referat piete de capital

Universitatea Ştefan cel MareFacultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

Suceava

Student: Solcan NicoletaSpecializare: Finanţe şi bănci

Anul: IIGrupa: IV

Aprilie2011

SOLCAN NICOLETA Piaţa secundară de capital

Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti

Cuprins

1.INTRODUCERE................................................................................................................................................5

2.PIAŢA SECUNDARĂ..................................................................................................................................6

2.1. FUNCŢIILE ŞI CERINŢELE FUNCŢIONĂRII PIEŢEI SECUNDARE...................................................9

2.2. CLASIFICAREA PIEŢELOR SECUNDARE................................................................................................10

3. BURSELE DE VALORI ŞI IMPORTANŢA LOR PE PIEŢELE DE CAPITAL......................................................................................................................................................................11

3.1. CLASIFICAREA BURSELOR DE VALORI.................................................................................................12

3.2. ROLUL BURSELOR............................................................................................................................................13

3.3. CARACTERISTICI LE BURSELOR DE VALORI.....................................................................................14

3.4. SCURT ISTORIC AL PIEŢEI BURSIERE DIN ROMÂNIA....................................................................15

4. STUDIU DE CAZ: BURSA DE VALORI BUCUREŞTI.....................................18

4.1. BURSA DE VALORI BUCURESTI – INFORMAŢII GENERALE......................................................18

4.2. ISTORIC..................................................................................................................................................................20

4.3. CONDUCEREA ŞI ORGANIZAREA BVB.................................................................................................27

4.3.1. Grupul BVB.....................................................................................................................................................274.3.2. Organigrama...................................................................................................................................................304.3.3. Capitalul social..............................................................................................................................................30

4.4. LISTAREA LA BURSĂ......................................................................................................................................31

4.4.1. Avantajele finanţării prin bursă şi beneficiile calităţii de companie listată...............................314.4.2. Criterii pentru a deveni emitent de acţiuni/ obligaţiuni la BVB......................................................324.4.3. Paşii pe care o companie trebuie să îi parcurgă pentru a deveni emitent de acţiuni la BVB........................................................................................................................................324.4.4. Paşii pe care o companie trebuie să îi parcurgă pentru a deveni emitent de obligaţiuni la BVB................................................................................................................................33

5. Concluzii..................................................................................................................................................................35

4



1.Introducere

Orice economie naţională, indiferent de nivelul său de dezvoltare, este caracterizată de existenţa

şi funcţionarea unor pieţe specializate, unde se întâlnesc cererea şi oferta de active financiare necesare

dezvoltării, în cadrul firmelor, a producţiei de bunuri şi servicii.

Această piaţă specializată este piaţa de capital (în accepţiunea sistemului european) sau piaţa

financiară (conform teoriilor specifice sistemului anglo-saxon).

Piaţa de capital este constituită din organisme cu rol de reglementare care supraveghează piaţa

şi care îndeplinesc rolul primordial de protecţie al investitorilor individuali, prin asigurarea unor

reglementări instituţionale dar şi instrumentale, pentru asigurarea unor condiţii concurenţiale cât mai

aproape de condiţiile de concurenţă pură şi perfectă.

Piaţa de capital este specializată pe tranzacţii cu active financiare pe termen mediu şi lung, prin

intermediul lor asigurându-se transferurile de capitaluri disponibile către utilizatorii ale căror nevoi

depăşesc posibilităţile interne de acoperire. Motivaţia principală a unei pieţe de capital constă în

economia şi plasarea valorilor mobiliare ale agenţilor economici în căutare de capital către posibilii

investitori, deţinători de excedente de capital.

În funcţie de momentul în care se face tranzacţia, piaţa de capital se divide în două segmente

dependente temporal: primară şi secundară.

5


Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti piaţa primară (primary market) – piaţă pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt

negociate pentru prima oară, asigurând întâlnirea cererii cu oferta de titluri, permiţând

finanţarea agenţilor economici şi a colectivităţilor publice. Este mijloc de distribuire şi

plasament de titluri;

piaţa secundară (secondary market ) – piaţă pe care sunt tranzacţionate valori mobiliare aflate

deja în circulaţie, având rolul de concentrare a cererii şi ofertei derivate, asigurând lichiditatea şi

mobilitatea economiilor investite pentru investitorii care doresc să-şi recupereze fondurilor

investite în valori mobiliare sau să-şi schimbe portofoliile înainte de data scadenţei. Este o piaţă

deschisă şi publică.

2.Piaţa secundară

Piaţa secundară este o componentă a pieţei de capital, pe care se vând şi se cumpără titluri

financiare după ce acestea au fost emise către investitorii originari.

Segmentul secundar se constituie din sistemul bancar şi, în principal, din bursele de valori, la

care cercuri largi de investitori instituţionali şi particulari vând şi cumpără valori mobiliare emise şi

puse în circulaţie de segmentul primar. Existenţa pieţei secundare garantează pe deţinători că aceste

valori mobiliare sunt negociabile, adică pot fi valorificate înainte de a aduce dobânzi şi dividende.

Faptul că există o piaţă secundară, la care clienţii pot să vândă şi să cumpere titluri şi eurotitluri este o

garanţie că aceste efecte au într-adevăr valoare, că ele se vând şi se cumpără în continuare.

Piaţa secundară asigură, prin intermediul bursei de valori mobiliare, atât buna funcţionare a

pieţei primare, cât şi lichiditatea şi mobilitatea economiilor. Investitorii au posibilitatea în orice

moment de a negocia acţiunile şi obligaţiunile deţinute în portofoliu sau pot cumpăra noi valori

mobiliare.

Tranzacţiile cu acţiuni sau obligaţiuni între brokeri pentru clienţii lor sau în nume propriu, se

realizează pe două pieţe secundare organizate: Bursa de Valori şi piaţa OTC . Pe aceste pieţe se

6


Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureştistabileşte preţul unei acţiuni, pe baza exprimării libere a cererii şi a ofertei de titluri şi astfel, valoarea

unei firme pe piaţă. Piaţa secundară poate fi reprezentată astfel:

Sursa: www.stareanatiunii.com

Cele două pieţe organizate de valori mobiliare sunt entităţi în cadrul cărora se tranzacţionează

valorile mobiliare ale diverşilor emitenţi. Unele dintre aceste titluri sunt tranzacţionate la bursa de

valori, în timp ce altele sunt tranzacţionate pe piaţa OTC.

În România, există cele două pieţe sub numele de Bursa de Valori Bucureşti si Rasdaq (piaţa

OTC). Între cele două instituţii există diferenţe majore în ceea ce priveşte sistemul de tranzacţionare a

valorilor mobiliare, criteriile de admitere a unui emitent la tranzacţionare, regulamentele interne cu

privire la emitenţi, la intermediari precum şi la investitori.

Cele două pieţe secundare de capital din România, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi

RASDAQ, sunt pieţe electronice, continue. În ceea ce priveşte alte criterii, opţiunile arhitecţilor pieţei

au fost diferite. BVB este o societate publică, cu un sistem centralizat bazat pe dubla licitaţie.

RASDAQ este un sistem privat, distribuit, bazat pe activitatea formatorilor de piaţă („market-makers").

Este de menţionat că aceasta nu este singura deosebire dintre cele două pieţe. Diferă criteriile de

listare, funcţiunile macroeconomice, sistemele de depozitare-decontare.

Bursa de Valori Bucureşti a fost reînfiinţată în toamna anului 1995, după o întrerupere de 5

decenii. Aici sunt listate în prezent peste 100 de societăţi pe acţiuni. Cotarea unei valori mobiliare la

bursă reprezintă o recunoaştere a activităţii eficiente a societăţii emitente. Aceasta se realizează la

cererea societăţii şi numai dacă îndeplineşte anumite criterii ce se referă la emisiunea de valori

7

http://www.stareanatiunii.com/


Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureştimobiliare, gestiunea şi rezultatele economico-financiare ale societăţii emitente, informarea

investitorilor, etc.

Pe piaţa extrabursieră, numită Rasdaq, sunt tranzacţionate valorile mobiliare neincluse la cota

bursei de valori şi aprobate de Comisia Naţională de Valori Mobiliare (CNVM) şi de Asociaţia

Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare (ANSVM). Pe această piaţă sunt listate acţiunile a peste

5.000 de emitenţi, fără a fi necesară îndeplinirea anumitor criterii de performanţă şi nici de informare şi

protecţie a investitorilor.

Piaţa secundară are rolul de concentrare a cererii şi ofertei derivate. Este deschisă, publică

(plasamentul se efectuează în marea masă a investitorilor şi tranzacţiile au caracter public). Există în

practica emisiuni şi plasamente private, dar ele nu fac obiectul reglementărilor şi nu beneficiază de

mecanisme specifice unei pieţe financiare publice.

Segmentul secundar reprezintă segmentul cel mai mobil şi, în acelaşi timp, cel mai

reprezentativ pentru manifestarea neîngrădită a cererii şi ofertei de capital financiar. Concentrând cea

mai mare parte a tranzacţiior de titluri şi eurotitluri, piaţa secundară stabileşte cursul de piaţă al tuturor

valorilor negociate, iar aceste cursuri nu sunt altceva decât indicative barometrice ale stării economice

şi politice a fiecărei ţări şi nu numai.

Cotarea acţiunilor unei companii pe piaţa secundară de capital are avantaje şi dezavantaje.

Avantajele cotării:

1. Diversificarea acţionarilor. Riscul unei afaceri se dispersează asupra mai multor investitori.

2. Creşterea lichidităţii. Acţiunile unei firme necotate sunt foarte puţin lichide, deoarece nu există

o piaţă pentru acestea. Dacă unul dintre acţionari vrea să vândă câteva acţiuni pentru a obţine

numerar, este obligat să găsescă singur cumpărători potenţiali.şi noul acţionar trebuie acceptat

de către ceilalţi. Aceste probleme nu apar în cazul firmelor cotate.

3. Imaginea şi publicitatea – firmele cotate beneficiază de o mediatizare intensă şi devin

cunoscute opiniei publice şi comunităţii de afaceri, în rândul cărora se află potenţialii clienţi şi

acţionari ai societăţii.

4. Registrul acţionarilor e ţinut în mod exact şi la zi de către sistemul informatizat al bursei şi nu

mai e necesară ţinerea acestuia de către societatea emitentă.

5. Stabilirea valorii firmei se poate face zilnic fără costuri mari, fără evaluatori şi este util ca o

firmă deţinută privat să îşi cunoască valoarea prin intermediul unei burse de valori.

8


Studiu de caz:Bursa de Valori BucureştiDezavantajele cotării:

1. Costul raportării . O companie cotată la bursă trebuie să înainteze rapoarte trimestriale şi

anuale către aceasta, precum şi către CNVM. Aceste rapoarte pot fi costisitoare.

2. Transparenţă. Managementul poate să nu agreeze ideea de a raporta date operaţionale,

deoarece aceste date ajung la dispoziţia competitorilor. Se poate afla uşor averea deţinută de

cineva într-o companie.

3. Posibilitatea unei pieţe inactive şi a unui preţ scăzut. Dacă acţiunile unei firme nu se

tranzacţionează frecvent, acţiunile respective nu sunt în realitate lichide şi preţul de piaţă poate

să nu fie reprezentativ pentru valoarea adevărată a acţiunilor.

4. Relaţiile cu acţionarii. O dată ce firma este tranzacţionată public, managementul trebuie să

acorde timp relaţiilor cu acţionarii şi investitorii potenţiali.

2.1. Funcţiile şi cerinţele funcţionării pieţei secundare

Funcţiile pieţei secundare sunt:

asigurarea lichidităţii şi mobilităţii economiilor investite;

răspunsul la necesitatea creării unei pieţe oficiale şi organizate pentru deţinătorii care

doresc recuperarea fondurilor investite în valori mobiliare înainte de scadenţă

(durata de viaţă a acţiunii este egală cu durata de viaţă a emitentului);

evaluarea permanentă a titlurilor listate.

Numărul şi conţinutul funcţiilor pieţei de capital depind de gradul de îndeplinire a următoarelor

condiţii:

lichiditatea;

eficienţa;

transparenţa;

corectitudinea;

adaptabilitatea.

9


Studiu de caz:Bursa de Valori BucureştiLichiditatea - pe piaţa de capital secundară, lichiditatea este dată în parte de cea existentă pe

piaţa primară, dar şi de volumul tranzacţiilor. Îndeplinirea acestei condiţii asigură funcţionarea continuă

a pieţei de capital şi recuperarea de către investitori în orice moment a capitalului investit.

Eficienţa constă în derularea operativă şi la costuri mici a tranzacţiilor Această condiţie

influenţează gradul de lichiditate a pieţei.

Transparenţa constă în asigurarea directă şi rapidă a informaţiilor corecte pentru investitori.

Ea determină creşterea ofertei de fonduri pe piaţa primară, a volumului tranzacţiilor şi funcţionării

eficiente.

Corectitudinea are la bază reglementarea riguroasă a fluxurilor de capital în economie, a

derulării tranzacţiilor pe piaţă. Această condiţie elimină tendinţele de manipulare a pieţei, reduce riscul

tranzacţiilor şi asigură îndeplinirea celorlalte patru condiţii.

Adaptabilitatea constă în adaptarea elementelor pieţei de capital la condiţiile economico-

financiare din ţara unde îşi are sediul, cât şi la cele internaţionale. Inovaţia pe piaţa de capital este

determinată de diversitatea investitorilor, profesionalismul acestora.

2.2. Clasificarea pieţelor secundare

Pieţele secundare de capital se caracterizează prin existenţa mai multor participanţi de ambele

părţi. Există mai multe criterii de departajare:

a) după continuitate:

pieţe intermitente - formarea preţurilor se bazează în general pe fixing. Tranzacţionarea

valorilor mobiliare este permisă doar în anumite momente specificate: când un titlu este

anunţat, acele persoane interesate să vândă sau să cumpere se reunesc pentru o licitaţie

explicită.

pieţe continue - tranzacţionarea titlurilor poate avea loc în orice moment. Tranzacţiile nu se

încheie la un preţ unic pentru întreaga zi de tranzacţionare, ci la preţuri care se modifică în

cursul unei şedinţe de bursă.

pieţe mixte.

b) după suportul tranzacţional, negocierile pot fi:

licitaţii libere;

10


Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti prin calculator (tehnici electronice);

c) după localizarea ringului de negocieri, pieţele se împart în:

pieţe centralizate;

pieţe descentralizate;

d) după proprietatea asupra pieţei şi accesul operatorilor, există pieţe:

private - după acest principiu funcţionează majoritatea pieţelor moderne de inspiraţie

anglo-saxonă;

de stat - pieţele sunt privite ca instituţii publice, cu acces liber al operatorilor;

e) după tehnica tranzacţionării, pot exista sisteme bazate pe:

dublă licitaţie;

formatori de piaţă;

f) după modul de formare a preţului valorilor mobiliare, se deosebesc:

pieţe de licitaţie

pieţe de negocieri

3. Bursele de valori şi importanţa lor pe pieţele de capital

În mecanismul de funcţionare a pieţelor de capital un rol important revine, aşa cum am arătat,

segmental secundar reprezentat, în principal, prin bursele de valori.

Bursele de vlori sunt instituţii de o importanţă deosebită în ansamblul mecanisemlor de reglare

a economiei de piaţă, deţinând o poziţie dominantă pe pieţele interne de capital şi pe piaţa

internaţională. Prin intermediul lor se desfăşoară multiple tranzacţii financiare detanşându-se cu

prioritate cele cu valori mobiliare.

Caracteristică ţărilor cu economie de piaţă, bursa nu este, însă, o creaţie a lumii moderne.

Primele burse sunt atestate documentar în Evul Mediu. Denumirea de „bursă” provine de la familia

vneţiană „Della Borsa” care, la sfârşitul secolului al XIV- lea, a înfiinţat la Bruges, în Flandra(Belgia

de astazi), un local unde se negociau diferite valori: mărfuri, inclusiv aur, argint, platină, precum şă

hârtii de valoare.

11


Studiu de caz:Bursa de Valori BucureştiFuncţia de bază a burselor de valori constă în efectuarea de tranzacţii cu hârtiile de valoare,

emise şi plasate pe piaţa primară de capital. După ce titlurile şi eurotitlurile sunt plasate la investitori,

acestea pot fi în principiu, comercializate la bursa de valori datorită caracterului lor negociabil. Întrucât

între momentul emiterii valorilor mobiliare şi cel al rambursării împrumutului intervine o perioadă

mare de timp există această posibilitate pentru deţinătorul lor de a le vinde înainte de scadenţă, intrând

mai devreme în posesia capitalului investit. Fiecare emisiune este înregistrată într-un registru şi

urmărită ca atare, iar cursul ei este publicat într-un bulletin al bursei de valori. Deci, rambursarea

împrumutului se poate face şi prin răscumpărarea la bursă, cu o singură scadenţă finală sau în tranşe la

anumite intervale de timp stabilite.

Bursa este cea mai importantă instituţie a pieţei de capital, specifică

economiei de piaţă, concentrând cererea şi oferta de valori mobiliare negociate în

mod deschis şi liber, pornind de la reguli cunoscute. Prin tehnici specifice, aici se

realizează vânzări-cumpărări de valori mobiliare tradiţionale (acţiuni, obligaţiuni,

valute, bonuri de tezaur), cât şi moderne (opţiuni sau contracte futures).

Pentru fondarea unei burse de valori sunt necesare trei condiţii:

a) existenţa în zona respectivă sau în apropiere a unor societaţi anonime de mare anvergură;

b) difuzarea acţiunilor şi a obligaţiunilor emise de societaţile anonime respective la un numar

mare de acţionari;

c) reglementarea judicioasă a activitaţii tranzacţionale prin norme legislative imperative cu

privire la codul de conduita, limita participărilor, modul de desfaşurare a negocierilor, etc.

3.1. Clasificarea burselor de valori

Clasificarea burselor poate fi realizată după mai multe criterii, şi anume:

A. În funcţie de varietatea tranzacţiilor pe care le mijlocesc:

1. burse generale – unde se negociază operaţiuni privind o gamă largă de mărfuri

precum şi tranzacţii cu hârtii de valoare, valute, etc.;

12


Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti2. burse specializate – se comercializează un sortiment redus de mărfuri sau p

grupă restrânsă de produse.Bursele specializate se clasifică în:

2.1. burse pe anumite produse: burse de animale de la Chicago, bursa

de cafea(New York, Londra, Amsterdam, Rotterdam), bursa pentru cacao(New

York, , Londra, Amsterdam, Rotterdam, Santos), bursa pentru comercializare

zahăruli(New York, , Londra, Amsterdam), bursa pentru bumabac cu sediul al

New York, New Orleans, Sao Paolo, Alexandria, Bombaz, Sidney, Bradford,

etc.;

2.2. burse de valori, pentru negoicierea unei game largi de operaţiuni

legate de valute, efecte comerciale(cambia, bilete la ordin), efecte

publice(rente, obligaţin, înscrisuri, bonuri de tezaur), iar în unele cazuri şi

metale preţioase(aur, argint);

2.3. burse complementare comerţului internaţional – se negociază

operaţiuni de asigurări(Lloyd’s din Londra) şi navaluri ( Pireu, New York,

Amsterdam);

B. După forma de organizare:

1. burse private- sunt înfiinţate şi organizate de particulari sub formă de societăţi pe

acţiuni, asociaţii comerciale, camere de comerţ şi industrie. Bursele private sunt

burse de drept privat.;

2. burse de drept public – înfiinţate si supravegheate de stat, funcţionează conform

legilor ţărilor pe teritoriul cărora funcţionează.;

C. După modul de admitere a participanţilor:

1. burse cu acces nelimitat – la care participarea

este nelimitată;

2. burse cu acces limitat ;

D. În funcţie de modalitatea fizică de încheiere a tranzacţiilor:

1. burse tradiţionale – negocierile au loc prin

metode clasice(strigare, înscriere pe

13


Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureştitablă, afişaj electronic);

2. burse moderne – negocierile se bazează pe un

sistem funcţional computerizat

sau pe un sistem de comunicaţii performant;

3. burse mixte – negocierile se desfăşoara după

ambele metode.

3.2. Rolul burselor

Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finanţării

activitaţii economice şi de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai

rentabile. Ea îşi îndeplineşte acest rol mai ales prin operaţiunile de vânzare şi cumpărare de acţiuni şi

obligaţiuni emise de societaţile pe acţiuni.

Definirea rolului burselor constă în următoarele premise :

1. Bursele constituie pieţe pe care se concentrează cererea şi oferta unor mărfuri, titluri , valori,

bilete la ordin, navluri, valute.

2. Mărfurile se vând şi se cumpără pe bază de mostre sau descrieri tehnice.

3. Tranzacţiile în cadrul burselor se încheie pe baza unor reglementări bine determinate şi a unor

uzanţe şi reguli cunoscute, fapt ce sporeşte încrederea între vânzători şi cumpărători.

4. Cotaţiile care se stabilesc în cadrul burselor pot să influenţeze nivelul preţurilor şi cursurilor de

schimb pentru operaţiunile care se încheie în afara acestora.

5. bursele constituie locul unde se concentrează un volum mare de informaţii cu carcater

economic, financiar, politic.

6. Bursa contribuie la orientarea fondurilor de investiţii sau a capitalurilor disponibile spre cele

mai eficiente domenii de ativitate.

7. Se pot negocia mărfuri care nu au fost încă produse, respectiv se vând şi se cumpără cereale

nerecoltate.

8. Oferă posibilitate transformării imediate a hârtiilor de valoare în bani lichizi. Deţinătorii de

efecte sau titluri pot să le vândă prin bursă şi să încaseze suma cuvenită înainte de scadenţă.

14



3.3. Caracteristici le burselor de valori

Natura specifică a bursei este dată de o serie de caracteristici ce vor fi prezentate mai pe larg în

cele ce urmeaza.

I. Piaţă de mărfuri: Bursele sunt locuri de concentrare a cererii şi ofertei pentru mărfuri,

precum şi pentru diferitele tipuri de hârtii de valoare. Dacă la începutul lor, pieţele bursiere erau

organizate pentru tranzacţionarea în egală măsură a mărfurilor şi valorilor, ulterior s-a produs o

separare între cele două categorii de burse.

II. Piaţă simbolică: Unul dintre principalele obiective ale organizării schimburilor în cadrul

bursei îl reprezintă asigurarea operativităţii tranzacţiilor comerciale şi financiare, realizarea acestora pe

o bază standardizată.

Necesitatea extinderii şi intensificării schimburilor a generat o tendinţă de dematerializare a

mărfurilor, de la bunuri determinate fizic trecându-se la mostre şi eşantioane reprezentative. Pe măsura

consacrării de uzanţe comerciale s-a trecut de la eşantion la tipuri şi denumiri uzuale, adică la calităţi

abstracte de marfă, pe baza cărora se încheie tranzacţii comerciale. Astfel, bursa simplifică la maxim

activitatea de tranzacţionare şi reduce negocierea la elementele sale esenţiale: sensul operaţiunii

(vânzare sau cumpărare), marfa, cantitatea, preţul şi termenul de livrare.

Bursa nu mai este o piaţă originară, pe care se vând şi se cumpără mărfuri fizice, ci o piaţă

derivată pe care se vând şi se cumpără titluri pe marfă. Dovada existenţei mărfurilor se face cu un

document acceptat de comercianţi: recipisa (actul) de depozit pentru mărfurile aflate în antrepozite şi

conosamentul pentru mărfurile încărcate pe vas. Transferul proprietăţii asupra mărfii, deci executarea

obligaţiilor contractuale de livrare, se realizează prin transmiterea documentului respectiv.

III. Piaţă organizată şi liberă: Bursa este o piaţă organizată în sistem de autoreglementare, în

sensul că tranzacţiile se realizează conform unor principii, norme şi reguli cunoscute şi respectate de

către toţi participanţii. Aceasta nu înseamnă administrarea pieţei, ci reglementarea ei în scopul obţinerii

unui sistem ce garantează caracterul liber şi deschis al tranzacţiilor comerciale şi financiare.

15


Studiu de caz:Bursa de Valori BucureştiNu pot fi tranzacţionate la bursă decât mărfuri sau valori pentru care există concurenţă liberă,

pentru care oferta provine de la un număr suficient de mare de ofertanţi, cererea este solvabilă şi relativ

constantă, astfel încat să nu apară posibilitatea unor concentrări în scopul manipulării preţului.

IV. Piaţă reprezentativă: Bursa este o piaţă reprezentativă în care se stabileşte preţul

mărfurilor pentru care ea constituie o piaţă organizată - cotaţia bursei - element ce serveşte drept reper

pentru toate tranzacţiile comerciale sau operaţiunile financiare care se desfăşoară în ţara respectivă, iar

în cazul marilor burse, în întreaga lume.

3.4. Scurt istoric al pieţei bursiere din România

Începuturile pieţelor bursiere de mărfuri şi valori în ţara noastră pot fi situate pe la mijlocul

secolului trecut. Odată cu Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri

din 1 iunie 1881, se poate vorbi despre o organizare mai temeinică a burselor din vechiul regat.

Legea din 1881 făcea referire atât la bursele de valori, căt şi la cele de mărfuri.

Deschiderea Bursei din Bucureşti a avut loc la 1 decembrie 1882, iar peste o săptămână a apărut

şi cota bursei, publicată în Monitorul Oficial. Volumul tranzacţiilor era însă redus, iar cota oficială

dispare în câteva zile, deoarece samsarii intermediari şi unele bănci preferau să lucreze în afara cotei,

direct cu clienţii.

„Legea asupra burselor de comerţ" din 1904 a redefinit instituţia bursieră iar legea de

unificare din 1929 a determinat creşterea credibilităţii instituţiei bursiere din România. Deşi legea din

1929, cunoscută sub denumirea de „Legea Madgearu”, admitea operaţiunile la termen, acestea nu

au fost practicate în România până în 11 iulie 1997, când au fost lansate în premieră la Bursa din Sibiu.

Pe fondul unui volum de tranzacţii scăzut pe piaţa mărfurilor fungibile şi al lipsei unui cadru legislativ

care era tot mai mult cerut de piaţa din România, Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu (pe

atunci Bursa din Sibiu) s-a orientat în lansarea contractelor futures pe indici bursieri şi pe valute.

Este cunoscut faptul că lansarea cu succes a unui contract futures depinde de lichiditatea pieţei

activului de bază. Aceasta a fost premisa care a determinat reorganizarea Bursei de Mărfuri din Sibiu

ca piaţă futures financiară.

16


Studiu de caz:Bursa de Valori BucureştiPrima iniţiativă legislativă după 1990 a avut loc în 28 august 1997 prin Ordonanţa 69

privind „Legea burselor de mărfuri". Ea venea să contureze modul de organizare al burselor de

mărfuri în vederea tranzacţionării de contracte futures şi opţiuni.

Constituirea pieţei de capital şi a bursei de valori în România este reglementată de Legea

52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori. Administrarea, punerea în aplicare, precum şi

supravegherea şi respectarea prevederilor legii 52 se realizează de către Comisia Naţională a

Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritate administrativă, autonomă, cu personalitate juridică,

subordonată Parlamentului.

Pentru funcţionarea unei instituţii bursiere şi pentru crearea pieţei bursiere propriu-zise,

pe lângă cadrul legislativ, trebuie să existe un cadru economic care să asigure funcţionarea bursei

respective. Astfel, trebuie îndeplinite următoarele principii:

principiul atomicităţii - bursa ia fiinţă, în general, pe structura unei pieţe dezvoltate, unde

există deja subiecţii cererii şi ofertei, nefăcând altceva decât să dezvolte această piaţă;

principiul omogenităţii – piaţa din zonă să asigure un climat economic, să coexiste un

număr cât mai mare de purtători ai cererii şi ofertei;

principiul fluidităţii – să existe un volum minim de tranzacţii care să asigure existenţa

acestei instituţii;

principiul adaptabilităţii – atât prin regulamentele proprii, cât şi prin cele avizate de

organul de supraveghere, bursa trebuie să se adapteze noilor condiţii de evoluţie a factorilor

care au impus-o.

principiul corectitudinii - prin regulamentele emise, bursa trebuie să impună anumite

sisteme de garantare, astfel încât să nu apară litigii între părţile care tranzacţionează. De

asemenea, bursa trebuie să asigure şi condiţiile pentru realizarea eficientă a ordinelor pe

care purtătorii cererii şi ofertei le transmit în piaţă;

principiul neutralităţii – activitatea nu trebuie viciată de factorii perturbatori (zvonuri,

concurenţă neloială, informaţii confidenţiale ş.a.m.d).

17



4. Studiu de caz: Bursa de Valori Bucureşti

4.1. Bursa de Valori Bucuresti – informaţii generaleBursa de Valori Bucureşti are ca rol furnizarea unei pieţe organizate pentru tranzacţionarea

valorilor mobiliare, creşterea lichidităţii prin concentrarea în piaţă a unui volum cât mai mare de valori

18


Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureştimobiliare, formarea unor preţuri care să reflecte în mod corespunzator relaţia cerere-ofertă şi

diseminarea acestor preţuri către public.

Misiune

Misiunea Bursei de Valori Bucureşti este de a asigura şi a promova o piaţă eficientă, cu reguli

corecte, atractivă şi compatibilă cu standardele europene, care să devină un factor de influenţă a

tendinţelor economice şi instituţionale şi să se constituie într-un mediu de dezvoltare şi iniţiativă

antreprenorială prin oferirea de servicii, mecanisme şi norme pentru mobilizarea, atragerea şi alocarea

eficientă a resurselor financiare, în condiţii de transparenţă şi siguranţă.

Domeniu de activitate

BVB are ca obiect principal de activitate administrarea pieţelor de instrumente financiare,

precum şi activităţi conexe obiectului principal de activitate şi prevazute de reglementarile CNVM.

Bursa de Valori Bucureşti administrează următoarele pieţe:

Piaţa reglementată la vedere împarţită în următoarele sectoare:

titluri de capital: acţiuni şi drepturi emise de entităţi din România şi internaţionale;

titluri de credit: obligaţiuni corporative, municipale şi de stat emise de entităţi din România şi

obligaţiuni corporative internaţionale:

organisme de plasament colectiv: acţiuni şi unităţi de fond emise de organisme de plasament

colectiv;

produse structurate: certificate şi warante;

Piaţa Rasdaq pe care se tranzacţionează acţiuni şi drepturi emise de entităţi din România;

Piaţa reglementată la termen pe care se tranzacţionează contracte futures pe acţiuni, indici şi

diferenţe de curs valutar

Un sistem alternativ de tranzacţionare, ATS, denumit CAN (Companii şi Acţiuni Noi).

Administrarea pietelor reglementate consta in:

elaborarea, implementarea şi aplicarea reglementărilor privind condiţiile şi procedurile

de acces sau admitere, excludere şi suspendare a participanţilor şi a instrumentelor

financiare la şi de la tranzacţionare;

19


Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti stabilirea condiţiilor, procedurilor de tranzacţionare, precum şi a obligaţiilor

participanţilor;

elaborarea, implementarea şi aplicarea procedurilor privind modul de determinare şi

publicare a preţurilor şi a cotaţiilor, tipurile de contracte şi operaţiuni permise,

standardele contractuale;

adoptarea măsurilor necesare funcţionării în mod regulat şi ordonat, inclusiv sub aspect

tehnic, a pieţelor reglementate şi verificarea respectării regulilor acesteia;

administrarea şi diseminarea către public a informaţiilor privind tipurile de instrumente

financiare tranzacţionate şi serviciile de acces ale participanţilor pe piaţa reglementată;

elaborarea şi implementarea mecanismelor de securitate şi control al sistemelor

informatice, pentru protecţia drepturilor de autor implicate şi a informaţiilor

confidenţiale;

asigurarea păstrării în siguranţă a datelor şi informaţiilor stocate, a fişierelor şi bazelor

de date, inclusiv în situaţia unor calamităţi naturale, dezastre şi alte evenimente

deosebite.

4.2. Istoric

Pe fundalul unei tradiţii de peste 70 de ani de burse de mărfuri, care au funcţionat după modelul

burselor occidentale, istoria României consemnează, în anul 1881, apariţia primei burse de valori.

Acest fapt s-a datorat ca urmare a adoptării Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi

mijlocitorilor de mărfuri. Realizată după model francez, această lege reglementa înfiinţarea, prin decret

regal, a burselor de valori şi mărfuri.

La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficială a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), iar

peste o săptamână a aparut şi cota bursei, publicată în Monitorul Oficial. De-a lungul existenţei sale,

activitatea bursei a fost afectată de evenimentele social-politice ale vremii (răscoala din 1907, războiul

balcanic 1912-1913), bursa fiind închisă apoi pe perioada primului război mondial. După redeschiderea

sa, a urmat o perioadă de 7 ani de creşteri spectaculoase, urmată de o perioadă tot de 7 ani de scădere

accelerată. Activitatea Bursei de Efecte, Acţiuni şi Schimb se întrerupe în anul 1941, moment în care

erau cuprinse la cota bursei acţiunile a 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (tip obligaţiuni).

20


Studiu de caz:Bursa de Valori BucureştiDupă o întrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucureşti a fost reînfiinţată în anul 1995,

prima zi de tranzacţionare fiind 20 noiembrie 1995, zi în care s-au tranzacţionat 905 acţiuni a 6

societăţi cotate.

Anul 1995

Data de 1 aprilie 1995, când Bursa de Valori Bucureşti se reînfiinţa în baza unei decizii a

Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ca instituţie de interes public cu personalitate juridică ce îşi

desfăşoară activitatea pe principiul autofinanţării, va rămâne ca un moment de referinţă pentru

dezvoltarea pieţei de capital din România, marcând debutul formării pieţei bursiere şi, totodată,

concretizarea eforturilor depuse pentru crearea uneia dintre cele mai importante instituţii ale pieţei de

capital.

Inaugurarea oficială s-a desfăşurat la data de 23 iunie 1995. Arhitectura noii pieţe bursiere avea

la bază un sistem electronic modern, care acoperea funcţiile de tranzacţionare, compensare- decontare

şi registru şi care era susţinut de un ansamblu coerent de regulamente şi proceduri.

Prima şedinţă de tranzacţionare a avut loc în data de 20 noiembrie 1995.

Anul 1996

Cel de-al doilea an al Bursei de Valori Bucureşti a constituit, de fapt, primul an real de

activitate. Interesul societăţilor de valori mobiliare s-a menţinut însă pe un trend crescator,

înregistrandu-se o dublare a numărului membrilor Asociaţiei Bursei (62 membri); fenomenul a fost

favorizat de finalizarea procesului de privatizare în masă a societăţilor comerciale şi a oportunităţilor

oferite de acesta. Ca efect imediat, numărul şedinţelor de tranzacţionare s-a mărit la două şedinţe pe

săptămână.

Anul 1996 a fost primul an în care Bursa şi-a încercat în primul rând mecanismele de funcţionare:

acestea şi-au demonstrat viabilitatea. Însă mediul economic ostil a limitat performanţele financiare ale

Bursei.

Anul 1997

Bursa de Valori Bucureşti a cunoscut un salt semnificativ în dezvoltarea ei. 1997 fiind un an al

performanţei pieţei de capital.Acest an a fost marcat de lansarea în septembrie a primului indice, BET,

care a funcţionat ca un veritabil „barometru” al activităţii pe piaţa bursieră. BET a apărut ca urmare a

nevoii unui instrument sintetic de cuantificare a performanţelor activităţii pieţei bursiere.

21



Anul 1998

O ierarhizare a elementelor de noutate implementate ţn cursul anului 1998 nu este uşor de făcut,

însş se poate afirma că posibilitatea prestării de servicii de custodie pe piaţa bursieră îşi are locul de

frunte între acestea.

Luna aprilie a anului 1998 marchează lansarea celui de-al doilea indice al BVB, indicele BET-C

care urmareşte evoluţia preţului tuturor valorilor mobiliare înscrise la cota BVB şi care alături de

indicele BET conturează o imagine completă asupra evoluţiei de ansamblu a pieţei.

Anul 1999

Implementarea noului sistem de tranzacţionare al Bursei, HORIZON, este momentul crucial al

anului 1999.

Cooperarea Bursei de Valori Bucureşti cu alte organisme similare capătă noi valenţe prin

încheierea acordurilor de cooperare cu Athens Stock Exchange, Tokyo Stock Exchange şi London

Stock Exchange.

De asemenea, Bursa a fost participant activ la Proiectul de Cooperare Regionala din Zona Sud-

Est Europeana-SECI şi a devenit membru al Asociaţiei Depozitarelor şi Caselor de Compensare din

Centrul şi Estul Europei (EECSDA), afirmarea instituţiei cunoscând un trend ascendent.

Anul 2000

Politica Bursei privind selecţia calitativă a emitenţilor ale căror acţiuni sunt înscrise la Cota

Bursei s-a accentuat în cursul anului 2000. Bursa şi-a concentrat atenţia asupra creşterii standardelor ce

trebuiau îndeplinite de către emitenţii de valori mobiliare pentru admiterea şi menţinerea la Cota

Bursei.

La 1 noiembrie 2000, Bursa de Valori Bucureşti lansează primul indice sectorial, BET-FI.

Acesta reflectă tendinţa de ansamblu a preţurilor fondurilor de investiţii tranzacţionate în cadrul Bursei.

Anul 2001

A fost constituită “Categoria Plus” a Bursei şi a fost elaborat un Cod de Conducere şi

Administrare al societăţilor comerciale înscrise la Cota Bursei. Acest cod oferă premise consolidate

pentru tratamentul egal şi echitabil al acţionarilor, prevede un cadru riguros pentru asigurarea,

respectării şi protejării drepturilor acţionarilor minoritari, detaliază conţinutul drepturilor acţionarilor şi

creşterea responsabilităţii administratorilor faţă de acţionari.

22


Studiu de caz:Bursa de Valori BucureştiTotodata, anul 2001 a însemnat listarea acţiunilor a două mari societăţi: Banca Română pentru

Dezvoltare – Group Societe Generale (BRD) şi Societatea Naţională a Petrolului Petrom (SNP), ceea

ce a dus la creşteri spectaculoase ale capitalizării şi volumului tranzacţiilor la Bursa.

Anul 2001 a însemnat şi punerea în funcţiune a unui nou sistem de tranzacţionare destinat în

acest moment tranzacţionării instrumentelor financiare cu venit fix, respectiv obligaţiunile municipale.

Capitalizarea bursieră a depăşit pragul de un miliard de dolari, reprezentând 3,34% din PIB-ul anului

2001, iar indicii bursieri au urmat tendinţa generală de creştere, indicele BET apreciindu-se cu peste

38,6% pe parcursul anului.

Anul 2002

Considerată una din cele mai prolifice perioade din istoria sa, în 2002 toţi cei trei indici

calculaţi de Bursa de Valori Bucureşti au atins niveluri maxime istorice, rata anuală de creştere a

acestora fiind spectaculoasă.

Anul 2002 a evidenţiat faptul că piaţa de capital din România devine un subiect de interes major

nu numai pentru investitorii sau analiştii financiari, ci şi pentru publicul larg, mass-media acordând

spaţii din ce în ce mai importante comentariilor privind evoluţiile înregistrate pe piaţa bursieră. În

această tendinţă se remarcă articolul dedicat pieţei de capital româneşti, “Rising star defies global

gravity”, apărut în numărul din 9 ianuarie 2002 al publicaţiei “Financial Times”, în care BVB este

prezentată ca piaţa bursieră care a înregistrat în anul 2002 cea mai mare creştere dintre primele 57 de

burse de valori din lume.

În octombrie s-a semnat la Bucureşti Acordul de Cooperare dintre BVB şi Borsa Italiana, iar în

luna noiembrie Adunarea Generală a Federaţiei Europene a Burselor de Valori a hotărât să acorde BVB

statutul de membru corespondent al acestei prestigioase asociaţii. Tot în luna noiembrie , BVB a

sărbătorit 120 de ani de la înfiinţarea bursei de valori în România.

Anul 2003

Mutarea într-un nou sediu a adus mai multă vizibilitate instituţiei bursiere. Deschiderea oficială

a primei şedinte de tranzacţionare în acest sediu a fost realizată de către Primul Ministru al României,

eveniment ce a avut un impact important în mass-media românească şi a oferit, prin aceasta, mai multă

credibilitate pieţei de capital.

23


Studiu de caz:Bursa de Valori BucureştiTot în acest an, Bursa de Valori Bucureşti a devenit membru cu drepturi depline al Federaţiei

Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS) şi a făcut paşii necesari pentru menţinerea statutului de

membru corespondent la Federaţia Europeană a Burselor de Valori (FESE) şi la Federaţia

Internaţională a Burselor de Valori (WFE). Pe linia colaborării internaţionale cu instituţii similare, în

luna decembrie, Bursa de Valori Bucureşti a semnat cu Centrul din Salonik al Bursei de Valori din

Atena un acord de cooperare pentru crearea la Bursa de Valori Bucureşti a unui segment de piaţă “new

market”, destinat emitenţilor-companii nou înfiinţate dar cu potenţial de creştere, proiect ce se va

desfăşura în cursul anului 2004. Bursa de Valori Bucureşti a elaborat, în cursul anului 2003, un plan de

fuziune cu Bursa Electronică Rasdaq care avea ca scop consolidarea şi dinamizarea pieţei de capital

româneşti, în perspectiva aderării ţării noastre la Uniunea Europeană.

Anul 2004

Capitalizarea totală a Bursei de Valori Bucureşti s-a apropiat la sfârşitul acestui an de pragul de

12 miliarde de dolari şi reprezenta peste 17% din PIB, diminuându-se astfel decalajul faţă de pieţele

bursiere cele mai avansate ale Europei Centrale şi de Est.

Anul 2004 a demonstrat că finanţarea prin utilizarea mecanismelor pieţei de capital începe să

devină şi în România o alternativă reală la finanţarea prin credit bancar sau prin reinvestirea profitului.

Dacă la început doar un număr redus de societăţi şi-au valorificat avantajul de a fi listate la Cota Bursei

şi au derulat operaţiuni de majorare a capitalului social conform planificărilor, în acest an, tot mai

multe companii au ales să-şi finanţeze proiectele de dezvoltare prin noi emisiuni de valori mobiliare.

Anul 2005

În acest an a fost consemnată o premieră pentru piaţa de capital din România: tranzacţionarea la

Bursa de Valori Bucureşti a drepturilor de preferinţă.

La Bursa de Valori Bucureşti, începutul anului 2005 a marcat şi extinderea platformei

electronice ARENA pentru operaţiunile realizate cu acţiuni.

Anul 2005 a reprezentat o nouă recunoaştere internaţională a Bursei de Valori Bucureşti prin

lansarea în comun cu Bursa din Viena a indicelui ROTX, construit în conformitate cu principiile

Familiei de Indici pentru Europa Centrală (CECE).

Anul 2006

Prima parte a anului 2006 a adus modificări de natură legislativă: autorizarea BVB ca operator

de piaţă de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). Emiterea autorizării CNVM fusese

precedată cu doar câteva luni înainte de finalizarea procesului de fuziune dintre BVB şi BER, prin care

24


Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureştiau fost create premisele restructurării instituţionale a cadrului de funcţionare a pieţei bursiere din

România.

Modificările aduse cadrului instituţional şi reglementărilor BVB şi-au propus să crească

încrederea investitorilor şi companiilor emitente în mecanismele pieţei de capital, să asigure o

colaborare mai eficientă între toate instituţiile care au responsabilităţi în derularea operaţiunilor pe piaţa

bursieră, dar şi să contribuie la armonizarea mecanismelor şi normelor adoptate de către BVB cu cele

ale principalelor burse europene.

BVB a continuat dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu bursele din regiune:

A semnat în martie 2006 acordul de cooperare cu Wiener Borse (WBAG) pentru dezvoltarea

politicii de indici bursieri şi a licenţelor pe indicii bursieri;

În toamna aceluiaşi an, pe 30 noiembrie 2006, BVB a încheiat cu WBAG un acord de cooperare

privind diseminarea comună a datelor BVB.

În noiembrie 2006, BVB a semnat memorandumul de cooperare cu Bursa de Valori din

Chişinău.

Anul 2007

Anul 2007 a reprezentat anul de debut al Bursei de Valori Bucureşti ca operator bursier în cadrul

pieţei financiare unice europene şi împlinirea a 125 de ani de la înfiinţarea primei instituţii bursiere în

România, în anul 1882.

Trăsăturile caracteristice pentru BVB în 2007 au fost următoarele:

Creşterea sensitivităţii pieţei la procesele care au loc la nivel internaţional.

Investitorii străini au devenit mult mai prezenţi pe piaţa bursieră românească şi şi-au crescut

semnificativ ponderea pe care o deţineau în rulajul total al pieţei din anii trecuţi.

Diversificarea gamei de instrumente financiare oferite: astfel, în luna septembrie a fost lansată

la BVB piaţa la termen, iar primele instrumente financiare derivate puse la dispozitia

investitorilor au avut ca activ suport indicii BET si BET-FI. De asemenea, pe finalul anului au

25


Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureştidebutat tranzacţiile cu drepturile de alocare care au însoţit acţiunile emise de către Transgaz

S.A. în cadrul ofertei publice primare iniţiale.

Capitalizarea cumulată a celor doua pieţe administrate de către Bursa de Valori Bucuresti a

depăşit în 2007, în premieră, pragul de 100 miliarde de lei şi a atins la finalul anului valoarea de

110 miliarde RON, în creştere cu +31% faţă de nivelul la care se situa acelaşi indicator în urmă

cu un an.

Valoarea tranzacţiilor negociate pe parcursul anului 2007 în cadrul celor două pieţe administrate

de către BVB a fost de peste 18 miliarde de lei, cu aproape +70% peste rulajul total înregistrat

în anul anterior.

Indicii bursieri au încheiat anul 2007 la valori superioare celor de start, dar sub maximele

istorice pe care le-au atins aceştia la mijlocul perioadei analizate: cu +22% pentru BET, cu

+32,6% pentru BET-C şi cu +24,8% pentru indicele sectorial BET-FI.

Anul 2008

Anul 2008 a reprezentat pentru Bursa de Valori Bucureşti şi pentru toţi participanţii pe piaţa

bursieră autohtonă una dintre cele mai complicate perioade din istoria modernă a pieţei de capital din

România.

Trăsăturile caracteristice pentru BVB în 2008 au fost următoarele

Admiterea la tranzactţonare pe piaţa reglementată administrată de către BVB a primelor acţiuni

emise de o companie straină, Erste Bank, începand cu 14 februarie 2008.

Lansarea în 4 aprilie 2008 a noii versiuni a sistemului de tranzacţionare al BVB, Arena

Gateway. Aplicatia Arena Gateway are rolul de a asigura la un nivel tehnologic superior

schimbul de informaţii între sistemele intermediarilor şi cele ale BVB, prin utilizarea unei

interfeţe programabile API (Application Programming Interface).

Diversificarea produselor derivate disponibile la tranzacţionare: astfel, începând cu 14 aprilie

2008, participanţii la piaţă au dispus şi de contracte futures cu activ suport pe acţiuni şi pe

valute.

La 1 iulie 2008, BVB lansează 2 noi indici: BET-XT (Bucharest Exchange Trading Extended

Index) şi BET-NG (Bucharest Exchange Trading Energy and Related Utilities Index). Scopul

acestora este de a reflecta mişcarea în piaţă a preţurilor celor mai lichide 25 de

26


Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşticompanii(inclusiv SIF-urile), respectiv a preţurilor companiilor al căror domeniu de activitate

principal este asociat cu sectorul economic energie şi utilităţile aferente acestuia.

Listarea titlurilor de stat la BVB pe 4 august 2008.

Listarea primului fond pe piaţa relementată BVB la categoria Organisme de plasament colectiv,

în 22 septembrie 2008.

Lansarea în 16 decembrie 2008 a trei noi servicii de date oferite de BVB în scopul facilitării

accesului participanţilor la piaţă şi a publicului larg în general la informaţii bursiere. Aceste

servicii sunt: Web Mobile (oferă accesul la site-ul BVB în format standard de telefon mobil),

Web Free Membership Application (oferă prin crearea gratuită a unui cont pe baza de user şi

parolă, posibilitatea creării unor mecanisme automate de preluare standardizată a informaţiilor

burisere, eliminând astfel efortul propriu de a introduce şi întreţine aceste date) şi Corporate

Data Web Services (premite preluarea datelor corporative pentru emitenţii listaţi la BVB).

Anul 2009

Repere ale pietei in 2009:

Companii nou listate: Farmaceutică Remedia, COMCM, BOROMIR PROD;

Unităţi de fond: OTP WiseRO, primul fond de investiţii de tip închis cu capital garantat, fond

constituit în urma derulării unei oferte publice iniţiale;

Obligaţiuni internaţionale: emisiunea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;

Obligaţiuni municipale: 13 noi emisiuni; prima emisiune de obligaţiuni emise de o comună,

respectiv Comuna Aninoasa;

Titluri de stat: 2 noi emisiuni;

Mecanisme de piaţă: eliminarea suspendării pieţei în funcţie de variaţia indicelui BET,

calcularea preţului de referinţă ajustat, extinderea limitei zilnice de variaţie a preţului, conturile

contingente, pregătirea noului model operaţional, reducerea perioadei de fixing, testarea totală a

soluţiei de back-up, pregătirea produselor structurate, pregătirea sistemului alternativ de

tranzacţionare

Piaţa la termen: introducerea în premieră a serviciilor de market-making, RBS BANK România

devenind market maker pe contractul futures Euro/Ron.

27



4.3. Conducerea şi organizarea BVB

4.3.1. Grupul BVB

Bursa de Valori Bucureşti este componenta centrală a unui grup ce include un operator de

piaţă (Emitentul, respectiv Bursa de Valori Bucureşti SA), un depozitar central (Depozitarul Central

SA), o casă de compensare (Casa de Compensare Bucureşti SA), Fondul de Compensare a

Investitorilor şi fundaţia Institutul de Guvernanţă Corporativă al Bursei de Valori Bucureşti.

Depozitarul Central este autorizat prin Decizia CNVM nr. 3567/14.12.2006 să furnizeze

servicii de depozitare, registru, compensare şi decontare a tranzacţiilor cu instrumente financiare

precum şi alte operaţiuni în legătură cu acestea .

Sursa: http://www.bvb.ro/images/structDC.gif

Casa de Compensare Bucureşti (CCB) este autorizată de CNVM să furnizeze servicii de

compensare şi decontare pentru tranzacţiile cu instrumente financiare pe piaţa reglementată la termen

administrată de Bursa de Valori Bucureşti şi în scrisă în Registrul CNVM.

28



Sursa: http://www.bvb.ro/images/structCCB.gif

Fondul de Compensare a Investitorilor SA (FCI) este o persoană juridică, constituită sub

forma unei societăţi pe acţiuni în baza actului constitutiv aprobat de CNVM, al cărui obiect principal de

activitate este colectarea contribuţiilor membrilor şi compensarea creanţelor investitorilor provenind

din incapacitatea unui membru de a restitui fondurile băneşti şi/sau instrumentele financiare datorate

sau aparţinând investitorilor, care sunt deţinute şi/sau administrate în numele acestora în cadrul presatii

de servicii de investiţii financiare.

Sursa: http://www.bvb.ro/images/structFCI.gif

Institutul de Guvernanţă Corporativă (IGC) este o fundaţie înfiinţată de Bursa de Valori

Bucureşti având drept obiectiv promovarea cuantumului internaţional de cunoştinţe profesionale către

personalul societăţilor deţinute public din România, derularea de programe de instruire în domeniul

pieţei de capital, promovarea cunoaşterii realităţii economice şi sociale naţionale şi internaţionale şi

29

http://www.bvb.ro/images/structCCB.gif


Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureştiderularea de proiecte, programe, seminarii şi conferinţe în scopul creşterii gradului de cunoaştere al

participanţilor şi emitenţilor la piaţa de capital, în general, şi la piaţa bursieră, în special.

4.3.2. Organigrama

30



4.3.3. Capitalul social

Bursa de Valori Bucureşti are o singură clasă de acţiuni comune şi un capital social de

76.741.980 lei împartit în 7.674.198 acţiuni cu valoare nominală de 10 lei/acţiune. Toate acţiunile sunt

plătite integral. Capitalul social a evoluat astfel în perioada 2006 - 2009:

Perioada 31 Dec 2006 31 Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009Capital social (lei) 34.844.300 49.439.090 76.741.980 76.741.980Numar actiuni 3.484.430 4.343.909 7.674.198 7.674.198Valoare nominala (lei/actiune) 10 10 10 10

Sursa:http://www.bvb.ro/images/structuraBvb.gif

31



4.4. Listarea la bursă

4.4.1. Avantajele finanţării prin bursă şi beneficiile calităţii de companie

listată

Finanţarea prin bursă şi calitatea de companie listată prezintă importante avantaje competitive

care permit:

Accesul la capitalul necesar dezvolării şi creşterii organice a afacerii;

Creşterea vizibilităţii şi notorietăţii companiei pe plan naţional şi internaţional, în rândul

partenerilor de afaceri şi al clienţilor actuali;

Stabilirea unei valori de piaţă a companiei;

Câştigarea unei mai mari încrederi din partea cilenţilor si a partenerilor de afaceri, precum şi

posibilitate de atragere de noi parteneri datorită transparenţei companiei;

Aprecierea cotei manageriale pe piaţă;

Facilitarea accesării altor surse de finanţare.

4.4.2. Criterii pentru a deveni emitent de acţiuni/ obligaţiuni la BVB

1. Să fie societate pe acţiuni (SA);

2. Să aibă valoarea capitalurilor proprii/ capitalizarea anticipată de minim 1 milion de euro;

3. Să fi funcţionat în ultimii trei ani şi să aibă situaţiile financiare întocmite pentru ultimii trei ani.

4.4.3. Paşii pe care o companie trebuie să îi parcurgă pentru a deveni

emitent de acţiuni la BVB

1. Compania trebuie să se adreseze unui intermediar autorizat de către CNVM, care se va

ocupa de procedurile necesare admiterii companiei la BVB.

2. În cazul în care compania îndeplineşte condiţiile de admitere pe piaţa reglementată, aceasta

va întocmi un prospect de admitere care va fi aprobat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

32


Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti3. În urma încheierii cu success a ofertei, societatea emitentă de aţiuni devine societate

deţinută public, CNVM avizează închiderea cu success a ofertei, iar acţiunile vor fi înregistrate la

CNVM.

4. Închiderea unui contract cu Depozitarul Central, insituţie care asigură compensarea şi

decontarea tranzacţiilor bursiere, precum şi evidenţa registrelor scoietăţilor emitente.

5. Intermediarul va depunde la BVB, pe lângă alte documente prevăzute de BVB – operator de

piaţă, următoarele:

Cerere de admitere la tranzacţionare;

Prospectul de ofertă publică sau prospectul de admitere la tranzacţionare în limba

română;

Sitaţiile financiare pentru ultimii trei ani.

6. Documentele sunt analizate de către BVB pentru a fi în conformitate cu regulamentele în

vigoare, iar decizia finală de admitere este luată de Consiliul de Administraţie al BVB.

4.4.4. Paşii pe care o companie trebuie să îi parcurgă pentru a deveni

emitent de obligaţiuni la BVB

1. Compania trebuie să se adreseze unui intermediar autorizat de către CNVM, care se va ocupa

de procedurile necesare admiterii companiei la BVB.

2. Compania va derula o ofertă publică de vânzare de obligaţiuni, prin intermediarul desemnat.

Pentru derulare ofertei publice de vânzare se întocmeşte un document oficial de prezentare a ofertei şi a

emitentului de obligaţiuni, numit prospect de ofertă publiă care este realizat de către intermediarul

ofertei, pe baza datelor furnizate de către emitent, care trebuie avizat de Comisia Naţională a Valorilor

Mobiliare şi care cuprinde:

Prezentarea societăţilor şi persoanelor ce au participat la elaborarea prospectului;

Informaţii despre obligaţiunile puse în vânzare şi drepturile conferite de acestea(număr

de obligaţiuni, valoare nominală, preţ de emisiune, rata dobânzii, rambursare, plăţi, tipul

obligaţiunilor, modalitatea de garantare, listare, derularea ofertei, destinaţia fondurilor

atrase.);

33


Studiu de caz:Bursa de Valori Bucureşti Informaţii despre emitent (date de identificare, natura activităţii, capital social, alte

obligaţiuni emise.);

Activitatea emitentului(operaţiuni, performanţe economico-financiare, sedii, cercetare);

Situaţii contabile (raportări financiare, indicatori);

Informaţii referitoare la management, prespectivele viitoare, factori de risc.

3. CNVM avizează închiderea cu succes a ofertei, iar obligaţinile vor fi înregistrate la CNVM.

4. Se încheie un contract cu Depozitarul Central, instituţie care asigură compensarea şi decontarea

tranzacţiilor bursiere, precum şi evidenţa registrelor valorilor mobiliare ale societăţilor emitente.

5. Intermediarul trebuie să depună la Bursa de Valori Bucureşti, pe lângă alte documente

prevăzute de Codul BVB, următoarele:

Cerere de admitere la tranzacţionare;

Prospectul de ofertă publică;

Situaţiile financiare pentru ultimii 3 ani.

6. Documentele sunt analizate de către BVB pentru a fi în conformitate cu regulamentele în

vigoare, iar decizia finaţă de admitere este luată de consiliul de Administraţie al BVB.

34



5. Concluzii

35

Date post:	01-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	nicoleta-nico
View:	1,377 times
Download:	0 times

referat piete de capital

Documents