharatBenz - au totalizataproximativ 424.000 devehicule (ianuarie - noiembrie2011: 371.000). Acest rezultatnu numai că a marcat ocreştere de 14% faţă de cifraînregistrată în aceeaşiperioadă a anului precedent,ci, mai mult, a însemnat căvânzările după 11 luni au fostaproape la acelaşi nivel cu celatins în întregul an 2011(aproximativ 426.000 unităţi).Principalii piloni de creştere aiDaimler Trucks în 2012 au fostpieţele din Asia şi America deNord. Trucks NAFTA a vândutaproximativ 129.000 decamioane în noiembrie, în

creştere cu 21% comparativcu aceeaşi perioadă a anuluitrecut. Evoluţia a fost maiputernică în Asia, undevânzările au crescut cuaproape o treime înnoiembrie, până la 162.000 deunităţi (ianuarie-noiembrie2011: 124.000). Fuso aînregistrat o creştere devânzări peste medie înJaponia, unde cifrele aucrescut cu 35%, la aproximativ32.000 de unităţi. Datoritămodelului de ofensivă impusde noul Actros, DaimlerTrucks a reuşit să amortizezeevoluţia negativă. Ca urmare,vânzările de camioaneMercedes-Benz din Europa aucrescut uşor din ianuarie pânăîn noiembrie 2012, cu 3%comparativ cu aceeaşiperioadă a anului anterior, laaproape 76.000 de unităţi.

DAIMLER TRUCKS ÎŞI DEMONSTREAZĂCAPACITATEA DE A COMBATE CRIZA

.................................................................................................................... ianuarie 2013

ACTU

ALIT

ATE

8

TT ransportatorii s-au arãtatinteresaþi în special deau torizaþiile CEMT pen -tru camioanele EURO 3ºi EURO 5. Astfel, pentru

camioanele EURO 3 s-a dat unCEMT la douã maºini, în timp cepen tru EURO 5, raportul a fost deun CEMT la 1,8 camioane, iar laEURO 4 de un CEMT la 1,5 maºini.Spre deosebire de anul trecut,pen tru 2013 au primit autorizaþiiCEMT ºi transportatorii care s-auînscris la 2 categorii diferite ºi nus-ar fi încadrat în procentele dealo care la nici una dintre acestealua tã individual. De exemplu, uncã rãuº care s-a înscris cu un ca -

mion EURO 3 ºi cu unul EURO 5a primit totuºi un CEMT pentruEURO 5, prin însumarea celordouã maºini.

De asemenea, faþã de alþi ani,a fost mai bine satisfãcutã parteade libere spre Rusia, toþi cei careau solicitat aceastã categorie deau torizaþii pentru EURO 5 priminduna la 2-3 CEMT-uri.

De menþionat cã pentru fir -mele cu flote mari înscrise pentruCEMT, raportul de alocare a fostmai mare, reprezentanþii Minis te -rului Transporturilor considerândcã un parc important ºi, implicit,un numãr mai mare de autorizaþiipermit un management mai bun

al CEMT-urilor. De exemplu, unadintre companiile înscrise a so li -citat 200 de autorizaþii CEMT.

În total, un numãr de 444 decom panii de transport au solicitat,pen tru un parc de 7.811 cami oa -ne, CEMT-uri pentru 2013, 55 deautorizaþii distribuindu-se pânãpe 10 ianuarie, cu aproximativ25% mai multe decât în perioadasi milarã din 2012. Cãrãuºii au pu -tut ridica CEMT-urile începând cu21 decembrie 2012, contingentulto tal alocat pentru 2013 fiind de500 de autorizaþii CEMT pentruEURO 3, 96 pentru EURO 4 ºi410 pentru EURO 5.

Bilateralele, din ceîn ce mai cerute

Elocventã pentru modul în caremerge piaþa este dinamica afe rentãanului 2012 a alocãrilor de auto ri -za þii bilaterale de cãtre Cen trul Na -þio nal de Management pen tru So -cietatea Informaþionalã. Astfel, faþãde 2011, în 2012 au fost distribuitecu 50% mai multe au torizaþii deUcraina destinaþie tran zit, cu aproa -pe 30% mai multe terþe, de pestedouã ori mai multe ter þe de Moldo -va ºi de Rusia, ºi cu peste 50% maimulte auto ri za þii de destinaþietranzit de Rusia, în timp de numãrulautorizaþiilor de Kazahstan elibe -rate a crescut de peste 3 ori.

Meda [email protected]

Creşteri substanţiale perelaţiile extracomunitareSemnalele privind creşterea interesului pentru relaţiileextracomunitare s-au concretizat în 2012, numărulautorizaţiilor distribuite majorându-se substanţial. Cererisuplimentare s-au înregistrat inclusiv pentru CEMT-urilealocate pentru 2013, firme care nu au mai solicitat astfelde autorizaţii în ultimii 4 ani înscriindu-se la alocare.

Þara Autorizaþii eliberate Autorizaþii eliberate în 2012 în 2011

Ucraina DT 12787 8386Ucraina Terþã 1652 1292Serbia DT 6059 5362Serbia Terþã 400 337Moldova Terþã 1391 640Croaþia DT 1381 1266Croaþia Terþã 360 349Rusia DT 4700 2971Rusia Terþã 2477 1004Kazahstan Terþã 151 44Turcia Tranzit 1526 1430Turcia Terþã 4114 4643

Sursa: Centrul Naþional de Management pentru Societatea Informaþionalã

sã existe totuºi niºte mecanismecare sã conducã la soluþii mairapide, nu numai prin judecãtorii.Ar trebui sã apropiem mai multpartea legalã de cea mo ralã.

Au putut fi consemnatemulte situaþii în care actenormative plecate într-oanumitã formã de laminister sã producã efecteºi, apoi, sã iasã substanþialschimbate din Parlament.S-a vãzut lipsa colaborãrii in -

sti tuþionale în momentul elaborãriirespectivei reglementãri. Aº vreasã devin un catalizator. ªi, din pro -pria experienþã, un minister deþineresurse tehnologice ºi umane denaturã de a crea mai repede un actnormativ care ar trebui sã nu su -por te modificãri mari în Parla -ment. Din acest punct de vedere,mi-aº dori ca o lege nouã în trans -porturi sã fie lucratã la minister înlegãturã foarte strânsã cu repre -

zen tanþi ai Parlamentului ºi sã fieagreatã în cea mai mare mãsurãde toate pãrþile interesate, adicãde societatea civilã, Parlament,Poliþie, transportatori, minister, ºisã fie promovatã ca ºi „bãtutã-ncuie“ prin Ordonanþã de Urgenþãsau Hotãrâre de Guvern, urmândca apoi sã intre în proceduri parla -men tare unde, dacã este un pro -dus de calitate, nu ar trebui sã su -fe re modificãri mai mari de 3-5%,ºi asta nu în pãrþi esenþiale.

Vor avea transportatorii ouºã deschisã ladumneavoastrã?Îmi doresc sã ºtiu cã am eu o

uºã deschisã din partea trans por -ta torilor. Îmi propun sã interac þio -nez cât mai mult cu transpor ta torii.Pãrerea mea este cã Mi nisterulTrans porturilor s-a miº cat destulde liber în relaþia cu transportatorii,dar ºi cu legis la ti vul. Este adevãratcã au fost alte pri oritãþi legislative,ca, de exem plu, codul de procedurãpe nalã. Dar ar trebui sã corectãmvi ziunea pe care o are societateaîn ansam blu în raport cu cei careuti lizeazã vehiculele ºi drumurile.Din pã ca te, nici cãrãuºii nu au pro -movat o imagine mai bunã despreei. Mie mi-e ciudã, ca privitor la te -le vizor, cã, pânã acum, nu s-au gãsitvec tori de promovare a intereselortransportatorilor. Când spun asta,mã gândesc cã, ºi în media, ºi înlegislaþie, cel care utilizeazã unvehicul este întotdeauna demon,iar pietonul înger. Lucrurile nu ar

trebui sã stea aºa. Sunt sute de miide oameni care lucreazã zilnic,corect, în domeniu.

Care este direcþia pe caredoriþi sã o promovaþiprivind transportul rutier?Sunt câteva elemente care re -

prezintã expresia unei viziuni ex -clusiv personale, bazate pe expe -rienþa pe care o am. În transportulrutier, am câteva puncte de vederepe care sunt foarte stãpân. La mo -mentul potrivit, cred cã vor putea fiexplicate de aºa naturã încât sã fieasumate de ceilalþi colegi dinParlament. Dacã în transportul fe -ro viar sau aerian rolul statului estemult mai important în modul deadministrare, la transportul rutierlucrurile sunt destul de simple pen -tru cã avem o componentã pri vatãdestul de consistentã. Sec to rul arecapacitatea sã se adap te ze, sã func -þioneze ºi sã su pra vieþuiascã încorelaþie cu piaþa eco nomicã ºi cupiaþa muncii ºi, ast fel, nu se va pu -ne problema unor modificãri de vi -ziune politicã la nivel macro. Se do -reºte o concu renþã corectã, un ac cesne discri minatoriu la piaþã ºi la in fra -struc turã, iar legat de aceste su -biecte nimeni nu poate sã spunã cãare o politicã partizanã. Mama com -petitivitãþii este libera con cu renþã ºicorectul arbitraj ºi, cu cât statul îºiretrage influenþa dintr-un domeniucare, prin excelenþã, este privat, cuatât premisele de com pe titivitate ºicompetiþie corectã cresc. Rãmânefoarte importantã doar componentade control, care re prezintã un atributal statului ºi asu pra cãruia trebuie sãse inter vi nã, dar ºi aici, rolul aso cia -þi ilor ºi al transportatorilor poatecreº te. Ei cunosc piaþa, pe cei pro -tejaþi sau pe cei controlaþi în exces.Tre buie în curajatã asumarea poziþieico rec te ºi, astfel, transportatorii, întreei, sã se mai „cureþe“. Cred cã, dacãvor gãsi un interlocutor co rect, in -di ferent cã este vorba de au to ri tateaexecutivã sau cea le gislativã, voravea curajul sã spu nã cã se întâmplãlucruri inco rec te. Încã de când lucramîn cadrul ministerului, am spus cã olege, pentru a fi res pec tatã, trebuiesã fie ºi respec tabilã.


ianuarie 2013 ......................................................................................................................

INTER

VIU

11.................................................................................................................... ianuarie 201310

INTER

VIU

Lucian Şova promite o schimbare deatitudine în ParlamentDupă foarte mult timp în care nu a existat un interes realîn Parlament pentru transporturile rutiere, Lucian Şovapromite că se va implica, din postura de deputat şimembru al Comisiei pentru Industrii şi Servicii, înrealizarea unui cadru real de dialog pe acest segment. Iarexperienţa pe care o deţine în domeniu, ca fost directoral Departamentului de Transporturi Rutiere din cadrulministerului de resort şi director general adjunct ARR,poate reprezenta un punct important de plecare pentrueliminarea derapajelor care s-au manifestat în modconstant în ultimii ani.

Ziua Cargo: Între MinisterulTransporturilor ºi Legislativa existat cel puþin o lipsãde dialog pe segmentul dereglementãri privindtransportul rutier. Ce vãpropuneþi sã faceþi dinpostura de deputat în carevã aflaþi din luna noiembriea anului 2012?Lucian ªova: Realizarea unei

co municãri mai bune pe seg men -tul transporturilor între legislativºi executiv ºi inclusiv cu trans por -ta torii reprezintã pentru mine unobiectiv de ordin personal. Toatãlumea crede cã se pricepe latrans porturi, dar sunt, de fapt, pu -þini cei care înþeleg ce se întâmplã

în rea li tate. Cred cã ar trebui caor ga ni zaþiile profesionale sã pre -ci zeze mãcar un set de obiectivepe care le doresc atinse, iar admi -nis traþia (iar când spun ad minis -tra þia, mã refer la ministerul dere sort) sã vinã cu proiectul ela -bo rat ºi negociat cu organizaþiile,dar în niºte termeni care sã pãs -tre ze coerenþa. Trebuie sã se aibãîn vedere ceea ce în tâm plã în þarã.De exemplu, la trans portul depasa geri, existã di ferenþe ca dela cer la pãmânt între cum se vãdlucrurile de la Bucureºti ºi cumara tã ele de fapt în teritoriu, þinând

cont de interesele auto ri tãþilorlocale sau specificul fiecãrei zone.Ar trebui sã existe niºte so luþiide dicate, care sã vinã în spri jinulau toritãþilor judeþene ºi sã re zol -ve lucrurile rapid. Percepþia meaeste cã, în acest moment, pe ole gis la þie ºi aºa destul de vul ne -ra bilã, transportatorii comit un a -buz de drept în apãrarea inte re -selor, prin in termediul instanþelorde jude ca tã. Este legitim ºi, peundeva, nor mal ca mediul privatsã-ºi ape re in teresele pânã lalimita eva ziu nii fiscale ºi a în -cãlcãrii regle men tãrii, dar ar trebui

Transportul rutier nici nus-a predat, nici nu a

murit, indiferent cât deputernic a fost agresat.Trebuie sã scãpãm depercepþia generalã de genul«ce mai e ºi cu ãºtia care neîncurcã pe ºosele?»“.

„

Un lucru care m-a deranjat profund este modul în care s-arealizat înfiinþarea inspectoratului unic de control în

transporturi. Mai exact, întârzierea cu care s-a fãcut acest lucru ºicalitatea persoanelor angajate. Am cel puþin un exemplu de bunspecialist care a luat 9,90 la scris ºi 1 la oral. Înþeleg faptul cã semai fac angajãri pe criterii politice, dar mãcar jumãtate dintreangajaþi sã fie într-adevãr specialiºti.“

„

Este, în primul rând, vinaorganizaþiilor patronale

cã nu au reuºit sã se impunãpe segmentul de transport.Niciodatã administraþia nu vaavea o imagine maiprogresistã decât mediulprivat.“

„

ministrului Transporturilor, ce mo -dificã OMTI nr. 568/2010, ºi carea fost publicat în Monitorul Oficialîn 4 ianuarie ºi va intra în vigoarepeste 30 de zile, adicã la înce pu -tul lui februarie.

Vor fi acordate însã reduceripen tru trecerile multiple ºi preplã -tite, iar o zi pe an va fi fãrã taxã,inclusiv pe podul Giurgiu-Ruse.

Taxa pe podul Giurgeni - VadulOii va creºte de la 9 lei (TVA in -clu sã) la:

* 10 lei în prima etapã ºi la 11lei în cea de-a doua, pentru auto -tu rismele ºi vehiculele mai micisau de 3,5 t

* la 22 lei ºi, în final, la 26 leipen tru microbuze

* la 38 lei ºi 43 lei pentru au -to buze

*la 55 lei ºi, ulterior, 64 lei pen -tru vehiculele de 12 tone ºi maimari.

Pe podul Feteºti - Cernavodã,taxa va creºte de la 11 lei (TVAin clus), la:

* 12 lei, respectiv la 13 lei, îneta pa a doua, pentru auto tu ris -me le ºi vehiculele mai mici saude 3,5 t

* la 41 ºi 47 lei pentru micro -buze

* la 55 ºi 64 pentru autobuze,autocare ºi vehicule de 12 tonesau mai mari ºi cu maxim 3 axeinclusiv

* la 80 ºi 91 lei pentru vehi -cu lele de 12 tone sau mai mari,cu maxim 4 axe inclusiv.

Riveranii, doarpersoanele fizice

„Tarifele propuse pentru auto -tu risme ºi autovehicule de trans -port marfã cu MTMA <= 3,5 tone,deþinute sau utilizate în baza unuidrept legal de cãtre riverani, suntvalabile la achiziþia unor bileteMatcã - Cupon preplãtite, per so -

na lizate cu numãrul de înma tri cu -lare al vehiculului deþinut de rive -ran, cu valabilitate de 3 luni, ºiachitate anticipat cu cel mult 30de zile“, se aratã în referatul deaprobare a ordinului.

Prin riveran se înþelege per soa -na fizicã ce are domiciliul si tuat deo parte a cursului Dunãrii ºi loculde muncã/teren agricol de þinut înbaza unui titlu de pro prie tate decealaltã parte a cur su lui Dunãrii ºicare utilizeazã po dul pentru a sedeplasa la/de la serviciu/terenagricol - de la/la do miciliu.

Calitatea de riveran li se re cu -noaºte numai persoanelor fizice,în baza unei adeverinþe emise deangajator sau de administraþia pu -blicã localã, prin care se atestãdeþinerea unui teren agricol de cea -laltã parte a cursului Dunãrii, re în -no itã la fiecare achiziþie de bi lete,ºi în baza adresei de do mi ciliu dinactul de identitate, mai prevede do -cu mentul.

Modelul biletului Matcã - Cu -pon ºi procedura de emitere, ges -

tionare ºi control vor fi stabilite deDRDP Constanþa.

FacilităţiSunt acordate însã facilitãþi. Una

dintre ele prevede cã tarifele pentruautoturisme ºi auto ve hi cu lele detrans port marfã mai mici sau cumasa de 3,5 tone vor fi di mi nuatecu 20% pentru 20 de tre ceri va la -bi le pânã la 31 decembrie a fiecãruian.

Tarifele propuse pentru cele lal -te categorii de vehicule (comer -ciale), de transport marfã ºi per -soa ne, au valoarea redusã cu 13%pentru un numãr de 20 de treceriva labile pânã la 31 decembrie afiecãrui an.

O altã facilitate este intro du -cerea unei zile pe an, numitã „ZiuaPodului“, în care autoturismele ºiautovehiculele de transport marfãde pânã la 3,5 tone pot trece fãrãplata tarifului. „Ziua Podului“ a foststabilitã a fi 23 decembrie pen truGiurgeni ºi 15 mai pentru Feteºti.

Motocicletele vor circula gra -tis, dupã ce s-a constatat cã pon -de rea trecerilor prin staþiile de ta -xa re ale acestor categorii deve h icule este foarte scãzutã, deapro ximativ 0,2% din numãrul to -tal de vehicule înregistrate în bazade date.

Pentru podul peste Dunãre însen sul Giurgiu - Ruse, tarifele suntex primate în euro, iar MTI a decismen þinerea acestora la valorileactua le. În schimb, ºi în cazul a ces -tui pod, a fost stabilitã o zi fã rãplata tarifului (20 iunie) ºi ace leaºireduceri pentru trecerile mul tipleºi preplãtite.

Magda [email protected]

Foto: Jean-Mihai PÂLŞU

ianuarie 2013 ......................................................................................................................

FIS

CA

LIT

ATE

13.................................................................................................................... ianuarie 201312

FIS

CA

LIT

ATE

PP reþul combustibililor estede aºteptat sã creas cãdupã recenta cam panieelectoralã pen tru parla -men tare, în care pe tro -

liºtii nu au umblat la preþuri.Rata de schimb pentru calculul

ac cizelor din 2012 a fost de4,3001 lei/euro, cu 5,2% mai mi -cã decât cea stabilitã pentru2013, de 4,5223 lei/euro, astfelcã produsele accizabile - benzina,motorina, GPL, gazele, elec tr i ci -tatea, þigãrile - s-au scumpit pro -por þional, de la 1 ianuarie 2013.In variabil, vor declanºa majorãride preþuri la toate produsele.

Nivelul accizelor pentru mo -to rinã a crescut de la 374 deeuro/tonã la 391 de euro/tonã(du pã ce la 1 ianuarie 2012 a sãritde la 358 la 374 euro/tonã).

Dupã 3 ani de „îngheþ“, a venitºi indexarea cu 16,05% (repre zen -tând rata inflaþiei pentru anii 2010-2011-2012) a dãrilor cãtre stat în -ca sate de primãrii. Este vor bade spre amenzi (inclusiv cele ru tie -re), despre taxa pentru ob þi nereaper mi sului de conducere ºi despretoate impozitele ºi taxele lo cale:impozitul pe clãdire, im po zitul peteren, impozitul pe mij loa cele detrans port, impozitul pe spec tacole,taxele pentru elibe ra rea certi fi -catelor, avizelor ºi au torizaþiilor.

Guvernul a anunþat cã va lãsala latitudinea consiliilor locale de -cizia de indexare a taxelor, însã vatrebui sã dea o ordonanþã de ur -gen þã în acest sens. Unii primari,cum este Sorin Oprescu, au anun -þat deja cã vor îngheþa aceste dãricãtre stat. Consiliul General al Mu -

nicipiului Bucureºti a ºi adoptat oHotãrâre în acest sens, pe 28 de -cem brie, astfel cã bucureºteniipot sta liniºtiþi: nu vor plãti maimult decât în ultimii 3 ani.

Prin indexarea la inflaþie a im -po zitelor ºi taxelor locale, Min is terulFi nanþelor estima o creºtere cu531,62 milioane lei anual a ve ni tu -rilor bugetelor locale. Acum depindeînsã cât de bogatã este vistierialocalitãþilor ºi câte dintre ele îºi vorpermite sã nu recurgã la majorãri.

Taxele de pod, mai mari cu 10%

Taxele auto pentru trecereaDu nãrii pe podurile de la Giurgeni- Vadul Oii ºi Feteºti - Cernavodãau fost majorate cu peste 10%, îndouã etape, potrivit unui Ordin al

An mai scump: accizele,amenzile, curentul,gazele, taxele şiimpozitele - mai mariAnul 2013 debutează cu accize, impozite şi taxe maimari decât la începutul anilor precedenţi: accizele lamotorină au crescut cu 5,2%, faţă de 4,4% la 1ianuarie 2012, amenzile, taxele şi impozitele locale vorfi indexate cu peste 16% - dar decizia rămâne laprimării -, taxele de pod peste Dunăre au fost şi elemajorate printr-un ordin al ministrului Transporturilor,în două faze, iar energia electrică şi gazele sescumpesc cu câte 10%.

.................................................................................................................... ianuarie 2013

REG

LEM

EN

TĂ

RI

14

EE i vor plãti însã aceeaºitaxã de 68 de lei, dar e -xa menul medical le vascoate din buzunar circa200 de lei. Spre deo se -

bire de conducãtorii auto amatori,ce deþin permis de categoria B ºitrebuie sã ºi-l schimbe la 10 ani,cei profesioniºti (cu categoria C,D, E) îºi vor reînnoi permisul autola 5 ani, perioada fiind redusã lajumãtate. Tot din 19 ianuarie, mo -pe durile vor putea fi conduse nu -mai de cãtre persoane care deþinpermis auto.

Legea 203/2012 pentru modi -fi carea ºi completarea OUG195/2002 privind circulaþia pe dru -murile publice a fost publicatã în 12noiembrie 2012 în Monitorul Oficialºi va intra în vigoare din 19 ianuarie2013.

Noul act normativ transpune înle gislaþia româneascã prevederileDirectivei Europene 126/2006.

O altã modificare prevãzutã înnoul Cod Rutier se referã la faptulcã, din 19 ianuarie, ºoferii din oriceca tegorie care îºi pierd permisulde conducere ori acesta este furatsau distrus primesc, în schimb, undu plicat care, practic, continuã pe -

ri oada de valabilitate pânã la sfâr -ºi tul acesteia.

Cât despre vizita medicalã, a -ceas ta se impune numai dupã expi -ra rea perioadei de valabilitate apermiselor ºi nu este necesarã pen -tru eliberarea duplicatelor.

Potrivit Legii 203/2012, „înca zul pierderii, furtului sau al dete -rio rãrii permiselor de conducereori al schimbãrii numelui titu la ru -lui, au toritãþile competente elibe -rea zã, du pã caz, un duplicat a cã -rui vala bi litate nu poate depãºiva labilitatea administrativã a do -cu mentului în locuit sau alt permisde conducere“.

Totodatã, actul normativ pre -vede cã „eliberarea unui nou permisde conducere cu o nouã valabilitateadministrativã se realizeazã la ex -pi rarea valabilitãþii documentului,dupã efectuarea examinãrii me di -cale“.

Permisele de conducere vor fieliberate atât dupã pierderea do -cu mentului, cât ºi la expirare, fãrãca ºoferul sã susþinã un nou exa -men.

Permisele de conducere elibe -rate anterior datei de 19 ianuarieîºi pãstreazã valabilitatea pânã la

da ta expirãrii menþionate în aces -tea.

Permis dincategoria „AM“,„A1“ şi „B1“pentru moped,scuter, ATV

Legea mai prevede cã, începândcu 19 ianuarie, persoanele care nudeþin permise de conducere dinnici o categorie trebuie sã susþinãun examen teoretic ºi unul practicpen tru obþinerea permiselor din ca -te goria „AM“, „A1“ ºi „B1“ pentrumo peduri, scutere, ATV-uri ºi alteautovehicule dotate cu motoare decapacitate micã, a cãror vitezã nude pãºeºte 45 km/h, iar capacitateacilindricã nu este mai mare de 50cmc.

Examenul pentru obþinerea per -mi selor de categorie „AM“, „A1“ºi „B1“ poate fi susþinut, conformle gii, începând cu împlinirea vârsteide 16 ani. Proba practicã în acestcaz constã într-un test de înde mâ -nare susþinut în poligon.


Modificări în Codul Rutier:Preschimbarea permisuluiauto, la 5 ani pentruprofesionişti Şoferii care îşi vor reînnoi permisele auto după 19ianuarie, când intră în vigoare modificările aduse CoduluiRutier, vor fi obligaţi să facă vizita medicală şi să obţinăun certificat din care să rezulte că nu suferă de boli careîi împiedică să conducă.

ianuarie 2013 ......................................................................................................................

INTER

VIU

17.................................................................................................................... ianuarie 2013

Ziua Cargo: Cum secomportã în trafic ºoferiiprofesioniºti din punctuldumneavoastrã de vedere?Lucian Diniþã: ªoferii de tir

reprezintã o problemã majorã. ªo -ferii români în special. Accidentepro vocate de ºoferi români pro -fesioniºti s-au înregistrat atât înRomânia, cât ºi în strãinãtate (unexemplu recent, în Spania, soldatcu 4 morþi). Practic, compor ta -men tul lor este acelaºi peste tot.Iar afarã, în condiþiile unei infra -structuri cu mult peste a noastrã.

Pe de altã parte, la prima zãpa -dã pe autostradã, 6 tiruri s-au pusde-a curmeziºul în 4 km, e-ade -vã rat, ºoferi strãini, nu români. Dardacã te uiþi câte accidente cu ti -ruri, autocare ºi microbuze au fostpe DN1, DN7, pe drumul spre Nã -dlac, pe Lugoj-Timiºoara, ºi pe ie -ºire, ºi pe întoarcere...

Fac apel cãtre patronii dintrans porturi, ºi o sã propun ºi înPar lament acest lucru: sã nu mailã sãm ºoferi pe tir la 20, 21 de anide cât dupã ce vin cu o experienþãse rioasã în spate. Ca sã nu maivor bim de ºoferi cu probleme ma -jore angajaþi pe tir, care au avutac cidente grave, cu morþi... nu enormal! Iar totul þine de pregãtire!În momentul de faþã, nici instruc -to rii nu sunt de meserie. Pregã -ti rea este aceeaºi ºi pentru turism,ºi pentru tir, ºi pentru autocar. Nu

au o culturã în domeniul ãsta. Esteun mare semnal de alarmã. In di -fe rent ce am face, câte acþiuni,câte demersuri, mi-e teamã cã osã ajungem la stadiul sã le luãmper misele, sã-i lãsãm fãrã pâine,cã poate aºa ajung sã înþeleagãgra vitatea fenomenului. În loc sãavem o convieþuire, ne aduc lasta diul de a lua mãsuri radicale,pen tru cã refuzã sã înþeleagã.

Nu poþi sã iei unul de pe stradãsã-l pui pe tir, îþi face douã acci -den te, distruge camioanele, o moa -rã ºi oameni, ºi sã nu-þi pese. Amauzit fel de fel de comentarii de lapatroni - asta e chiar culmea! - carese plângeau de faptul cã un ºofera distrus trei camioane. Du pã cedistruge un camion, îl mai laºi ºi peal doilea, ºi pe al treilea...?

Fac o previziune pentru ºoferiiromâni. Sã vedem dacã se ade -ve reºte. Uite-i cum conduc în Ro -mâ nia. Dacã pleacã sã lucrezeafa rã, pentru mai mulþi bani, ºi facac cidente, o sã li se ducã buhul.Or sã se sature de ei ºi nu vor maian gaja deloc români.

Pe de altã parte, în România,au comportamentul pe care socie -ta tea îl are în general. Afarã e alt -ceva. Dacã îi suspendã dreptul dea conduce pe un an de zile, cemai face? Unde se mai duce sãmun ceascã?

Ca sã nu mai spunem cã, înRo mânia, ºoferul nu e niciodatãvi novat. O sã spunã tot timpul cãa avut cineva ceva cu el.

N-am au zit într-o companie detransport sã cearã cineva cazierulauto.

Vine unul la angajare. Tu nu ºtiide spre ce e vorba. El tace din gurã.În spate, are o grãmadã de amenzi,suspendãri ºi contestaþii, ºi te tre -zeºti, ca patron, cã ai an ga jat unºo fer care nu poate sã lu cre ze pen -tru cã are carnetul sus pen dat unan de zile... Ce faci cu el? Practic,vina e a ta - nu a lui, cã o sã-þi spunãcã nu i-ai cerut do cumente.

Ce mãsuri aveþi în vedereîn 2013?Pentru 2013, urmãrim ope ra -

þio na lizarea radarelor fixe - celecare au fost suspendate în 2009.Iar acest lucru þine de decizia Par -lamentului. Trebuie sã intrãm în -tr-o stare de normalitate, cel puþinaºa cred cã îºi doreºte toatã lu -mea, motiv pentru care utilizareaa cestor sisteme este necesarã.

S-au înmulþit cazurile celor carene transmit fotografii, filme, princare reclamã agresivitatea u nor par -te neri în trafic. Din pãcate, acesteanu pot fi luate în con si de rare ca

Agresivitatea în trafic creeazãdisconfort.

Societatea respectivã îºicreeazã reguli proprii pentru ase conserva. Noi ce facem?Nimic!

Soluþia ar fi un efort comun.Noi, pe de o parte, în ceea cepriveºte conºtientizarea saueducaþia, iar patronii ºi ºoferiiîn ceea ce priveºte pregãtireaprofesionalã.

Respectarea timpilor deconducere ºi de odihnãrãmâne o problemã majorã.

pro be din punct de ve de re legal. Înplus, apare o mare di lemã. Multedintre datele de acest gen pe carele-am primit ºi verificat sunt con -tra fãcute pe cal cu lator. Dacã des -chidem Cutia Pan dorei, o sã ne tre -zim cã fiecare îl pârãºte pe fiecare,în stilul spe ci fic românesc. Atunci,Poliþia ar fi pusã în situaþia de a ve -ri fica fo to grafiile ºi filmele, imaginecu ima gine, minut cu minut, pentrua stabili dacã sunt reale. Ceea cenu este normal.

Dupã suspendarea utilizãrii ra -darelor fixe, iar am intrat în zonanea grã. Ne chinuim acum cu pro -iec te pe ANPR-uri (n.r. AutomaticNu m ber Plate Recognition - iden -ti ficarea numãrului de înmatri cu la -re a autovehiculului), totul se miºcãextrem de greu.

Apoi, trebuie finalizatã, o datãpentru totdeauna, legislaþia ru tie -rã. Cred cã, în al ºaselea an, reu -

ºim! În Parlament, legea circulaþieia rãmas cantonatã între Comisiaju ridicã ºi Comisia de servicii, dartoþi vor dori sã o reia.

Noi suntem membri ai unor or -ga nizaþii internaþionale privind si -gu ranþa rutierã ºi suntem bine im -plicaþi.

Cred ca o sã gândesc o altfelde abordare. Nu suntem noi maiproºti ca ei, care merg pe ºa bloa -ne, pe obiceiuri strãvechi de ci vi -lizaþie. La noi, existã diversitate.Cum apare o lege, toþi încep sãse gândeascã ce e de fãcut ca são fentezi. Aºa cã, plecând de laa cest principiu, o sã ne diver si -ficãm modul de acþiune (cum afost, de exemplu, la acþiunea petaxi, cu camera ascunsã - toatete leviziunile fac acest lucru a -cum!). Ca sã nu mai zic cã i-amîn curajat ºi pe tineri sã vinã cuidei noi.

Cum a fost anul 2012pentru Poliþia Rutierã înceea ce priveºte numãrulde accidente rutiereînregistrate?Dupã patru ani de scãdere a nu -

mãrului de accidente rutiere, pu temspune cã 2012 a fost un an destagnare. Apelul nostru cã tre mediaºi-a arãtat la un moment dat efi -cien þa, atunci când din ce în ce maimulþi au început sã atra gã atenþiaasu pra evenimentelor rutiere. Lasfâr ºitul lui octombrie, aveam unplus de aproape 200 ac cidente ºiaproape 100 de morþi (raportat lape rioada similarã din 2011), iar lafina lul anului am ajuns spre zero.ªi toate astea s-au în tâm plat în con -di þiile în care Poliþia Rutierã a fosttot timpul în acþiune, pentru cã amavut alegeri locale, referendum, apoiun sezon estival a glomerat. Auurmat alegerile par la mentare ºi, maimult decât atât, iar na a început înforþã ºi cam de vre me. Aºa s-a ajunsla stadiul în care pe toþi i-a afec tatoboseala. Con cediile nu s-au maiacordat con form plani fi cã rilor, uneleau fost decalate, altele chiar reduse.Prac tic, efectivele de Po liþie Ru tie -rã n-au avut timp de re facere.

Iar fãrã oameni, nu ai cum sãre zolvi situaþiile de urgenþã.

Sigur, putem sã vorbim ºi deefec tivele de ordine publicã, darpre siunea nu este aceeaºi, pentrucã Poliþia Rutierã trebuie sã în chi -dã sectoare de drum, sã ve ghe zeasu pra lucrurilor. Toate aces tea adu -nate au generat, la un moment dat,o distragere asupra a ceea ce în -seamnã risc rutier, care a trecut înplanul doi. Iar în cir culaþie, lucru rilerele se vãd ime diat, iar pentru re -mediere îþi tre buie foarte mult timp.

Poliþia Rutierã are 4.200 dean gajaþi în toatã þara, din care doar3.100 sunt operativi. Ceilalþi rãs -pund de cercetãri accidente, im -ple mentare puncte penalizare, cir -cuitul documentelor - permise ºicertificate de înmatriculare sus -pen date, reclamaþii, petiþii etc.

În Spania, sunt 8.000 poliþiºtiru tieri. Este o þarã mare, dar auinfra structurã, sisteme modernede dirijare a traficului. La fel înOlan da, Germania etc, au camerevi deo, iar poliþiºtii monitorizeazãtra ficul din birou.

Ar trebui legalizate niºtedispozitive clare, omologate,ocazie cu care ne-am alinia ºila conceptul european demonitorizare a traficului,capitol la care noi nu stãmdeloc bine.

Toþi învaþã de la noi, deºimijloacele noastre suntempirice, la confluenþa dintreEst ºi Vest, dar gândim tottimpul cum sã acþionãm ca sãobþinem cele mai bune efecte.Însã, se uitã la noi ca la soramai amãrâtã...

Cât am spune cã avem dotãri,tehnologii, sisteme inteligente,pe asemenea intemperii, pânãla urmã, factorul uman estecel mai important.

De ce nu cerpatronii cazierauto pentru şoferi?Este întrebarea pe care o pune comisarul şef LucianDiniţă, directorul Direcţiei Rutiere în cadrul IGPR, caretrage un semnal de alarmă asupra consecinţelor pe carele pot genera lipsa de experienţă a şoferilor profesioniştitineri şi lipsa de responsabilitate de patronilor care nuverifică la angajare conducătorii auto. În opinia sa, seimpune creşterea vârstei de la care şoferii să poatădeveni profesionişti, lucru care se va materializa într-opropunere făcută Parlamentului.

INTER

VIU

16

.................................................................................................................... ianuarie 2013

INTER

VIU

18

Iar în România, ca sã faci unsistem fiabil de monitorizare atra ficului, ar însemna, pentru stat,un efort sus þi nut de cel puþin 10ani.

În ceea ce priveºte numãrulde accidente rutiere, din 2010ne-am planificat o scãdere con -stan tã cu un procent de 3% anual.În 2010, am obþinut 8%, în 2011- 15%. Dar nu ne culcãm pe o ure -che cã, dacã am obþinut rezultatemai bune decât ne-am planificat,putem sã compensãm. Este unbun câºtigat ºi încercãm sã men -þi nem scãderile. Din pãcate, re -zultatele nu pot fi spectaculoase,pentru cã di s cu tãm de disciplinã

rutierã, de res pect în trafic, deinfrastructurã, de spre modificareaîn proporþie de peste 90% a par -cului auto, care nu mai este în -vechit - chiar dacã sunt multe ma -ºini de 8-10 ani, sunt totuºipu ternice, fiabile ºi dezvoltã vi -teze superioare...

Numãrul de accidenterutiere din 2012(5,5 milioane de maºini încirculaþie) se apropie denivelul din 1988(2 milioane de maºini).Existã voci, chiar ºiinstituþii internaþionale,care afirmã cã scãdereanumãrului de accidente sedatoreazã crizei. Nu este adevãrat! Existã date

din care sã rezulte cã accidenteleau scãzut dintr-un alt motiv decâtconºtientizarea de cãtre ma jo ri -

tatea participanþilor la trafic cã si -guranþa rutierã este un lucru ex -trem de important?

Criza a început în 2009. Sãne uitãm acum câþi urcã la munte,câþi sunt în maºinã, în trafic, zilnic,mergând spre birou. Iar preþul lacom bustibil a crescut. Unde ecriza? S-au anunþat creºteri mariîn turism - în varã, toþi româniis-au dus la mare. Valorile de traficau crescut.

Cred cã am dat într-un an dezile amenzi ºi am ridicat permisecât alte state europene în cinciani... Indiferent ce zic ei, nu crizaa scãzut numãrul de accidente, cicon ºtientizarea participanþilor latrafic asupra pericolului rutier.

Care sunt rezultateleprivind numãrul deaccidente rutiere dinRomânia în raport cu altestate europene?E un paradox. Toate statele

eu ropene au înregistrat creºterila accidente, morþi, rãniþi grav. Întimp ce noi scãdem, ei cresc -exis tã o tendinþã de egalizare. Darva lorile nu sunt aceleaºi. Chiarda cã un anumit stat a crescut cu15% la persoane decedate, acres cut de la 600 la 700, pe cândnoi trebuie sã coborâm sub 2000,ca sã putem sã ne apropiem deo plajã acceptatã. Sigur, nu necom parãm cu Polonia, care are5.000 de morþi, sau alte state dinblocul estic, cu rezultate mult maislabe ca noi.

În Vestul Europei, la un mo -ment dat, indicele de mortalitateera 93, apoi a scãzut la 67. Dar,în mod clar, noi nu ne putemraporta la ei din cauza infrastruc -turii. Ne ra por tãm la statele caresunt pe li nia noastrã (Polonia,Ucraina etc, care au statisticinegative în comparaţie cu noi).

Cristina [email protected]

În România, la începutul lui2009, indicele de mortalitateera 136 (136 de morþi la unmilion de locuitori). Acum amajuns la 92.

Când ninge sau când plouã,românul, în loc sã-ºi iaumbrela, îºi ia maºina... De cesunt strãzile ºi parcãrile plineîn Bucureºti? Din cauzacrizei?

Noi suntem încã în perioadastalinistã. Dacã nu aº aveaacum agenþi la dirijare, ar fitoþi claie peste grãmadã înintersecþii.

Situaţia accidentelor grave de circulaţieînregistrate la nivel naţional

Accidente Morþi Rãniþi gravANUL 2012 9355 2040 8848ANUL 2011 9290 2018 8768DIFERENÞE +65 +22 +80

Situaţia accidentelor grave în care au fostimplicate cu vinovăţie autovehiculele

destinate transportului rutier public demărfuri şi persoane

Accidente Morþi Rãniþi gravANUL 2012 204 56 212ANUL 2011 216 55 218DIFERENÞE -14 +1 -6

Transport public de marfăAccidente Morþi Rãniþi grav

ANUL 2012 110 41 88ANUL 2011 103 35 112DIFERENÞE +7 +6 -24

Transport public de persoaneAccidente Morþi Rãniþi grav

ANUL 2012 94 15 124ANUL 2011 103 20 106DIFERENÞE -9 -5 +18

Sursa: Poliþia Rutierã (15 ianuarie 2013)Notã: în orice accident cu rãnire gravã, starea de sãnãtate a victimelor

trebuie urmãritã 30 de zile; în acest interval, un rãnit uºor se poatetransforma în rãnit grav sau un rãnit grav poate sã moarã - astfel,

statisticile se pot modifica în decurs de o lunã.

ianuarie 2013 .......................................................................................................................................................................................................................................... ianuarie 2013 2120

CO

NSU

LTA

NŢĂ

avea reacþii prompte, de a acþionapre ventiv ºi util în situaþii limitã.

Pericolesuplimentare

În cele mai multe cazuri, ºoferiiprofesioniºti, indiferent dacã au saunu experienþã, considerã cã ano -tim pul rece nu poate sã le pu nãpro bleme decât la nivelul de pla -sãrii (gheaþã, polei, ceaþã etc), com -portamentul lor în trafic rã mâ nândneschimbat. O greºealã care,uneori, poate duce la con se cinþede o sebit de grave. Influ en þa fac to -ri lor specifici anotim pu lui rece atra -ge modificãri ale pa rametrilor fiziciºi psihici ai or ga nismului, modificãricare produc perturbãri la nivelulstereotipurilor motorii ce stau labaza conducerii auto.

Se modificã timpul de reacþie,motricitatea scade, nivelul atenþieiºi vigilenþei se diminueazã. Mo di -ficarea aces tor parametri face ca,pentru anu mi te manevre, infor -maþiile con þi nute de stereotipurilemotorii sã nu mai fie conforme curealitatea. Astfel, o manevrã simplãpoate de veni extrem de riscantãprin mo dificarea timpului de exe -cuþie.

Gheaþa, zãpada, maºinile par ca -te pe trotuar - iatã motivele pen tru

care ºi pietonii (chiar cei ci vilizaþiºi corecþi în trafic) sunt ne voiþi sãcircule de multe ori pe par tea ca -ro sabilã a drumului. Pen tru ºofer,un pericol în plus. Mai ales pentrucel care ignorã faptul cã are gea -mu rile aburite, cã vizi bi litatea esteoricum mai scãzutã ºi cã spaþiul defrânare este mai ma re. Peste 90%din cantitatea de informaþie nece -sa rã pentru a con duce o maºinãprovine din ex te riorul ei, din spaþiulrutier. Gea mu rile aburite sau în ghe -þate reduc mai mult de trei sferturidin aceas tã informaþie.

Şoferiprofesionişti,atenţie!

ªoferii de transport marfã ºi detransport persoane trebuie sã aibãcomportamente speciale iar na.Amararea mãrfii trebuie sã þinã contde ger ºi de viscol, ºoferul de au -to buz nu trebuie sã uite cã o scarãaco peritã de zãpadã poate provocaac cidente...

Pentru unii conducãtori auto (ºinu sunt puþini aceºtia), con di þi ilenor male de iarnã înseamnã condiþiispeciale, în care re gulile de cir -culaþie pot fi încãl ca te - cã, de!, suntcondiþii de forþã majorã. Putemparca încurcând cir culaþia, putem

sã nu mai res pec tãm dunga con ti -nuã (dacã nu se vede de zã pa -dã...!!!), putem sã-i agresãm pe cei -lalþi prin ma ne vre imprevizibile...Iarna, atunci când drumul este aco -perit de zã pa dã sau polei, se pro -duc mai pu þine accidente grave - enormal, circulã mai puþine maºini,scade vi teza medie de deplasare.Creºte însã numãrul tamponãrilorminore. Motivul, de data aceasta,nu este in conºtienþa ci con ºti en ti -zarea, poa te involuntarã la unii, afap tului cã la viteze mici ºi con se -cin þele ac cidentelor sunt minore.De aici im prudenþa multor ºoferi,lipsa de prevedere, de atenþie.

Circulaþia normalã în condiþii deiarnã nu e normalã, ea are re gu lileei bine stabilite; respec tân du-le, neferim de necazuri.

Psiholog principal Cristian SANDU

Cabinet Individual de psihologie

[email protected]

Sosirea iernii aduce cu sine şi inconvenientele în planrutier. La fel ca oricare dintre anotimpuri, iarna arecaracteristicile ei. Ea are perioade liniştite, dar şimomente în care, într-o singură zi, poţi avea impresia cătreci prin tot ce poate fi mai rău pentru un şofer.Cauciucurile de iarnă să fie tot ce ne trebuie ca săcirculăm în siguranţă?

Iarna şi comportamentulla volan

AA u venit frigul, zãpada,po leiul, ceaþa, mâzga...Suntem pregãtiþi? Maiales cã aceastã pe ri -oa dã a anului este

frec vent caracterizatã de cãtre ceida tori sã vegheze la siguranþa cir -culaþiei cu de acum celebra for -mu lã „se circulã normal în condiþiide iarnã”! Ce înseamnã, de fapt,normalitate în aceste condiþii?Pentru unii dintre ºoferi, potrivitpro verbului care spune cã neno -ro cirea, când vine pe capul omului,nu vine singurã, ci mai trage ºi al -tele dupã ea, normalitate iarnaînseamnã cã, dupã ce ºi-au curãþat10 minute cu racleta geamurileîn gheþate ale maºinii dimineaþa, orsã observe cã a îngheþat ºi broas -ca; se chinuie ce se chinuie, intrã

în maºinã, dar... s-a congelat mo -to rina!

Riscuricomportamentale

Lãsând gluma ºi ºoferii ghi ni -o niºti la o parte, sã vedem careeste riscul comportamental atuncicând se circulã normal în condiþiide iarnã. În primul rând, este vorbade starea noastrã generalã. Se vor -beºte din ce în ce mai mult de fac -torul meteorologic - vremea în -chisã, frigul, zãpada, micºorareain tervalului dintre zi ºi noapte, chiartrecerea de la ora de varã la ceade iarnã. Acestea pot influ en þa ne -ga tiv psihicul uman. Existã multeper soane care, iarna, acuzã o starede obosealã acutã, o as te nie fizicã

ºi psihicã, o stare de somnolenþãcontinuã ºi chiar de pre sie, cu toatecã se odihnesc co res punzãtornoap tea. Masele de aer reci cresctensiunea arte ria lã, îngreuneazãgândirea ºi pro voacã apatie. Aerulfoarte uscat (fenomen care apareîn cabinã din cauza aerotermelorde încãlzire) este dãunãtor apa ra -tului respi ra tor. Vremea închisã,mo horâtã, tem peraturile sub zerograde creeazã majoritãþii condu -cã torilor auto o stare psihicã detip nonex pan siv, cu tendinþe de in -hi bare a ca pacitãþilor reactive, mo -trice ºi chiar decizionale. Mai adã -u gaþi la a ceasta ºi faptul cã mulþiºoferi con duc îmbrãcaþi mai gros,ceea ce le împiedicã miºcãrile leje -re ºi iatã, cum ºi de ce, în condiþiide iar nã scade posibilitatea de a

PP entru a afla „dedesub -tu rile“ din activitatea deºofer „în comunitate“,nu puteam decât sãmer gem direct la sursã

pentru a vedea prin ochii unuiacare face acest lucru zi de zi.

Direct în pâine

Povestea este cea a unui tânãrromân care nu a ales acest jobdin pasiune pentru transport saupentru ca mioane ºi care nu aveaex pe rienþã în a conduce vehiculeco merciale grele, ci doar dorinþade a trece peste greutãþile vieþiico ti die ne, iar oportunitatea de afi ºofer de camion în comunitatea apãrut la momentul potrivit. „A -cum am deja doi ani de când lu -crez ca ºofer de tir. Iniþial, mi-amluat permisul de profesionistpentru cã urma sã lucrez pentruuna dintre instituþiile statului, daracolo lucrurile nu s-au mai mate -ria lizat ºi, la propunerea unui prie -ten, am zis sã încerc ºi acest mod

de viaþã. Poate ºi din cu riozitate.Nu am avut nici o pro blemã cufap tul cã nu aveam expe rien þã, bachiar a fost un lucru pozi tiv, pentrucã firma cãuta oameni pe care sãîi «formeze» ºi nu îºi doreau ºofericu experienþã, dar care ve neau ºicu proaste «obiceiuri ºofe reºti»“,a spus Ovidiu Dumitrescu, ºoferal firmei Denmark Transport.

Motivaţiafinanciară

Dupã cum se ºtie, cursele ex -ter ne sunt mult mai bine remu ne -rate decât cele interne ºi de aceeaacest gen de job pare o „oazã“pen tru cei dornici de a câºtigabani rapid. Însã, chiar dacã dorinþaeste mare, nu toþi fac faþã. „În pri -ma pe ri oadã, am fost în trainingcu unul dintre ºoferii mai vechi,iar dupã apro ximativ o lunã amrãmas singur. În timp, am avut ºieu câþiva «elevi» ºi am observat cãunii chiar nu sunt fãcuþi pentrumeseria asta. Singurul lucru care

i-a atras era salariul. Pen tru mine,unul dintre motivele care m-aude terminat sã mã apuc de a cestjob a fost faptul cã urma sã faccurse numai în comunitate, nu ºiîn România, unde ºtiam foartebine care sunt problemele cu in -fra struc tu ra, cu lipsa parcãrilor,dar ºi cele cu poliþia, care parcã

ianuarie 2013 ...................................................................................................................... 23.................................................................................................................... ianuarie 201322

DE-A

LE Ş

OFER

ILO

RD

E-A

LE Ş

OFER

ILO

R

celor care se încadreazã la con -sum sub 30 l/100 km, iar bo nu -sãrile nu se o presc aici. Media dekilometri pe lunã este de apro -ximativ 10.000 km, iar pentru cineface mai mult de 12.000 km lunarse mai adaugã încã 50 euro; lapeste 13.000 km se primeºte unbonus de 100 euro, dar pentru aputea face asta tre buie sã fii foar -te organizat ºi sã îþi calculezi foar -te bine timpul“, a adãugat OvidiuDumitrescu.

Şoferia europeană

„În momentul în care m-am an -gajat la Denmark Transport, existaun contract cu o firmã din Da ne -marca ºi am ajuns sã fac trans port«la prelatã» de undeva din oraºulKolding cãtre Germania în proporþiede 80%, dar ºi cãtre Aus tria, Elveþia,Olanda sau Bel gia. Am fãcut astaapro ximativ 3 luni, apoi am trecutpe transport de containere, iar dupãce am vã zut cum stã treaba ºi lapre latã ºi la containere, când amavut de ales, am ales containerele.Deºi aici este vorba de mai multãres pon sabilitate, sã închizi ºi sãdeschizi vama pentru fiecare mar -fã, este mai multã muncã «inte lec -tualã» - totuºi, la prelatã, indi ferentde vremea de afarã, trebuie sã aran -jezi marfa în trailer, s-o asi guri cuchingi, mereu sã dai jos ºi sã puipre lata, iar pentru mine nu a fost oexperienþã plãcutã, fiind nevoit sãfac asta în ano tim pul rece ºi plo -ios. La containere, te-ai dus la client,ai tras la rampã, ai pus sigiliul ºimergi iar în port, desfaci, apoi asi -guri 4 ºuruburi, faci CMR-ul ºi aiplecat, este mult mai simplu, darmai multã biro cra þie. Dacã stau ºimã gândesc bine, nu pot spune cãam avut parte de vreun incident ne -plãcut. Recunosc, la prelate, nu-miplãcea partea cu efortul fizic pecondiþii meteo «vitrege», dar altcevanimic. Nu mi s-a tãiat prelata, numi s-a furat motorina, nu am avutniciun eveniment, deºi am mai auzitcã unora li s-a întâmplat. Când amtre cut de la prelate la containere,cred cã a durat aproximativ o lunãpânã m-am obiºnuit cu parti cu la ri -tãþile fiecãrui terminal în care aveam

treabã. Din ce am înþeles de la co -legi care au apucat sã facã transportde containere în þarã, aici totul estediferit. Spre exem plu, ei spuneau cãîn Constanþa du rau câteva zile toateopera þiu nile, care, aici, dacã prinzio zi mai puþin aglomeratã, în câtevaore ai ºi plecat. În momentul acesta,Ger mania a rãmas destinaþia meaprin cipalã cu plecare din Dane mar -ca, mai exact portul Ham burg“, aspus Ovidiu Dumitrescu.

Latura umană

Nu putem uita sã amintim decon diþiile de viaþã la care trebuiesã se adapteze un ºofer atuncicând alege sã lucreze în strãinã -ta te. „La început, a fost foarte fru -mos pentru cã era totul nou,descopeream ºi învãþam lucrurinoi, ajungeam prin locuri în carenu mã gândisem cã voi ajungevreo datã. Acum, când am aceastãexperienþã, nu pot sã spun cã aºmai lua-o de la capãt. Te solicitãpsihic foarte mult acest tip de jobpentru cã eºti departe de tot cecunoºti, de familie, de pri eteni,de stilul de viaþã al românilor.Acum, spre exemplu, avem douãlocaþii cu bucãtãrie, cu duºuri, cutot ce ne trebuie, dar, în lipsa a -ces tora, trebuie sã ieºi sã îþi gã -teºti sin gur, sã te speli prin ben -zinãrii, unde condiþiile sunt bunedar... e greu când toatã viaþa aifã cut altfel. Pânã ºi gustul mân -cãrii este altfel decât acasã. For -þând o comparaþie, e ca atuncicând te duci la munte cu cortul,nu prea-þi plac condiþiile, dar... trã -ieºti. Eu nu-mi gãtesc atât de desºi mai cumpãr «rãcituri» de la su -per marketuri, dar, dupã o vre me,nu mai poþi, þi se ia de ele. Acum,faþã de perioada de început, re u -ºesc sã cheltuiesc mai puþini bani,dar, în medie, undeva între 300ºi 500 euro cheltuiesc într-o lu -nã de ºoferie în comunitate. Dinau zi te, unii reuºesc sã trãiascãchiar ºi cu mai puþin de 300, dar,pro ba bil, cu mai puþine duºuri, cumân care mai rar ºi mai proastãcali tativ. De pinde ce fel de omeºti…“, a con clu zionat Ovidiu Du -mi trescu, ºofer Denmark Trans -port.

A ºofa în comunitate este dince în ce mai „la modã“, însã, abiadu pã ce ajunge acolo, un ºofer îºipoa te da seama dacã este pregã -tit pentru aºa ceva, atât din punctde vedere profesional, cât ºi psi hic.Dar, vorba aceea, cine nu riscã nucâºtigã.

Alexandru [email protected]

Companiile româneşti practică, din ce în ce mai mult,transportul intracomunitar, iar şoferii care fac acesttransport sunt plecaţi cu lunile de acasă şi trebuie să secomporte ca nişte şoferi europeni atât din punct de vedereal traficului cât şi al responsabilităţilor pe care le au.

PPoovveessttee ddee ccoommuunniittaattee

îþi cautã nod în papurã, cã poatedai o ºpagã. În strãinãtate, dacãeºti prins, de exem plu, cu magnetpe cutie, ca ta ho graful sã nu maiînregistreze, nici nu mai stau ladiscuþii cu tine, eºti dus direct laînchisoare, pe când la noi... Dar,ºi în România, ºi în þãrile comu -ni tãþii, cei mai mulþi din tre ºoferisunt plãtiþi la kilometru ºi, atunci,tentaþia este mare. În co mu nitate,doar dacã pomeneºti de ºpa gãriºti sã dormi pe la închi soa re, aºacã mai bine îþi vezi de treabã. Eu,spre deosebire de marea majo ri -ta te, sunt plãtit puþin diferit. Maiexact, avem un salariu fix, de bazã,ceva de genul 800 RON, iar restul,pânã la 1.500 euro, este repre -zen tat de diurnã, independent denu mã rul de kilometri pe care îiavem de fãcut într-o lunã. Lucrezîn mod normal douã luni ºi unaam pauzã. Cele douã sunt plãtiteaºa cum v-am spus iar cea de pa -u zã nu este plã titã deloc. Pentrucei interesaþi de bonusuri, firmaoferã o primã de 100 euro lunar

ianuarie 2013 ......................................................................................................................

FO

CU

S

25.................................................................................................................... ianuarie 2013

FO

CU

S

24

„„PP iaþa trans por tu -ri lor se con frun -tã din ce în cemai des cu efec -tele costurilor de

dumping, ce se evidenþiazã atâtdirect cât ºi indirect“, este de pãrereGa briel Buzoianu, manager logis -ticã al Denis Spedition. În opinia sa,preþul transportului a devenit uniculfactor decizional în alegerea efectuã -rii transportului de mãrfuri cu oanumitã firmã, atât intern cât ºiinternaþional. Sau, altfel spus, clienþii,atunci când au nevoie de transport,din dorinþa de a-ºi op ti miza costurilegenerale, încearcã sã impunã tarifefoarte scãzute, care nu sunt calculatepe fun da mente economice reale ºinu includ cheltuielile conexe, ce artrebui luate în calcul. „Beneficiarii

servi ci ilor de expediþie ar trebui sãþinã cont cã tarifele aferente unuitrans port nu înseamnã numaiconsumul de motorinã, ci ºi taxe dedrum, diurna ºoferului, asigurãri,uzurã anvelope, schimburi de filtreºi ulei, plus alte elemente care oferãse cu ritate serviciului ºi, eventual, unprocent care ar reprezenta profitulcursei. Calculul este, deci, unul maicomplex, pentru cã trebuie sã seþinã cont de totalul cheltuielilorpentru fiecare kilometru parcurs“, asubliniat Gabriel Buzoianu. El a arãtatcã prin plata unui preþ de transportsub tariful corect ºi real, clienþii artrebui sã înþeleagã riscul la care îºisupun mãrfurile trans por tate ºi,implicit, propriul lor busi ness, sã-ºiasume riscul unor sur prize neplãcuteºi costisitoare.

Doar tarifulcontează

Condiþiile actuale ale eco no -miei naþionale afecteazã ºi do -me niul transporturilor rutiere ºi,din nefericire, s-a ajuns ca singurulfac tor care face diferenþa pe a -ceas tã piaþã sã fie preþul de trans -port practicat. „Astfel, pentru asupravieþui ºi a rezista pe piaþã,trans portatorii sunt adesea nevoiþisã îºi diminueze costurile la limitaminimã, uneori chiar cu preþul ne -respectãrii unor regulamente saurenunþând la o abordare prevãzã -toa re, eliminând anumite costuriobligatorii care ar trebui luate încalcul atunci când se stabileºtepre þul real al unei curse. Acestecom promisuri duc la decizii foarte

riscante, astfel încât, la momentulactual, existã firme ce oferã ser -vi cii de transport renunþând siste -ma tic la asigurãrile CASCO ºichiar la asigurãrile obligatorii, sauan gajând ºoferi cu o experienþãminimã, remuneraþi cu salarii foar -te mici, serviciile oferite fiind cumult sub cerinþele minime nece -sa re. În acelaºi timp, opteazãpentru repararea ºi verificarea au -to ve hi culelor în service-uri neau -to rizate, care oferã o calitateprecarã a manoperei ºi nu folo -sesc piese de schimb de origine,ci pe cele inferioare calitativ, careau un preþ mult mai scãzut. Iar îna cest caz, oricând pot apãrea de -

fec þiuni în timpul cursei ºi, din ne -fe ricire, chiar ºi accidente, carepot genera pierderi majore clien -tului.“

Gabriel Buzoianu a explicat cãDenis Spedition întocmeºte pen -tru fiecare transport un calcul justal preþului, luând în considerarefiecare cheltuialã aferentã, ofe -rind, astfel, clienþilor servicii detransport intern ºi internaþionalde marfã la temperaturã contro -latã în condiþii de siguranþã ºi decalitate. Asigurãrile sunt încheiatedirect în Germania, iar serviciile deîntreþinere a parcului auto, atâtpen tru autovehiculele tractoare,cât ºi pentru semiremorci ºi agre -gate frigorifice, sunt efectuate lareprezentanþele firmelor con struc -toare sau în service-uri agreatede constructor, când în zonã nuexistã reprezentanþe ºi intervenþiatrebuie efectuatã obligatoriu.„Ser vice-ul oferit de constructoreste valabil atât pe teritoriul Ro -mâniei cât ºi pe întregul teritoriual Uniunii Europene, acest serviciufiind posibil însã doar prin plataunei asigurãri suplimentare, careînseamnã un nou cost aferenttrans portului ºi care, pe cale deconsecinþã, trebuie luat în calculatunci când ofertãm un preþ detrans port. Pe de altã parte, unparc bine întreþinut nu va generasur prize pe traseu, marfa ajun -gând la timp ºi în condiþii idealela destinaþie, un element care îioferã clientului o poziþie bunã pe

piaþã“, a mai spus managerul delogisticã al Denis Spedition.

Riscurile semanifestă ulterior

Compania s-a confruntat cusituaþii în care, chiar dacã a oferitclien tului preþul just de transport,acesta a ales, în urma „licitaþiei“,furnizorul de transport cel mai ieftin,deºi, adesea, transpor ta to rul esteunul nou, necunoscut ºi, în con se -cinþã, fãrã referinþe sau posibilitateade a fi verificat în pri vinþa unor even -tuale antecedente negative. „Înaceste situaþii, clien tul are adeseaparte de surprize de genul celei încare camionul con tractat nu maiajunge la locul de încãrcare din cau -za unor defec þiuni tehnice. Existãºi cazuri în care clientul a primit oofertã de preþ fãrã o posibilitaterealã de transport, preþul oferit do -ve dindu-se, ulterior, a nu fi de re -ferinþã. Sau, altfel spus, deºicãrãuºul s-a angajat la un tarif foartescãzut, în momentul în care i sesolicitã ca mion nu onoreazã cere -rea, pen tru cã are vehiculele anga -jate în alte curse mai profitabile.Dupã o astfel de experienþã, clientulre vine cel mai probabil la noi cu ce - rerea de a efectua transportul, în -þelegând de aceastã datã cãprofesionalismul, seriozitatea ºipunctualitatea sunt mult mai im -portante ºi cã tariful oferit de fir maDenis Spedition este unul co rect,bazat pe serviciile pe care le oferã.“

În opinia lui Gabriel Buzoianu,pe piaþa româneascã a trans por -turilor nu existã încã o concurenþãloialã, atât din partea firmelor detransport, a caselor de expediþie,cât ºi a clienþilor ºi, din acest mo -tiv, transporturile din Româniaîncã nu se pot alinia la nivelul ce -lor din Uniunea Europeanã. „Înmajoritatea cazurilor, în România,a face transport se rezumã la agãsi transportatorul care solicitãpreþul cel mai mic“, a concluzionatmanagerul de logisticã al DenisSpedition.


Gabriel Buzoianu, managerlogistică Denis Spedition:

Ne-am dori ca 2013 sã fie un an mai bun ºi îndomeniul transporturilor atât din punct de

vedere al standardelor serviciilor oferite cât ºi dinpunct de vedere cantitativ, prin extinderea serviciilorde transport, atât pe plan naþional cât ºiinternaþional.“

„

Compania Denis Spedition a primit Premiul pentru Siguranþã Rutierã încadrul competiþiei Romanian Transport Company of The Year 2012 -Continental.

La ce duc costurileascunseDe foarte multe ori, alegerea unui tarif de transportnejustificat de mic poate genera costuri suplimentare. Amîncercat să aflăm direct din piaţă cum arată acestecheltuieli ascunse şi la cât pot duce ele.

ianuarie 2013 .......................................................................................................................................................................................................................................... ianuarie 2013

EE ste pentru prima datã înistoria concursului cândo singurã companie ob -þine atât de multe premii.Modul profesionist în ca -

re International Lazãr Companytra teazã fiecare aspect al acti vi -tãþii de transport a impresionatju riul concursului ºi poate repre -zen ta o inspiraþie pentru întreagapiaþã.

„În momentul de faþã, împre -u nã cu societãþile noastre, am a -juns la aproximativ 400 de cami -oa ne, dar cifra este în modificare.Am profitat de oportunitãþile depe piaþã ºi am mai achiziþionatca mioane, EURO 5, la preþuri maimici decât cele la care am vânduto parte din flota mai veche“, a a -firmat Daniela Midvichi, directorco mercial al International LazãrCom pany. Ea a explicat cã, dupãce flota depãºeºte 200 de ca mi -oa ne, devine mai greu de între þi -nut din punct de vedere tehnic, alcamioanelor ºi al resursei umane.În acest context, problemele nuapar pe segmentul gãsirii volu -me lor pentru curse, ci pe cel alºoferilor de calitate, integrarea a -ces tora în companie devenindmult mai dificilã.

Distribuţia oferăeficienţă

ªi International Lazãr Com pa -ny a resimþit criza. În 2009, au fostreduse veniturile angajaþilor, iar nu -mã rul kilometrilor parcurºi a scã -zut. Între timp, compania a reuºitsã recupereze o mare parte dinaceste diferenþe. „Am mãrit e chipaco mercialã, iar pe seg men tul na -þio nal sunt oportunitãþi des tul debune pentru cã nu sunt mulþi trans -por tatori de calitate. Am mai recu -pe rat ºi la capitolul tarife. Marii cli -enþi, care au nevoie de volumemari, nu lucreazã cu trans portatoriimici, iar trans por tatorii mari nu au

foarte multe ca mi oane pe intern.Noi nu subcon tractãm pe naþionaldecât flote de dicate în totalitate.Sunt anu mi te fluxuri pe care trans -portul naþional e profitabil, dar, pean sam blu, nu e profitabil. Se com -penseazã cu internaþionalul“, aarãtat Daniela Midvichi, menþio -nând cã, pe parcursul intern, ac ti -veazã camioanele mai vechi. Ea aadãugat cã, în cadrul trans por tuluinaþional, distribuþia este cea maibunã sursã de câºtig, pentru cã sepot face grupaje, iar în cazul unorclienþi, transportul este plãtit tur-retur. În ceea ce priveºte dis tri -buþia, este vorba însã despre unansamblu de servicii oferiteclienþilor.

Focus pe nişe

Interesant este cã preþurilesunt prea mici inclusiv pentrutrans portul intracomunitar. „Cucâteva excepþii, nu ne-am pututîn cadra în preþurile pe care le-ampri mit de la clienþii noºtri. Lucrãmpe intracomunitar dedicat, dar asi -gu rãm noi buclele. Altfel spus, lu -crãm pentru clienþi mari pe unsens, iar pe sensul celãlalt com -ple tez cu alþi clienþi. De altfel, De -par tamentul Comercial funcþio -nea zã ºi ca o casã de expediþie“.

Directorul comercial Inter na -tional Lazãr Company a arãtat cãlogistica a fost dezvoltatã pe ofir mã distinctã, dar se integreazã

ºi în transport ºi distribuþie. „Prac -tic, distribuþia este, la noi, un ser -viciu conex al acestei companiide logisticã. Am oferit servicii delo gisticã pe niºe specializate,axân du-ne pe logistica de ma te -ria le grele. Am dezvoltat în acestsens un depozit cu acces la caleferatã ºi cu douã poduri rulante cucapacitate de 20 t, respectiv 32 t.Atingem ºi sectorul intermodalpentru cã avem capacitatea de ades cãrca atât containere, cât ºicutii mobile în acest depozit.“

Nimic nu rămâneneacoperit desistemele IT

Pe segmentul IT, InternationalLazãr Company foloseºte un mixde 3 sisteme, care ºi-au arãtat efi -cienþa din plin. „Primul înglobeazãcon tabilitatea, salarizarea, dar ºicomenzile, respectiv deconturilede cheltuieli obþinute în urma trans -por turilor. Acesta, din punctul nos -tru de vedere, este sistemul careoglindeºte trecutul, dacã pu temîmpãrþi activitatea noastrã în trecut,prezent ºi viitor. Trecând la pre zent,sistemul care reflectã acti vitateacurentã ºi care aratã ce se întâmplãîn momentul de faþã este TMS-uldezvoltat de Transics, unde primiminformaþii de spre camioane în timpreal. Dis pu nem, de asemenea, deo com po nentã de planificare-opti -mi zare integratã, unde putem vi -zua liza în viitor activitatea com pa -niei, ºi anume OTD, conectatãprin tr-o in terfaþã cu aplicaþia fur ni -zatã de Transics. Spre exemplu: amo flo tã, ºtiu ce a fãcut ea sãptãmâna

tre cutã, ºtiu ce face în momentulde faþã ºi ºtiu ce va face sãptã mâ -na viitoare. Câºtigul este, în pri mulrând, legat de organizare, de sta -bi litate a instrumentelor pe care leutilizãm ºi de gestiunea flotei, undenu mai greºeºti.“ În opi nia direc to -rului comercial In ter national LazãrCom pany, acest sistem este indis -pen sabil pentru ac tivitatea firmei.Pentru gestiu nea costurilor, în primplan intrã sis temul oferit de Tran -sics, pe baza cãruia, în 2008, a fostredus con sumul de carburant. „Eco -no miile sunt importante, investiþiaa meritat. Consumul mediu pe flo -tã din ultimul trimestru a fost de30,3 la sutã“, a arãtat Daniela Mid -vichi, subliniind cã se doreºte ex -tinderea sistemului la nivelulîntregului grup.

Un profit de6 milioane euro în primele 11 luniale anului 2012

Pentru Premiul de StabilitateFinanciarã, un rol important l-a jucatfaptul cã International Lazãr Com -pany are un segment impor tant dinflotã în proprietate. „Avem con trac -te de leasing care au ajuns la ma -tu ritate ºi nici nu am mai in vestit înaceeaºi mãsurã ca în anii pre ce -denþi. Am crescut expo nen þial înanii 2002 - 2008, când s-a dublatflota în anumite perioade, respectivs-a majorat cu 50% în ur mãtoareleetape. Au fost ani grei, din punctulnostru de vedere, iar acum culegemroadele ºi asta ne ajutã sã fim maisiguri, pe pi cioarele noastre. Ne-amîndatorat, dar am reuºit sã plãtim.

În momen tul de faþã, avem 70%dintre ca mi oane achitate“, aprecizat Daniela Midvichi.

Foarte important a fost, de ase -menea, profitul de 6 milioane deeuro consemnat de grupul Lazãrîn primele 11 luni din 2012, dupãani mai grei din acest punct de ve -dere. „Am investit o parte dinprofitul realizat în transporturi de-alungul timpului cumpãrând com -panii în alte domenii. Astãzi neajutãm unii pe alþii la nivel de grup- în sensul cã avem obiº nu in þa dea crea legãturi: când con struim,realizãm noi transporturile, utilizãmfurnizori de componente din cadrulgrupului, furnizorii ex terni devin ºiclienþi pe alte seg mente de ac ti vi -tate... Profitul din 2012 nu vine dintrans porturi, ci din proiecte adia -cente. Dacã fa cem o analizã a trans -por tului, aces ta s-a îmbunãtãþit pemãsurã ce s-au majorat kilometriiºi am cres cut mult pe mãsurã cepiaþa ºi-a revenit. 2010 a fost un anbun, 2011 n-a fost la fel, dar ori -cum a fost bun, în 2012 am stag -nat, dar am completat cu proiectulde dezvoltare de hale de produc -þie. Anul acesta, extindem cu19.000 mp. Este un proiect în carene-am implicat ca antre pre nor ge -ne ral - aici lucreazã com pa niilenoas tre, utilajele noastre, ca mi oa -ne le noastre. Proiectul nu s-a ter -mi nat încã ºi fiecare etapã din con -strucþie aduce dupã sine profit.2012 s-a încheiat bine da to ritã a -ces tei investiþii, iar pentru 2013 vi -zãm un nou business. Contãm peo nouã activitate lo gis ticã, dar, pen -tru moment, nu pot spune decât cãvor fi servicii mult mai com ple xe“,a con clu zio nat Daniela Midvichi.


Cum arată un campionîn transporturiÎn cadrul Galei Premiilor de Transport, International LazărCompany a obţinut, pe lângă titlul de Romanian TransportCompany of the Year 2012 - Continental, şi alte patrupremii speciale: Premiul pentru popularitate (cele maimulte voturi ale cititorilor Ziua Cargo), Premiul pentruPregătire Profesională, Premiul pentru IT şi Premiul pentruStabilitate Financiară.

PR

EZEN

TA

RE

PR

EZEN

TA

RE

2726

Prin intermediul programelor de instruire privind condusuleconomic, încercãm, într-o primã fazã, sã dãm o mânã de

ajutor ºoferilor. Abia în faza a doua ne propunem sã optimizãm înmod global consumul de combustibil, în situaţia în care constatãmcã se impune acest lucru, iar acolo unde identificãm economii,recompensãm ºoferii.“

„

De la un anumit nivel, discuþi altfel. Nu mai simþi acea lipsã derespect de care, în general, se lovesc transportatorii. Cred cã

e important ºi cum te prezinþi în faþa clientului. E important modulîn care te achiþi de datorie, iar în momentul în care îi câºtigiîncrederea, îi câºtigi ºi respectul.“

„

Situaþia pieþei auto, segment pe care International Lazãr Companyeste puternic implicatã, nu ridicã semne de întrebare.Daniela Midvichi: „Comunicãm cu clienþii noºtri în ceea ce priveºtestrategiile, dar nu mai e ca în primii ani de crizã, clienþii noºtri dinindustria auto sunt în creºtere, nu în scãdere“.

Ne dezvoltãm pe toatefronturile. Ne putem

adapta din mers,implementãm foarte uºorstrategii sau noi clienþi.Oricum, logistica e viitorul sauo parte importantã aacestuia.“

„

ta re de spaþii de depo zi ta re utilajeagricole“, a mai spus George Niþã.

Concurenţă în creştere în România

În ceea ce priveºte piaþa trans -por turilor agabaritice din Româ -nia, George Niþã a precizat cã scã -derile înregistrate în sectoarelecare generau comenzi s-au re sim -þit ºi în transporturi. „De exemplu,vo lumele transportate pentru seg -men tul utilajelor de construcþii ascã zut la o treime; de asemenea,sec torul confecţiilor metalice esteundeva la jumãtate. Transporturilegrele care necesitã transfer petrailere cu mai multe axe (6-14)au scãzut ºi ele, dar cele care aune voie de mai puþine axe (3-4)merg ceva mai bine. Însã, în ultimiiani, salvarea a venit din parteapro iectelor privind eolienele“, amen þionat George Niþã. El a pre -cizat cã transportul intracomunitarnu este momentan interesant pen -tru Holleman. „Lucrãm bine în re -þeaua în care suntem acum ºi credcã, momentan, aici vom rãmâne,asigurând legãtura între Europade Est ºi de Vest. Cele mai multe

comenzi le avem pe direcþia Vest-Est“.

Directorul general Holleman aarãtat cã presiuni pe tarife existãinclusiv în domeniul transportuluiagabaritic, unde sunt din ce în cemai mulþi jucãtori pe piaþã. „Esteo viaþã grea. În România, sunt maimul te echipamente de transportgreu ºi agabaritic decât poate eco -

nomia sã ducã, iar diferenþa seface la nivel comercial, de vân zãriºi în ceea ce priveºte nivelul decapacitate. Existã clienþi care nupot sã discute cu firme mici pen -tru cã nu pot asigura o anu mi tãcapacitate într-un anumit mo ment,iar acest lucru ne di fe renþiazã deconcurenþã. Lucrãm inclusiv cucasele de expediþii, con siderãmcã ºi acestea au rolul lor binedeterminat în piaþã, dis pun deknow-how ºi pot securiza plãþile“.

Înfiinþatã în România în 1997,Holleman este astãzi o firmã ro -mâno-germanã recunoscutã cafiind cea mai importantã com pa -nie din industria transporturilorgrele ºi agabaritice de pe piaþadin România ºi din Estul Europei.


.................................................................................................................... ianuarie 201328

PR

EZEN

TA

RE

„„AA m investit con -stant în seg -men tul detrans port, amfãcut investiþii

pen tru sisteme specializate în sec -torul eolienelor“, ne-a declaratGeor ge Niþã, director general Holle -man. Iar oportunitãþile nu au venitnumai din România, unde pro iectelesunt aproape de final în acestdomeniu. „Mergem mai de parte cuspe cia lizarea în do me niul eolienelor,avem în vedere in clusiv Africa, undepro iectele sunt în dezvoltare.Suntem deja pre zenþi în Ucraina,unde am înre gis trat o dezvoltarefoarte bunã ºi suntem lideri de piaþãpe seg men tul de transport aga -baritic. Am investit aici, în 2012, 2,3mi li oane de euro, iar pentru 2013ne pro punem sã susþinem extin de -rea. Dar 2013 va fi anul Serbiei dinpunctul de vedere al inves ti þi ilor. Aupro iec te importante în sec torul

ener giei eoliene ºi vrem sã fimpregãtiþi în momentul în care vorîncepe sã le dezvolte“, a explicatGeorge Niþã, precizând cã, pentruinstalarea morilor de vânt, a fostutilizatã firma de ma ni pulãri in -dustriale Holleman Heavy Lift,Industrial Transfer & Mount ing SRL,care are 20 de teh nicieni pregãtiþiîn Danemarca ºi Germania, ce auinstalat a proa pe 100 de eoliene.

„Trebuie sã fim precum cei din Vest.Sã fim echi paþi ca ei, sã ne purtãmca ei ºi chiar sã-i depãºim. Acestaeste þelul nostru“, a subliniatdirectorul ge ne ral Holleman.

Grupul este, de asemenea, li -der detaºat în Bulgaria, unde arese diul la Ruse, deþine o flotã im por -tantã de camioane ºi reali zea zãship ping pe Dunãre. „În plus, avemsub management logistica a 3 hec -

PR

EZEN

TA

RE

ianuarie 2013 ...................................................................................................................... 29

HHoolllleemmaann iinnvveesstteeşştteeddiinn nnoouu îînn SSeerrbbiiaa

România nu mai este astăzi îndeajuns, iar pentrucompaniile care au făcut carieră în transporturileautohtone, oportunităţile apar acum din ţările vecine.Lider pe piaţa transporturilor agabaritice din Bulgaria şiUcraina, Holleman îşi propune să investească în 2013, înSerbia, pentru transportul morilor de vânt.

.................................................................................................................... ianuarie 2013

EV

EN

IMEN

T

30

LL a finalul lui 2012, FanCourier a prezentat acti vi -tatea firmei pe 2012.Com pania a înregistrat, du -pã primele zece luni ale

anu lui, afaceri de 196,8 mili oa ne deRON ºi estimeazã cã va în cheiaanul financiar 2012 cu o cifrã deafa ceri de 240 milioane RON (53,1mi lioane euro), în creº te re cu 9 pro -cente faþã de anul an te rior. Acelaºiavans este luat în considerare ºipentru dezvoltarea bu siness-uluiîn 2013, într-un sce na riu optimistcare presupune o sta bilizare amonedei naþionale ºi reducereaimpactului negativ ge nerat decreºterea costurilor de transport.

Cifrele anului 2012

„Studiile privind compor ta men -tul consumatorilor au relevat cã tra -ficul cel mai mare se înre gis treazãconstant în luna no iem brie a fie cã -rui an, când comenzile sunt, în me -die, cu 20% mai multe faþã de olunã obiºnuitã. Decem brie, decre -ta tã luna cadourilor, este o lunã devârf, însã nu depã ºeº te luna noiem -brie, din cauza nu mãrului mai micde zile lu crã toare. În noiembrie2012, am înre gistrat aproape 1,5mi lioane de expediþii faþã de 1,2mi lioane ex pe diþii într-o lunã obiº -nu itã, cum este septembrie“, a de -cla rat Felix Pãtrãºcanu, ManagingDirector al FAN Courier. „2012 afost anul în care ne-am îndreptat,

cu prioritate, atenþia ºi eforturile îndouã di rec þii: consolidarea ºi extin -de rea ac tivitãþilor cu valoare adãu -ga tã pentru clienþi sau, altfel spus,a ser viciilor de curierat care reductimpii de aºteptare ºi livrare a co -le telor ºi dezvoltarea capacitãþii de«reacþie» la explozia comerþului on -line. Acum, la final de an, putemspu ne cã am luat deciziile corecte.Creºterea afacerilor este cel maibun argument, iar cifrele vorbescde la sine“, a declarat Adrian Mi -hai, Business Development Ma na -ger. FAN Courier a extins în 2012gama de servicii de curierat rapidExpress Loco la nivel naþional ºi alansat serviciul Collect Point, ca reper mite expedierea unui colet eli -minând timpii de aºteptare a unuicurier. Investiþiile efectuate în ceiaproape 15 ani de la intrarea com -pa niei în piaþã sunt de apro xi mativ47,4 milioane de euro, ni vel care,com parativ, depãºeºte cifra de afa -ceri pe un an de zile. „Principalapro vocare a anului în curs a fostmen þinerea tarifelor de transport, încondiþiile în care mediul economica fost marcat de imprevizibil, ca ºiprecedentul, ºi singurele constanteau fost de pre cierea monedei naþio -na le în ra port cu moneda unicãeuro pea nã ºi scumpirea carbu ran -þilor. Faþã de anul precedent, în2012, costul mediu per kilometrus-a majorat cu 25%. Aceste varia -bi le influ en þea zã puternic veniturileºi este ne cesarã o puternicã stabi -

litate finan ciarã pentru a nu fluctuatari fe le de la o lunã la alta. Ne bu -cu rãm cã am reuºit sã nu ne deza -mã gim clienþii“, a adãugat NeculaiMihai, General Manager FANCourier.

„Oriunde,cu plăcere“

FAN Courier este o companiecu capital integral românesc, fon -da tã în 1998 de Adrian Mihai, Ne -culai Mihai ºi Felix Pãtrãºcanu. FANCourier a devenit în 2006 li derulpie þei româneºti de curierat, poziþiecon solidatã constant prin in ter me -d iul investiþiilor ºi ser vi ciilor noi.FAN Courier deserveºte cei peste16.000 de clienþi, majo ri tatea per -soa ne juridice, cu aju to rul unei echi -pe formate din pe ste 2.600 de co -laboratori ºi a unei flote auto depeste 1.600 de vehicule. ServiciileFAN Courier de expediþie ºi livrareîn sistem „door to door“ sunt dis -po nibile atât la nivel naþional - nu -mãrul de localitãþi deservite fãrãkilo metri suplimentari crescândper manent, cât ºi la nivel inter na -þio nal prin parteneriate solide. Ca -li tatea ser vi ciilor oferite de FANCourier be ne ficiazã constant de re -cunoaº tere internã ºi internaþionalã:FAN Courier a fost laureat de cinciori con secutiv cu locul 1 în TopulNa þional al Firmelor din România înclasamentul întocmit de Camerade Comerþ ºi Industrie a României.Pe plan extern, FAN Courier a câº -tigat de trei ori titlul de „Net Ex -press Agent of the Year“. În 2012,FAN Courier figureazã pe locul 16din 20 la secþiunea „Companii cucapital privat românesc“ în „To pulcelor mai valoroase companii dinRomânia“ , lansat de Ziarul Finan -ciar împreunã cu Capital Part ners.FAN Courier are, con form evaluãriiCapital Partners, o va loare de piaþãestimatã la 77 mi lioane de euro,cu 37% mai ma re decât în 2011.

Alexandru [email protected]

FAN Courier, o cifră de afaceri de240 milioane RON în 2012FAN Courier, companie cu capital privat integralromânesc, îşi consolidează pentru al şaselea anconsecutiv poziţia de lider al pieţei locale de curierat,cu afaceri de aproape un sfert de miliard de lei.

ianuarie 2013 ......................................................................................................................

PER

SP

ECTIV

E

.................................................................................................................... ianuarie 201332

DD octor Wolfgang Bern -hard, membru al consi -liu lui de conducere alDaim ler AG, respon sa -bil cu producþia ºi pro -

curarea la Mercedes-Benz Cars& Mer ce des-Benz Vans, spune:„Fiind pri mul fabricant auto careutilizeazã roboþi uºori în producþiade serie, Mercedes-Benz se aflãîn avan garda acestei tehnologiide pro ducþie a viitorului. Vedemenormul sãu potenþial pentru aîm bunãtãþi ºi mai mult flexibi li -tatea ºi efi cien þa operaþiunilornoastre de pro duc þie. Acest lucruva fi atât în be neficiul produselor,cât ºi al cli en þilor noºtri.“

Faza de testare

Angajaþii ambelor companiirealizeazã împreunã teste apli ca -tive pentru a studia procese pre -cum asamblarea ºi montarea ºuru -bu rilor în interiorul vehiculelor. Deasemenea, se ocupã de dezvol -ta rea unor concepte de sistemepen tru a face cooperarea om-ma -ºinã mai sigurã.

„Suntem mulþumiþi sã avemde partea noastrã un partener dedezvoltare atât de puternic pre -cum Daimler AG. Împreunã vomfi capabili sã facem progrese îndez voltarea tuturor aspectelor im -plicate în cooperarea om-robot ºiîn stabilirea unor noi standardeîn acest domeniu“, a subliniat

Dr. Till Reuter, CEO al KUKA AG.În þelegerea de cooperare este omãrturie a colaborãrii de succesîntre cele douã companii ºi a po -tenþialului inovativului robot uºor.

Cum funcţionează

Interacþiunea directã om-robotface posibilã implementarea unorconcepte de producþie inovative,în cadrul cãrora robotul uºor acþio -neazã ca o „a treia mânã“ a mun -ci torului.

Robotul a fost iniþial dezvoltatde cãtre Centrul Aerospaþial Ger -

man (Deutsches Zentrum für Luft-und Raumfahrt) pentru utilizareaîn spaþiu. „Cleºtii“ sãi sensibili deapucare au o atingere uºoarã, carepermite manipularea delicatã aobiectelor ºi îndeplinirea precisãa unor sarcini dificile.

Robotul poate fi poziþionat ºisetat sã sprijine în mod optimlucrãtorii, în termenii ergonomiei.Ca un exemplu, robotul poateprelua ºi realiza sarcini obo si -toare, cum ar fi etapele ce implicãmanipularea obiectelor deasupracapului. Lucrul cu ºi manevrarearobotului sunt clare ºi intuitive,ceea ce reduce timpul de pro gra -ma re ºi creºte eficienþa procesuluide producþie. Datoritã perfor man -þe lor lor exacte, roboþii uºori con -tribuie, de asemenea, la creºtereagradului de calitate.

Acest parteneriat este o con ti -nuare a colaborãrii anterioare desuc ces dintre cele douã com pa nii.Daimler ºi KUKA au lansat primullor proiect pilot comun în cadrulfabricii Mercedes-Benz Unter tür k -heim în 2009. De atunci ºi pânã înprezent, peste 500.000 cutii de vi -tezã pentru axa spate au fost asam -blate cu ajutorul unui robot uºor.

Raluca MIHĂ[email protected]

Daimler AG a stabilit un nou reper în domeniul inovaţieiprin introducerea în mediul industrial a unor roboţi uşori,proiectaţi iniţial pentru utilizarea în spaţiu. Daimler şiKUKA AG, o companie de robotică şi integrator desisteme, au semnat, la sfârşitul anului trecut, oînţelegere de cooperare strategică în acest sens.Parteneriatul se concentrează pe cooperarea dintre om şirobot, pentru optimizarea atât a procesului de producţie,cât şi a activităţii muncitorilor.

CCooooppeerraarree oomm--rroobboott llaa DDaaiimmlleerr

PER

SP

ECTIV

E

33

ianuarie 2013 ......................................................................................................................

INTER

NA

ŢIO

NA

L

.................................................................................................................... ianuarie 2013

INTER

NA

ŢIO

NA

L

34 35

MM ário Ari Luft este nu -me le celui care,înce pând cu anul1983, a dezvoltatLuft Logistics - nu -

mi tã, de asemenea, Grupul Luft -de la nimic, la un succes excep -þio nal. Povestea acestei iniþiativebra ziliene energice de pe piaþatrans porturilor nu poate fi com pa -ra tã cu povestea nici unei com pa -nii de transport europene.

Petrecându-ºi copilãria în îm -pre jurimile celui mai mare oraºbra zilian, Sao Paulo, Mario Lufts-a calificat ca dentist. Dupã ace -ea, ºi-a deschis propria clinicã,s-a cãsãtorit ºi a devenit tatã atrei copii.

„Când copiii au crescut, mi-amdat seama cã interesele lor le gatede provocãrile unei cariere nu sepotrivesc cu statutul meu so cial.Pentru a evita ca aceº tia sã ajungã

vagabonzi, fapt de care m-amtemut cel mai mult, a tre buit sãgãsesc slujbe pentru fii ca ºi ceidoi fii ai noºtri. De vre me ce niciunul nu a dorit sã îmi calce peurme, am decis cã era tim pulpotrivit pentru a vinde cli ni ca ºipentru a deveni trans por ta tor ºioperator logistic indepen dent;parþial pentru cã am dorit sã încercceva nou, ºi parþial pen tru ca eisã poatã sã-ºi facã o idee în pri -vinþa unei activitãþi practice ºi sãcâºtige experienþã în dome niulafacerilor. Cum în prezent toþi ceitrei copii ai noºtri deþin poziþiimanageriale în cadrul GrupuluiLuft, probabil cã am fost un bunmentor“, a apreciat Mario Luft.

Încã din copilãrie, Mario Lufta manifestat un simþ al afacerilorex trem de bun ºi este mereu pre -gã tit sã facã faþã unor noi pro vo -cãri. Cel mai bun exemplu al su -

bli mului fler pentru afaceri al aces -tui om este însuºi Grupul Luft, pecare l-a fondat fãrã prea multe cu -noºtinþe anterioare în domeniultransporturilor.

Chiar dacã Mario Luft a trecutde vârsta a doua, nu are nici o in -tenþie de a se retrage. Din contrã,i se potriveºte încã foarte bineres ponsabilitatea managerialã decoordonare a muncii sale de oviaþã.

„Ce mã mulþumeºte cel maimult este cã ai mei copii au de ve -nit atât de competenþi încât le potîncredinþa o mare parte a res pon -sabilitãþii. Printre altele, acest lucruînseamnã cã mi-am redus tim pulde lucru la 18 ore zilnic“, a spusMario Luft, cu un zâmbet larg.

În conexiune cu domeniultrans porturilor, este doar un sin -gur lucru pe care Mario Luft îl re -gre tã ºi care nu poate fi reparat.

„Când i-am dat companiei nu -me le nostru de familie, nu amchib zuit suficient. De vreme ceBra zilia în general ºi Sao Pauloîn particular sunt caracterizateprin tr-o ratã a criminalitãþii extremde ridicatã, compa ni ile mari seascund în spatele unor nu me carenu au nici o legãturã di rectã cuproprietarii lor. Chiar da cã eu,familia ºi compania am pri mit maimulte ameninþãri cu rã pi rea, furtuldin depozite sau cu ata curi asupracamioanelor, nici una dintreaceste ameninþãri nu s-a concre -tizat.“

Securitatecrescută

Toate formele de jafuri, atacuriasupra camioanelor ºi ºoferilor,precum ºi alte acte criminale suntîntâmplãri obiºnuite mai peste totîn Brazilia. Privind rata crimi na li -tã þii la nivel naþional, nici un altoraº nu este pe potriva mareluicen tru industrial Sao Paulo, cupeste 20 de milioane locuitori,din care a patra parte trãieºte sublimita sãrãciei.

De vreme ce aproximativ ju -mãtate din forþele de poliþie aleþãrii sunt considerate a fi corupte,nu te poþi aºtepta la mare ajutordin partea lor.

Pentru a contracara rata încreº tere a criminalitãþii, multecom panii mici sau mari sunt for -þa te sã îºi încarce bugetul opera -

þional cu mãsuri de securitate cumar fi gãrzi ºi sisteme extinse desu praveghere video.

Aproximativ acelaºi principiuse aplicã ºi pentru Grupul Luft. Înacest caz, „aproximativ acelaºiprincipiu“ acoperã mai multe sis -teme extinse de securitate decâtau implementat alte companii.

În afara faptului cã firma areo micã armatã de 150 agenþi dese curitate înarmaþi, ampla sa men -

tele mari din Sao Paulo care con -þin parcãri de camioane ºi ateliereservice sunt protejate împotrivain tru ziunii prin intermediul sis te -me lor de supraveghere video ºi algar durilor de sârmã ghimpatã.Pen tru a pãtrunde în zonã, toateper soanele ºi vehiculele trebuiesã treacã printr-un punct de con -trol monitorizat de gãrzi înarmate.Sunt douã „filtre“ pentru vehicule,una pentru traficul de intrare ºi

Un mare succes, dar cu arma în mânăÎn mai puţin de trei decenii, Luft Logistics s-a dezvoltatîntr-una dintre cele mai profitabile şi respectate companiide transport şi logistică din Brazilia. În plus faţă de oflotă de peste 2.000 unităţi, câteva depoziteultramoderne şi 4.000 de angajaţi, compania dispune şide o mică armată de gărzi înarmate.

Pentru a preveni atacurile, Mario Luft este protejat înpermanenþã de douã gãrzi de corp, iar toate cãlãtoriile serealizeazã cu un autoturism customizat anti-glonþ ºi anti-

bombã Mercedes-Benz S600 V12. Gãrzile de corp îlurmeazã într-un model Mercedes-Benz obiºnuit.

Pentru a pãtrunde în incinte, toate vehiculele ºi echipajelelor trebuie sã treacã prin filtre customizate, unul pentru

traficul de intrare ºi unul pentru cel de ieºire. Pentru aevita trecerea vehiculelor prin filtre fãrã a opri, acestea au

fost prevãzute cu porþi la ambele capete.Grupul Luft

Grupul Luft este împãrþit în ºapte divizii, care, împreunã,manipuleazã 750.000 t de bunuri anual. Gama de produse este foartelargã, incluzând produse chimice nepericuloase, mãrfuri periculoase,medicamente, combustibili, echipamente computerizate, produsepetrochimice, echipamente avansate tv, video ºi audio, precum ºiproduse alimentare.

În afara activitãþilor din Brazilia, Grupul are operaþiuni logistice ºi înMexic, iar de curând ºi-a îndreptat atenþia ºi cãtre Europa. La început,activitãþile în Europa au fost limitate la cooperarea logisticã cuparteneri din Italia, Franþa ºi Spania. Dar Mario Luft studiazã ideeacreºterii operaþiunilor sale europene prin intermediul unei flote de 200de camioane.

La sediul din Sao Paulo, sunt întotdeauna 50 de camioane derezervã ºi 50 de ºoferi disponibili. Conform energicului patron alGrupului, aceastã rezervã nu este doar „ca sã fie”, ci o necesitatepentru a îndeplini nivelul optim de servicii pentru clienþii care aunevoie sã livreze cantitãþi mari de bunuri zilnic.

ªoferii sunt angajaþi exclusiv pentru a conduce vehiculele. Astfel,nu participã la încãrcare/descãrcare, la spãlarea sau întreþinereacamioanelor. ªoferii care aparþin grupului de rezervã sunt plãtiþi sãaºtepte. Dar pentru cã salariile ºoferilor în Brazilia reprezintã doar10% din bugetul operaþional, aceastã cheltuialã e acceptabilã.

Grupul Luft a fost prima companie de transport ºi logisticã dinBrazilia care a obþinut certificarea ISO 4000 în Brazilia. ªi sub oriceaspect, activitãþile grupului au la bazã cea mai modernã tehnologiecomputerizatã.

dispun de un personal de 4 maiºtriºi 50 de muncitori com pe tenþi“,aratã Mario Luft. „Având 16.800roþi pe ºosele, costurile noastre cuanvelopele reprezintã o cotãimportantã în cadrul bu ge tu luioperaþional. Pentru a obþine celemai scãzute costuri, fiecare an -velopã este înregistratã în ca drulunui program special com pu terizatcare este updatat de fiecare datãcând pneul respectiv este inspectatsau reparat în garaj. Deoarece înacest mod este sim plu de verificatdurabilitatea ºi uzura anvelopelordin mo men tul în care ne-au intratpe uºã pânã când sunt completuzate, com pa rativ cu competitoriinoºtri am e co nomisit 2,6% îndomeniul an ve lopelor.“

Un nou depozit

În urmã cu opt ani, Grupul Lufta deschis un nou depozit, cu osuprafaþã de 50.000 mp. Acestdepozit, divizat în cinci secþiuniegale, a reprezentat o investiþiede peste 8,5 milioane euro.

În urma acestei investiþii, Gru -pul deþine acum unul dintre celemai moderne ºi mai ecologicedepozite din Brazilia.

Depozitând cantitãþi mari delichide periculoase, facilitateaeste dotatã cu echipamente spe -ciale de stins incendii. În cazulunui incendiu, întregul depoziteste umplut cu spumã în numaiopt minute. Mai mult decât atât,po delele au fost proiectate curba -te, pentru a împiedica lichidele sãse reverse afarã din încãpere.

Cu excepþia zilelor de sãrbã -toa re, depozitul este deschis 24de ore pe zi. Activitãþile de depo -zi tare bunuri ºi încãrcare de ca -

mioane sunt realizate cu ajutorulunui personal de câte 70 de an -ga jaþi pe fiecare dintre cele douãschimburi.

Politică desănătate

Grupul Luft are, de asemenea,o politicã specialã legatã de sã nã -tate, implementatã cu ajutorul atrei doctori angajaþi full-time. Con -sultaţiile generale asupra stãrii desãnãtate a angajaþilor sunt su pli -mentate regulat cu ana lize desânge, care se focalizeazã în spe -cial pe verificarea nivelului de co -les terol al angajaþilor ºi pe diabet.

„Dacã, de exemplu, un angajateste supraponderal, are tensiune

mare, are colesterolul crescut sauare prea mult zahãr în sânge, i seva spune sã îºi îmbunãtãþeascãsta rea de sãnãtate într-un timpdat. Dacã la un consult ulterior nuîn deplineºte cerinþele noastre, an -ga jatul va fi concediat“, a precizatMario Luft, subliniind cã preferãan gajaþii nefumãtori.

Articolul a fost realizat în urmãcu patru ani ºi, între timp, Grupula continuat sã se dezvolte, ajun -gând în prezent la o dublare a ac -ti vitãþii ºi implicit a flotei de ca -mi oane ºi a depozitelor. Deasemenea, forþele de securitateau fost, la rândul lor, dublate.

Per Fisher, [email protected]

una pentru cel de ieºire. Pentru aevita ca vehiculele sã treacã purºi simplu prin filtre fãrã sã o preas -cã, acestea au fost prevãzute cuporþi la fiecare capãt.

Poarta de intrare se închideime diat dupã ce ai trecut de ea, iarcea de ieºire nu se deschide de -cât dupã ce vehiculul respectiv pri -meºte liber, iar gãrzile su pra ve -gheazã fiecare vehicul ºi echi pa jullui cât timp este în filtru. Ni mic nutrece de filtru pânã când nu vineun semnal telefonic de „li ber“ din -tr-un centru special de se curitate,situat la ultimul etaj al de pozitului.Aceastã procedurã se aplicãtuturor, inclusiv lui Mario Luft.

Centru avansat demonitorizare

În afarã de ecrane video pen -tru supravegherea traficului de in -

trare ºi de ieºire, centrul special desecuritate a fost echipat cu e cranevideo conectate la multele ca merede luat vederi montate pes te tot îndepozite. Centrul de se curitateinclude, de asemenea, pa neluri careconecteazã fiecare camion cu unsistem de satelit pe anumite ruteobligatorii, pre-se lec tate.

Dacã un camion deviazã de laruta prestabilitã ºi cu 50 m, estesem nalat pe panou cu o luminãroºie. În acelaºi timp, este alertatãcea mai apropiatã autoritate poli -þie neascã. Mai mult, sistemul desatelit are o aplicaþie care opreºteautomat motorul vehiculului, în -cu ie uºile ºi închide ferestrele.

Grupul Luft transportã ºi mãr -furi cu valoare mare. În acestecazuri, sistemele de securitatesus-men þionate sunt suplimentatecu o maºinã de însoþire cu cel puþindouã gãrzi înarmate pânã în dinþi.

Ca mãsurã suplimentarã dese curitate, personalul din centrulde comandã este protejat împo -tri va intruºilor prin intermediulunei uºi monitorizatã video, carepoate fi deschisã în principal nu -mai de la pupitrul de control alcen trului.

Flota mobilă estesub control

Flota Grupului este o mixturãde 1.350 vehicule Mercedes-Benz,pe mai multe segmente. Cel de la6 la 16 t este acoperit de auto ºa -siuri carosate tip dubã, unele dintreele cu sisteme de rãcire ºi refrige -rare. Segmentul de peste 16 t con -stã în principal din capete tractor4x2 ºi 6x2, cel din urmã în specialtractând trenuri ru tiere de 50 t, cudouã semi trai lere (de tip „bi-train“),care nu sunt foarte deosebite detrenurile rutiere utilizate, deexemplu, în Australia ºi Suedia.

Mai mult, flota include ºi unnu mãr mare de semiremorcicister nã, cu prelatã sau dube. Înafa rã de camioane de toate di -men siunile, Grupul are nu mai pu -þin de 500 unitãþi Fiat Doblo caredistribuie medicamente de ladepozitele companiei cãtre spi -ta le ºi farmacii locale.

Chiar dacã flota de utilitare afost suplimentatã cu 26 minibuseMercedes-Benz Sprinter, caretransportã în special turiºti, MarioLuft are flota de peste 2.000 devehicule în întregime sub control.

„De vreme ce am propria meafi losofie în privinþa celor mai redu -se costuri de operare posibile, toateoperaþiunile de întreþinere, re paraþiiºi spãlare sunt realizate în cadrulpropriilor noastre garaje, care


Securitate personalăDe vreme ce familia Luft este foarte bogatã, toþi membrii familiei

trebuie protejaþi. În privinþa reºedinþelor lor private, este secret. DarMario Luft n-are nimic împotrivã sã povesteascã despre viaþa familieisale din afara casei.

„Pentru a evita orice atac sau rãpire, fiecare membru al familieieste protejat de câte doi bodyguarzi. Pe ºosea, toate drumurile serealizeazã cu maºini Mercedes-Benz din seria Guard, specialdezvoltate pentru a proteja ocupanþii de orice posibilã rãnire în caz deaccident sau atacuri criminale.“

Autoturismul lui Mario Luft este un Mercedes-Benz Guard S600, cuo masã proprie de 2.275 kg ºi motor V12, care produce o puteremaximã de 500 CP ºi un cuplu maxim de 800 Nm/1.800 rpm.

Mario Luft nu se poate abþine sã nu îºi laude bodyguarzii ºi peceilalþi membri ai echipei de securitate a companiei. Nu are nici onemulþumire ºi nu ar putea sã meargã nicãieri fãrã gãrzile sale decorp.

„N-aº fi putut sã fac atât de mulþi bani în altã parte decât înBrazilia ºi sunt conºtient de riscul de a fi atacat de oameni care nucunosc diferenþa dintre propriile bunuri ºi ale celorlalþi. De aceea, amînvãþat sã trãiesc cu cele douã gãrzi de corp pe aproape. Nu mãderanjeazã deloc. Activitatea grupului de securitate ºi celelalte mãsuride precauþie se pare cã au avut efectul preventiv scontat. Pânã înprezent, nu am suferit nici un jaf nici asupra camioanelor sau ºoferilor,nici asupra celorlalte activitãþi ale companiei“, a declarat Mario Luft,înainte de a ne îmbarca în elicopterul companiei, pentru a survola SaoPaulo.

INTER

NA

ŢIO

NA

LIN

TER

NA

ŢIO

NA

L

36 37

Flota de camioane a Grupului Luft este o colecþie de 1.350 unitãþiMercedes-Benz care îndeplinesc activitãþile de transport ºi logisticã alecompaniei pentru 750.000 t anual.

Filtrele speciale sunt monitorizatede gãrzi înarmate.

În afarã de ecranele video pentrumonitorizarea traficului de intrareºi de ieºire, centrul special desecuritate este echipat cumonitoare conectate la camerelevideo care acoperã întregulamplasament ºi la cele dindepozite.

„Pânã în prezent, sistemele noastre de securitate au avut un aºa efectpreventiv, încât nu am avut nici un atac, nici asupra camioanelor sauºoferilor, nici asupra altor activitãþi ale companiei“, a spus Mario Luft.


RAIFFEISEN LEASINGLANSEAZĂ UN NOUPRODUS PENTRU IMM

Raiffeisen Leasing lanseazã unnou produs de finanþare pentruîntreprinderile mici ºi mijlocii(IMM), pentru achiziþia devehicule ºi echipamente noi, înurma încheierii acordului deîmprumut cu Banca Europeanãde Investiþii (BEI), în valoare de15 milioane de euro.Noua soluþie de finanþare oferãcosturi reduse faþã decondiþiile standard, având omarjã de dobândã de 4,95% ºitaxa de administrare de 1,85%,ºi este valabilã pentru achiziþiade vehicule ºi echipamentenoi.„Am lansat acest produspentru a încuraja ºi susþinemediul antreprenorial, oferindclienþilor acces la o soluþie definanþare adecvatã nevoii decreºtere a unor afaceri viabilepentru sectorul IMM care, înopinia noastrã, reprezintã unadintre cele mai la îndemânãsoluþii de relansare aeconomiei”, a declarat FelixDaniliuc, director generalRaiffeisen Leasing.Noul produs de finanþare estedisponibil atât direct, la sediileRaiffeisen Leasing, cât ºi princele 539 de agenþii RaiffeisenBank din þarã.

SCĂDERE SEZONIERĂACCENTUATĂ

Ediþia din luna decembrie aIndexului European deExpediþii, realizat de o divizie aBãncii Daneze, indicã oscãdere accentuatã avolumelor comparativ cusituaþia din urmã cu numaidouã luni. Valoarea generalã aindexului a scãzut la 41,comparativ cu 49 în lunanoiembrie, marcând oadevãratã reducere avolumelor (index sub 50).Participanþii la studiuanticipeazã puþine schimbãripentru urmãtoarele luni, cu ovaloare estimatã a indexului de42 pentru ianuarie ºi 53 pentru

februarie. Volumele expediatepe rutier au scãzut de la 48 la38 (index anticipat pentruurmãtoarele douã luni 54), peaerian de la 59 la 42 (indexanticipat 53), în timp ce penaval indexul a crescut cu ounitate, de la 47 în noiembrie,la 48 (index anticipat 54).

P&O DEZVOLTĂCOLABORAREA CUKLEIJN TRANSPORT

Operatorul logistic olandezP&O Ferrymasters a semnat oînþelegere de colaborarepentru transport rutier cusubcontractorul KleijnTransport, extinzând, prin acestcontract, o relaþie de afaceri cedureazã deja de peste 20 deani. Având sediul înAlblasserdam, provinciaOlanda de Sud, Kleijn este un

furnizor complet de serviciiFTL/LTL, transport rutiercontainerizat, shipping ºidepozitare. Reamintim faptulcã P&O Ferrymasters este unuldintre cei mai importanþifurnizori europeni de serviciilogistice, oferind soluþiicustomizate de transport ºi desupply-chain. Compania esteparte a P&O Ferries, care estedeþinutã de grupul Dubai Worldºi dispune de un personal de530 angajaþi în cadrul a 25locaþii strategice în 12 þãrieuropene.

SYSTEM ALLIANCEEUROPE SE EXTINDEÎN SERBIA

Gebrüder Weiss D.O.O. îºiconsolideazã, cu filiala dinDobanovci (Belgrad), platformade transport de mãrfuri înregim de grupaj, se aratã

într-un comunicat al grupului.Astfel, reþeaua se compune din52 de parteneri cu 183 defiliale în 26 de þãri europene.„Mã bucur cã acum GebrüderWeiss face parte, alãturi decompanie, din System AllianceEurope din Serbia. În Serbia nudoar cã rãspundem cererilorridicate de servicii, darfurnizãm ºi transporturiregulate cãtre Muntenegru ºialte state din Europa de Sud-Est”, afirmã Wolfgang Niessner,CEO Gebrüder Weiss GmbH. Gebrüder Weiss D.O.O.aparþine de Gebrüder WeissHolding AG și are sediul înLauterach, Austria. FamiliileWeiss ºi Jerie deþin societateaholding în proporþie de 100%.Societatea din Serbia a fostînfiinþatã în anul 2004, iar 130de angajaþi desfãºoarã anualpeste 30.000 de expedieri demãrfuri prin consignaþie. System Alliance Europecontinuã sã îºi extindã reþeauapentru a putea furniza ostructurã de reþea preferabilcât mai densã. „Suntem pecale sã semnãm contracte înalte patru þãri", afirmã UweMeyer, manager la SystemAlliance Europe.

Cea de-a doua ediþie aTRANSLOG Connect ademonstrat o datã mai mult cãacest congres este unul dintrecele mai importanteevenimente din lumealogisticã europeanã. Pe 28-29 noiembrie, peste 500 defactori de decizie din 21 þãrieuropene ºi-au dat întâlnire laBudapesta, pentru a faceschimb de idei ºi pentru adescoperi soluþii pentruprovocãrile majore dindomeniul logisticii ºi almanagementului de supply-chain. Evenimentul a avut loc înprestigiosul Corinthia GrandHotel Royal, unde delegaþii auavut ocazia sã se întâlneascãcu cei mai importanþi furnizoride soluþii din Europa. Au avutloc aproape 1.500 de întâlniripersonale de afaceri în timpulcelor douã zile, toate fiind pre-programate prin intermediulplatformei online TEG,Meeting Scheduler. De altfel,website-ul a reprezentat unuldintre cele mai populare ºiutile elemente aleevenimentului. Programul de conferinþe a fostfoarte bine primit de cãtreaudienþã. Printre numeroaseleprezentãri, una dintre cele maipopulare a fost cea aprofesorului SebastianKummer de la Universitateade Afaceri ºi Economie dinViena, care a subliniatimportanþa flexibilitãþii supplychain-ului în mediul de afaceridinamic, volatil ºi nesigur alprezentului. De asemenea,delegaþii au primit sfaturipractice de la Miguel Suarez(fost director de supply chainla Kotanyi, în prezent directorglobal supply chain la Centrul

de Excelenþã în AfaceriSwarovski), care a comparatprovocãrile de forecasting ºisoluþiile pe care le-aimplementat în cadrul ambelorcompanii menþionate. Toþi ceilalþi vorbitori, cum ar fiRogier van Zon (director dedepozitare ºi distribuþie la TPVision) sau Pascal Mannche(senior vice preºedinte pentruoperaþiuni logistice globale laDeutz) au oferit delegaþilorinformaþii exclusive,completate de impresiivaloroase în cadrul unor vizitela fabricile Audi sau CocaCola. Recepþia din prima zi a fostdeschisã de cãtre Jos Marinus,preºedinte al AsociaþieiEuropene de Logisticã (ELA),împreunã cu WolfgangKubesch, general manager alBVL Austria, care au apreciataccentul puternic regional,calitatea evenimentului,precum ºi diversitateaparticipanþilor, subliniindfaptul cã toþi aceºti factori facdin TRANSLOG Connect uneveniment unic în rândulcongreselor europene deprofil. Numãrul mare de întâlniri deafaceri, sutele de factori dedecizie din toate þãrileregiunii ºi nenumãrateleschimburi de idei ºi deexperienþã au fãcut din ceade-a doua ediþie aTRANSLOG Connect unincontestabil succes. TRANSLOG va avea loc, anulacesta, tot în luna noiembrie ºitot la Budapesta. Pentru maimulte informaþii, sunteþiinvitaþi sã vizitaþi website-ulwww.translogconnect.eu sausã contactaþi organizatorii laadresa [email protected].

{TIR

I

38 39

TRANSLOG CONNECT 2012 - UN MARE SUCCES

ianuarie 2013 ...................................................................................................................... 41

II ndexul Logistic Agilitypentru Pieþe în Dezvoltarestu diazã 45 de pieþe în dez -voltare ºi identificã factoriicare fac o piaþã atractivã

pentru investiþiile logistice. Aflatla a patra ediþie, Indexul anali zea -zã o serie de date provenind dela diverºi operatori, care fac po -si bilã o comparaþie între þãri, cupunc tele lor forte sau mai slabe.

Reamintim faptul cã Agilityeste o companie cotatã la bursã,care are o cifrã de afaceri de 4,8miliarde USD ºi dispune de peste22.000 angajaþi în 100 de þãri.

Afaceri la turaţieredusă

Conform Indexului publicat lajumãtatea lunii ianuarie de Agility,tulburãrile economice mondialeau încetinit dezvoltarea pieþelore mer gente în 2012, dar acestearã mân, totuºi, puncte de interespen tru investitori, producãtori ºifactori de decizie din domeniullo gistic, chiar dacã aceºtia suntîncã afectaþi de incertitudinile dinSUA ºi Europa.

Pieþele în dezvoltare simtefec tul reducerii globale a acti vi -tã þii din 2012, dar, în general, audus-o mai bine decât þãrile dez -vol tate, care reprezintã prin ci pa -lele pieþe în domeniu. Cele 45 depieþe studiate în cadrul IndexuluiAgility au înregistrat o creºterede aproximativ 4,4%, în timp ceSUA de numai 2,2% iar Europa aîn registrat chiar o scãdere de0,2%.

Pe drumul cãtre 2013, entu -zi as mul pentru pieþele emergenteeste puternic în rândul profe sio -niº tilor din domeniul comercial ºilo gistic, chiar dacã aratã semnecã regândesc importanþa forþeide muncã ieftine, începând sã stu -dieze soluþii în afara aºa-numitelorþãri BRIC, printre care se numãrãChina, Brazilia, India ºi Rusia.

73% din cei intervievaþi con -si derã cã perspectivele pentrupieþele emergente în 2013 sunt„bu ne” sau „foarte bune”. Pro -cen tul este asemãnãtor celui deanul trecut, dar proporþia celorcare le considerã „foarte bune”a crescut de la 14 la 22%. Însãper spectivele generale sunt maipuþin optimiste: 46% aºteaptã ocreºtere globalã modestã, în timpce 47% spun cã PIB-ul global vastagna.

„Încrederea mediului de afa -ceri este crescutã pentru o aºamare incertitudine economicã glo -ba lã”, a declarat Essa Al-Saleh,pre ºedinte ºi CEO al Agility GlobalIn tegrated Logistics. „Indexulaces tui an demonstreazã cã aces -tea vor continua sã ofere uneledintre cele mai bune oportunitãþipen tru o creºtere a afacerilor peter men scurt sau lung. În ciudace rerii slabe pentru exporturi înEuropa ºi SUA, încrederea în lu -mea aflatã în dezvoltare este ma -re, iar investiþiile continuã”, a spus,la rândul sãu, John Manners-Bell,chief executive la Transport In tel -li gence.

BRIC continuă sădomine, dar aratăslăbiciuni

Ţãrile BRIC rãmân cele maidominante pieþe emer gen te pen -tru investitori, expor ta tori, pro -ducãtori de bunuri de con sum ºifurnizori logistici. Pentru cel de-aldoilea an consecutiv, pro fesio -niºtii din domeniul co mer cial ºidin cel al logisticii au no minalizatChina, India, Brazilia ºi Rusia calocurile care este cel mai posibilsã se dezvolte în hub-uri logisticeimportante în ur mãtorii cinci ani.Totuºi, Indexul su bliniazã slã -biciuni în fiecare þarã BRIC. Chinase confruntã cu creº teri ale pre -þului la forþa de muncã, cu lipsade pregãtire profesionalã ºi cu

discordanþe în venituri. Indiadispune de o infrastructurã slabãºi gradul de birocraþie descu ra -jea zã prospecþiunile, exporturileBra ziliei încetinesc, iar Rusia rã -mâ ne dependentã de exporturilede energie ºi resurse.

Şase „stele” înascensiune

Studiul indicã ºase pieþe înascensiune, pe lângã þãrile BRIC,ºi anume Indonezia, Turcia, Viet -nam, Mexic, Emiratele Arabe Uniteºi Africa de Sud, care se aflã toateîn top 10 al pieþelor logistice ma -jo re ale viitorului, precum ºi în celal pieþelor cu potenþial pentru in -ves tiþii în urmãtorii cinci ani.

Arabia Sauditã, Indonezia,EAU, Malaiezia, Mexic ºi Turcias-au clasat, de asemenea, în top10 general al Indexului, cu Turciaca „new entry”.

În Orientul Mijlociu, pro mi siu -nile timpurii arãtate de PrimãvaraArabã au cam expirat, afectândper formanþele pieþelor, chiar dacãcele mai stabile þãri din regiunese distanþeazã prin accelerareadez voltãrii ºi îmbunãtãþirea abili -tã þii lor de a concura cu þãrileBRIC.

Emiratele Arabe Unite, Qatar,Oman ºi Kuweit s-au clasat pri me -le în Indexul general în rândul pie -þelor mai mici (þãri cu PIB sub 300miliarde USD). Ca grup, þãrile dinGolf s-au remarcat drept na þiu nilecu cea mai bunã co nec ti vitate apieþei, în privinþa infra struc turii detransport, a co ne xiunilor aerieneºi maritime ºi a eficienþei opera þiu -nilor va ma le.

„Indexul confirmã faptul cãma rea parte a Orientului Mijlociurãmâne un loc stabil ºi promiþãtorpen tru a face afaceri, în ciuda di -ficultãþilor întâmpinate de alteeco nomii din cadrul PrimãveriiAra be, cum ar fi Egipt, Tunisia ºiBa hrain”, a spus Al-Saleh.

.................................................................................................................... ianuarie 201340

Aceste trei þãri au arãtat, încadrul Indexului, un declin abrupt,o scãdere drasticã a indicatoriloreconomici ºi sociali ºi eroziuneain frastructurii ºi capacitãþii detrans port. Numai 13% din pro fe -sio niºtii din domeniu au declaratcã þãrile Primãverii Arabe sunt„ga ta sã creascã ºi sã absoarbãinvestiþii”.

Cine aruncămănuşa... şicoridoarecomerciale

Cum am subliniat, þãrile BRICrã mân favoritele domeniului logis -tic ca potenþiale hub-uri, dar oserie de pieþe asiatice sunt gatasã concureze pentru întâietate. Înrândul celor 20 de þãri vãzute caavând cel mai mare potenþial, Asiadominã puternic, prin intermediulunor state precum Indonezia,Viet nam, Bangladesh, Thailanda,Ma laiezia ºi Pakistan.

Din punctul de vedere al co ri -doarelor comerciale, cifrele aratãclar impactul contracþiei eco no -mi ce europene. Exporturile ocea -ni ce ale Chinei cãtre SUA au de -pã ºit cu mult nivelul celor cãtreUniu nea Europeanã, acestea dinur mã scãzând cu 9,8%. În timpce exporturile Chinei cãtre SUA peaerian au rãmas la acelaºi nivelcu cel din 2011, cele cãtre UE auscã zut cu 11,7%.

Cei intervievaþi în cadrul stu -diu lui s-au arãtat mai optimiºti înpri vinþa comerþului în interiorulcon tinentului asiatic. Coridoareleco merciale intra-asiatice au fostco tate de cãtre respondenþi caavând cel mai mare potenþial decreº tere comparativ cu orice altco ridor bazat pe pieþele emer -gente pentru 2013.

În acelaºi timp, profesioniºtiiintervievaþi se aratã mai optimiºtiîn privinþa perspectivelor StatelorUnite decât ale celor europene.59% dintre respondenþi esti mea -zã cã SUA va înregistra o creºteremodestã, iar 68% anticipeazã ostagnare sau chiar o contracþie aUniunii Europene pentru acest an.

Goana dupăeficienţă

Cum ne-am obiºnuit deja,toatã lumea urmãreºte o reducerea costurilor, unele dintre mo da li -tã þile prospectate de cãtre cei in -ter vievaþi în cadrul IndexuluiAgility fiind relocarea facilitãþilorde producþie sau schimbarea mo -

durilor de transport. Pe partea deproducþie, Mexicul ºi Turcia îºi iauavânt în topuri ca destinaþii de„near-sourcing” pentru pieþeleSUA ºi UE.

La nivelul transporturilor, pre -siu nea de reducere a costurilorpare a conduce la un transfer dela mai costisitorul transport aeriancãtre transportul naval oceanic.Volumele pe aerian au scãzut cu2,4%, în timp ce volumele ex pe -

di þiilor oceanice au cunoscut ocreº tere cu 1,7%.

În acelaºi timp, 62% dintre ex -perþii care au participat la studiucon siderã cã, în viitor, China vapier de din capacitatea de pro duc -þie în favoarea altor pieþe emer -gen te, din cauza creºterii cos tu -ri lor de producþie.


INTER

NA

ŢIO

NA

LIN

TER

NA

ŢIO

NA

L

Indexul Logistic Agility

Mai multă precauţie...Ca şi anul trecut, Agility, unul dintre cei mai importanţiprovideri de servicii de logistică integrată şi supply-chainla nivel mondial, împreună cu Transport Intelligence,expert internaţional în domeniul cercetării şi analizei dinindustrie, au intervievat 375 de factori de decizie dindomeniu pentru a afla care sunt perspectivele logisticeale anului şi care sunt rezultatele ultimului an. Indexul Agility - Clasament General

Loc þarã Index total Index total Variaþie loc2013 2012

1 China 8,30 8,55 -2 India 6,94 7,03 -3 Brazilia 6,89 6.83 -4 Arabia Sauditã 6,67 6,69 -5 Indonezia 6,6 6,54 -6 Emirate 6,55 6,47 -7 Rusia 6,44 6,32 -8 Malaiezia 6,11 6,05 -9 Mexic 6,07 5,90 a urcat 1 loc

10 Turcia 5,99 5,89 a urcat 1 loc11 Chile 5,95 5,99 a coborât 2 locuri12 Qatar 5,78 5,72 a urcat 1 loc13 Oman 5,73 5,78 a coborât 1 loc14 Thailanda 5,56 5,51 -15 Africa de Sud 5,47 5,32 -16 Kuweit 5,12 5,2 -17 Maroc 4,99 4,89 a urcat 4 locuri18 Kazakhstan 4,99 4,70 a urcat 7 locuri 19 Argentina 4,96 4,86 a urcat 3 locuri20 Ucraina 4,90 4,77 a urcat 4 locuri21 Uruguay 4,88 4,96 a coborât 2 locuri22 Bahrain 4,87 5,18 a coborât 5 locuri23 Tunisia 4,86 4,90 a coborât 3 locuri24 Peru 4,83 4,85 a coborât 1 loc25 Vietnam 4,81 4,70 a urcat 1 loc26 Iordania 4,68 4,66 a urcat 1 loc27 Egipt 4,66 5.18 a coborât 9 locuri28 Filipine 4,66 4,55 -29 Columbia 4,62 4,53 -30 Sri Lanka 4,53 - new entry31 Pakistan 4,44 4,51 -32 Bangladesh 4,43 4,45 -33 Nigeria 4,37 4,36 -34 Libia 4,35 4,27 -35 Venezuela 3,98 3,84 a urcat 3 locuri36 Algeria 3,94 4,23 a coborât 1 loc37 Ecuador 3,91 3,92 a coborât 1 loc38 Ethiopia 3,81 3,89 a coborât 1 loc39 Liban 3,81 - new entry 40 Paraguay 3,62 3,58 -41 Tanzania 3,48 3,51 -42 Cambodgia 3,45 - new entry43 Kenya 3,43 3,47 -44 Bolivia 3,40 3,38 -45 Uganda 3,31 - new entry

Sursa: Transport Intelligence


EV

EN

IMEN

T

43

EV

EN

IMEN

T

42

LL a ceremonie au fost pre -zenþi Ivo Marechal - CEOal H.Essers, Hilde Essers- reprezentanta celeide-a treia generaþii a fa -

mi liei fondatorului grupului, ex ce -len þa sa Philippe Beke - amba sa -dorul Bel giei la Bucureºti, precumºi ofi ciali ai autoritãþilor româneºti,re prezentanþi ai constructorilor ºiar hitecþilor implicaþi în proiect etc.Evenimentul a fost deschis decãtre Jeroen Fabry - business unitma nager la H.Essers România.

Reamintim cã în data de 10octombrie 2012, H.Essers a sem -nat un contract de cumpãrare cuBucharest Industrial Park (BIP),care reprezintã un plan logisticde dezvoltare elaborat de cãtreWil marc Invest (printre care ºiSky line Europe) ºi Attis (d. Ca -vens), în asociere cu un partenerromân.

O datã cu încheierea acestuicon tract, H.Essers ºi-a mãrit su -pra faþa de teren dobânditã cu încã50.000 mp. Terenul achiziþionateste situat într-o locaþie unicã ºiuºor accesibilã, aflatã în apropie -rea primei ieºiri a principalei auto -strãzi din România ce face le gã -tura între Bucureºti ºi Europa deVest (A1).

10% dinactivitateagenerală H.Esserseste în România

Referitor la noul depozit ce seva construi în cadrul BIP, Ivo Ma -re chal - CEO H.Essers a precizat,în cadrul evenimentului, cã estevor ba despre o investiþie ce seîn scrie în politica grupului de a

H.ESSERS investeşte peste 12 milioane euro într-unnou depozitPentru compania H.Essers, cu sediul central în Belgia, darşi important operator de logistică în România, noul an adebutat cu un eveniment ce deschide noi orizonturipentru această firmă în ţara noastră: ceremonia deaşezare a pietrei de temelie a noului său depozit dinBucharest Industrial Park.

de þine propriile structuri, fie cãeste vorba despre camioane, sauclãdiri.

„Aici, discutãm despre o in -vestiþie de 12,5 milioane de euro.Clãdirea va avea o suprafaþã de33.000 mp. Intenþionãm sã de -po zitãm aici produse cu valori ridi -cate, produse farmaceutice ºichimice. Vom avea, în viitor, po si -bilitatea de a extinde acest de po -zit de 33.000 mp pânã la 100.000mp“, a arãtat Ivo Marechal.

În context general, GrupulEssers a fost fondat în 1928, iar înRomânia este prezent din 1992.Operaþiunile în Bucureºti au începutîn 2004, întâi în Parcul Cefin, apoi,din 2008, în cadrul Parcului Prolo -gis, în 2012 venind decizia de ainvesti în propriile fa cilitãþi. „Din2009 ºi pânã în pre zent, am depuseforturi susþinute nu numai pentrudezvoltarea de po zitelor noastre dinOradea ºi Bucureºti, ci ºi pentru adeschide cât mai multe puncte delucru în þarã, în Timiºoara, Curtici,Sibiu, Roman, Ploieºti. În ultimii doiani am lucrat la dezvoltarea activi -tã þilor în Bulgaria ºi am investit foar -te mult în Turcia. Pentru Essers,România este cea de-a doua þarãde reºedinþã ca importanþã ºi sedoreºte extinderea de aici cãtrepunctele menþionate“, a arãtat CEOH.Essers.

În sprijinul ideii cã Româniaeste consideratã o bazã extremde valoroasã pentru H.Essers staucâteva importante elemente,exemplificate de cãtre Ivo Ma re -chal în cadrul discursului sãu. Ast -fel, cifra de afaceri totalã a Gru -pu lui este de 400 milioane euro,

în România aceasta fiind de 40mi lioane. Numãrul total de cami -oa ne la nivel de grup este de1.350 unitãþi, din care 250 suntîn România. Numãrul total de mpde depozitare este de 950.000,din care 75.000 mp în România.Iar numãrul total de angajaþi la ni -vel de grup este de 4.000 per -soa ne, din care 550 lucreazã aici.

Nouă asociaţiebelgiano-română

Ideea bunei colaborãri dintreoamenii de afaceri români ºi ceibelgieni, dar ºi la cel mai înaltnivel al oficialitãþilor a fost subli -ni atã, în cadrul evenimentului dinia nuarie, ºi de excelenþa sa am -ba sadorul Belgiei la Bucureºti,Philippe Beke.

„Este o mare onoare pentrumine ca ambasador sã fiu prezentla ceremonia de aºezare a pietreide temelie a investiþiei celei maiimportante companii de logisticãbel gianã din întreaga regiune bal -canicã. În cadrul economiei trans -por turilor, logistica s-a dezvoltatca o ramurã autonomã, care areîn construcþia sa cadru o com po -nen tã inteligentã. Faptul cã Esserspoa te sã realizeze operaþiuni pen -tru produse chimice ºi farma ce u -tice, care sunt domenii foartesensibile, demonstreazã cã se aflãîn topul celor mai bune companiide profil. Sunt convins cã acestproiect va conferi României va -loa re adãugatã în încercarea dea deveni un hub regional”.

În opinia excelenþei sale, am -ba sadorul Belgiei la Bucureºti, pro -

iectele noului Guvern ar putea sãfacã din România, în viitor, o þarãmai dinamicã din punctul de ve -dere al lucrãrilor la infra struc turarutierã sau feroviarã ºi, de si gur, înprivinþa Portului Constanþa. „Susþi -nem în întregime eforturile de dez -voltare a Coridorului IV de transport,principalul coridor din aceastã re -giu ne, care trece prin Con stanþa ºiGiurgiu, cãtre Bul garia. De aseme -nea, susþinem lu crãrile de infra -structurã care ar realiza o conexiunecu parcurile in dustriale, cu depoziteºi cu alte activitãþi, precum ºi le -gãturile fe roviare ºi aeriene cuaceastã re giu ne a Europei. Com -paniile bel giene cred în dezvoltareaeconomicã a României. În ultimiiani, în urma crizei, am fost martoriiunor ezitãri ale economiei, dar suntfoarte convins cã o datã cudezvoltarea infrastructurii vor venimai multe investiþii, nu numai înlogisticã, ci ºi în alte domenii“, asubliniat Philippe Beke.

„Ca ambasador, sunt bucurossã spun cã în 2012 companiilebel giene au investit mai multdecât în trecut. Pentru a susþinetoate aceste iniþiative, am decissã creãm o asociaþie de afaceriromâno-belgianã care va fi lansatãoficial în câteva zile ºi în cadrulcãreia Noel Essers este membrufondator“, a încheiat excelenþa sa,subliniind încã o datã încredereacompaniilor belgiene în po ten -þialul de dezvoltare al þãrii noastre,în care au decis deja sã îºi extindãactivitatea.


De la stânga la dreapta: Philippe Beke, Ivo Marechal,Hilde Essers și Jeroen Fabry au inaugurat lucrãrilede construcţie a noului depozit H.Essers.

JeroenFabry

IvoMarechal

.................................................................................................................... ianuarie 2013 ianuarie 2013 ...................................................................................................................... 4544

De vreme ce aveþi învedere ºi transportul rutier,aveþi o strategie de lucrucu transportatorii? Am început recent sã lucrãm în

par teneriat cu unii dintre ei. Avemco nexiuni de linie cu Ger ma nia ºiUn garia ºi folosim re þeaua internã detransportatori pen tru piaþa lo ca lã.Do rim sã ne po ziþionãm pe o pia þãde niºã. Con sider cã nu este simplusã con curezi pe FTL pe trans porturicã tre Italia, Spania sau alte þãri Vest-Eu ropene. Niºe de suc ces pentrunoi sunt þãrile CIS, Ru sia, zona Kur -distan-Irak. În Ro mâ nia, obser vãm ocerere mare în in du stria petrolierãºi de gaze, în spe cial cãtre Turcia ºiIrak, iar aceasta este niºa pe caredorim sã ne con centrãm. Avemfoarte multe refe rin þe în industrie.

Care ar fi motivele ºibeneficiile unui client dinRomânia de a lucra cuPanalpina?

Dorim sã ne folosim de faptulcã suntem un jucãtor global ºi cãpu tem oferi soluþii de transport ra -pi de, competitive ºi de încre de re,de exemplu servicii LCL cãtre Bu -cu reºti. Este un produs Panal pi na;com pania noastrã preia, de exem -plu, produsul de undeva de pe te ri -toriul Chinei, îl depoziteazã într-ofacilitate operatã de noi în ºi ne, îl în -car cã într-un container ca re este a -dus aici ºi tot noi rea li zãm dis tri bu -þia din Bucureºti unde este ne vo ie.Oferim propriile noastre soluþii dela un capãt la celãlalt al lanþului lo -gistic, fãrã a apela la reþelele terþilor.

Oferiþi ºi servicii decontract logistics?Avem experþi pentru orice tip de

industrie în cadrul grupului, nu nea - pãrat în România, dar ºi în afara þãrii.Putem oferi servicii per so na li zatepen tru orice cerinþã, inclusiv pentrucon tract logistics. Chiar dacã Panal -pi na nu este încã vã zutã pe piaþã cafurnizor de ser vi cii contract logistics,ne-am fãcut lecþiile în ultimii doi anipen tru a acoperi acest domeniu ºia cum ne aflãm în curs de repozi þio -nare.

În cât timp credeþi cã va ajunge România la nivelul Ungariei dinpunctul de vedere al Panalpina?Cu puþinã ambiþie, aº putea spu -

ne cã în trei ani. În Ungaria, la oraac tualã, suntem în Top 3 în do meniulexpediþiilor aeriene ºi ocea nice. Celmai important ele ment în Ungarianu este volumul, pentru cã, deexemplu, economia româneascãeste de trei ori mai mare, ci cota depiaþã este obiec ti vul. Iar acest lucrunecesitã ceva timp.


Specialist în grupajpentru containere

INTER

VIU

Panalpina este un nume binecunoscutla nivel mondial în sectorul expediţiilorde mărfuri, compania fiind specializatăîn expediţii aeriene şi maritime. Dar nunumai atât. Compania internaţionalăeste din ce în ce mai interesată săofere un portofoliu complet de serviciilogistice pentru orice client, pentruorice industrie, soluţii adaptateoricărei necesităţi, de asemenea pepiaţa din România, care a devenit unadintre bazele sale din Estul Europei.Despre toate aceste aspecte şi despremulte altele am discutat cu MichaelSchnitzler, country manager Panalpinapentru România şi Ungaria.

Panalpina în România- Bucureºti: 225 mp de birouri, 11 angajaþi, gamã completã de servicii

logistice, depozit în parteneriat- Cluj Napoca: 63 mp de birouri, 4 angajaþi, expediþii aeriene ºi

oceanice, depozit în parteneriat- Constanþa: 31 mp de birouri, 1 angajat, vânzãri ºi operaþiuni portuare,

depozit în parteneriat- Oradea: 92 mp de birouri, 5 angajaþi, gamã completã de servicii

logistice, depozit VMI clasa A, prin intermediul unui partenerstrategic

- Timiºoara: 55 mp de birouri, 2 angajaþi, vânzãri, depozit în parteneriat

Ziua Cargo: Ne puteþi dacâteva exemple privindactivitatea Panalpina lanivel internaþional?Michael Schnitzler: Panal pi na

este o companie de expediþii ge ne -rale. Avem 15.500 angajaþi pe stetot în lume ºi o reþea glo ba lã. Sediulcentral se aflã la Ba sel. În prezent,operãm ºi în toate þãrile Europei deEst. În Republica Cehã, Slovacia,Ungaria, România, Polonia ºi Croaþia,avem propriile noastre structuri. Înalte þãri, cum ar fi Bulgaria, operãmprin inter me diul unei reþele de agenþi.

Care este strategiaPanalpina pentruRomânia? Am preluat poziþia de country

ma nager pentru România ºi Un -ga ria la data de 1 octombrie. O -biec tivul este de a crea sinergiiîn tre cele douã þãri. Dacã ne uitãmla fluxurile de marfã din Vestul Ro -mâniei, constatãm cã acestea suntfoarte mult în conexiune cu MareaAdriaticã ºi merg cãtre sau trecprin Ungaria. Deci, vedem si ner giiºi am dori sã abordãm aces tefluxuri de marfã. În prezent, a vemo structurã centralizatã Un garia-România ºi conducem operaþiuniledin ambele þãri, dar România estecea mai mare eco no mie dintre celedouã. Nu avem încã nivelul ºi cotade piaþã pe care le deþinem înUngaria, dar sco pul este sãdezvoltãm aceste aspecte ºi aicicât mai curând posibil.

Aþi dezvoltat foarte multexpediþiile aeriene ºimaritime, dar aveþi învedere ºi dezvoltareatransportului rutier?Acesta este un aspect pe care,

în prezent, îl vedem diferit în com -pa raþie cu anii anteriori. Dacã discu -tãm cu cei din industrie ºi îi în tre bãmcum vãd ei Panalpina, vor rãs pundecã ne vãd în Top 5 mon dial în do -meniul furnizorilor de ser vicii aerieneºi oceanice. A ces ta este un adevãrla nivel global, încã nu în România,dar este unul dintre obiectivelenoastre aici. Ofe rim, de asemenea,servicii pre cum distribuþie ºi soluþiide supply chain management. Toc -mai pe acest segment încercãm sãne repoziþionãm acum ºi sã oferimsoluþii complete (end-to-end) cli en -þilor noºtri.

Nu trebuie neapãrat sã avempro pria noastrã reþea de distri bu -þie în România. Putem sã facemdis tribuþie prin intermediul par te -ne rilor noºtri. Sunt furnizori foartebuni pe piaþã ºi avem deja parte -neri în anumite domenii. Acestaeste unul dintre scopurile noastre,sã colaborãm cu furnizori de dis -tri buþie ºi servicii logistice.

Aveþi depozite în România?Am subcontractat câteva de po -

zite. Politica noastrã este sã nucumpãrãm sau sã construim de -pozite, ci sã închiriem. Noi ne ur -mãm clienþii, deci ne dorim sã nepãstrãm flexibilitatea. De e xem plu,

ne-am centralizat clienþii glo bali înOradea, unde am în chi riat un depozitprin intermediul hub-ului nostru deacolo. Oriunde existã cerere, vomgãsi o soluþie. Dar nu vom construiundeva un de pozit de 10.000 mppentru ca, mai apoi, sã cãutãm clienþi.Nu aceasta este strategia noastrã.

Aveþi în vedere numaiclienþii pe care îi aveþi lanivel internaþional sau ºicompaniile de pe piaþaromâneascã?Ambele. Desigur, dacã ne ui tãm

la piaþa româneascã, este o impor -tantã bazã de lucru pentru o seriede producãtori din dome ni ile high-tech ºi automotive. Lu crãm deja cuunii dintre ei, dar nu dorim sãdepindem numai de ei. Dacã acestecompanii decid pe termen mediu cãRomânia devine prea scumpã ºidoresc sã se mute în altã parte, ampierde funda men tul pe piaþa de aici.Dorim sã dez voltãm piaþa localãpentru întreprinderi mici ºi mijlocii,care are aici un potenþial imens.Acesta este principalul obiectiv alechipei de vânzãri din Bucureºti.

Panalpina în lume- Nr. 4 mondial în domeniul

serviciilor logistice- 500 birouri în peste 80 de þãri- aproximativ 15.500 angajaþi- expediþii aeriene: 50%- expediþii oceanice: 36%- logisticã: 14%


DD in toamna anului 2012,Jean-Claude Micheleste preºedinte al Con -si liului Director al FMLogistic, iar Jean-Chris -

tophe Machet - CEO. Dupã douãdecenii de succes în construireaafa cerii în Europa, compania ºi-apro pus un obiectiv ambiþios: acelade a ajunge la o cifrã de afaceride 2 miliarde de euro în urmãtorulde ceniu, prin consolidarea acti vi -tã þii de bazã a companiei ºi dez -vol tarea de activitãþi noi. Concret,planul strategic pentru urmãtorii10 ani aºazã pe primul loc acti -vitatea de transport, urmatã deîmbunãtãþirea continuã a acti vi -tãþii, întãrirea sectoarelor de bazãîn care activeazã compania (retai -lul ºi cel al bunurilor de larg con -sum), dezvoltarea de sectoare noiºi creºterea satisfacþiei clienþilor.Pe segmentul de transport, con -du cerea FM se aºteaptã ca majo -rarea preþului carburantului ºiregulile mai stricte privind emisiilede noxe, care se vor resimþi întariful de transport, sã schimbecentrul de greutate din depozitarecãtre transport. În acest context,

FM îºi propune sã fie recunoscutca un furnizor de servicii de cali -tate pe acest segment în stateleîn care este prezent, sã îºi susþinãclienþii (care au sau nu activitãþide depozitare cu grupul) în vede -rea rezolvãrii tuturor nevoilor pri -vind transportul ºi sã construiascã

o ofertã largã în domeniu, pornindde la un palet ºi ajungând la ca -mion întreg.

România aanticipat trendul

Pe aceeaºi direcþie, FM Ro -mâ nia a acordat o atenþie mãritãtrans portului care, în prezent, re -prezintã aproape 50% din cifrade afaceri realizatã pe plan local,în condiþiile în care, la nivel degrup, transportul aduce 29% dincifra de afaceri. De altfel, FMRomânia estimeazã pentru anulfiscal 2012 o majorare a cifrei deafaceri la 24 de milioane de eurofaþã de 21 de milioane de euro în2011. FM Logistic este prezentãpe piaþa româneascã de logisticãdin anul 2003, oferind servicii lo -gistice (depozitare/manipulare,transport intern ºi internaþional,co-packing) unor companii re nu -mite precum Cora, L’Oreal, YvesRocher, Roche sau Nestle. De lao cifrã de afaceri de 4,5 milioanede euro dupã primul an de acti vi -tate, compania ºi-a mãrit valoarea

afacerii la peste 20 milioane deeuro, are 700 de angajaþi ºi peste80.000 mp suprafaþã de stocare.

Ca pondere în cifra de afaceri,depozitarea ºi activitatea de mani -pulare reprezintã 48% din venitu -rile obþinute, activitatea de trans -port intern 48%, iar cea deco-pac king 4%. Serviciile detrans port intern sunt oferite princi -palilor clienþi FM Logistic în Ro -mâ nia, precum ºi companiilorPROFI Rom Foods, Sarantis, Bo -romir, Coca-Cola, SCA Packaging,Pepsico, Dufa Deutek, Albalact,Bunge, Rompak, Carrefour etc.Având în vedere cã activitatea detransport intern se dezvoltã de laun an la altul, ºi portofoliul cli en -þilor s-a extins, Billa, Friesland,Albalact, Covalact, Agricola, Hei -ne ken fiind o parte dintre noiiclienþi FM Lo gis tic pe partea dedistribuþie.

În ceea ce priveºte serviciilede transport internaþional, acesteasunt oferite unor companii pre -cum Danone, Unilever, KraftFoods etc.

Depozite îndezvoltare

În 2008, FM Logistic a inau -gurat prima sa platformã logisticãdin România, în Dudeºtii Noi -Timiº; aceastã platformã a deschisporþile firmei Nestle în iulie 2008ºi desfãºoarã pentru acest clientactivitãþi logistice de depozi ta -re/manipulare, co-packing ºi dis -tri buþie. La scurt timp dupã des -chiderea primei sale platforme înRomânia, FM Logistic a inauguratîn 2011 cea de-a doua sa plat -formã logisticã în Petreºti - judeþulDâmboviþa. Aceastã platformãClasa A, localizatã lângã auto -strada A1, Bucureºti - Piteºti, areîn prezent 18.000 mp ºi va fi ex -tinsã la capacitatea maximã de120.000 mp conform planului dedez voltare FM Logistic.

În noiembrie 2012, FM Logis -tic a inaugurat cea de-a treia ce -lulã de depozit la Dudeºtii Noi, înjudeþul Timiº, platforma gestiona -

t ã de FM Logistic în aceastã loca -þie ajungând astfel de la 12.000mp la 20.000 mp construiþi. FMplã nuieºte sã creascã numãrul decli enþi din site-ul timiºean, carepoate fi extins pânã la o suprafaþãto talã posibilã de 86.000 mp.„Am devenit parteneri în 2003 ºipot spune cã suntem un clientpre tenþios pentru FM Logistic. Cutoa te acestea, an dupã an, FM Lo -gistic a depãºit aºteptãrile noas -tre”, a declarat Jacques Reber,Director General Nestle România.

„Pe mãsura dezvoltãrii în Ro -mânia, ne-am extins atât capa ci -tatea de stocare, cât și capa citãþileflotei de transport. FM Româniaeste în prezent o po ves te de succesdatoritã oamenilor, care reprezintãcea mai bunã in ves tiþie a companiei.Oamenii res tituie investiþia com -paniei prin eforturile lor de a faceca FM Lo gis tic sã devinã unul dincei mai buni furnizori logistici, cucele mai inovatoare soluþii, cuservicii de calitate ºi cu cel mai înaltnivel de securitate”, a concluzionatCãtãlin Olteanu-Heel, DirectorGeneral FM România.


FM pune accentpe transportEste una dintre direcţiile prinse în strategia FM Logisticcare vizează orizontul 2022, elaborată odată curealizarea în 2012 a schimbului de generaţii la nivelulconducerii executive a grupului.

4746

PR

EZEN

TA

RE

O companie cu istorieIstoria FM Logistic pleacã din 1967 când fraþii Claude ºi EdmondFaure ºi Jean-Marie Machet au înfiinþat compania Faure & Machet,având ca obiect iniþial de activitate transportul cherestelei înMoselle (regiune în estul Franþei). Din 1998, compania Faure &Machet ºi-a schimbat denumirea în FM Logistic, o societateinternaþionalã condusã de familiile fondatorilor. Afirmareadurabilitãþii companiei ºi garantarea independenþei acesteia aconstituit motivaþia predãrii conducerii FM Logistic de cãtrefondatorii ei celei de-a doua generaþii în anul 2002. Astãzi,compania este condusã de Consiliul de Conducere al holdinguluiprezidat de Claude Faure, Edmond Faure ºi Jean-Marie Machet.Consiliul Director (format din Jacky Gervis ºi Jean-ChristopheMachet - Co-Directori Executivi, Hervé Dujardin - Director Vânzãri,Corporate, Gilles Faure - Director Tehnic, Corporate, Marie-LaureSchreiber - Director Culturã Corporatistã ºi Comunicare Externã ºiOlivier Faure - Director Operaþiuni, Corporate) are sarcina de apropune strategia corporaþiei Consiliului de Conducere ºi de aasigura structurile ºi resursele necesare pentru a atinge obiectivelefixate. Pe lângã acestea, Comitetul Executiv (COMEX) ºi ComitetulFuncþiilor Centrale (CDFC) sunt responsabile pentru controluloperaþional.

Cifre cheie- 14.177 angajaþi- 2.400.000 mp de depozit- 851 milioane de euro cifrã

de afaceri estimatã pentruanul fiscal 2012 (aprilie 2012- martie 2013)

Cãtãlin Olteanu-Heel, Director General FM România


de numãrul de kilo metri, pentru cãfiecare par te ner pe care îl avem areun sistem diferit de calcul al kilo -me trilor. Am avut parteneri cu carenu am putut continua colaborareapentru cã apãreau întotdeauna di -fe renþe de kilometraj de 5-10%. A -nu mite diferenþe sunt normale. Unexem plu ar fi spre Constanþa, cazîn care a trebuit sã abordãm nenu -mã rate rute alternative din cauzareparaþiilor la infrastructurã. Pe dealtã parte, în Vestul Europei, existãtaxe de autostradã care pot fi eco -no misite prin abordarea unor dru -mu ri secundare, cu un nu mãr maimare de km. Aceste cal culaþii tre -buie sã le realizãm îm preunã, înpar teneriat. Dacã par tenerul schim -bã mereu nu mã rul de km fãrã sã ex -plice de ce, nu este bine. În trans -por tul in ter na þional, branduimca mioane în special pentru trans -por turile de linie de grupaj cãtreVestul Euro pei, dar ºi pentru trans -porturi full truck. Plãtim inclusivkilometrii fã cuþi fãrã încãrcãturã.

Cum evolueazã numãrulkilometrilor fãcuþi la gol?În prezent, numãrul de kilo metri

la gol a crescut din cauza scãderiiactivitãþii în Europa de Vest. Avemca mioane la care ma jorarea estede 15-20%. Din fe ricire, avem ºan -sa de a fi parte a unei reþele mariºi continuãm sã lucrãm din ce în cemai mult pe plan local. Sunt þãri cucare avem contacte mai strânse,cum ar fi Franþa ºi, de curând,dezvoltãm activitãþi ºi în Germania,þarã unde se înregistreazã un numãrmare de kilometri la gol. Acum,trebuie sã ne orientãm mai multpentru atra gerea de importuri dinGer ma nia. Cifrele cu aceastã þarãau scãzut mult. Dacã în primul se -mes tru al anului trecut am avut mo -tive sã fim încrezãtori, din varãsituaþia a devenit din ce în ce maidificilã. Consider cã problema va firesimþitã ºi de exportatorii din Ro -mânia. Sunt multe companii inter -naþionale care ºi-au mutat sau îºimutã încã producþia aici, iar dacãproducþia se focalizeazã pe VestulEuropei, consider cã trans portatoriivor avea ceva pro ble me. Dacã estefocalizatã pe Europa Centralã ºi deEst, vor gãsi soluþii.

Care sunt zonele aflate îndezvoltare?Ceea ce putem observa este

cã piaþa ruseascã este încã îndezvoltare, Turcia la fel, dar dacãși ce rerile de transport se foca li -zea zã cãtre Germania, Franþa,Spa nia, Italia este o situaþie deli -ca tã. În Italia, ne-am lovit inclusivde pro ble ma grevelor. Þara evo -luea zã ne gativ, guvernul nu maiare bani, iar oamenii sunt din ceîn ce mai nemulþumiþi. Existã multexport din România cãtre Italia ºiîncer cãm sã administrãm situaþiaîn mod optim... Vã imaginaþi reac -þia atunci când un camion româ -nesc ru leazã în timp ce vehiculeleita lie ne fac grevã... Am transferatvo lume pe calea feratã, chiar dacãsunt greve ºi în domeniul feroviar.

Cum au evoluat,comparativ, domeniileferoviar, rutier ºi maritim? În mod surprinzãtor, în 2012,

am pierdut puþin din flexibilitatepe segmentul feroviar. Când amsosit aici, am fost foarte impre sio -nat de numãrul partenerilor pecare l-am putut gãsi în domeniulfe roviar. Erau mulþi operatori pri -vaþi, dar numãrul lor se reduce dincauza problemelor financiare, iaraceastã tendinþã se poate simþimai puternic în domeniul opera -to rilor feroviari decât al celor depe rutier. Unii dintre ei au investitmult pentru a fi foarte competitivi,dar, uneori, piaþa pare sã rãmânãîn urmã. Iar pe maritim este sur -prin zãtor cât de mult a scãzut ac -tivitatea în Constanþa.

V-aþi lovit de cazuri defaliment în cazul cãrãuºilorcu care lucraþi?Nu am avut cazuri de companii

de transport partenere care sãdea faliment. Avem reputaþia cã,atunci când lucrãm cu trans por -ta torii, nu încercãm sã îi forþãm lali mitã. Le oferim activitate, îi plã -tim la timp, în 30 de zile, îi ajutãmsã supravieþuiascã. Sunt câtevaa specte pe care o companie detrans port trebuie sã le securizeze,cum ar fi combustibilul. Preþulcom bustibilului creºte, deci ar tre -bui sã creascã ºi preþul de trans -port. Noi dorim sã ne asigurãmcã partenerii noºtri pot supravieþui

ºi de aceea nu putem lucra cucom panii foarte mari, care nu potdis cuta cu noi situaþia contabilãºi marginile lor. În ceea ce priveºtepartenerii noºtri, avem nevoie sãîn þelegem exact care sunt costu -ri le lor, altfel nu putem sã cãdemde acord privind preþul pe km.

Cum credeþi cã va fi 2013?Nimeni nu ºtie cum va fi acest

an. Ne vom concentra mai multpe Est, vom încerca sã propunemnoi produse pe piaþã, inclusiv pen -tru Rusia, unde vom oferi soluþiipentru distribuþie. De asemenea,cred cã Ucraina va creºte puþin,dar ºi Turcia ºi Orientul Mijlociu.Gefco Turcia devine platformapen tru Irak, Iran, Emirate ºi Liban.În cepem sã pregãtim produse,cum ar fi, de exemplu, de grupajîn Istanbul sau Ankara, pentru re -giu ne, zonã care devine foartecom petitivã. În prezent, avem untrans port sãptãmânal de liniecãtre Turcia, împãrþit cu Bulgaria.Sau, altfel spus, avem o linie Ro -mâ nia-Bulgaria pânã la Istanbul,de unde se face distribuþia. CãtreRusia mergem direct, dar, în acestcaz, nu avem foarte multe grupaje.

Principala noastrã linie de gru -paj merge cãtre Slovacia, unde dis -punem de un centru de di men siunimari. Avem zilnic tur ºi retur. De a -se menea, sãptãmânal, avem o liniede grupaj cãtre Padova, pe caredo rim sã o transformãm într-unazil nicã. În Germania, avem douãlinii sãptãmânale, una pe Frankfurt,iar cealaltã în apropiere de Dussel -dorf. Situaþia se îmbu nã tãþeºtepentru aceste direcþii pen tru cã, încondiþiile în care vo lu mele care facobiectul comen zi lor se diminueazã,grupajul este cãutat.

Care este strategia pentruurmãtoarea perioadã?Credem încã foarte mult ºi ne

con centrãm pe transportul inter na -þional. Sperãm sã dezvoltãm ac ti -vitatea existentã în Bucureºti ºiArad ºi, cum am spus, ne con cen -trãm ºi pe Constanþa. Lucrãm dince în ce mai mult cu colegii din di -ferite þãri pentru a optimiza toa tãac tivitatea pe care o avem întreVes tul Europei ºi Est. Aºa cum amprecizat anterior, suntem des tul deafectaþi de reducerea aface rilor dinVest, aºa cã prospectãm foarte multoportunitãþile Estului, iar Româniaeste o platformã bunã.

Pe termen mai lung, cred cãactivitatea din România va creºte.


mizeazăpe EstGGeeffccoo

Ziua Cargo: Cum au fostcei 7 ani de activitate înRomânia?Christophe de Korver: Este

im portant de ºtiut cã pentru Gefco,care are de obicei reputaþia cã intrãpe pieþe prin intermediul unuiacþionar (n.r. PSA - Peugeot-Ci -troën), România a fost un exem plutipic al faptului cã aceastã si tua þiea fost depãºitã, pentru cã gru pul aluat decizia sã intre pe piaþã în2005, independent de PSA. Dupãºapte ani, putem spu ne cã rezultatuleste foarte bun, iar Gefco Româniase situeazã printre subsidiarele detop în Eu ro pa Centralã ºi de Est.Altfel spus, Gefco România este osu cur salã care demonstreazã cãGefco nu este numai un operatorpen tru Peugeot-Citroën, ci un pro -vider independent de servicii lo gis -tice în domeniul auto ºi nu nu mai.Evoluþia este substanþialã. Dacã în2006 am înregistrat o ci frã deafaceri de 5 milioane de euro, acumam ajuns la 43 de mi lioane. Avemcâþiva clienþi mari, iar obiectivulnostru este ca în fiecare an sãcâºtigãm încã unul sau doi clienþimari, pentru a echilibra si tua þia. Pede altã parte, am decis sã ne dez -

vol tãm în România cu par teneri,motiv pentru care avem mulþi par -teneri locali, iar per so na lul nu estefoarte numeros, nu mãrul angajaþilorajungând la 100. În acest context,furnizãm multe afaceri companiilorlocale.

Unul dintre cele mai impor tan -te bunuri mobile pe care le avemeste constituit din vagoane, aproa -pe 100 de unitãþi. Nu deþinem niciun camion în proprietate, dar a -vem aproximativ 25 de camioaneîn culorile noastre, unele specia -li zate pentru transportul de maºiniºi altele pentru mãrfuri generale,prin intermediul unor parteneriex clusivi, care lucreazã numaipen tru Gefco ºi cãrora le plãtimkilo metrii parcurºi pentru noi. Noipla nificãm parcursul camioanelor.A ceasta este una dintre soluþiilede a avea un nivel înalt de calitatea serviciilor ºi un control bun asu -pra serviciilor oferite.

Cum alegeþi camioanele pecare le branduiþi?În primul rând, alegem trans por -

tatori de dimensiuni medii, cu flotede la 10 la 40 de camioane. Înce -pem, de obicei, sã colaborãm pen -tru 5-10 camioane, apoi pu temcreºte. Verificãm, de aseme nea, capartenerii sã nu fie foarte de pen den -þi de Gefco, cifra de afa ceri cu Gefcoar trebui sã fie mai micã de 50% dinveniturile totale. De exem plu, cândfacem distri bu þie din Arad sau dinJoiþa, avem anu miþi trans por tatoricu 1-2 ca mioane, pentru care 75%din cifra de afaceri este pro dusã deGefco. În cercãm sã îi aju tãm ca prinafa cerea cu Gefco sã poatã investiîn mai multe ca mi oane cu care sãîncerce sã lucre ze ºi cu alþi clienþi.Nu vrem sã în ce tãm colaborarea cuei, dar nu do rim ca ei sã depin dãnumai de noi.

În privinþa branduirii cami oa ne -lor, de obicei alegem companii detransport cu echipamente de trans -port moderne, cãrora le pro pu nemca pentru camioanele res pectivesã schimbe conceptul: sã fie plãtitela numãr de kilometri ºi sã ne ocu -pãm noi de mana ge ment. O proble -mã foarte intere san tã este legatã

Cum au fost pentruGefco cei 7 ani deactivitate dinRomânia? De unde aufost generatecreşterile, de unde seaşteaptăoportunităţile? Caresunt direcţiile pe carese va merge înperioada următoare?Sunt întrebări la caream încercat să aflămrăspunsul de laChristophe de Korver,director generalGefco Romania.

Am realizat în 2012 oserie de achiziþii bune.

Am început sã lucrãm cuValeo ºi am demarat un altproiect important în Vestulþãrii, cu Key Safety System(KSS), care au o fabricã înCurtici.“

„

Unul dintre lucrurileimportante pe care

le-am fãcut în 2012 a fostdeschiderea operaþiunilorvamale, þinând cont deorientarea cãtre Est.“

„Ne confruntãm cuscãderi semnificative în

ceea ce priveºte Germania, iartendinþa se va resimþi ºi înRomânia.“

„

INTER

VIUIN

TER

VIU

4948

Întrebările lunii IANUARIE (etapa 38)

Întrebările lunii DECEMBRIE (etapa 37) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTR

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe 7 februarie, prin e-mail la

adresa [email protected],menţionând variantele de

răspuns şi datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau

direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina

dedicată concursului.Câştigătorii ediţiei din

ianuarie şi variantele corectede răspuns vor fi publicate în

numărul din februarie alrevistei ZIUA CARGO.

GTI

1. Care sunt principiile de bazăTQM?

a. Satisfacerea clientului,îmbunătăţirea continuă,implicarea angajaţilor - CORECT

b. Îmbunătăţirea continuă aproceselor, benchmarking,crearea instrumentelor derezolvare a problemelor

c. Proiectarea produsului/serviciului,implicarea angajaţilor, proiectareaprocesului

d. Satisfacţia clientului,benchmarking, implicareaangajaţilor

2. Planificarea vânzărilor şioperaţiunilor este:

a. Procesul planificării nivelelor deresurse agregate astfel încâtaprovizionarea să satisfacăcererea - CORECT

b. Procesul planificării nivelelor deresurse dezagregate astfel încâtaprovizionarea să satisfacăcererea

c. Procesul planificării nivelelor deresurse agregate astfel încâtcererea să satisfacăaprovizionarea

d. Previzionarea cererii

3. O metodă de a avea stocuriacurate este de:

a. a securiza stocul în spaţii binepăzite pentru a preveni retragerineautorizate - CORECT

b. a nu livrac. a verifica stocul o dată pe

trimestrud. a urmări numai sistemul

informatic

1. Matricea de definire a lanţuluilogistic se construieşte în funcţiede:

a. Cerinţele interne ale organizaţieib. Cerinţele furnizorilorc. Cerinţele clienţilord. Raportările financiare

2. Licitaţiile inverse sunt cele în care:a. Furnizorii licitează pentru afacerea unui

cumpărătorb. Cumpărătorii licitează pentru afacerea

unui furnizorc. Partenerii licitează pentru afacerea

unui cumpărătord. Partenerii licitează pentru afacerea

unui furnizor

3. Proiectarea reţelei ________ a uneicompanii, care poate să cuprindăunităţi de producţie, centre dedistribuţie şi magazine de desfacerecu amănuntul, este o sarcinăcomplexă.

a. De vânzărib. De furnizoric. De clienţid. Operaţionale

HENKEL

CO

NCU

RS

Câştigătorii lunii DECEMBRIECristinela Sprînceană, Gabriela Truşcă şi Marcel VlaseEi au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 11concurenţi care au răspuns corect la întrebările luniidecembrie, cea de a 37-a etapă a concursului delogistică.

Lista concurenţilor care au răspuns corectRobert Hrabal, Cristinela Sprînceană, Paul Uzdriş,Adrian Vlase, Marcel Vlase, Alexandra Doria Truşcă,Alexandra Vlase, Gabriela Truşcă, Turi Attila, RaduVlase, Gheorghe Truşcă.

Concursul de cunoştinţe generale îndomeniul logisticii lansat de ZIUA

CARGO şi compania de consultanţă şitraining în logistică Supply ChainManagement Center continuă cu

etapa a 38-a. În fiecare lună,publicăm 3 întrebări tip grilă, pentru

ca, în luna următoare, să dămpublicităţii variantele corecte de

răspuns. Câştigătorii sunt stabiliţiprin tragere la sorţi dintre

persoanele care răspund corect.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (38)

ianuarie 2013 ...................................................................................................................... 51

ȘA

NTIE

R

LLooccuuiinnţţee ssuubbtteerraannee ((şşii nnuu nnuummaaii))

.................................................................................................................... ianuarie 2013

{TIR

I

52

PLANURI DEREABILITARE TERMICĂÎN SECTORUL 2BUCUREŞTEAN

Primãria Sectorului 2 dinBucureºti are în vederereabilitarea termicã a 1.115blocuri de locuinþe, 514 dintreacestea aflându-se deja îndiverse stadii de execuþie.Celelalte 601 imobile au fostincluse într-un nou proiect stabilitpentru anul în curs, finanþareaacestora urmând a fi asiguratãde la bugetul local. Deasemenea, pentru luna februarie2012, s-a stabilit demarareaprocedurilor de depunere acererilor de finanþare pentrureabilitarea altor blocuri dincartierele Pantelimon ºi Iancului,ce se va finanþa din fondurieuropene. Proiectele au fostprezentate în cadrul primeiºedinþe din 2013 a consiliuluilocal de cãtre edilul NeculaiOnþanu. Proiectul de bugetpentru 2013 include, deasemenea, finalizareaprogramului de introducere areþelelor de apã ºi canalizare lanivelul întregului sector, precumºi reabilitarea ºi modernizareasistemului rutier ce cuprinde 29de strãzi din cartierul Steaua

Roºie - Petricani. PrimãriaSectorului 2 are în plan maimulte proiecte de construcþie delocuinþe, cum ar fi cele realizateprin ANL din zona Fabrica deGlucozã, strada Aurului ºi dinoraºul Pantelimon.

250.000 MC DE BETONPENTRU MAGISTRALAIV DE METROU

Producãtorul de materiale deconstrucþii Alas Romania, parte agrupului austriac Asamer, livreazã250.000 mc de beton pentruconstrucþia staþiilor de metrouLaminorului ºi Lac Strãuleºti,realizate în cadrul proiectului deextindere a Magistralei IV.Antreprenorul general alproiectului este reprezentat deasocierea de firme Astaldi -Somet - TIAB SA ºi UTIConstruction & FacilityManagement SA, valoareacontractului de execuþie fiind de714,7 milioane de lei. Proiectulvizeazã construcþia celor douãstaþii de metrou (pe o lungime de1,3 km), a unui depou ºi a unuiterminal multimodal, precum ºiamenajarea unei parcãri în zonaStrãuleºti. Lucrãrile au fostiniþiate în a doua jumãtate aanului trecut, pentru facilitarealivrãrilor de beton Alas instalândo staþie mobilã de betoane peºantierul din cartierul Strãuleºti,în apropierea centrului PetromCity. Finalizarea execuþiei celordouã staþii de metrou esteplanificatã pentru anul 2015.

VOLUMUL LUCRĂRILORDE CONSTRUCŢII ACRESCUT ÎN 2012

La începutul acestui an, experþiiInstitutului Naþional de Statisticã(INS) au confirmat, într-uncomunicat de presã, trendulascendent secvenþial alvolumului lucrãrilor deconstrucþii. În perioada dereferinþã, reprezentatã de cele 11luni ale anului trecut, cele maidinamice au rãmas lucrãrile deconstrucþii inginereºti, îndetrimentul altor categorii deproiecte, deºi toate dateleactualizate aratã cã firmele dinsectorul de construcþii parcurg, înmare parte, o perioadã derecuperare a pierderilor,comparativ cu nivelul înregistratîn ianuarie-noiembrie 2011. Ceimai afectaþi de regresulnumãrului de contracte ºicomenzi, respectiv al volumuluide activitate ºi al cifrei de afaceri,sunt operatorii pieþei ce sebazeazã exclusiv pe edificareaimobilelor de locuinþe.

ENERGOUTILAJ ÎN 2012

Specializatã în închiriereautilajelor de construcþii,Energoutilaj a raportat în primelenouã luni ale lui 2012 o cifrã deafaceri de 9,07 milioane de lei, încreºtere cu 8% faþã de aceeaºiperioadã din 2011 ºi o pierderede 1,67 milioane de lei. Potrivitcelui mai recent raport financiaral companiei, cheltuielile totalede exploatare s-au situat la 10,86milioane de lei, în creºtere cu5,7% faþã de valoareaconsemnatã în anul precedent.„În primele nouã luni din 2012volumul lucrãrilor de pe piaþaconstrucþiilor a crescut cu 4,6%,evoluþia fiind susþinutã desectorul construcþiilor inginereºti.Aceastã situaþie s-a reflectatpozitiv în cifra de afaceri acompaniei“, se aratã într-uncomunicat. La finele intervaluluianalizat, compania nu aveainvestiþii în derulare, finanþareacelor pentru retehnologizare dinperioadele anterioare fiindefectuatã prin aportul acþionarilorla capital ºi prin linii de leasing.

Administraţia StrăzilorBucureşti (ASB) a încheiat cuo asocierea DumavaSemnalizare, VestaInvestment şi PrimaconsGroup un acord-cadru de 197milioane lei (43,7 milioaneeuro), fără TVA, pentruproiectarea, execuţia şiadministrarea semnalizăriirutiere din Capitală. Atribuireas-a făcut prin licitaţiedeschisă, pentru preţul cel maiscăzut. ASB a primit 3 ofertepentru aceste lucrări, evaluateiniţial la 198 milioane lei, fărăTVA. Acordul are o durată de 4ani, iar finanţarea va fiasigurată de la bugetul local.

Este vorba atât despresemnalizarea rutierăorizontală - marcaje rutieretermoplastice alb/galben -,cât şi de cea verticală -indicatoare rutiere, mijloaceauxiliare de semnalizare - carevor fi executate pe străzile şiparcările din administrareaASB.

SEMNALIZARE RUTIERĂ DE 44 MILIOANE EURO ÎN BUCUREŞTI

• realizarea Autostrãzii Bucu -reºti-Ploieºti-Braºov, prin finali -za rea tronsonului Braºov–Pre -deal-Comarnic

• demararea lucrãrilor la Au -to strada Vest-Est Târgu Mureº-Iaºi-Ungheni;

• realizarea Coridorului IX pan -european: Autostrada Bucureºti-Ploieºti-Focºani-Bacãu-Paºcani.

• începerea proiectului Auto -str ãzii de Sud Bucureºti-Ale -xandria-Craiova-Drobeta-Trurnul

Severin-Timiºoara• finalizarea Centurii Bucureºti

la profil de autostradã (nord ºisud).

ªoselele de centurã pentruora ºe le aflate pe viitoare co ri doa -re au tostradale sau de drum ex -pres vor fi construite exclusiv înprofil rutier rapid ºi sunt în numãrde 50. Totodatã, va fi continuatprogramul de reabilitare a po du -ri lor si pasa jelor. Pentru a reducesem nificativ durata ºi costul pro -iectelor de modernizare a dru -murilor, precum ºi pentru a mi -nimiza impactul asupra me diu luiînconjurãtor, va fi utilizatã pe scarãlargã tehnologia de reciclare insitu a drumurilor.

MTI va modernizaşi drumurilejudeţene

Prin Programul Naþional deRe ciclare in situ a Drumurilor(PNRD), Guvernul va urmãri adu -cerea, pânã în 2016, în stare bunãsau foarte bunã a 75% din reþeauade drumuri naþionale ºi a 55% dinreþeaua de drumuri judeþene. Mi -nis terul Trans por turilor va fi im -pli cat activ în modernizarea dru -mu rilor judeþene, acestea fiindpre luate în adm i nis trarea sa pepe rioada modernizãrii sau rea -bilitãrii.

Pentru a preveni degradareaºoselelor naþionale reabilitate înanii ’90 în cadrul Etapelor I - IIIde reabilitare a drumurilor na þio -nale, în perioada 2013 – 2014 vorfi efectuate lucrãri de reciclare insitu pe arterele cu cele mai sporitevalori de trafic.

În privinþa balastierelor ºi acarierelor de piatrã pentru materiiprime, pentru a limita importul ma -terialelor de construcþii ºi pentruîn cu rajarea exploatãrii în modraþional a resurselor mate ria le, vorfi pro mo vate programe na þionalede exploatare a resurselor naþionalede cãtre firmele româneºti.

Resursa financiarã pentru au -to strãzi trebuie sã fie bazatã peatragerea finanþãrii private, prinpro movarea Parteneriatului Pu -blic-Privat (PPP). Pe lângã impli -ca rea pe scarã largã a capitaluluiprivat în construirea de autostrãzi,pentru proiectele deja în execuþiesau în curs, finanþarea de la bu -ge tul de stat va fi asiguratã prio -ritar ºi con stant, promite Guvernul.Astfel, asigurarea finanþãrii va figarantatã prin lege, care va pr e -ve dea alocarea financiarã mul ti -a nualã pentru investiþiile în in -frastructurã.

Taxa deautostradă, peţeavă

Deja anunþatã de doi ani, taxade autostradã este de neevitat anulacesta. Strategia de taxare a reþeleide autostrãzi va fi unitarã, con ce -putã în aºa fel încât costul de uti -lizare a acesteia sã fie optim, semai aratã în Pro gra mul de guver -na re. Taxarea auto strã zilor va fi rea -lizatã în sistem elec tronic (mai ieftinde imple men tat ºi de operat ºi maipractic pentru utilizatori).

Drumurile europene ºi dru mu ri -le expres vor reprezenta o al ter na -tivã, pe distanþe medii, la uti li za reaautostrãzilor, pentru cei care nu do -resc/nu pot plãti taxele de au to stra -dã. Aceste drumuri vor face legãturaîntre axele stradale ºi vor avea ogeometrie care sã permitã trans fo -rmarea lor ulte rioa rã în autostrãzi,implicând cos turi cât mai mici.

CNADNR, divizată

În Programul de guvernare semai aratã cã „se va realiza o re struc -turare de amploare a Com pa nieiNaþionale de Autostrãzi ºi Dru muriNaþionale din România (CNADNR),principalele criterii fiind separareacompletã a ac ti vitãþii de manage -ment de proiect, de activitatea deîntreþinere ºi ad ministrare a dru mu -ri lor, precum ºi organizarea decompanii de ma na gement de proiectinde pen dente, care vor putea rezolvarapid ºi eficient problemele apãruteîn decursul execuþiei.

De altfel, în prima ºedinþã aGuvernului Ponta II, CNADNR a fosttransferatã de la Ministerul Trans -porturilor la Ministerul Ma rilorProiecte de Infrastructurã, aflat însub ordinea directã a pre mie rului.În curând, ea va fi divi zatã în Com -pa nia Naþionalã de Autostrãzi, ceva funcþiona sub au toritatea minis -trului delegat Dan ªova - ºi implicita prim-mi nis trului Victor Ponta -, ºiCom pa nia Naþionalã de Drumuri,ce va fi organizatã sub autoritateaMi nis terului Transporturilor.

Nu în cele din urmã, un obiec -tiv extrem de important este redu -cerea numãrului de accidente întraficul rutier, prin reluarea Pro -gra mului de eliminare a „punctelornegre“ din trafic, cu prioritate peDN 1, îmbunãtãþirea ºi mãrirea ca -pacitãþii de control în trafic ºi in -tro ducerea de tehnologii noi demo nitorizare a acestuia.


Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU

LL a acestea se adaugã 50de ºosele noi de centurã.Ambiþiile premierului Vic -tor Ponta merg ºi mai de -parte: drumurile judeþene

vor fi modernizate de MinisterulTransporturilor, iar CNADNR vasuferi o „restructurare de am ploa -re“. Existã însã ºi o veste proastã,dar aºteptatã: va fi introdusã taxade autostradã.

România are puþin peste 500km de autostradã în operare ºi a -

pro ximativ 250 km de auto stra dãîn construcþie, dar ºi foarte mul tetron soane de drum naþional cu va -lori extraordinare de trafic, de peste11.000 de vehicule pe zi, ceea cereclamã existenþa mã car a unor dru -muri expres. Acesta este principalulmotiv pentru care noul Guvern îºipropune sã ia mãsuri „obligatorii“,precum rea li zarea punctelor inter -mo dale naþionale, modernizareainfra struc tu rii de transport rutier ºife roviar, a aeroporturilor naþionale

ºi, în paralel, a infrastructurii detransport naval, maritim ºi fluvial.

Pentru finanþarea lucrãrilor, sevor folosi cu prioritate fonduri eu -ro pene ºi fonduri extrabu ge ta re.La capitolul infrastructurã ru tierã,sunt trasate urmãtoarele obiectivepentru urmãtorii 3 ani:

• finalizarea Autostrãzii Nã -dlac-Arad-Bucureºti, pentru a legaRomânia de Europa (Coridorul IV)

• finalizarea Autostrãzii Tran -sil vania


Strategia GuvernuluiPonta II întransporturile rutiere

În Programul de guvernare 2013-2016, la capitolulStrategia în transporturile rutiere, Executivul seangajează să realizeze 2 autostrăzi noi: Sibiu-RâmnicuVâlcea şi Bucureşti-Ploieşti-Focşani-Bacău-Paşcani; sătermine 3 autostrăzi începute: Transilvania, Nădlac-Arad-Bucureşti şi tronsonul Comarnic-Braşov al A3Bucureşti-Ploieşti-Braşov, plus Centura Bucureşti la profilde autostradă (nord şi sud); să pornească lucrările la alte2 autostrăzi: Vest-Est Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni şiAutostrada de Sud Bucureşti-Alexandria-Craiova-DrobetaTurnu Severin-Timişoara.

ACTU

ALIT

ATE

ACTU

ALIT

ATE

54 55


al unei astfel de reºedinþe fiind larândul lui redus.

Printre dezavantaje s-ar puteanu mãra vulnerabilitatea la inun -da þii (în cazul locuinþelor subte -ra ne sau aproape de sol - re zol -va bile prin instalaþii de pompare)ºi, într-o anumitã proporþie, luminanaturalã redusã. Preferatã camodalitate de a locui în medii

extreme, cum ar fi în apropiere dePolul Nord sau Polul Sud sau laEcuator, viaþa sub teranã a fostinclusiv con si de ratã ca variantãviabilã pentru o viitoare bazã peMarte.

Ca sã nu mai vorbim desprebe neficiile estetice ale tuburilorlu minoase ºi ale ferestrelor vir -tua le, care pot face dintr-o lo cu -

inþã subteranã un apartament cuvedere la mare sau la zgârie noriidin New York, cu avantajul cã, princomputere sau internet, poþi aveao vedere diferitã în fiecare zi, chiarºi live prin webcam, cu tot cuefecte audio. Dar asta depinde deimaginaþia ºi resursele fiecãruiproprietar în parte.

Structuri

Conform resurselor externe,existã mai multe tipuri de structuripentru locuinþele subterane sau înstâncã:

- peºterile naturale au fostutili zate de milenii în acest scop;

- peºterile artificiale ºi ex ca -vaþiile.

Deºi tehnicile tunelurilor suntbine dezvoltate de cãtre industriaminierã, pot fi considerate destulde costisitoare ºi periculoase. Caavantaje, acestea pot merge laadân cimi destul de mari.

- Bordeie parþial îngropate - ola turã este expusã luminii ºi ven -tilaþiei.

- Construcþii din pãmânt supra -te rane - nu sunt subterane, ci rea -lizate din pãmânt deasupra ni ve -lului solului.

- Structuri subterane cu sche -let din ciment (þevi de dimensiunimari, sau casete). Acestea suntfo losite în special în structurilesub terane de canalizare sau de -po zitare, parcãri subterane saufa cilitãþi logistice sau retail.

- Puþuri - o propunere pentrupro iectul Taisei - Alice City înTokyo, Japonia. Proiectul includeun puþ adânc ºi larg, în cadrul cã -ruia vor fi construite niveluri pen -tru locuit, partea superioarã fiindvitratã.

- Tuneluri, folosite deja ca adã -pos turi de cãtre oamenii strãzii înoraºele mari.

Exemple istorice...

În contextul excavaþiilor înstâncã, unul dintre cele mai eloc -ven te exemple ºi în prezent mo -nu ment istoric este oraºul Petradin Iordania.

Posibil fondat în jurul anului312 î. H., ca ºi capitalã a Naba te -e nilor, oraºul se aflã pe coastaMun telui Hor. Situl este parte apa trimoniului UNESCO din 1985ºi a rãmas necunoscut vesticilorpânã în 1812, când a fost des co -perit de exploratorul elveþian Jo -hann Ludwig Burckhardt.UNESCO îl descrie ca pe „unadin tre cele mai preþioase moº te -niri culturale ale umanitãþii”.

AA stfel, locuinþele subte -ra ne (sã le denumimașa în mod generic)re prezintã o al ter na -tivã atractivã pentru

cei ce cautã o casã necostisitoareºi, în acelaºi timp, cât se poatede ecologicã. ªi asta din cele maivechi timpuri, dupã cum am su -bli niat. În afarã de ineditul acestei

for me locative (paradoxal, poatepã rea o adevãratã extravaganþãîn zilele noastre), printre avan ta -jele locuinþelor subterane se nu -mãrã rezistenþa maximã în cazulin temperiilor, o izolare fonicã dein vidiat, protecþia mediului ºi otem peraturã relativ constantã lainterior, ceea ce face aproape inu -tile instalaþiile de încãlzire sau rã -

cire - de unde ºi costurile redusede întreþinere. Dintre toate a ces -tea, se pare cã în zilele noastrecon teazã cel mai mult eficienþae nergeticã ºi protecþia mediului,mai ales dacã se mai adaugã cevapa nouri solare pentru necesarulde electricitate. Costurile de con -strucþie iniþiale sunt, de ase me -nea, scãzute, preþul de cumpãrare

LLooccuuiinnţţee ssuubbtteerraannee ((şşii nnuu nnuummaaii))

Că tot a avut loc recent premiera filmului „Hobbitul”,realizat după o binecunoscută carte a lui JRR Tolkienşi precursoare a şi mai celebrei trilogii „StăpânulInelelor”, vă invităm, în acest număr, la o incursiuneîn lumea locuinţelor subpământene sau săpate înstâncă. De la omul de Neanderthal, unul dintre ceimai „bătrâni” strămoşi de-ai noştri, până la HomoSapiens Sapiens al lumii anului 2013, trecând,bineînţeles, prin ficţiune şi SF, cu micii hobbiţi înprim plan şi cu scene din Războiul Stelelorproiectate pe ecranul minţii, se pare că beneficiiletraiului în îmbrăţişarea pământului şi a rocii, resursenaturale inepuizabile, au convins pe mulţi.

INED

IT

56 57

INED

IT

Petra, Iordania

.................................................................................................................... ianuarie 2013 ianuarie 2013 ...................................................................................................................... 59

PA

SA

GER

I

Transportul regulatde călători - unsport pentru oamenicu inima puternică

INED

IT

58

Excavaþiile au demonstrat cãNa bateenii aveau abilitatea de acon trola surse de apã pentru a creao oazã artificialã într-o zonãdeºerticã. Vechii locuitori ai zoneiau descoperit o modalitate de acon trola inundaþiile din zonã prinintermediul unor cisterne, barajeºi conducte de apã, inovaþii carele-au permis stocarea lichiduluipen tru o perioadã lungã de se cetã.

În prezent, situl suferã de peurma unor ameninþãri cum ar fiprã buºirea structurilor antice, ero -

ziu nea cauzatã de inundaþii ºi deapa de ploaie insuficient drenatã,lip sa de restaurãri susþinute ºi, nuîn ultimul rând, de pe urma tu ris -mu lui scãpat de sub control. Pen -tru a reduce impactul acestor fac -tori, a fost fondatã în 1989 oorga nizaþie denumitã Petra Natio -nal Trust, care lucreazã cu ne nu -mãrate organizaþii locale ºi inter -na þionale în cadrul unor proiectecare promoveazã protecþia, con -ser varea ºi prezervarea situluiPetra.

Un alt exemplu elocvent estecel al tunelelor de la Cappadocia,regiune istoricã din Anatolia Cen -tralã, în Provincia Nevºehir, Turcia.Acestea sunt strâns legate deisto ria creºtinismului, oraºele sub -te rane din regiune fiind utilizatede creºtinii timpurii pentru a seas cunde. Aceste oraºe subteraneau reþele de apãrare extinse, rea -li zate cu ajutorul unor capcanein genioase, utilizate în special îm -potriva romanilor. Sistemul de tu -neluri a fost conceput cu cori doa -re strâmte, pentru cã era cunoscutfaptul cã romanii aveau strategiade a se deplasa ºi lupta în grupuri.

Cele mai importante destinaþiidin Cappadocia includ Urgup, Go -reme, Valea Ihlara, Selime, Guzel -yurt, Uchisar, Avanos ºi Zelve, prin -tre oraºele subterane care me ritãvizitate numãrându-se De rin kuyu,Kaymakli, Gaziemir ºi Oz kanak.Cele mai interesante „co nace” ºilocuinþe în peºteri sunt în Urgup,Goreme, Guzelyurt ºi Uchisar.

În timpurile moderne, existã ne -numãrate exemple de locuinþe sub -terane de un lux deosebit peste totîn lume, ba chiar ºi ver siuni pentruorice buzunar. În Europa, foartecunoscute sunt cele din Spania.


Cappadocia, Turcia


{TIR

I

60 61

SOLARIS ELECTRIC,TESTAT PEAEROPORTULHAMBURG

În cadrul turului de demonstraþiesusþinut în Germania, SolarisUrbino electric a fãcut o vizitã ºila Hamburg, unde, pe aeroport,a demonstrat cã mobilitateaelectricã poate fi o opþiuneviabilã de exemplu pentrudeservirea transferurilor de laavion la aeroport. Solaris vafolosi aceastã experienþã pentrua-ºi adapta ºi mai multautobuzele pentru nevoilespeciale ale aeroporturilor,împreunã cu subsidiaraaeroportului Hamburg SpecialTransport and Ramp Services(STARS). Urbino electric a fost lansat în2011. Varianta de midibus de8,9 m utilizatã la Hamburg estepropulsatã de un motor electricde 120 kW ºi foloseºte bateriicu o capacitate de 121 kW.Solaris oferã, de asemenea, ovariantã Urbino electric de 12 m

ºi are în prezent în dezvoltare ºio versiune articulatã.

TRENURILE ZĂPEZII,CU 25% REDUCERE

CFR Cãlãtori acordã reduceri de25% la clasa a 2-a, de luni pânãjoi, la „Trenurile Zãpezii”, spre ºidinspre munte - Valea Prahovei,Vatra Dornei ºi Piatra Neamþ -,tuturor categoriilor de pasageri,indiferent de vârstã, începândcu 1 ianuarie 2013. Totodatã,oferta privind „reducerile 31% ºi56%, pentru Valea Prahovei” perute între Sinaia - Braºov ºiretur rãmâne valabilã ºi încursul sãptãmânii ºi, în plus, înzilele de final de sãptãmânã,respectiv vineri, sâmbãtã ºiduminicã, pasagerii pot utilizaoferta „Biletul de week-end”,care acordã reduceri între 15%ºi 35% (în funcþie de numãrulde weekend-uri).Oferta de cãlãtorie „TrenurileZãpezii” este valabilã pânã la28 februarie ºi se poateprocura de la staþiile ºiagenþiile de voiaj CFR, onlinesau de la automatele devânzare bilete CFR. Pasageriicare opteazã pentru aceastãofertã nu pot beneficia de altereduceri acordate în baza unoracte normative. Oferta va fivândutã ca opþiune de bazãpentru cei care nu beneficiazãde alte facilitãþi.

RENAULT ŞI DACIA,DECLIN 6% ÎN GERMANIA

Înmatriculãrile Renault ºi Daciaîn Germania au scãzut cu 6%anul trecut, la 150.740 deautomobile, piaþa înregistrândun declin de 2,9%, la 3.082,504unitãþi, potrivit Oficiului deÎnmatriculãri Auto german KBA.Cota de piaþã a Renault-Dacias-a menþinut la 4,9%.VW a rãmas în 2012 lider depiaþã detaºat, cu 672.921automobile înmatriculate (cotãde piaþã 21,8%), fiind urmat deBMW ºi Mini cu 284.494 unitãþi(cotã de piaþã 9,2%), Mercedescu 283.006 unitãþi (cotã de9,2%) ºi Audi cu 266.582unitãþi (cotã de 8,6%). La micãdistanþã de Renault ºi Dacia seaflã Skoda, cu 147.197automobile înmatriculate ºi ocotã de piaþã de 4,8%.

VÂNZĂRILE AUTO,MINUS 22,2%

Vânzãrile autovehiculelor noi înRomânia au fost de 80.439unitãþi în primele 11 luni ale lui2012, în scãdere cu 22,2%faþã de perioada similarã aanului trecut (103.371 unitãþi),potrivit AsociaþieiProducãtorilor ºi Importatorilorde Automobile (APIA).Producþia a scãzut cu 3,2%, la308.089 unitãþi, exportul aurcat cu 7,7%, la 309.104unitãþi, iar importul deautovehicule a scãzut cu18,4%, la 60.289 unitãþi.Vânzãrile de camioane auscãzut cu 6%, cele demicrobuze - cu 11%, iar celede autobuze, cu 15,9%.O scãdere mai moderatã, de4,3%, s-a înregistrat lavânzãrile de vehiculecomerciale uºoare (sub 3,5tone), de la 9.990 unitãþi la9.561 unitãþi.La autoturisme însã este oadevãratã prãbuºire: 24,9%, dela 89.032 unitãþi livrate anultrecut la 11 luni, la 66.834

unitãþi în acest an. Vânzãrileautoturismelor din producþiainternã au scãzut cu 32,6%, iarcele din import cu 21,6%.

AGENŢII DE VOIAJCFR, ÎNCHISE

Începând cu 10 ianuarie,activitatea agenþiilor de VoiajCFR a fost reorganizatã, astfelcã numai 22 dintre ele aurãmas active, celelalte fiindmutate în gãri sau desfiinþate,informeazã CFR Cãlãtori.Astfel:• agenþiile de Voiaj CFR dinDrobeta Turnu Severin, Deva,Petroºani, Baia Mare, SatuMare, Târgu Mureº, Galaþi,Buzãu, Brãila, Focºani ºiConstanþa au fost închise,înfiinþându-se birouri de Voiajîn incinta staþiilor de cale feratãdin oraºele menþionate;• agenþiile de Voiaj CFR dinAlexandria, Bistriþa ºi Zalãu aufost închise definitiv;• agenþiile de Voiaj CFR care îºivor desfãºura în continuareactivitatea în actualele locaþiisunt urmãtoarele: Bucureºtinr. 1, Berceni, Titan, Craiova,Tg. Jiu, Piteºti, Caracal,

Timiºoara, Caransebeº, Reºiþa,Arad, Hunedoara, Cluj, Oradea,Sf. Gheorghe, Sibiu, Iaºi,Botoºani, Vaslui, Piatra Neamþ,Suceava, Bacãu.

CONTRACTE NOIPENTRU PARCĂRI DE REŞEDINŢĂ

Bucureºtenii care deþin parcãride reºedinþã îºi pot plãti chiriapentru ele pânã în 31 martie. Încaz contrar, locul de parcare vafi redistribuit, iar contractulanulat. Achitarea locurilor deparcare se poate face odatã cucea a impozitelor ºi taxelorlocale.În Sectorul 1 existã peste8.000 de locuri de parcare dereºedinþã, care se adaugã celorpeste 100.000 de locurigratuite, create prinintroducerea sensurilor unice

pe strãzile secundare. ÎnSectorul 2 existã circa 18.000locuri de parcare cu platã, iar înSectorul 3, 50.000. Plataaferentã ocupãrii locurilor dinparcãrile de reºedinþã dinSectorul 4 se poate face lacele trei sedii ale DGITL, iarînchirierea locurilor noi se facepe baza cererii tip eliberate deServiciul Parcãri din str.Strãduinþei nr. 1, conformtabelelor întocmite de cãtreAsociaþiile de Proprietari aleblocurilor limitrofe parcajelor ºiîn limita locurilor alocateexistente pe teren.Acordul de utilizare a loculuide parcare se încheie pe un an,iar taxa este în valoare de 59lei sau 78 lei, în funcþie dezonã. Acte necesare:• cerere de închiriere;• copie dupã actul de identitateal solicitantului cu domiciliul înimobilul respectiv;• copie dupã certificatul deînmatriculare al autoturismuluipe care îl deþine;• plan topografic de situaþiescara 1:500 cu amplasamentullocului de parcare solicitat;• o taxã care variazã în funcþiede zonã, de la 50 la 90lei/loc/autoturism/an.

CFR Cãlãtori aplicã reduceriîntre 30% ºi 50% pentrucãlãtoriile cu trenurileInterRegio pe 5 destinaþii:Satu Mare-Oradea (IR 1742ºi IR 1741) ºi Baia Mare-DejCãlãtori (IR 1642 ºi IR 1641)- 40% reducere; Oradea-ClujNapoca (IR 1936 ºi IR1938) ºi Cluj Napoca-Oradea (IR 1937 ºi IR 1939)- 30% reducere; ClujNapoca-Târgu Mureº (IR368 ºi IR 369) - 45%reducere la clasa întâi ºi50% reducere la clasa a 2-a.Posesorii de abonamente latrenul Regio pot cãlãtori fãrãplata diferenþelor tarifare latrenurile InterRegio ºi pesecþiile cu reduceri, ºi cutrenurile internaþionale IR363, IR 365 ºi IR 367/368respectiv IR 362, IR 364 ºi

IR 366/369, pe rutecuprinse între staþiile Oradea- Cluj Napoca ºi retur.Pentru cãlãtoria cu locrezervat la trenurileInterregio menþionate, tarifulde rezervare a locului seachitã integral. În cazulposesorilor de abonamentevalabile la tren Regio, pentrucãlãtoria cu loc rezervat seachitã integral ºi diferenþatarifarã.

INTERREGIO MAI IEFTIN CU 30-50%

.................................................................................................................... ianuarie 2013

ACTU

ALIT

ATE

62

borat programul de trans port. În plus,ARR a primit sarcina sã realizezeajustãri la pro gramul de transportpânã la finalul zilei.

Practic, ziua de 15 ianuarie, cândprogramul de transport tre bu ia sãfie încãrcat pe site-ul CNMSI a în -ce put într-o aºteptare încordatãpentru operatorii de transport.

Într-un final, programul de trans -port a fost încãrcat la CNMSI ºi atri -bu irea pare sã îºi urmeze cursul nor -mal, pânã pe 21 ianuarie pu tând sãmai fie operate mo di ficãri.

De ce?

Aceasta este întrebarea la careva trebui sã gãsim rãspuns, dupãacest episod halucinant, greu deînþeles ºi mai ales dificil de digeratîntr-o þarã care se proclamã de mo -craticã.

De ce s-a dorit amânarea atri -bu irii? Era programul de transportrea lizat prost? Poate cã da, dar tre -bu ie sã ne amintim cã acesta a fostafiºat pe site-ul ARR pe 23 decem -brie, iar decizia de amânare a apãrutpe 10 ianuarie. Ce s-a întâmplatîntre timp? Piesele care lipsesc dinacest puzzle amplificã din nou zvo -nurile ºi suspiciunile. Neoficial, ceiimplicaþi se acuzã unii pe alþii deneprofesionalism ºi interese as -cun se - autoritãþi pe autoritãþi, ope -ratori pe autoritãþi ºi chiar operatoripe operatori.

Bineînþeles, s-a vorbit despreau tovehicule a cãror livrare a în târ -ziat, precum ºi despre interesuldea lerilor de a mai prelungi pe ri oa -da în care vânzãrile se reali zea zãatât de uºor. Oricum, pânã în acestmoment, sunt doar zvonuri.

Amânarea pare sã fi fost, defapt, doar un instrument de inti mi -dare pentru obþinerea altor lucruri.Dar care? Vor fi foarte greu de ana -li zat modificãrile survenite în pro -gra mul de transport pe ul ti ma sutãde metri, având în vede re cã nu dis -punem de un format similar pentruprogramul activ în decembrie 2012,cel prezentat ca proiect pe site-ulARR ºi cel afiºat la CNMSI.

Alte surse susþin cã, în data de7 ianuarie, ARR a primit o so licitarede modificare a capa ci tãþilor detransport, din microbuz în autobuz,pe numeroase trasee. Ar fi urmatARR sã dea curs aces tei solicitãri?Dacã aceastã infor maþie se verificã,desfãºurarea actului de teatru lacare am asistat ar cãpãta un sens.Cel puþin cro no logic.

Bineînþeles, vom încerca sã rãs -pundem la toate aceste între bãriîn cel mai scurt timp posibil, maiales cã acest gen de întâm pla re lo -

veº te grav în spiritul de mo craþiei,în conceptul de stat de drept.

Consiliile judeţeneau spus prezent

Nici „judeþenele“ nu traver sea -zã o perioadã mai fastã din punctde vedere al stresului pro vo cattrans portatorilor. Totuºi, discuþiiledintre ARR ºi Ministerul Ad minis -tra þiei ºi Dezvoltãrii Teri to riale au lã -murit o situaþie care pã rea la unmo ment dat sã ducã la stopareaatri buirii electronice pentru traseelejudeþene.

Astfel, în data de 15 ianuarie,aproape toate judeþene au încãr -cat pe site-ul CNMSI programele detransport. Lipseau Bistriþa, Con -stan þa, Maramureº, Satu Mare ºiVâl cea, care însã mai aveau timpla dispoziþie.

Sigur, mai rãmân procesele afla -te pe rol ºi este greu de anti ci patmodul în care acestea ar puteainflu enþa atribuirea.

Pensionariiplătesc biletintegral

Anul trecut, în luna noiembrie,a apãrut Legea 211/2012 privindaprobarea OG 8/2011 pentru mo -di ficarea ºi completarea legislaþieicu privire la eliberarea, ges tio na -rea ºi monitorizarea docu men telorde cãlãtorie acordate pensio na rilor,veteranilor de rãzboi ºi vãduvelorde rãzboi.

Conform acestui act normativ,beneficiarii facilitãþilor de cãlã to rievor achiziþiona bilete cu plata in te -gralã a acestora, urmând ca decon -tarea sã se realizeze prin in stitu þiilepublice responsabile, în cuantumulprevãzut în legislaþia specificã fie -cã rei categorii sociale, în baza nor -melor ce se vor aproba prin hotãrârea Guvernului, în ter men de maxi -mum 45 de zile de la data publicãriiprezentei legi în Mo nitorul Oficial alRomâniei, Partea I.

Cele 45 de zile au trecut, darnormele se lasã încã aºteptate, însãnu reprezintã o noutate pen tru þaranoastrã.

Ceea ce este de comentat estemodul în care legislativul în þelegesã rezolve aceastã proble mã. Seºtie faptul cã utilizarea cupoanelora dus la fraudarea statului cu sumeimportante de bani ºi ceva trebuiafãcut. A apãrut OG 8/2011 ºi repre -zen tanþii MTI au considerat pro ble -ma rezolvatã - în mare mãsurã, pespinarea operatorilor de transport.Practic, îi pedepsim pe toþi pentrucâþiva care s-au obiºnuit sã fure, în

ge neral tot din cauza unui sistemdefectuos gândit de stat. Acumapare Legea 211/2012, care de for -meazã, practic rescrie OG 8inventând un cu totul alt sistem. Nuºtiu cine îºi mai aminteºte vinovaþii,dar pedeapsa cade pe capul pen sio -narilor ºi veteranilor care îºi vor plãtibiletul integral. O mãsurã des tul denecivilizatã. Pe de o parte, le gislativulrecu noaº te drepturile acestor cate -go rii, dar în mod evi dent le transmitecã mai bine stau acasã, obligân du-isã-ºi recupereze banii ulterior. ªidacã nu au bani sã plãteascã bi letulintegral? ªi dacã se vor for ma coziimense la in sti tu þiile de la care artrebui sã re cu pereze banii?

Aceastã schimbare de abor daretrebuie privitã ºi dintr-o altã per -spec tivã. Cea a operatorilor detrans port. Categoriile ce bene fi -ciazã de facilitãþi la cãlãtorii repre -zintã un procent semnificativ dinnumãrul total de cãlãtori. Ast fel,noua lege ar putea avea un efectne gativ important în ceea ce pri -veºte veniturile transpor ta to rilor.

Oricum, pe moment, se pare cãtransportatorii au scãpat de obl i -ga tivitatea dotãrii maºinilor cuaparate de marcat fiscale.

Mai sunt ºi alte prevederi in -teresante ale noii legi. Astfel, pentrua putea beneficia de faci li tãþile decãlãtorie, pentru cate go riile men -þio nate se vor elibera legitimaþii detransport tip card, per sonalizate cunumele ºi codul nu meric personalal fiecãrui be ne ficiar.

Modul de utilizare, modelul, pre -cum ºi datele ce vor fi înscrise înlegitimaþiile de cãlãtorie tip cardvor fi stabilite, de asemenea, prinnorme metodologice.

Cardul utilizat este cel emis per -soanelor respective de cãtre CasaNaþionalã de Asigurãri de Sãnãtate,care va stoca în me mo rie numãrulde cãlãtorii la care are dreptul be -ne ficiarul, numãrul de cãlãtorii efec -tuate ºi contrava loa rea acestora.

Persoanele care, conform le gii,be neficiazã de legitimaþii de cãlã -to rie tip card au obligaþia de a pre -zenta legitimaþia de cãlãtorie tipcard la urcarea în autobuz sau auto -car ºi de a valida cãlãtoria prin inter -me diul cititorului de car duri. Ace -eaºi obligaþie o au ºi persoanelecare deþin abona men te sau altelegitimaþii de cãlãtorie tip card.

Modul de dotare, utilizare, pre -cum ºi funcþiunile pe care trebuiesã le îndeplineascã cititoarele decarduri vor fi reglementate, bin e -înþeles, prin norme metodologice.


ianuarie 2013 ...................................................................................................................... 63

ACTU

ALIT

ATE

Transportul regulatde călători - unsport pentru oamenicu inima puternică

JJ oi, 10 ianuarie, oficiali dincadrul Ministerului Trans -por turilor ºi Infrastructuriiau decis amânarea pro ce -sului de atribuire a tra -

seelor interjudeþene. Motivul prin -cipal invocat a fost legat de lipsade cla ri tate ºi calitate a pro gra mu -lui de transport rea lizat de cãtreAu to ri tatea Rutierã. Pro iec tu lui depro gram afi ºat pe site-ul ARR îi lip -seau o serie de elemente cum arfi codul cursei, numãrul sta þiilor,dis tanþa tra seului, capa ci tatea detrans port. De aseme nea, s-a re cla -mat introducerea u nui numãr marede curse care nu au capete de tra -seu oraºe ºi, astfel, a apãrut sus -pi ciu nea „pi ra tãrii“ curselor exis -tente.

Aºa cum era de aº tep tat, între -gul sector a intrat în fierbere în faþaunei a mâ nãri ca re ar fi echi va lat cuun dezastru pentru ma jo ri tatea ope -ra to rilor de transport.

Astfel, ceea ce pãrea 100% sigur(mi nis trul dãduse deja de vineri, 11ia nua rie, dispoziþie sã fie redactattextul or do nanþei privind pre lun girea)a devenit ne s igur luni, 14 ianuarie.

În dimineaþa zilei de 14 ianua rie,a avut loc o în tâl nire între re pre -zentanþii MTI ºi patronatele în trans -por turi, iar poziþia acestora din urmãa fost una clarã, de susþi nere a res -pec tãrii calendarului ini þial. Ministrula participat la aceastã întâlnire unminut, cât sã-i salute pe cei prezenþi.

În ciuda poziþiei patronatelor, în -tâl nirea s-a încheiat fãrã a se lua odecizie finalã, singura „vic to rie“ fiindreducerea termenului de amânarede la 90 de zile la o lunã.

În mod mai puþin obiºnuit, defaþã cu patronatele, ARR a fost cri -ti catã de cãtre ceilalþi colegi din ca -drul MTI pentru modul în care a ela -

Anul 2013 a demarat în forţă pentru transportul rutier decălători, iar desfăşurarea procesului de atribuire aprogramelor de transport interjudeţene şi judeţene afost pusă sub semnul întrebării chiar atunci când trebuiasă demareze.

ULTIMA ORĂ (18 ianuarie 2013)Chiar în momentul închiderii ediþiei, comunicarea de la Curtea deApel Piteºti a ajuns la MTI. Amintim faptul cã la Curtea de ApelPiteºti, în data de 17 decembrie 2012, instanþa a admis cerereareclamanþilor (patru firme de transport) ºi a dispus suspendareaexecutãrii Ordinului Comun nr. 240/1614 pe 01.11.2012 emis deMTI ºi MAI, pânã la soluþionarea fondului contestaþiei. Bineînþeles,Ordinul Comun are legãturã atât cu atribuirea programului detransport interjudeþean, cât ºi cu a celor judeþene. La închidereaediþiei, juriºtii MTI analizau dacã ar trebui blocate ambele atribuiri.Amãnunte de ultimã orã vã vom prezenta pe site-ulwww.ziuacargo.ro.


EV

EN

IMEN

T

64

DD upã aproape doi ani dediscuþii ºi negocieripur tate cu liderul mon -dial al turismului înceea ce priveºte viito -

rul numelui TUI în România, în da -ta de 20 septembrie 2011 Euro -lines ºi TUI Travel PLC au ales sãlucreze împreunã.

„Aceastã colaborare era ne -ce sarã pentru cã Eurolines a fost

în totdeauna confundat cu auto -ca rul, deºi avem cea mai marereþea de agenþii, iar ei nu aveauo reþea. De aceea, punerea îm -preunã a acestor douã elemente,plus obligaþia noastrã de a ne a -dap ta standardelor TUI, care suntcele mai înalte, a fãcut nu numaica acest parteneriat sã ia fiinþã, cisã fie ºi unul de succes, chiar dupãprimul an“, a precizat Dragoº

Anas tasiu, preºedinte EurolinesRomânia.

Rezultateleînregistrate în2012

Linia de business care s-a re -marcat printr-o creºtere semni fi -ca tivã a volumului tranzacþiiloreste cea a activitãþii de turism -

121% pentru 2012 faþã de 2011,bran dul TUI TravelCenter fiind unatu important.

Principalii trei factori cãrora lis-a datorat creºterea sunt calita -tea produselor turistice ºi knowhow-ul vânzãrii lor (training desisteme pentru consultanþii TUITravelCenter), permanenta inves -ti þie în pregãtirea profesionalã aconsultanþilor de turism, precumºi pachetele dinamice, persona li -za te în funcþie de dorinþa clientului.

Per total, Grupul Eurolines apre conizat cã pentru anul 2012 vaavea o cifrã de afaceri de apro xi -mativ 243 milioane de lei faþã de183,2 milioane lei in 2011.

70% din cifra de afaceri a Gru -pului o reprezintã activitatea com -paniei Touring Europabus Româ -nia, compania care deþine reþelelede agenþii de turism Eurolines ºiTUI TravelCenter.

Pachetele turistice distribuiteprin reþelele de agenþii TUI Tra -

velCen ter ºi Eurolines au cunos -cut o creºtere de 121% în 2012,ajungând la o cifrã de 43,56 mi -li oane lei, iar pentru 2013 creº -te rea estimatã este de 79%.

Transportul internaþional cuautocarul, operat sub brandul Eu -rolines România, a cunoscut ocreº tere de 13%, ajungând la ocifrã de 36,3 milioane lei, iar pen -tru 2013 se aºteaptã un plus de8%.

În ceea ce priveºte biletele deavion, creºterea a fost de 45%,ajungând la o cifrã de 74,58 mi -lioane lei, iar în acest an estepreconizatã o majorare de 18%.

„Am mãrit numãrul de agenþii,am forþat prezenþa pe online ºi,pentru cã totul depinde de oa -meni, am încercat permanent sãinvestim în oameni, în proiecte dedezvoltare personalã. Într-o piaþãcare stagneazã, noi am crescutnumai datoritã oamenilor, avândo echipã entuziastã care vine cuplãcere la serviciu“, a arãtatDragoº Anastasiu.

Creşteriimportante le-auavut şi altecompanii din Grup

Astfel, pe lângã Touring Euro -pa bus, care a încheiat perioadaianuarie - august cu o creºtere de60% faþã de anul trecut, urmã toa -re le companii meritã menþionate:NOVA Travel, tour-operatorul Gru -pu lui, a înregistrat în 2012 o creº -tere de 30% faþã de 2011. Aceas -tã creºtere se datoreazã operãriiprimului charter marca TUI, cu ple -care din România ºi destinaþie An -talya. Alte trei destinaþii noi (Creta,Kos ºi Rhodos) sunt în pregãtirepentru vara anului 2013 ºi vor fidistribuite prin reþeaua TUI Tra -velCen ter, precum ºi prin alte reþe -le partenere.

TOURING RENT AUTO, careope reazã pe piaþa româneascã subbrandul Payless, va avea o creº -tere estimatã de 31%.

Mai multe chartere în orga ni -zare proprie ºi o prezenþã sporitãîn mediul online sunt pe lista deprioritãþi a grupului. De asemenea,reînnoirea flotei de autocare esteun alt obiectiv (permanent) ce seregãseºte ºi în planurile din 2013.

Agenţii

Un numãr total de 59 de agen -þii proprii, la care se adaugã fran -cizele ºi cei peste 500 de revân -zã tori, distribuie produsele celormai mari tour-operatori români ºiin ternaþionali, cota produselor TUIfiind în ascensiune.

Pânã în prezent, sub brandulTUI TravelCenter existã 37 deagenþii destinate clientului final,douã birouri dedicate clienþilorcor porate ºi respectiv revân zã to -rilor, precum ºi o agenþie onlinewww.tui-travelcenter.ro

Numãrul agenþiilor Eurolinesse ridicã în prezent la 23, de ase -me nea în creºtere prin des chi de -rea, în aprilie, a agenþiei PiteºtiAutogarã.

Grupul Eurolines ºi-a propusca, în decurs de trei ani, sã ajungãla un numãr de 100 de agenþii TUITravelCenter în toatã þara.

În directã legãturã cu expan -siu nea reþelei se aflã ºi numãrulde angajaþi ai Grupului, acestaajun gând în 2012 la 450 angajaþifaþã de 383 în 2011.

Investiþia în imaginea TUI Tra -velCenter s-a ridicat pânã acum lacirca 400.000 euro ºi a acoperito paletã largã de acþiuni, de la re -brandingul agenþiilor Eurolines înTUI TravelCenter pânã la deschi -de rea de noi puncte de lucru ºiacþiuni de marketing specifice in -dustriei turistice.

Grupul Eurolines este alcãtuitdin 16 companii din România, Ger -mania ºi Republica Moldova. Gru -pul deþine brandul Eurolines ºidreptul exclusiv de folosire a bran -dului TUI TravelCenter în România.


65

EV

EN

IMEN

T

TUI TravelCentera crescut vânzările cu 121%Pachetele turistice distribuite prin reţelele de agenţii TUITravelCenter şi Eurolines au cunoscut o creştere de 121%în 2012, ajungând la o cifră de 43,56 milioane lei, iarpentru 2013 creşterea estimată este de 79%.

Dragoş Anastasiu, preşedinteEurolines România:

Targetul nostru este sã trecem de la stadiul defirmã de referinþã în România, la firmã de

excelenþã. Am pornit un program care nu estesimplu ºi implicã atitudinea oamenilor, atingementalitatea. Implementãm un sistem de evaluare a

performanþei de la primul, pânã la ultimul om din companie, astfelîncât fiecare sã îºi ºtie obiectivele ºi strategiile, sã se aliniezemisiunii ºi viziunii Grupului. Toatã lumea trebuie sã ºtie cã vrem sãdevenim prima opþiune ºi, totodatã, o firmã care oferã servicii deexcelenþã.“

„

.................................................................................................................... ianuarie 201366

BERBEC (21 martie

- 20 aprilie)

Urmează o perioadăplină de frământări pentru

cei mai mulţi dintre oameni. Darpentru dumneavoastră lucrurilevor decurge în linişte. Realizărilenu vor fi nemaipomenite, însăsuccesul nu pică din cer - e nevoiede multă dedicare. Veţi călătorimai mult decât de obicei. Atenţiela volan: păstraţi-vă în permanenţăcalmul şi echilibrul. Circulaţi cuprudenţă!

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Elementul principal înconstrucţia succesului

profesional este entuziasmul.Aplicaţi această regulă şirezultatele în plan financiar vorapărea aproape instantaneu.Puneţi-vă toate gândurile înordine, păstraţi-vă răbdarea şivoioşia, dar luaţi atitudine lanevoie, iar recompensele vor fi pemăsură. Veţi călători moderat.Atenţie în trafic!

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Lucrurile încep să capetesens. Unde până acum totul

părea blocat şi fără situaţie deieşire pe toate planurile, dintr-odată răsare soarele şi pe stradadumneavoastră. Veţi observa că„vinovat” de succes este un anumitdetaliu din comportamentuldumneavoastră. Încercaţi săconservaţi pe termen lung acestelement şi viaţa vi se va părea dince în ce mai frumoasă.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Este o perioadăactivă şi foarte agitată.

Vă veţi lovi şi de bune şi derele. Apelând la resurselepotrivite, veţi reuşi sărezolvaţi fiecare situaţie înparte. Veţi călători mai multdecât de obicei. Nu lăsaţioboseala şi stresul să vă domine!Aveţi grijă în trafic, nu uitaţi să văpuneţi centura de siguranţă şirespectaţi toate regulile decirculaţie.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Perioada se anunţădificilă în plan

profesional. Treceţi cu bine pesteaceste momente dacă apelaţi latoate resursele necesare. Inclusivla cele financiare. Şi în planpersonal se întrevăd nişte situaţiidificile, pe care le puteţi rezolvadoar cu multă răbdare. Călătoriţifoarte mult. Conduceţi cuprudenţă şi evitaţi conflictele cupartenerii de trafic!

FECIOAR~ (23 august

- 22 septembrie)

Petreceţi momenteminunate alături de

familie, prieteni şi colegi deserviciu. Profitaţi la maximumde toate ocaziile pentru a văface noi şi noi prieteni. Ulterior,aceştia vă vor fi alături înrezolvarea unui proiect complicat,de termen lung. Călătoriţi foartemult. Nu călcaţi prea tare pedalade acceleraţie şi purtaţi centurade siguranţă.

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

Din punct devedere profesional, staţi

mai mult decât bine: este operioadă în care succesul văcaută, dar este important să-lprimiţi cu eleganţă, să vă folosiţide siguranţa şi inteligenţa carevă caracterizează. Atenţie înplan financiar. Evitaţicheltuielile mari! Călătoriţi mult -atenţie în trafic! Circulaţi cuprudenţă!

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Se anunţă o perioadăagitată. Veţi avea

multe de rezolvat într-untimp limitat, iar stresul îşi vaface simţită prezenţa. Folosiţitoată diplomaţia de caredispuneţi şi învăţaţi să comunicaţieficient. Ignoraţi problemelemărunte şi ocupaţi-vă de celeimportante. Călătoriţi mult.Atenţie la volan: evitaţi să văcomportaţi agresiv cu parteneriide trafic!

S~GET~TOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Lucrurile se rezolvă cubrio în plan personal, iar

viaţa vi se va părea minunată.Însă în plan profesional va trebuisă aveţi grijă, pentru că vă veţiconfrunta cu bariere greu detrecut. Creativitatea esterăspunsul la probleme. Veţicălători mult. Atenţie la volan:evitaţi conflictele în trafic şi nuapăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Şi în viaţaprofesională, şi în cea

personală, cuvântul cheie estediplomaţia. Iar simţul umorului văva ajuta să îndepliniţi obiective cepăreau intangibile. Cele mai bunerezultate le veţi avea în planfinanciar, iar lucrurile vorcontinua să se îmbunătăţească.Călătoriţi moderat. Oricum, evitaţisă vă urcaţi la volan dacă nu v-aţiodihnit suficient.

V~RS~TOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

Urmează o perioadăbună pentru

dumneavoastră, marcată deenergie şi foarte mult simţ practic.Nu vă lăsaţi luaţi de valulentuziasmului: odihniţi-vă şiplanificaţi-vă cu grijă activităţile.Călătoriţi foarte mult, aşa că ar fiindicat să vă luaţi toate precauţiileprivind starea de funcţionare amaşinii la drum lung. Atenţie întrafic - circulaţi cu prudenţă!

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Se anunţă o perioadăbună pentru

dumneavoastră. Lucrurile sedesfăşoară într-un ritm alert,uneori foarte obositor, însărezultatele vor fi grozave întoate planurile: financiar,profesional şi personal. Veţicălători mult. Atenţie la volan:conduceţi cu prudenţă, nu apăsaţiprea tare pedala de acceleraţie şipurtaţi întotdeauna centura desiguranţă!

15 ianuarie - 15 februarie 2013

HO

RO

SCO

P D

E C

ĂLĂ

TO

RIE

Date post:	07-Nov-2014
Category:	Documents
Upload:	revista-ziua-cargo
View:	978 times
Download:	11 times

Revista Ziua Cargo nr. 48 - ianuarie 2013

Documents