Profesional

PRIVIND ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

PRAI BUCUREŞTI-ILFOV

2

GGRRUUPP DDEE LLUUCCRRUU::

• Ioana Felicia Săndulescu, CNDIPT, Coordonator regional Bucureşti-Ilfov • Mihaela Gabriela Ionescu, Inspector General Adjunct, ISMB • Valentina Capotă, Inspector de specialitate pentru discipline economice, ISMB • Natalia Lazăr, Inspector de Specialitate, ISJ Ilfov • Teofil Vultur, Director, Colegiul Economic Viilor • Florinela Ionescu, Director, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Dumitru Moţoc • Mirela Dinescu, Director, Şcoala Superioară Comercială Nicolae Kretzulescu • Viorica Dorin, Director Adjunct, Colegiul Economic Viilor • Liliana Drăghici, Director Adjunct, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Dumitru Moţoc • Mihaela Simion, AJOFM Ilfov, Director Executiv- Preşedinte Consorţiu Regional • Cornelia Radu, AJOFM Ilfov, Director Executiv Adjunct • Daniel Oltean, AJOFM Ilfov, Referent Statistic • Maria Mănescu, ADRBI • Elena Brejbeanu, AMOFM Bucureşti, Şef Serviciu Analiză, Statistică şi EURES • Constantin Jubleanu, Consiler, Prefectura Bucureşti • Florica Popa, Profesor, Colegiul Economic Viilor • Camelia Chelu, Director Adjunct Grup Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii Barbu

Ştirbey, Buftea • Daniela Mânzu, Profesor Responsabil Calitate Grup Şcolar Economic, Administrativ şi de

Servicii Barbu Ştirbey, Buftea


3

CUPRINS

INTRODUCERE .................................................................................................... 5

Contextul ..................................................................................................... 5 Scurtă prezentare ....................................................................................... 8 Rezumat ...................................................................................................... 10

1. PROFILUL DEMOGRAFIC AL REGIUNII .......................................................... 12 1.1. Situaţia generală .................................................................................. 12 1.2. Dinamica generală ............................................................................... 13 1.3. Distribuţia pe medii rezidenţiale ....................................................... 15 1.4. Distribuţia pe sexe ............................................................................... 15 1.5. Distribuţia pe grupe de vârstă ........................................................... 15 1.6. Alţi indicatori demografici esenţiali .................................................. 16 1.7. Proiecţia populaţiei la nivelul anului 2013 ........................................ 17 1.8. Structura etnică ................................................................................... 17 1.9. Concluzii ............................................................................................... 19

2. PROFILUL ECONOMIC AL REGIUNII ............................................................... 20 2.1. Produsul intern brut ........................................................................... 20 2.2. Întreprinderile mici şi mijlocii. Investiţii .......................................... 20 2.3. Evoluţia unităţilor locale active .......................................................... 22 2.4. Analiza principalelor sectoare economice ........................................ 22 2.5. Concluzii ............................................................................................... 26

3. PIAŢA MUNCII ................................................................................................ 28 3.1. Introducere .......................................................................................... 28 3.2. Indicatori ai ocupării forţei de muncă .............................................. 29 3.3. Concluzii ............................................................................................... 41

4. EDUCAŢIA ŞI FORMAREA PROFESIONALĂ ..................................................... 42 4.1. Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională ....... 42

4.1.1. Contextul european ..................................................................... 42 4.1.2. Contextul naţional - Educaţia şi formarea profesională în contextul aderării la UE ....................................................................... 44

4.2. Structura învăţământului profesional şi tehnic ............................... 45 4.3. Reforma învăţământului profesional şi tehnic ................................. 47 4.4. Planificarea ofertei educaţionale ....................................................... 47 4.5. Standarde de pregătire profesională ................................................. 49


4

4.6. Certificarea calificărilor ..................................................................... 49 4.7. Asigurarea calităţii la nivelul şcolilor ÎPT ........................................ 50 4.8. Reţeaua şcolară pentru învăţământul profesional şi tehnic în regiunea Bucureşti-Ilfov.................................................................. 52

4.8.1. Efectivul unităţilor de învăţământ ............................................ 52 4.8.2. Starea fizică a unităţilor şcolare ................................................ 53

4.9. Resursele umane din ÎPT ................................................................... 53 4.9.1. Cadrele didactice din ÎPT .......................................................... 53 4.9.2. Populaţia şcolară din regiunea Bucureşti-Ilfov ....................... 54 4.9.3. Reţele şcolare ............................................................................... 57 4.9.4. Indicatori pentru educaţie .......................................................... 57

4.10. Oferta unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic din regiune (TVET) .................................................................................................... 66

4.11. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor ........................ 70 4.12. Programul „A doua şansă“ .............................................................. 70 4.13. Situaţia absolvenţilor de învăţământ preuniversitar...................... 70 4.14. Observaţii şi recomandări specifice pe domenii şi calificări ......... 71 4.15. Particularităţi privind orientările pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic ............................................... 74

5. ACŢIUNI PROPUSE ......................................................................................... 78 6. EVALUĂRI ALE ACŢIUNILOR CUPRINSE ÎN PRAI 2006 ................................ 89 7. ANEXE ........................................................................................................... 92


5

INTRODUCERE CONTEXTUL

Învăţământul profesional şi tehnic (TVET) trebuie să contribuie prin oferta educaţională şi calitatea formării profesionale a absolvenţilor la realizarea unei cât mai bune inserţii a acestora pe piaţa muncii, la dezvoltarea durabilă a comunităţilor, în condiţiile asigurării coeziunii economice şi sociale. Plecând de la această premiză, Consorţiul Regional al Regiunii Bucureşti-Ilfov îşi exprimă viziunea asupra TVET prin două direcţii majore de acţiune:

Adaptarea ofertei educaţionale la nevoile de dezvoltare economico – socială durabilă de la nivel local, regional şi naţional, precum şi la interesele şi nevoile de educaţie şi formare ale elevilor;

Asigurarea calităţii actului educaţional, ca bază a succesului inserţiei socio – profesionale a absolvenţilor.

Politica educaţională promovată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării îşi propune:

I. reforma sistemică – vizând toate componentele şi aspectele, având drept prioritare: calitatea, echitatea şi eficienţa;

II. reforma continuă – prin valorificarea rezultatelor obţinute până în prezent şi asigurarea stabilităţii necesare pentru atingerea obiectivelor propuse în orizontul de timp 2010;

III. reforma asumată – prin responsabilizarea partenerilor strategici, prin asumarea de către aceştia a programelor naţionale de dezvoltare a sistemului educaţional şi de formare profesională, prin participarea responsabilă şi conştientă a tuturor actorilor sociali.

Ca ţară membră a Uniunii Europene, trebuie să ţinem seama de concluziile Consiliul

European de la Lisabona din 2000, reafirmate la Consiliul European de la Feira din 2001. Acestea se referă atât la obiectivul general stabilit ca Uniunea Europeană să devină în orizontul de timp 2010 „cea mai competitivă şi mai dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o mai mare coeziune socială”, cât şi la dezvoltarea educaţiei în perspectiva anului 2010. Astfel, Consiliul European de la Barcelona din 2002 a aprobat planul detaliat de lucru privind dezvoltarea sistemelor educaţionale şi de formare profesională din Uniunea Europeană în intervalul 2001-2010. La invitaţia adresată de Comisia Europeană statelor candidate, Guvernul României a decis implementarea, alături de statele membre, a planului detaliat de lucru aprobat la Barcelona. Această decizie a fost asumată public de Ministerul Educaţiei şi Cercetării la cea de a 6-a Conferinţă a Miniştrilor Europeni ai Educaţiei (Bratislava, 2002).

În ceea ce priveşte dezvoltarea formării profesionale iniţiale şi continue, contextul european este definit, în particular prin Declaraţia miniştrilor educaţiei şi formării profe-sionale de la Copenhaga, din noiembrie 2002. Statele semnatare au propus consolidarea cooperării (în cadrul procesului cunoscut sub numele de procesul Copenhaga) la nivel european în acest domeniu astfel încât să se realizeze următoarele obiective.

Dimensiunea europeană-creşterea importanţei dimensiunii europene în formarea profesională iniţială şi continuă în scopul îmbunătăţirii cooperării strânse, pentru a facilita şi promova mobilitatea şi dezvoltarea cooperării inter-instituţionale, parteneriatul precum şi alte iniţiative trans-naţionale, toate acestea vizând îmbunătăţirea imaginii educaţiei şi


6

formării profesionale europene în contextul internaţional, astfel încât Europa să fie recunoscută în întreaga lume ca referinţă pentru toţi cei care învaţă.

Transparenţă, informare şi consiliere - creşterea transparenţei în formarea profesională iniţială şi continuă prin implementarea şi raţionalizarea instrumentelor informaţionale şi reţelelor, incluzând integrarea instrumentelor existente, precum CV-ul european, certificatele şi diplomele, cadrul de referinţă european comun pentru limbi şi EUROPASS într-un singur cadru.

Creşterea importanţei politicilor, sistemelor şi practicilor care vizează informarea, orientarea şi consilierea la toate nivelurile educaţiei, formării profesionale şi ocupării forţei de muncă, în particular asupra problemelor privind accesul la educaţie şi formare profesională şi la transferul şi recunoaşterea calificărilor, în scopul susţinerii mobilităţii geografice şi ocupaţionale a cetăţenilor în Europa.

Recunoaşterea competenţelor şi calificărilor - Investigarea modalităţilor prin care transparenţa, comparabilitatea, transferabilitatea şi recunoaşterea competenţelor şi/sau a calificărilor între diferite state la diferite niveluri poate fi promovată prin stabilirea unor nivele de referinţă, principii de certificare şi măsuri comune, incluzând un sistem de transfer al creditelor pentru formarea profesională iniţială şi continuă.

Creşterea susţinerii pentru dezvoltarea de competenţe şi calificări la nivel sectorial prin întărirea cooperării şi coordonării, în special implicând partenerii sociali. Dezvoltarea unui set comun de principii privind validarea învăţării non-formale şi informale în scopul asigurării unei compatibilităţi sporite între abordările din diferite state la diferite niveluri.

Asigurarea calităţii Promovarea cooperării în asigurarea calităţii, cu accent pe schimbul de modele şi metode precum şi pe criterii comune şi principii privind calitatea în formarea profesională iniţială şi continuă.

Considerarea cu atenţie a nevoilor de învăţare a cadrelor didactice şi formatorilor în toate formele de organizare a formării profesionale iniţiale şi continue.

Contextul naţional al formării profesionale, iniţiale sau continue, este definit prin documentele programatice ce se referă la dezvoltarea economică şi socială la nivel naţional, regional şi local, şi anume:

1. Programul de Guvernare 2005-2008; 2. Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013; 3. Programe operaţionale pentru realizarea Cadrului Strategic Naţional de Referinţă

2007-2013; 4. Programul de ocupare a forţei de muncă pentru anul 2006 al A.N.O.F.M.; 5. Rapoarte de monitorizare privind situaţia pregătirii Bulgariei şi a României pentru

aderarea la UE - 2005, 2006 ; 6. Planul Regional de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov; 7. Strategiile de Dezvoltare economică şi socială ale municipiului Bucureşti şi judeţului

Ilfov; 8. Studii de piaţa muncii realizate pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov de către Eurostat; 9. Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada 2001 – 2004 –

reactualizare 2002 – Planificare prospectivă până în 2010; 10. Strategia M.Ed.C. pentru perioada 2006-2008.


7

În acest context M.Ed.C.T. a stabilit următoarele direcţii strategice pentru perioada 2006-2008:

I. Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie prin:

1. Constituire/amenajare prin reabilitare a campusurilor şcolare – 80 de campusuri amenajate în perioada 2006-2008;

2. Optimizarea transportului elevilor prin achiziţionarea microbuzelor şcolare – 60 de microbuze în 2006;

3. Continuarea procesului de informatizare a unităţilor/ instituţiilor de învăţământ şi cercetare – 30.000 de calculatoare şi conectări la internet în perioada 2006-2008;

4. Crearea unor şcoli de Arte şi Meserii pilot pentru o paletă extinsă de specializări – 24 de şcoli din 8 Regiuni de Dezvoltare în perioada 2006-2008;

5. Asigurarea condiţiilor echitabile de igienă şi educaţie pentru sănătate în mediul rural – 500 de unităţi şcolare din mediul rural reabilitate la nivelul standardelor de igienă şi sănătate în perioada 2006-2008;

6. Alocarea de fond de carte şi material didactic pentru optimizarea procesului educativ prin alocarea a 5,5 milioane euro în perioada 2006-2007;

7. Constituirea/amenajarea (prin reabilitare) de cămine şi cantine studenţeşti.

II. Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională prin:

1. Asigurarea calităţii educaţiei prin: constituirea structurilor instituţionale ARACIS şi ARACIP, elaborarea unor standarde şi indicatori de performanţă pentru acreditarea unităţilor şcolare, pregătirea continuă a resurselor umane;

2. Revizuirea sistemului naţional de evaluare şi examinare a elevilor din învăţământul preuniversitar, în context european şi sporirea în acest fel a şanselor de mobilitate profesională şi diminuarea şomajului timpuriu;

3. Educaţia pentru carieră pentru îmbunătăţirea şanselor de integrare pe piaţa muncii; 4. Constituire/amenajare (prin reabilitare) a infrastructurii educaţionale a

învăţământului superior.

III. Descentralizarea şi creşterea gradului de autonomie a sistemului educativ, la nivelul unităţilor / instituţiilor de învăţământ - prin managementul administrativ şi financiar al şcolii într-un mediu descentralizat prin exersarea finanţării pe elev în perioada 2006-2007. IV. Dezvoltarea formării profesionale şi stimularea educaţiei permanente prin:

1. Încurajarea participării sectorului privat în sectorul de cercetare – dezvoltare; 2. Dezvoltarea formării profesionale – regăsită implicit în celelalte direcţii strategice.

V. Reforma educaţiei timpurii prin intervenţia precoce în învăţământul preşcolar şi modernizarea serviciilor oferite. VI. Creşterea capacităţii instituţionale, pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor prin formarea cadrelor în domeniul managementului de proiect, pregătirea şi pilotarea intervenţiilor în domeniul dezvoltării resurselor umane pentru creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor comunitare. VII. Susţinerea, în manieră integrată, a educaţiei, cercetării şi inovării prin:

1. Asigurarea transferului tehnologic în economie; 2. Majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de cercetare – dezvoltare la 1%

din PIB până în 2007; 3. Întărirea capacităţii instituţionale a Ariei Româneşti a Cercetării.


8

SCURTĂ PREZENTARE

Anchetele regionale au fost realizate în martie 2007. Întreprinderile din eşantion au fost selectate în conformitate cu mărimea şi sectorul economic. Anchetele regionale sunt reprezentative pentru sectoarele economice.

Studiul intra-regional se bazează pe două surse principale:

1. Datele anchetei realizate în întreprinderi în martie 2007; 2. Statistici existente şi disponibile pe fiecare zonă în parte, respectiv Bucureşti

şi judeţul Ilfov.

Acest studiu trebuie văzut într-o perspectivă mai largă, ca parte integrată a unui raport general şi complex, care este constituit din Studiile Pieţei Muncii. În acest sens, studiul specific al fiecărei regiuni din România serveşte pentru două scopuri:

• în primul rând, constituie o legătură cu restul studiilor din complexul rapoartelor

furnizate, bazându-se pe comparaţiile internaţionale şi regionale pentru realizarea prognozei potenţialelor de dezvoltare economică şi de creştere a ocupării forţei de muncă.

• în al doilea rând, studiul arată diversităţile în cadrul regiunii acoperite de cele opt studii intra-regionale, prin comparaţiile între judeţele care formează regiunea. Diferenţele pot fi văzute ca zone problemă, dar din perspectiva analizei SWOT, studiul creează cadrul de definire al strategiilor corecte privind Resursele Umane. În final, studiul contribuie la înţelegerea condiţiilor economice de bază, care prevalează în cadrul regiunii în toate judeţele, aici adăugând conţinut nu numai pentru PRAI, dar şi pentru PLAI.

Trebuie adăugat că, datorită dificultăţilor întâmpinate în obţinerea unor statistici de

încredere şi consistente în informaţii, din surse naţionale, cum ar fi Institutul Naţional de Statistică şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ponderea informaţiilor din acest studiu intra-regional se bazează, în principal, pe datele anchetei.

Problemele legate de statisticile oferite de Institutul Naţional de Statistică din România, INS, nu sunt doar o problemă de acces uşor, dar şi de mari diferenţe în disponibilitatea lor la nivelul judeţelor. Trebuie notat că INS publică statistici în copii hard (sau pdf), ceea ce nu este uşor de transferat în format electronic. Celor mai multor date le lipsesc notele metodologice sau Meta-datele.

Au fost folosite unele date statistice dar, în general, informaţiile INS par a fi mult prea generale pentru nevoile Studiilor Pieţei Muncii sau – foarte frecvent – au fost considerate ca mai puţin de încredere, comparativ cu datele Eurostat utilizate în studiul internaţional şi în studiul inter-regional. Datele Eurostat sunt controlate calitativ printr-o validare, în conformitate cu convenţiile internaţionale, şi pot fi folosite fără alte note adiţionale la notele deja realizate de Eurostat. Ultimele aspecte menţionate fac datele Eurostat mult mai valoroase pentru o analiză cuprinzătoare a pieţei muncii decât datele de la INS. Problemele privind folosirea datelor INS nu se referă doar la datele brute, ci şi la imposibilitatea de a folosi seriile lungi de date, care sunt evident necesare în Studiile pentru Piaţa Muncii.

Datele administrative furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă tind să fie cam vechi pentru scopul dat de analiza cuprinzătoare a pieţei muncii. Mai mult, diferite probleme în agregare, dubla numărare şi, nu în ultimul rând, date care se repetă (privind numărul şomerilor pe grupe de vârstă), fac informaţiile destul de nesigure.


9

Mai mult, din motive necunoscute nouă, nu a fost posibilă obţinerea unor date admini-strative privind numărul de posturi vacante şi de şomeri, clasificaţi după ocupaţie/ calificare, făcând raportul privind ancheta destul de limitat şi la alt nivel faţă de cel la care ne-am propus.

Punctul important şi final pentru decizia privind alegerea tipului de date statistice utilizate în prezentul raport (Eurostat şi INS), se referă la încrederea în sursă din perspectiva independenţei datelor faţă de alte instituţii sau organisme guvernamentale, private sau publice.

De vreme ce marea majoritate a statisticilor utilizate în Studiile Pieţei Muncii, inclusiv analiza cuprinzătoare a pieţei muncii, se bazează pe statistici validate de organisme guvernamentale sau ministere aflate sub control politic, riscul de a alege greşit şi inconsistent tendinţele de pe piaţă ne-a făcut să ne bazăm pe statisticile Eurostat. Datele Eurostat sunt date naţionale revalidate de Eurostat, în conformitate cu principii comparabile şi folosite în UE şi, în tot cazul, neaflate sub nici un fel de control politic.

Conform celor cunoscute de noi, INS a semnat Convenţia pentru toate Institutele Naţionale de Statistică din întreaga lume, privind independenţa faţă de influenţe politice, publice sau private. Convenţia cuprinde validarea statisticilor adunate din surse externe, şi include, mai ales, calculul ratei şomajului care, prin Convenţie, trebuie realizată de un institut de statistică independent.

O notă metodologică despre proiectul de analiză cuprinzătoare a pieţei muncii şi

anchetă va fi realizată mai târziu, pe parcursul actualului proiect finanţat de PHARE.


10

REZUMAT

În cele ce urmează, vom prezenta, pe scurt, câteva aspecte desprinse din „Studii ale

Pieţei Muncii”, realizate de WYG Internaţional LTD. Regiunea a experimentat valori ale fluxului brut de forţă de muncă legat de ocupare,

de 7 procente, fapt ce indică o piaţă a muncii modestă din punct de vedere al dinamicii acesteia, prin comparaţie cu Statele Membre mature ale UE şi potrivit experienţei noastre uşor sub media din statele Sud Est Europene.

Fluxul brut de forţă de muncă este uşor mai accentuat în sectoarele de Agricultură1, Comerţ şi Tranzacţii imobiliare. Pe de altă parte, înregistrăm o rată surprinzător de scăzută pentru ramurile Prelucrătoare/Manufacturieră şi de Construcţii sectoare a cu tendinţe, în general, mai dinamice şi mai flexibile. Rata fluxului brut de forţă de muncă în Sectorul Public este în general de nivelul mediei regionale pentru toate sectoarele economice.

Studiul prezintă variaţii mari ale fluxului brut de forţă de muncă pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov fapt care indică existenţa unei pieţe de muncă românească ce îmbracă diferite forme şi care se adaptează cu viteze diferite la nevoile exprimate de procesul de tranziţie. Judeţul Ilfov pare să aibă o viteză mai mare de reacţie decât municipiul Bucureşti. Imaginea generală este a unei pieţe a muncii care lucrează cu o viteză modestă în ceea ce priveşte schimbarea.

Regiunea s-ar putea aştepta un fenomen general de reducere a ocupării forţei de muncă cu aproximativ 16-17 procente în cazul sectoarelor reprezentate în anchetă. Putem observa o scădere a ocupării forţei de muncă mai importantă, în primul rând, în sectoarele de Construcţii şi de Industrie Prelucrătoare, unde descreşterea pentru Construcţii, în cifre absolute, are valoarea cea mai mare din volumul total al reducerii ocupării forţei de muncă din Regiune. Şi în sectorul public se aşteaptă o descreştere semnificativă în ocuparea forţei de muncă. Pe de altă parte, este aşteptată o creştere semnificativă în sectoarele de comerţ şi agricultură, care acoperă împreună o creştere totală estimată la aproximativ 11 000 de noi locuri de muncă. În sectorul de activităţi financiare, bancare / asigurări se aşteaptă, de asemenea, o creştere a ocupării.

Descreşterea în ocuparea forţei de muncă pare să aibă loc, în principal, în primele 6 luni. După aceasta, economia se va stabiliza. În primele şase luni, riscul de creştere a grupului de şomeri de termen lung va trebui să constituie principala ţintă de acţiune în regiune.

Aşteptările angajatorilor în din cele două părţi ale Regiunii Bucureşti-Ilfov arată că între cele două părţi ale regiunii apar diferenţe semnificative, deoarece judeţul Ilfov se pare că are cel mai bun potenţial pentru creştere a ocupării. Studiul indică intrări/angajări semnificative, în ultimele 6 luni, pentru ocupaţia de lucrător comercial, iar în ultimele 6 luni par să se adreseze, în principal, muncitorilor femei.

Se pare că 152 de întreprinderi, din totalul celor 587 întreprinderi intervievate în regiune, s-au confruntat cu dificultăţi în recrutarea forţei de muncă necesare, ceea ce este egal, ca impact, cu un surprinzător 26 la sută din totalul întreprinderilor din cadrul sectoarelor reprezentate în eşantion. Aproape toate sectoarele s-au confruntat cu un deficit al forţei de muncă într-o măsură ce tinde să fie greu de suportat pentru întreprinderi, mai ales că, în regiune, s-a ratat o creştere a ocupării forţei de muncă în proporţie de 6,0 procente, cu o variaţie pentru toate sectoarele acoperite de studiu între 4 şi 23 procente. Dimensiunea deficitului de forţă de muncă este mult mai accentuată pentru judeţul Ilfov.

1Vă rugăm să aveţi în vedere faptul că, în eşantion, numărul de întreprinderi din sectorul agricol este foarte mic. Intrările (fluxul) brute de forţă de muncă este, prin urmare, calculat pe baza unui eşantion foarte mic, ce constituie numai 0,3% din totalul ocupării din cadrul sectorului.


11

Cel mai evident deficit pentru forţa de muncă din regiunea Bucureşti-Ilfov pare să fie la ocupaţiile: tâmplari, sudori, lucrători necalificaţi din domeniul construcţiilor şi brokers. În general studiul arată că, nivelurile de calificare cerute în sectoarele economice, diferă de multe ori faţă de aşteptările noastre. De exemplu, cererea unei forţe de muncă de nivel 5 de calificare este într-o proporţie relativ ridicată în industria extractivă, comerţ şi tranzacţii imobiliare, în timp ce cererea pentru nivelul 5 de calificare este relativ scăzută în construcţii şi industria prelucrătoare. Unele dintre aceste prime observaţii de bază trebuie luate în calcul şi validate prin studii ale întreprinderilor care iau parte la anchetă, deoarece proporţia scăzută de reprezentare a nivelului 5 de calificare în sectorul financiar ( printre multe altele) pare destul de stranie.

Din motive lesne de înţeles, apar diferenţe importante între sectoare în ceea ce

priveşte intrările de noi absolvenţi ai învăţământului profesional şi tehnic. Studiul indică faptul că un număr mai mare de întreprinderi din domeniile: construcţii şi hoteluri şi restaurante au recrutat noi absolvenţi ÎPT. Totuşi, noii absolvenţi ai ÎPT sunt angajaţi, în proporţie mai mare în cadrul sectorului de comerţ. De aceea considerăm că rezultatele ar trebui validate prin înregistrările existente în legătură cu angajările absolvenţilor ÎPT, date care însă nu au fost disponibile la momentul realizării prezentului raport. S-ar putea să avem surpriza de a vedea că nici o întreprindere din industria extractivă nu a recrutat absolvenţi de ÎPT.


12

1. PROFILUL DEMOGRAFIC AL REGIUNII

1.1. SITUAŢIA GENERALĂ

Regiunea Bucureşti-Ilfov, constituită din municipiul Bucureşti – capitala României - şi judeţul Ilfov, este situată în sud-estul ţării, în partea centrală a Câmpiei Române, la aproximativ 100 km sud de Munţii Carpaţi, 200 km de Marea Neagră şi 60 km de Fluviul Dunărea.

Suprapunându-se în întregime unor subunităţi ale Câmpiei Române, regiunea are un cadru natural relativ monoton, în care predomină văile create de apele curgătoare ce traversează regiunea, numeroase lacuri naturale şi artificiale.

Suprafaţa totală a Regiunii Bucureşti-Ilfov este de 1821 km2, din care teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti reprezintă 13,07%, iar cel al Judeţului Ilfov 86,93% (Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2006)

Cele două entităţi care alcătuiesc regiunea sunt totodată şi cele mai mici unităţi teritorial administrative ale României din punct de vedere al întinderii.

Reţeaua de localităţi a regiunii Bucureşti-Ilfov este constituită din 9 oraşe şi 32 de comune. Din cele 9 oraşe, doar unul singur are rang de municipiu (Bucureşti). Ca număr de locuitori, dintre oraşele regiunii se detaşează Bucureştiul, capitala ţării, cu 1.924.959 locuitori, urmat de Voluntari (circa 29.147 locuitori), Buftea (circa 20.376 locuitori), Pantelimon (circa 16.348 locuitori), Popeşti-Leordeni (circa 14.529 locuitori), Chitila (circa 12.098 locuitori), Otopeni (circa 9.962 locuitori), Bragadiru (circa 8.117 locuitori) şi Măgurele (circa 7.716 locuitori). (Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2006; INS-DJS Ilfov – Populaţia stabila la 1 iulie 2005).

Municipiul Bucureşti cuprinde şase sectoare administrative, cu disparităţi semnificative în termeni de structură a populaţiei, ocupare, acces la educaţie, număr total de întreprinderi operaţionale şi performanţe economice.

Populaţia regiunii, de 2.208.368 locuitori în anul 2005, este distribuită invers proporţional cu dimensiunea celor două entităţi administrative. Municipiul Bucureşti este cea mai mare aglomerare urbană din România (cu o densitate de aproximativ 8100 locuitori/km2), populaţia sa (1.924.959 locuitori) reprezentând circa 87% populaţia regiunii, respectiv, circa 9% din populaţia totală a României.

Populaţia judeţului Ilfov (283.409 locuitori) reprezintă numai 13% din totalul regional, respectiv 0,6% din populaţia totală a României, acesta fiind situat în categoria judeţelor mici ale ţării cu o densitate de aproximativ 179 locuitori/km2. (Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2006).

Urmare a faptului că, în a doua jumătate a anului 2005, patru comune din judeţul Ilfov au fost declarate oraşe (Măgurele, Chitila, Bragadiru şi Pantelimon), populaţia urbană a judeţului a crescut cu aproximativ 37% în detrimentul populaţiei rurale, ajungând de la 74.014 locuitori la 118.293 locuitori (aproximativ 42% din populaţia judeţului).

Întreaga regiune Bucureşti-Ilfov se clasifică ca o ZONĂ URBANĂ2, iar municipiul Bucureşti deţine peste 16% din populaţia urbană totală a României. (Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2006).

În regiunea Bucureşti–Ilfov, existenţa oportunităţilor economice face ca numărul real al populaţiei care locuieşte în regiune să fie mai ridicat decât cel înregistrat oficial.

Prezenţa capitalei ţării în centrul Regiunii este importantă, nu numai datorită mărimii populaţiei, ci şi a forţei economice şi a concentrării activităţilor umane, a echipării fizice şi

2 Zonele urbane sunt definite de OECD şi Eurostat ca fiind acele zone cu peste 150 şi, respectiv, peste 100 locuitori/km2


13

instituţionale. Puterea de polarizare a capitalei iradiază mult dincolo de graniţele sale administrative.

Densitatea mare a populaţiei şi concentrarea serviciilor şi activităţilor economice fac din Municipiul Bucureşti cea mai mare piaţă din România, precum şi din Sud-Est-ul Europei.

1.2. DINAMICA GENERALĂ

Dinamicile populaţiei sunt rezultatul comportamentului demografic şi sunt influenţate în special de mortalitate, durata medie a vieţii, natalitate, fertilitate (numărul mediu de copii născuţi şi vârsta medie la care femeile au copii) şi migraţia populaţiei (numărul relativ de imigranţi şi emigranţi şi distribuţia lor pe categorii de vârstă).

În România, populaţia a început să scadă după 1990. Acesta este rezultatul unei rate de creştere negative a populaţiei, precum şi al fenomenului de emigrare.

Tabelul 1.2.1 Dinamica populaţiei Regiunii Bucureşti-Ilfov

Bucureşti Ilfov Bucureşti-Ilfov 29 decembrie 1930 633 355 135 370 768 725 25 ianuarie 1948 1 025 180 167 533 1 192 713 21 ianuarie 1956 1 177 661 196 265 1 373 926 15 martie 1966 1 366 684 229 773 1 596 457 5 ianuarie 1977 1 807 239 287 738 2 094 977 7 ianuarie 1992 2 067 545 286 965 2 354 510 18 martie 2002 1 934 449 275 893 2 210 342

Sursa: Anuarul Statistic al României-2006; Populaţia la recensăminte 1930-2002 Populaţia Regiunii Bucureşti-Ilfov a scăzut cu 5,43% în perioada 1992-2002. Deşi

populaţia judeţului Ilfov a prezentat o creştere de 4,59%, populaţia din Bucureşti a scăzut cu 6,83%.

Populaţia Regiunii Bucureşti-Ilfov se menţine la nivele relativ constante în perioada 2002-2005, scăderile de populaţie fiind practic nesemnificative. Comportamentul intra-regional este diferit, scăderea de populaţie caracterizând Municipiul Bucureşti, în vreme ce Ilfovul înregistrează creşteri de populaţie. Aceste evoluţii sunt explicate prin mutarea a segmente importante din populaţia Bucureşti-ului în zonele rezidenţiale, deşi volumul efectiv al populaţiei capitalei poate fi pus oricând sub semnul întrebării, pe teritoriul său locuind multe persoane ce nu se află în evidenţa locală.

Tabelul 1.2.2 Distribuţia populaţiei pe judeţe la 1 iulie, 2002-2005 (persoane)

2002 2003 2004 2005 2005-2002 REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV 2 210 342 2 206 479 2 207 596 2 208 368 -1974 ILFOV 275 893 276 864 280 037 283 409 7516 BUCUREŞTI 1 934 449 1 929 615 1 927 559 1 924 959 -9490

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarele Statistice ale României, 2003-2006

În termeni economici, consecinţele îmbătrânirii populaţiei sunt adesea exprimate în rata de dependenţă a vârstnicilor, rata numărului persoanelor mai în vârstă la o vârstă la care sunt, în general, inactivi economic (65 ani şi peste), la numărul de persoane cu vârsta de muncă (20 la 64 ani). Proporţia persoanelor cu vârsta de 65 ani şi peste, din regiunea Bucureşti-Ilfov prezintă o rată de dependenţă a vârstnicilor (65+/(20-64)) de 21,9% în 2004, respectiv 22% în 2005, mai mare decât media naţională a României (21,2), dar mai


14

mică decât datele medii pentru Germania, Spania şi Suedia (17%), dar, totuşi, mai mare decât datele medii pentru Cipru şi Irlanda (sub 12%)3.

Odată cu reducerea populaţiei în regiunea Bucureşti-Ilfov, structura populaţiei s-a schimbat, cu o scădere dramatică în grupa de vârstă 0-14.

0

5

10

15

20

25

30

2000 2001 2002 2003 2004

Coef. Îmb. ţară18,81pop.0-14 ani ţară18,26Coef. Imb. Reg. 18.8718,95pop.0-14 ani reg.13,9113,44

Fig. 1.1

Piramida unei populaţii stabile, o populaţie în care comportamentul demografic compensează cu îmbătrânirea naturală a populaţiei, arată ca o adevărată piramidă, cu o bază mare (tinerii), uşor în descreştere către vârf (persoane în vârstă). Evident, cu cât baza este mai mare, cu atât mai bine (desigur, în măsura în care populaţia din grupa de vârstă 20-64 ani este suficientă pentru susţinerea economică a persoanelor mai tinere şi mai în vârstă). În această privinţă, se poate observa că proporţia din total populaţie din grupa de vârstă 0-20 ani pentru Bucureşti-Ilfov (18,93%), deşi comparabilă cu proporţia populaţiei mai tinere din alte regiuni-capitală din Europa, este considerabil mai mică decât cifra la nivel naţional (23,59%).

0

2

4

6

8

10

12

14

2000 2001 2002 2003 2004

Nascuţi vii B.I.Nascuţi vii IlfovNascuţi vii BucureştiDecese B.I.Decese IlfovDecese Bucureşti

Fig. 1.2

3 Datele cuprinzătoare despre populaţie, standardele de viaţă, educaţia şi cercetarea, comerţul şi economia, transportul, energia şi mediul în UE şi ţările candidate/în perioadă de aderare sunt publicate la http://europa.eu.int/abc/keyfigures/candidates_member/education/index_accessible_en.htm. Privind consecinţele economice ale îmbătrânirii populaţiei: http://europa.eu.int/comm/employment_social/news/2005/mar/demog_gp_en.html


15

1.3. DISTRIBUŢIA PE MEDII REZIDENŢIALE

Compoziţia unică a acestei regiuni determină şi caracteristicile sale din punct de vedere al distribuţiei populaţiei pe medii de rezidenţă. Regiunea are o populaţie majoritar urbană, rezidenţii din mediul rural fiind, în fapt, rezidenţi ai unui rural situat în exclusivitate în judeţul Ilfov.

Tabel 1.3 Distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă şi judeţe la 1 iulie 2005

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2006

1.4. DISTRIBUŢIA PE SEXE

Analizând valorile indicatorului „volumul populaţiei” (vezi tabelul 4.4), se observă că, pentru anul 2005, distribuţiile sunt diferite în interiorul regiunii. Dacă valorile populaţiei feminine în total populaţie sunt pentru judeţul Ilfov la nivelul celorlalte judeţe ale ţării, atunci când vine vorba de municipiul Bucureşti, putem vorbi chiar de o feminizare a populaţiei acestuia. Astfel, în municipiul Bucureşti populaţia feminină reprezintă cca. 53% din populaţia totală.

Tabel 1.4 Distribuţia populaţiei pe sexe şi judeţe la 1 iulie, 2005 TOTAL FEMEI

(persoane) BĂRBAŢI

(persoane) FEMEI

(%) BĂRBAŢI

(%) REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV 2 208 368 1 174 028 1 034 340 53.2 46.8 ILFOV 283 409 145 436 137 973 51.3 48.7 BUCUREŞTI 1 924 959 1 028 592 896 367 53.4 46.6

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2006

1.5. DISTRIBUŢIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ

Distribuţia populaţiei Regiunii Bucureşti-Ilfov pe grupe mari de vârstă, prezentată în tabelul 4.5.1 ar putea fi interpretată astfel: grupa de vârstă 15-24 de ani poate fi utilizată ca proxy pentru populaţia şcolară, care în următorii cinci ani va pătrunde pe piaţa muncii, şi, aşa cum se observă mai jos prezintă valori relativ similare pentru Bucureşti şi Ilfov. Grupa de vârstă 15-64 reprezintă populaţia în vârstă de muncă, şi aşa cum putem vedea în acelaşi tabel 3.5, nu există diferenţe majore între cele două constituente ale regiunii. Ponderea segmentului de populaţie în vârstă de muncă atinge cote importante, dar aşa cum ştim, acestea sunt generaţiile născute în perioada politicilor pro-nataliste comuniste, generaţii foarte numeroase, care formează acum marea majoritate a segmentului de vârstă 15-64 ani. Mai mult decât atât, aşa cum am mai spus, municipiul Bucureşti acţionează efectiv ca un magnet pentru populaţia în vârstă de muncă din întreaga ţară, dar mai ales a celei din zonele limitrofe, aceasta fiind regiunea capabilă să genereze cele mai multe locuri de muncă şi de cea mai bună calitate. Ponderea segmentului tânăr (0-14 ani) însă, este scăzută comparativ cu celelalte regiuni ale ţării, lucru care nu trebuie să ne

TOTAL URBAN (persoane)

RURAL (persoane)

URBAN (%)

RURAL (%)

REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV

2 208 368 1 998 973 209 395 90.5 9.5

ILFOV 283 409 74 014 209 395 26.1 73.9 BUCUREŞTI 1 924 959 1 924 959 - 100 -


16

îngrijoreze, având în vedere tocmai caracterul mai sus menţionat al acestei regiuni: magnet al forţei de muncă din întreaga ţară.

Tabel 1.5.1 Distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă - judeţe, 2005 (procente în total populaţie) GV 0-14 GV 15-24 GV 15-64 GV 64+ REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV 11.7 14.9 73.6 14.6 ILFOV 14.9 15.6 70.2 14.9 BUCUREŞTI 11.3 14.8 74.1 14.6

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2006 Procesul de îmbătrânire a populaţiei se accentuează, situându-se însă la valori

similare cu regiunile învecinate. Acest proces de îmbătrânire pare a fi uşor mai accentuat în judeţul Ilfov decât în municipiul Bucureşti. Suntem de părere însă că aceste date sunt explicate de fluxurile migratorii dinspre urban spre rural, mai ales a populaţiei vârstnice din municipiul Bucureşti, incapabilă să se întreţină într-un oraş cu costuri de locuire mult mai ridicate decât celelalte regiuni ale ţării. Astfel, tendinţa de evoluţie a structurii populaţiei pe grupe mari de vârstă este prezentată în tabelul 1.5.2.

Tabel 1.5.2. Populaţia pe grupe de vârstă, 2005 (2002=100) GV 0-14 GV 15-24 GV 15-64 GV 64+ REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV 88.4 94.1 101.3 103.7 ILFOV 89.0 104.3 105.8 104.6 BUCUREŞTI 88.3 92.7 100.7 103.5

Sursa: INS, Anuarele Statistice ale României 2003 şi 2006 şi calculele autorilor

1.6. ALŢI INDICATORI DEMOGRAFICI ESENŢIALI

Câteva din cele mai importante evoluţii ale unor variabile demografice esenţiale, vor fi prezentate în cele ce urmează. Astfel, trebuie să menţionăm îmbunătăţirea constantă a ratelor natalităţii începând cu 2002, atât la nivelul municipiului Bucureşti, cât şi la nivelul judeţului Ilfov. Astfel, la nivel regional, aceste revirimente conduc la cea mai importantă creştere regională a natalităţii de cca. 2 puncte procentual.

Tabel 1.6.1 Natalitatea pe judeţe, 2002-2005 (‰) 2002 2003 2004 2005 REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV 7,8 8,3 9,0 9.8 ILFOV 9,6 9,6 10,4 10.7 BUCUREŞTI 7,6 8,1 8,8 9.7

Sursa: INS, Anuarele Statistice ale României, 2003-2006

Însă, mortalitatea la nivelul regiunii se menţine la nivele constante. Dacă judeţul Ilfov reuşeşte să-şi îmbunătăţească acest indicator, la nivelul municipiului Bucureşti mortalitatea înregistrează nivele oscilante, păstrându-se relativ constantă în perioada 2002-2005. Stilul de viaţă al metropolei româneşti, stresul şi poluarea pot fi doar câteva din explicaţiile posibile pentru evoluţiile negative ale mortalităţii la nivelul acestei regiuni. Tabel 1.6.2 Mortalitatea pe judeţe, 2002-2005 (‰) 2002 2003 2004 2005 REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV 11,6 11,4 11,0 11.6 ILFOV 12,8 12,9 12,0 12.2 BUCUREŞTI 11,4 11,2 10,9 11.5

Sursa: INS, Anuarele Statistice ale României, 2003-2006


17

Speranţa de viaţă la naştere înregistrează un nivel record în municipiul Bucureşti, nivel record nu atât pentru regiunea în discuţie, cât pentru toată ţara. Speranţa de viaţă la naştere este mai mare pentru populaţia feminină comparativ cu cea masculină, şi pentru mediul urban comparativ cu cel rural, deşi diferenţele între urban şi rural, atunci când vine vorba de regiunea Bucureşti-Ilfov, sunt relativ reduse. Proximitatea Ilfov-ului faţă de serviciile de sănătate net superioare calitativ ale municipiului Bucureşti explică aceste performanţe regionale din punct de vedere al speranţei de viaţă la naştere. Tabel 1.6.3 Speranţa de viaţă pe judeţe, sex şi mediu de rezidenţă 2003-2005 (‰) TOTAL FEMEI BĂRBAŢI URBAN RURAL REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV 73.84 77.24 70.21 74.06 72.08 ILFOV 71.89 76.03 67.95 70.82 72.08 BUCUREŞTI 74.14 77.41 70.57 74.14 -

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarele Statistice ale României, 2003-2006 1.7. PROIECŢIA POPULAŢIEI LA NIVELUL ANULUI 2013

Ne vom opri, în continuare, asupra evoluţiilor prognozate ale grupelor 15-24 ani şi 15-

64 ani. Cu ajutorul proiecţiilor realizate de INS, putem realiza o estimare brută a evoluţiilor la orizontul anului 2013. Astfel, municipiul Bucureşti va cunoaşte o scădere extrem de importantă de cca. 35% a segmentului de vârstă 15-24 la orizontul anului 2013, dar, populaţia în vârstă de muncă se va menţine la nivele relativ constante în viitorul apropiat, evoluţiile grupei de vârstă 15-25 neafectând şi evoluţiile pe termen mediu şi scurt ale populaţiei în vârstă de muncă.

Tabel 1.7 Proiecţiile de populaţie INS pentru grupa de vârstă 15-24 ani şi 15-64 ani pentru 2010

şi 2013 (în procente faţă de 2005, scenariul moderat) GV 15-24 GV 15-24 GV 15-64 GV 15-64 2010 2013 2010 2013

REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV 78.9% 70.3% 100.4% 99.2% ILFOV 92.3% 86.2% 104.8% 106.8% BUCUREŞTI 76.8% 67.8% 99.8% 98.2%

Sursa: Calculele autorilor pe baza proiecţiilor INS


18

1.8. STRUCTURA ETNICĂ

Din punct de vedere al componenţei etnice, populaţia Regiunii Bucureşti-Ilfov, are următoarea structură: români - 96,89%; rromi – 1,72%; maghiari – 0,27%; germani-0,11%; evrei – 0,11%; turci – 0,11%; chinezi – 0,09%; alte etnii – 0,7%.

Fig. 1.3 Comunitatea rromă reprezintă cel mai mare grup minoritar din regiune, numărând

11.002 persoane în judeţul Ilfov şi 27.3224 în Bucureşti, aprox. 1,72% din populaţia regiunii. Majoritatea rromilor sunt localizaţi în câteva zone ale sectoarelor 1, 2 şi 5, în centrul istoric al capitalei şi în 13 localităţi din Ilfov. Problemele de natură socială şi economică, cu care acest grup etnic se confruntă, sunt numeroase şi majoritatea datorită tradiţiei şi culturii, cu participare limitată la viaţa economică şi socială a comunităţilor locale, inclusiv învăţământul. Rata abandonului şcolar este mare, ceea ce conduce la un nivel răspândit de analfabetism, şomaj şi criminalitate juvenilă. În zonele rurale, în 2004-2005 numărul persoanelor cu vârsta de şcoală a fost de 2142, din care 80% frecventau cursurile şi 20% au abandonat sistemul de învăţământ.

4 Institutul Naţional de Statistică – « Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002 »

CO

MPO

NEN

ŢA

ETN

ICĂ

R

EGIU

NEA

B

UC

UR

EŞTI

-ILF

OV

96,8

9%

rom

âni

1,72

%

rr

omi

0,27

%

mag

hiar

i

0,11

%

germ

ani

0,11

%

evre

i

0,11

%

turc

i

0,09

%

chin

ezi

0,7%

al

te e

tnii


19

1.9. CONCLUZII

Din punct de vedere demografic, în regiunea Bucureşti – Ilfov este evidentă o

incidenţă foarte ridicată a populaţiei îmbătrânite, coeficientul de îmbătrânire fiind aproape constant în ultimii ani;

Se poate constata, de asemenea, o scădere a populaţiei cu vârste cuprinse între 15-24 ani, destul de dramatică la nivelul municipiului Bucureşti, care se pare că, totuşi, nu va afecta pe termen lung nivelul populaţiei în vârstă de muncă;

În ceea ce priveşte densitatea mare a populaţiei în regiune (1222,7 locuitori/Km), aceasta este o urmare a oportunităţilor economice existente în capitală şi, implicit, în localităţile limitrofe acesteia;

Regiunea Bucureşti-Ilfov se detaşează în rândul regiunilor ţării, atât ca performanţe economice şi demografice, dar şi din punct de vedere al componenţei. Centrală şi de maximă importanţă în această regiune este aria metropolitană a Bucureştiului, arie care atrage forţă de muncă atât din sectorul Ilfov aferent, cât şi din alte judeţe alăturate ce intră în componenţa regiunilor învecinate;

Analizând evoluţia populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0–14 ani, evoluţia ratei fertilităţii din regiune şi ponderea populaţiei îmbătrânite, se consideră a fi necesare o serie de măsuri corective pentru optimizarea procesului educaţional, cum ar fi:

- regândirea planurilor de şcolarizare, astfel încât majoritatea elevilor să fie cuprinşi în şcoli cu potenţial local şi regional de dezvoltare economică;

- dezvoltarea unităţilor şcolare care au tradiţie în pregătirea resursei umane performante, prin implicarea factorilor productivi ai pieţei muncii;

- constituirea campusurilor şcolare în care să se regăsească, în funcţie de cerinţele pieţei, toate calificările solicitate;

- creşterea calităţii pregătirii elevilor pentru atragerea şi cointeresarea acestora în alegerea unor calificări deficitare de pe piaţa muncii; Creşterea previzionată a populaţiei cu vârsta de peste 65 de ani implică

cheltuieli suplimentare în domeniul asistenţei sociale şi medicale, învăţământului revenindu-i sarcini suplimentare de formare a tinerilor pentru dezvoltarea domeniilor economice de vârf cu productivitate foarte mare, care să contribuie la creşterea PIB-ului şi, în acelaşi timp, la creşterea nivelului de trai;

Existenţa unui mare procent al populaţiei active cu vârsta între 30–64 ani implica diversificarea formelor de pregătire continuă a adulţilor, astfel încât sa fie creată o flexibilitate mai mare în ocuparea locurilor de muncă. Diversitatea etnică, caracteristică regiunii Bucureşti-Ilfov, necesită găsirea unor soluţii viabile pentru asigurarea accesului la educaţie şi formarea profesională a grupurilor etnice defavorizate, în special pentru populaţia de etnie rromă;

Intrarea României în Comunitatea Europeană, salarizarea superioară a populaţiei care migrează în acest spaţiu determină un deficit de forţă de muncă în regiune. Fenomenul este înregistrat mai ales în domeniul serviciilor, construcţiilor, asistenţei medicale şi sociale. Se impune dezvoltarea învăţământului în domeniile amintite şi încurajarea iniţiativei particulare pentru o mai bună salarizare a absolvenţilor.

Dezvoltarea mai rapidă a regiunii din punct de vedere economic, densitatea populaţiei din zonă, constituie oportunităţi pentru dezvoltarea şi diversificarea învăţămân-tului profesional şi tehnic, menţinându-se, în acest fel, un număr mare de unităţi şcolare.


20

2.PROFILUL ECONOMIC AL REGIUNII

2.1. PRODUSUL INTERN BRUT

Prezenţa capitalei, cel mai important centru politic, economic şi cultural-ştiinţific al ţării, conferă Regiunii o forţă şi o dinamică economică superioare celorlalte regiuni, un nivel superior al PIB-ului şi o structură socială şi profesională de un standard mai ridicat. Cu o creştere susţinută în ultimii ani (1998-2004), PIB-ul pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov (21778,2 euro/locuitor în anul 2004) a fost de aproximativ două ori mai mare decât media la nivel naţional (11372,0euro/locuitor). În consecinţă şi productivitatea muncii, calculată ca raport între valoarea adăugată brută regională (VABR) şi populaţia ocupată civilă, evidenţiază faptul că Regiunea Bucureşti-Ilfov prezintă cel mai înalt nivel între celelalte regiuni ale ţării (9002,6 euro/persoană angajată faţă de media naţională de 4663,0 euro/persoană angajată)∗.

Tabelul 2.1.1 pune în lumină contribuţia ambilor constituenţi ai regiunii la formarea PIB-ului regional. Aşa cum se observă, în ultimii 5 ani nu există modificări semnificative la nivel regional, contribuţia fiecărei componente rămânând similară ca pondere în total PIB generat.

Tabel 2.1.1 Contribuţia fiecărui judeţ la formarea PIB-ului regional, 2000-2004 (%) 2000 2001 2002 2003 2004 REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV 100 100 100 100 100 ILFOV 9.0 8.9 9.5 8.0 9.1 BUCUREŞTI 91.0 91.1 90.5 92.0 90.9

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2006 şi calculele autorilor

Indicatorul PIB/cap de locuitor cunoaşte o evoluţie practic „explozivă” numai pe durata a trei ani, şi anume 2002-2004. La nivelul judeţului Ilfov creşterea este de cca. 50%, în vreme ce la nivelul municipiului Bucureşti, creşterea este de cca. 65%. Decalajele între judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti par astfel a se accentua în perioada de referinţă. Tabel 2.1.2 PIB pe cap de locuitor, 2000-2004 (mil. RON pe cap de locuitor)

2002 2003 2004 REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV

14.5

17.6 21.8 ILFOV 11.0 11.2 15.6 BUCUREŞTI 15.0 18.6 22.7

Sursa:Calculele autorilor pe baza datelor INS 2.2. ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII

INVESTIŢII Mediul economic al regiunii este deosebit de atractiv datorită structurii instituţionale

existente, a forţei de muncă calificate şi a sistemului de comunicaţii mai dezvoltat decât în alte regiuni ale ţării. Cu 8.426 milioane de euro investiţii străine directe atrase până în anul 2004, ceea ce reprezintă 56,0% din totalul investiţiilor străine directe la nivel naţional,

∗ Date la nivelul anului 2002


21

Regiunea Bucureşti-Ilfov se detaşează clar faţă de celelalte regiuni ale ţării, pe locul secund fiind Regiunea Sud-Est cu doar 11,6% din totalul investiţiilor străine directe. De asemenea, densitatea IMM-urilor ( numărul de IMM-uri/1000 de locuitori ) înregistrează în Regiunea Bucureşti-Ilfov cea mai mare valoare din ţară, în anul 2004 existând 22,3% din totalul IMM-urilor la nivel naţional, cu 31,9% mai mult decât în anul 1998.

În Bucureşti-Ilfov, în anul 2004, au existat un număr de 107.191 de firme5, reprezentând 21,12% din numărul total de firme înregistrate în România. Între 1999 şi 2003, numărul firmelor din Bucureşti-Ilfov a crescut cu 25.931. În 2004, densitatea IMM-urilor în regiunea Bucureşti-Ilfov a fost de 21,07 la 1000 locuitori în judeţul Ilfov şi 46,26 în municipiul Bucureşti.6

Investiţiile brute ale firmelor active din Bucureşti-Ilfov se ridica în 2004 la 196.049 miliarde lei, reprezentând peste 31,7%% din suma totală a investiţiilor brute ale firmelor active la nivel naţional (618.424 miliarde lei).

Tabel 2.2.1 Numărul întreprinderilor mici şi mijlocii din România, 1999-2004

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie

Tabel 2.2.2 Densitatea IMM-urilor la nivel regional, numărul întreprinderilor la 1000 locuitori

1999-2003 Nord

Est Sud Est

Sud Muntenia

Sud Vest Oltenia

Vest Nord Vest

Centru Bucureşti-Ilfov

1999 12,4 18,6 14,2 16,5 16,1 19,2 18,2 35,5 2003 14,1 20,7 15,2 16,8 21,2 22,2 22 43 2004 15 22,18 16,42 17,80 23,67 25,59 24,49 48,38

Sursa: INS

Totuşi, dimensiunea întreprinderilor rezultă a fi foarte mică: micro-întreprinderile (0-9 angajaţi); ea reprezintă în 2004 aproximativ 91,5% din totalul întreprinderilor din regiune.

Potenţialul şi structurile economice sunt diferenţiate între judeţ şi municipiu:

agricultura are o prezenţă dominantă în economia judeţului Ilfov, astfel, în anul 2004, din totalul populaţie ocupate, 32,2% reprezintă populaţie ocupată în agricultură, iar economia capitalei este caracterizată de dezvoltarea sectoarelor de servicii (66,4%) şi industrie (32,5%). La nivelul anului 2005, populaţia ocupată în agricultură reprezenta 29,1% din totalul populaţiei ocupate în judeţul Ilfov.

5 Din care 67%, conform INS, ar fi active, (Întreprinderi noi şi profilul antreprenorilor români, statistici privind întreprinderile, 2005). 6 Sursa: Agenţia Naţională pentru IMM-uri şi Cooperaţie, Raportul Anual privind sectorul IMM-urilor în România, 2005.

Regiune 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Nord Est 47225 47879 48423 48514 52666 56.303 Sud Est 54585 54748 54834 54914 59395 63.415 Sud Muntenia 49283 49147 47510 47777 51258 55.066 Sud Vest Oltenia 39592 39542 37448 36808 39287 41.366 Vest 32958 34627 36023 36923 41367 46.064 Nord Vest 54729 55961 56298 58881 63995 72.277 Centru 48201 48589 49936 50745 56217 62.409 Bucureşti-Ilfov 81260 81936 81860 80929 95184 107.191


22

Sectorul serviciilor este bine dezvoltat, cu precădere în ceea ce priveşte telecomunicaţiile, intermedierile financiare, educaţia şi cercetarea, transportul şi depozitarea, turismul şi serviciile culturale, serviciile către întreprinderi (inclusiv software) şi comerţul. Având în vedere faptul că Bucureştiul îndeplineşte funcţia de capitală, administraţia publică concentrează un număr important de angajaţi.

2.3. EVOLUŢIA UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE

Economia regională are o structură diversificată: serviciile angajează 67,2% din populaţia activă (2005), industria aprox. 25% şi agricultura 5,1% (totuşi, ocuparea forţei de muncă în agricultură reprezintă 37% din forţa de muncă angajată în Ilfov). Structura economică a regiunii reflectă funcţiile legate de economia bazată pe servicii ale capitalei, în timp ce construcţiile, transportul şi depozitarea, comerţul, intermedierile financiare, învăţământul, serviciile către firme, turismul şi cultura, cercetarea şi sectoarele TIC conduc economia regională şi intensifică potenţialul său de dezvoltare şi competitivitatea. Învăţământul şi cercetarea ar trebui să aibă un rol fundamental în dezvoltarea viitoare a economiei regiunii. Deşi regiunea îndeplineşte funcţii asociate capitalei, administraţia publică este, de asemenea, un angajator important. Sectorul cel mai important este industria alimentară şi mecanică.

În 2002, tranzacţiile imobiliare, închirierile şi serviciile către firme, care includ şi cercetarea şi dezvoltarea, au furnizat o pătrime din PIB al Bucureşti-Ilfov (25,8%), cu o creştere de 8,7 puncte procentuale faţă de 1998 şi angajând 5,39% din forţa de muncă totală. În plus, în 2002, sectorul construcţii a contribuit cu 7,1% la PIB regional (cu o creştere de 1,2 puncte procentuale faţă de 1999) şi cu 7,48% la ocuparea forţei de muncă totale.

Situaţia unităţilor locale active în regiunea Bucureşti-Ilfov

05000

1000015000200002500030000350004000045000

2000 2004

Activit. Imob. ServiciiIndustrieComerţTransportConstrucţii

Fig. 1.4

2.4. ANALIZA PRINCIPALELOR SECTOARE ECONOMICE

În 2002, primele cinci sectoare care au contribuit la formarea valorii adăugate brute în regiunea Bucureşti-Ilfov (în valori procentual pe total anual = 100) au fost următoarele: 1. Afaceri imobiliare, închirieri şi servicii către firme (20,95% din valoarea adăugată totală

brută din 2002); 2. Industria prelucrătoare (20,83%); 3. Comerţul (12,94%); 4. Transportul, depozitarea şi comunicaţiile (12,38%); 5. Construcţii (7,13%).


23

În anul 2004 contribuţia primelor cinci sectoare la formarea valorii brute adăugate în regiunea Bucureşti-Ilfov a fost următoarea: afaceri imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate, inclusiv intermedieri financiare - 25,33% din valoarea adăugată brută totală; industrie, inclusiv energie electrică, termică, gaze şi apă-20.90%; comerţ-14,28%; transportul şi comunicaţiile-14,96% . Tabel 2.4.1

Situaţia celor mai importante sectoare de activitate în ultimii ani în regiunea Bucureşti-Ilfov

Activităţi imobiliare, servicii, intermedieri financiare

Industrie, energie electrică, termică, gaze, apă

Comerţ Transport, depozitare şi comunicaţii

Construcţii

2000 2004 2000 2004 2000 2004 2000 2004 2000 2004

Număr unităţi locale active

6730 23960 6675 9892 43062 39307 2868 4484 2884 6518

Număr angajaţi 92548 107000 216617 256000 103278 107000 73752 97000 52367 65000

Sursa: INS

Se observă clar că în perioada 2000-2004 a avut loc o creştere a numărului de angajaţi din industrie, la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov. Nu dispunem, încă, de o serie de date mai recente, dar se pare că, datorită legislaţiei în vigoare, partea industrială, încet, încet, va trebui să se mute în afara municipiului Bucureşti, pentru că este mare producătoare de poluare. De aceea, în următorii ani, vom asista la o transhumanţă a angajaţilor din Bucureşti către zonele limitrofe ale capitalei.

Dacă numărul de unităţi locale active care desfăşoară activităţi imobiliare, servicii, intermedieri financiare a crescut semnificativ de la 6 730 (în anul 2000), la 23 960 (în anul 2004), se poate observa că numărul angajaţilor din aceste sectoare de activitate nu a înregistrat o creştere aşa de spectaculoasă.

Situaţia angajaţilor în principalele sectoare de activitate în regiunea Bucureşti-Ilfov

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

2000 2004

Activit. Imob.IndustrieComerţTransportConstrucţii

Fig. 1.4


24

Tabel 2.4.2

Situaţia contribuţiei principalelor sectoare de activitate la formarea valorii brute adăugate în ultimii ani, în regiunea Bucureşti-Ilfov

Perioada /Sectoare de activitate

Activităţi imobiliare, închirieri servicii către firme, inclusiv intermedieri financiare

Industrie, inclusiv energie electrică, termică, gaze şi apă

Comerţ Transport, depozitare şi comunicaţii

Construcţii

2000 27,3% 23,25% 16,91% 13,92% 5,78% 2001 32,94% 23,02% 14,96% 13,40% 5,67% 2002 31,42% 24,60% 12,94% 12,38% 7,13% 2003 24,92% 23,00% 13,62% 13,77% 7,18% 2004 25,33% 20,90% 14,28% 14,96% 8,07%

Situaţia contribuţiei principalelor sectoare de activitate la formarea valorii brute adăugate în ultimii ani, în regiunea Bucureşti-Ilfov

05

101520253035

2000 2001 2002 2003 2004

Activit.imob. Servicii IndustrieComerţTransportConstrucţii

Fig. 2.3

În afară de cele cinci sectoare de activitate prezentate mai sus, trebuie subliniat şi faptul că, în ultimii ani, în regiunea Bucureşti-Ilfov, şi turismul a devenit o activitate demnă de luat în considerare. Dezvoltarea turismului în regiune este demonstrată de faptul că structurile de primire turistică, cu funcţiuni de cazare turistică s-au dublat în anul 2004 (122) faţă de anul 2000 (67), iar numărul populaţiei ocupate în hoteluri şi restaurante (care reprezintă numai o parte din activităţile turistice) a crescut cu aproape 64% în 2004 faţă de 2000. Se urmăreşte ca în viitor, în regiune, să se dezvolte în mare măsură turismul cultural, dar nu numai acest domeniu turistic.

În anul 2004, în regiunea Bucureşti-Ilfov erau active 2 parcuri industriale din totalul celor 36 înregistrate la nivel naţional. După forma de proprietate, ambele parcuri industriale sunt private, acoperind o suprafaţă de 33,07 ha.

Deşi datele specifice pentru Bucureşti-Ilfov nu sunt disponibile, datele naţionale arată un nivel scăzut al competitivităţii totale a economiei româneşti în 2004, după cum urmează:

- Indicele de creştere a competitivităţii 63 (a 63-a ţară în lume în ceea ce priveşte competitivitatea, dintr-o listă de 103);

- Indicele competitivităţii în afaceri 567.

7 Sursa: Raportul global privind competitivitatea, Forul economic mondial, 2005. Acest raport publică doi indici: Indicele de creştere a competitivităţii (ICC) elaborat de Prof. Jeffrey Sachs şi Prof. John McArthur, şi Indicele competitivităţii în afaceri (ICA) elaborat de Prof. Michael Porter. Conform acestui raport, ICC şi ICA pentru România în


25

Indicele de Creştere a Competitivităţii se bazează pe trei sub-indicatori: Indicele Tehnologiei, Indicele Instituţiilor Publice, Indicele Macroeconomiei. În 2004, valorile acestor sub-indicatori pentru România au fost: Tehnologie 47, Instituţii Publice 74, Macroeconomie 71.

Astfel, se poate desprinde o ipoteză conform căreia întreprinderile din

Bucureşti-Ilfov au un nivel scăzut de competitivitate globală. În cele din urmă, ar putea fi menţionaţi doi factori principali care contribuie la

scăderea competitivităţii globale a produselor regiunii Bucureşti-Ilfov, şi anume promovarea insuficientă a acestora şi, în general, nivelul ridicat de consum de energie pentru procesul de producţie.

Accesul întreprinderilor la societatea informaţională este încă scăzut. Doar 12,2% din întreprinderile din Regiunea Bucureşti-Ilfov sunt conectate la internet, existând 13,6 computere la 100 de angajaţi. 60,1% din computerele întreprinderilor sunt conectate la internet.

Accesul dificil la finanţare, lipsa dotărilor infrastructurale (utilităţi, construcţii, TIC) sunt probleme majore cu care se confruntă marea majoritate a infrastructurilor de sprijinire a afacerilor.

În România, personalul angajat în domeniul Cercetare&Dezvoltare, în anul 2002

reprezenta 0,41% din totalul populaţiei ocupate, în regiunea Bucureşti-Ilfov acest procent, la nivelul aceluiaşi an, a fost de 1,79. Conform datelor statistice, în anul 2005, salariaţii din cercetare-dezvoltare reprezentau aproximativ 5% din totalul populaţiei ocupate, în timp ce în regiunea Bucureşti-Ilfov, salariaţii din cercetare-dezvoltare, reprezentau 2.35% din totalul populaţiei ocupate în regiune.

Regiunea Bucureşti-Ilfov concentrează o mare proporţie de investiţii în inovare,

reprezentând 57,33% din cheltuielile totale de C&D din România. Mai mult, Bucureştiul are cel mai mare nivel de concentrare şi proporţie de personal în cercetare-dezvoltare din România. Conform estimărilor ESPON, personalul din cercetare&dezvoltare din Bucureşti-Ilfov, raportat la 1000 persoane active, a fost de 15,9 în 2002. În anul 2000, regiunea Bucureşti-Ilfov deţinea cel mai mare număr de unităţi C&D din România (229), acesta reprezentând 38% din cifrele naţionale; cel mai mare centru de cercetare pentru fizică este localizat în Ilfov.

2004 au sărit cu 12 şi, respectiv, 22 poziţii în 2003. Trebuie menţionat faptul că îmbunătăţirea poziţiei ICC s-ar datora îmbunătăţirilor tehnologice, în timp ce poziţia ICA s-ar datora îmbunătăţirilor din domeniul sofisticării firmei.


26

2.5.CONCLUZII

În perioada 2000-2005 PIB-ul din regiunea Bucureşti-Ilfov a cunoscut o continuă creştere, fenomen înregistrat şi la nivel naţional.

În ultimii 5 ani, contribuţia fiecărei componente la formarea lui nu a înregistrat modificări semnificative, circa 91% municipiul Bucureşti şi aproximativ 9% Ilfovul.

Structura economică a regiunii reflectă, funcţiile de servicii ale capitalei ţării, în timp ce construcţiile, transportul, educaţia, cercetarea , şi sectorul TIC sunt cele mai importante sectoare ale regiunii contribuind la creşterea competitivităţii şi a potenţialului de dezvoltare.

Oportunităţile cheie sunt oferite de posibilitatea integrării educaţiei, cercetării, inovării şi afacerilor pentru îmbunătăţirea inovării în activităţile economice, folosind resursele umane calificate şi bine pregătite.

Regiunea Bucureşti-Ilfov deţine un potenţial turistic specific, reprezentat de capacitatea de atracţie exercitată de centrul urban Bucureşti, la care se adaugă valorile culturale şi de mediu ale zonelor adiacente capitalei, situate pe teritoriul judeţului Ilfov.

Având în vedere faptul ca nivelul de ocupare a forţei de muncă din regiune a scăzut neîntrerupt începând cu anul 1999, creşterea PIB pentru Bucureşti-Ilfov ar putea fi determinată în primul rând de creşterea în productivitatea muncii.

Mediul economic al regiunii fiind deosebit de atractiv prin creşterea numărului întreprinderilor mici şi mijlocii a determinat mutaţii semnificative ale forţei de muncă calificate.

Existenţa a peste 107 000 firme, care reprezintă peste 22% din totalul firmelor din România, a făcut posibilă diversificarea formelor de pregătire a forţei de muncă calificată, mai ales în domeniul serviciilor, construcţiilor, transportului, cercetării, educaţiei şi TIC.

Oportunităţile cheie sunt oferite de posibilitatea integrării educaţiei, cercetării, inovării şi afacerilor pentru îmbunătăţirea inovării în activităţile economice, folosind resursele umane calificate şi bine pregătite.

Regiunea Bucureşti-Ilfov deţine un potenţial turistic specific, reprezentat de capacitatea de atracţie exercitată de centrul urban Bucureşti, la care se adaugă valorile culturale şi de mediu ale zonelor adiacente capitalei, situate pe teritoriul judeţului Ilfov.


27

IMPLICAŢII PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la tendinţele de dezvoltare economică. Din analiza profilului economic al regiunii, se poate aprecia că domeniile de formare profesională iniţială prioritare sunt: comerţ, turism şi alimentaţie, educaţie şi cercetare, construcţii, industrie alimentară, IT.

Adaptarea conţinuturilor învăţării la schimbările tehnologice şi organizaţionale generate de investiţiile specifice ale IMM-urilor.

Adaptarea curriculum-ului în dezvoltarea locală realizată în parteneriat cu agenţii economici.

Dezvoltarea parteneriatelor cu agenţii economici pentru asigurarea calităţii instruirii practice şi dezvoltarea formării continue.

Centrarea pe beneficiar – condiţie esenţială în educaţia tinerilor pentru inserţia pe piaţa muncii.

Asigurarea îndeplinirii standardelor de pregătire profesională, realizarea competenţelor tehnice generale şi promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii.


28

3.PIAŢA MUNCII 3.1. INTRODUCERE

Estimările asupra ocupării forţei de muncă sunt, desigur, o problemă centrală cu aspecte variate. Monitorizarea Pieţei Muncii (sau Sistemul Timpuriu de Avertizare) se bazează pe diverse instrumente care indică viteza de schimbare, măsura creării de noi slujbe şi mobilitatea funcţională, ca şi prezentarea estimărilor privind ocuparea actuală a forţei de muncă. În realizarea raportului pentru piaţa muncii este evidentă începerea investigaţiei cu analiza unor indicatori de bază care conduc spre primele concluzii importante ale raportului pieţei muncii, cel puţin în ceea ce priveşte estimările angajatorilor în legătură cu creşterea ocupării forţei de muncă.

În realizarea prezentului capitol pentru caracterizarea pieţei forţei de muncă din Regiunea Bucureşti-Ilfov s-au utilizat în principal date furnizate de către INS din cele din două tipuri importante de surse ce dau informaţii privind piaţa muncii: Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO) şi Balanţa forţei de muncă (BFM). Trebuie făcută menţiunea că datele din cele două surse nu sunt comparabile deoarece utilizează surse, indicatori statistici şi metode de prelucrare diferite dar, prin analiza cele doua serii de date se pot obţine informaţii mai de detaliu asupra caracteristicilor pieţei muncii din regiune. Totodată, menţionăm că datele s-au colectat în conformitate cu cerinţele exprimate pentru revizuirea planurilor din celelalte regiuni, pe machetele propuse a fi utilizate la realizarea PRAI.

Populaţia activă din regiunea Bucureşti–Ilfov reprezenta, în 2005, 10,5% din populaţia activă a ţării şi era într-o tendinţă de creştere începând cu 2003, înregistrând o creştere cu 4,0% pe perioada analizată (2002-2005).

Rata de activitate urmează o uşoară tendinţă de scădere până în 2003, când schimbă tendinţa, înregistrând o creştere importantă, ajungând în 2005 la 63,8%, cu 1,4 puncte procentuale peste rata de activitate de la nivel naţional.

Rata de ocupare din regiunea Bucureşti-Ilfov are o tendinţă de creştere accentuată, într-o perioadă de 4 ani ajungând de la o valoare sub nivelul naţional în 2002 la o depăşire cu 2,5 puncte procentuale în 2005. Din punctul de vedere al ocupării, îndeplinirea obiectivelor din Strategia Lisabona (70% rata de ocupare în 2010), presupune însă eforturi importante în promovarea şi implementarea de măsuri şi acţiuni, urmărind ocuparea forţei de muncă.

Dinamica pieţei muncii este o chestiune ce dă informaţii despre cât de rapid se reînnoieşte piaţa muncii. Desigur, este dificil să obţii un indicator al vitezei de schimbare pe piaţa muncii. Un indicator simplu, dar brut este fluxul brut de forţă de muncă.

Fluxurile brute de forţă de muncă reprezintă o măsură complexă, dar revelatoare a dinamicii pieţei de muncă, dar este, categoric, o măsură brută. Ea tinde să fie un indicator despre cât de bine şi cât de lin funcţionează piaţa de muncă. Rigidităţile în sensul dificultăţilor privind angajarea sau concedierea, oglindesc o piaţă a muncii care este înceată în reacţia sa la schimbările economice bruşte.

Teoria din spatele acestei măsuri este aceea că în fiecare an, o parte a pieţei muncii se va retrage sau va părăsi piaţa muncii din diverse motive (migraţie, mortalitate, pensionare anticipată, inactivitate cauzată de căsătorie sau de continuarea educaţiei, ca să menţionăm unele dintre motivele cele mai evidente). Dacă intrarea pe piaţa muncii începe la vârsta de 15 ani şi se încheie la vârsta de 65 de ani, ne vom aştepta ca prezenţa pe piaţa muncii să fie de 50 de ani în medie, ceea ce indică faptul că, cel puţin 1/50 - sau 2 la sută - din piaţa muncii trebuie reînnoită în fiecare an , ca o estimare brută pentru o piaţă a muncii matură şi stabilă. Restul informaţiei din indicator tinde să arate schimbări


29

ale slujbelor sau poate fi chiar o primă măsură brută a mobilităţii funcţionale pe piaţa muncii.

În mod natural, o rată înaltă a fluxului brut de forţă de muncă actual, arată o piaţă a muncii dinamică, în timp ce o rată scăzută arată rigiditate.

Deoarece, o regulă de aur a experienţei din UE arată că ar trebui să fim capabili să ne aşteptăm la un flux general brut de forţă de muncă (în toate sectoarele) de aproximativ 15 procente p.a., acesta indică o dinamică medie aşteptată a pieţei de muncă matură din economiile complexe europene. Fluxurile brute de forţă de muncă mai mari de 15 la sută p.a. indică o piaţă a muncii dinamică, în timp ce fluxul brut de forţă de muncă mai mic de 15 la sută ar putea arăta o reacţie înceată la schimbările economice.

În consecinţă, ar trebui să ne aşteptăm că o rată de răspuns mai mică de 10 la sută poate indica rigidităţi, chiar dacă motivele rămân neclare.

Există, evident, diferenţe între sectoare, iar principiul de aur se aplică în mod evident pentru întreaga piaţă de muncă. Problemele sectoriale necesită investigare şi cunoaştere, în continuare, în legătură cu situaţia specifică din cadrul acestora, inclusiv tendinţele sezoniere, pe când noi aici, folosim măsurătorile bazate pe fracţiuni din an.

3.2 INDICATORI AI OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ

Tabelul 6.2.1 prezintă fluxul brut de forţă de muncă privind ocuparea curentă de 7 la sută care tinde să indice o dinamică a pieţei muncii prin comparaţie cu Statele Membre mature ale UE şi uşor sub media din statele Sud Est Europene, potrivit experienţei noastre recente.8.

Trebuie, totuşi, menţionat că indicatorul tinde să devină mai reprezentativ, pe măsură ce realizarea de anchete devine un proces continuu, şi va permite corectarea dezechilibrelor sezoniere. Tabelul 6.2.1 Fluxul brut de forţă de muncă în timpul ultimelor 6 luni, pe sectoare economice

Sectoarele economice

Total Bărbaţi Femei

Cod Sector

Economic

pct. pct. pct.

A-B Agricultura/ silvicultura.... 50.0% 44.8% 66.7% C industria extractiva 5.8% 7.2% 2.5% D industria prelucrătoare 8.3% 8.0% 8.7%

E energie electrica, termica, gaze, apa 1.5% 1.6% 1.4%

F Construcţii 4.5% 4.8% 2.4% G Comerţ 15.2% 16.9% 12.6% H hoteluri şi restaurante 5.0% 4.3% 5.6%

I Transport .... posta şi telecomunicaţii 6.8% 7.3% 5.4%

J activităţi financiare, bancare / asigurări 10.9% 8.8% 12.3%

K tranzacţii imobiliare, activităţi de servicii 13.6% 13.9% 13.2%

L-O administraţie publica etc. 6.6% 6.2% 6.8% TOTAL 7.4% 6.9% 7.7%

Vezi anexa pentru explicaţii privind Sectoarele Economice (sau Tabelul 4.1A de mai sus)

8 Potrivit anchetei realizate de autorii acestor studii pentru Croaţia şi Serbia. Deocamdată, nu este disponibilă nici o estimare pentru Bulgaria.


30

Fără îndoială, tabelul 3.2.1 arată că fluxul brut de forţă de muncă este uşor mai accentuat în sectoarele de Agricultură9, Comerţ şi Tranzacţii imobiliare. Pe de altă parte, înregistrăm o rată surprinzător de scăzută pentru ramurile Prelucrătoare /Manufacturieră şi de Construcţii sectoare a cu tendinţe, în general, mai dinamice şi mai flexibile. Rata fluxului brut de forţă de muncă în Sectorul Public este în general de nivelul mediei regionale pentru toate sectoarele economice.

Din nou, trebuie să fim precauţi când tragem concluzii serioase privind sectoarele economice, mai ales dacă trebuie să ţinem cont despre variaţiile sezoniere din cadrul sectoarelor selectate. Dar, cel puţin sectoarele care reprezintă aproape toate domeniile publice ar putea servi ca un indicator al distribuţiei ratei de reacţie; ne-am putea aştepta în mod semnificativ la rate de reacţie mai mari în sectoarele private, cel puţin în sectoarele care au nevoie de ajustări sezoniere importante).

Imaginea generală este, prin urmare, că în Regiunea Bucureşti-Ilfov există o piaţă a muncii care lucrează cu o viteză modestă în ceea ce priveşte schimbarea.

Tabelul 3.2.2 prezintă fluxul brut de forţă de muncă pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov. Din nou, se observă variaţii importante în cadrul regiunii, fapt care indică existenţa unei pieţe de muncă românească ce îmbracă diferite forme şi care se adaptează cu viteze diferite la nevoile exprimate de procesul de tranziţie. Judeţul Ilfov pare să aibă o viteză mai mare de reacţie decât municipiul Bucureşti. Tabelul 3.2.2 Fluxul brut de forţă de muncă în ultimele 6 luni, pe Regiunea Bucureşti-Ilfov

Total Bărbaţi Femei NUTS codes Judeţ pct. pct. pct. RO081 BUCUREŞTI 7.2% 6.8% 7.4% RO082 ILFOV 10.9% 9.3% 12.4% RO08 BUCUREŞTI 7.4% 6.9% 7.7%

Tabelul 3.2.3 arată prognoza angajatorilor privind ocuparea forţei de muncă pe

sectoare economice. Tabelul este un extras al tabelelor A2.1-4 care explică detaliile estimărilor. (din anexă).

Tabelul 3.2.3 Estimări ale creşterii în ocuparea forţei de muncă, în conformitate cu prognozele

angajatorilor, pentru 6 şi 12 luni, pe sectoare economice Prognoză pe 6 luni Prognoză pe 12 luni

Economic Sector Codes

Sectoarele economice

Estimări ale creşterii forţei de muncă

Estimări ale creşterii forţei de muncă

pct. abs pct. abs

A-B Agricultură/ silvicultură 18.4% 2260 31.6% 3875

C Industria extractivă -62.9% -904 -59.7% -858

D Industria prelucrătoare -15.9% -26638 -18.5% -31051

E Energie electrică, termică, gaze, apă -0.1% -8 -32.0% -5140

F Construcţii -56.5% -55715 -18.2% -17952G Comerţ 3.3% 5022 4.7% 7154H Hoteluri şi 0.1% 16 0.9% 171

9Va rugăm să aveţi în vedere faptul că, în eşantion, numărul de întreprinderi din sectorul agricol este foarte mic. Intrările (fluxul) brute de forţă de muncă este, prin urmare, calculat pe baza unui eşantion f. mic ce constituie numai 0,3% din totalul ocupării din cadrul sectorului ( a se vedea Tabelul 7.1 de mai sus).


31

restaurante

I Transport, poştă şi telecomunicaţii 3.9% 3054 -8.2% -6459

J Activităţi financiare, bancare / asigurări 3.8% 1028 8.7% 2371

K Tranzacţii imobiliare, activităţi de servicii -4.2% -4222 -1.2% -1180

L-O Administraţie publică, etc. -49.1% -80601 -71.5% -117562

TOTAL -17.0% -142492 -16.3% -136107 Vezi anexa pentru explicarea Sectoarelor Economice (sau Tabelul 7.2.1. de mai sus)

Previziunile pentru 6 şi 12 luni, în cifre absolute, sunt o simplă estimare a totalului

creşterii/descreşterii ocupării forţei de muncă pe sectoare economice. Calculul se bazează pe presupunerea că eşantionul de întreprinderi oglindeşte totalul pieţei de muncă în fiecare dintre sectoare. Din motive evidente şi aşa cum este menţionat mai sus, prognoza va fi doar un indicator pentru sectoarele economice selectate pentru anchetă. Prin urmare, rata totală generală de creştere reprezintă doar piaţa de muncă totală pentru sectoarele alese.

Mai mult, datorită modului de realizare a anchetei, nu putem trage concluzii serioase privind prognoza pe 6 luni. Totuşi, atunci când ancheta va fi repetată, în mod permanent, ancheta va crea baza de realizare a unui indicator privind variaţiile sezoniere ale ocupării, prin prognoza la 6 luni. În acest prim raport al pieţei de muncă ne vom concentra, în primul rând, pe previziunile la 12 luni.

Tabelul 3.2.3 arată că în regiune s-ar putea aştepta un fenomen general de reducere a ocupării forţei de muncă cu aproximativ 16-17 procente în cazul sectoarelor reprezentate în anchetă. Putem observa o scădere a ocupării forţei de muncă mai importantă, în primul rând, în sectoarele de Construcţii şi de Industrie Prelucrătoare, unde descreşterea pentru Construcţii, în cifre absolute, are valoarea cea mai mare din volumul total al reducerii ocupării forţei de muncă din Regiune. Şi în sectorul public se aşteaptă o descreştere semnificativă în ocuparea forţei de muncă.

Pe de altă parte, este aşteptată o creştere semnificativă în sectoarele de comerţ şi agricultură, care acoperă împreună o creştere totală estimată la aproximativ 11 000 de noi locuri de muncă. În sectorul de activităţi financiare, bancare / asigurări se aşteaptă de asemenea o creştere a ocupării.

Este de reţinut că suma creşterii ocupării în cadrul sectoarelor nu este egală cu creşterea aşteptată pentru ocupare conform estimărilor din regiune (în total) şi este suma ocupării prognozată faţă de ocuparea actuală (tabelul 3.2.3). Din moment ce eşantionul înclină spre sectorul privat, scăderea prognozată pentru sectorul public tinde să fie neglijată. Datele privind ocuparea totală din tabelul 3.2.4 sunt pe de altă parte (şi într-un mod mai rezonabil) bazate pe adunarea cifrelor din coloană.

Mai mult, tabelul 3.2.3 arată că descreşterea în ocuparea forţei de muncă pare să aibă loc în principal în primele 6 luni. După aceasta, economia se va stabiliza. Din primele şase luni riscul de creştere a grupului de şomeri de termen lung va trebui să constituie principala ţintă de acţiune în regiune (vezi mai jos).

Tabelul 3.2.4 arată aşteptările angajatorilor în din cele două părţi ale Regiunii Bucureşti /Ilfov. Din nou apar diferenţe semnificative apar din moment ce judeţul Ilfov se pare că are cel mai bun potenţial pentru creştere a ocupării.


32

Tabelul 3.2.4 Estimarea creşterii ocupării forţei de muncă potrivit prognozei angajatorilor

pentru 6 şi 12 luni, pe judeţe Prognoză pe 6 luni Prognoză pe 12 luni

Cod NUTS

JUDEŢ

Estimarea creşterii ocupării forţei de muncă

Estimarea creşterii ocupării forţei de muncă

pct. abs pct. abs RO081 BUCUREŞTI -18.1% -137667 -17.6% -133952RO082 ILFOV 6.9% 5203 14.0% 10514RO08 BUCUREŞTI -17.0% -142492 -16.3% -136107

În continuare, pentru realizarea de prognoze privind schimbările din domeniul

ocupării forţei de muncă pe sectoare economice, li s-a cerut întreprinderilor din anchetă să furnizeze sectorului public estimările lor privind cele mai semnificative schimbări în următoarele 12 luni, după ocupaţie (ori de câte ori este aşteptată o creştere sau o descreştere). Din păcate, şi, spre surpriza noastră, aşteptările celor care au realizat interviurile în cadrul anchetei nu şi-au găsit răspuns, rezultatele anchetei arătând că angajatorii nu au fost pregătiţi pentru a face prognoze mai exacte în termeni numerici. Angajatorii au furnizat doar un semne: ‘+’ pentru creştere şi ‘-‘ pentru descreştere. Tabelul complet privind aşteptările angajatorilor în ceea ce priveşte ocuparea pe ocupaţii va fi disponibil în format electronic, din cauza mărimii acestuia.

În realizarea prezentului capitol pentru caracterizarea pieţei forţei de muncă din Regiunea Bucureşti Ilfov s-au utilizat în principal date furnizate de către INS din cele din două tipuri importante de surse ce dau informaţii privind piaţa muncii: Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) şi Balanţa forţei de muncă (BFM). Trebuie făcută menţiunea că datele din cele două surse nu sunt comparabile deoarece utilizează surse, indicatori statistici şi metode de prelucrare diferite dar, prin analiza cele două serii de date se pot obţine informaţii mai de detaliu asupra caracteristicilor pieţei muncii din regiune. Totodată, menţionăm că datele s-au colectat în conformitate cu cerinţele exprimate pentru revizuirea planurilor din celelalte regiuni, pe machetele propuse a fi utilizate la realizarea PRAI.

Populaţia activă din regiunea Bucureşti – Ilfov reprezintă, în 2005, 10,5% din populaţia activă a ţării şi era într-o tendinţă de creştere începând cu 2003, înregistrând o creştere cu 4,0% pe perioada analizată (2002-2005).

Rata de activitate urmează o uşoară tendinţă de scădere până în 2003, când schimbă tendinţa, înregistrând o creştere importantă, ajungând în 2005 la 63,8%, cu 1,4 puncte procentuale peste rata de activitate de la nivel naţional.

Rata de ocupare din regiunea Bucureşti-Ilfov are o tendinţă de creştere accentuată într-o perioadă de 4 ani, ajungând de la o valoare sub nivelul naţional în 2002 la o depăşire cu 2,5 puncte procentuale în 2005. Din punctul de vedere al ocupării, îndeplinirea obiectivelor din Strategia Lisabona (70% rata de ocupare în 2010), presupune însă eforturi importante în promovarea şi implementarea de măsuri şi acţiuni urmărind ocuparea forţei de muncă .


33

Tabel 3.2.5 Principalii indicatori privind ocuparea la nivel regional şi naţional (2002- 2005)

Sursa: INS, AMIGO Regiunea de dezvoltarea Bucureşti –Ilfov are o structură a ocupării, în principalele

sectoare economice, similară cu cea din State Membre UE, în sensul unei ponderi scăzute a ocupării în sectorul agricol şi aflate în evoluţie descrescătoare (reprezentând 1,5 % în 2004) şi a unei ponderi mai ridicate decât media pe ţară în sectorul serviciilor.

Tabel 3.2.6 Structura populaţiei ocupate pe domenii de activitate

Total (mii persoane)

Ponderea populaţiei ocupate

% Domeniu de activitate

2002 2003 2004 2005 2002 2003 2004 2005 Agricultura 24 15 15 15 2,7 1,6 1,5 1,5 Industrie 248 242 231 221 27,2 26,7 24,0 23,0 Construcţii 68 69 65 72 7,4 7,6 6,7 7,5 Servicii 316 326 398 397 34,7 35,9 41,4 41,3 ALTELE 253 254 252 257 27,8 28,0 26,2 27,0

TOTAL 909 906 961 962 100,0 100,0 100,0 100,0 Sursa: INS

Totuşi, trebuie avut în vedere faptul că în componenţa regiunii avem de-a face cu

două entităţi complet diferite: municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, fapt ce conferă regiunii o structură foarte neomogenă din punctul de vedere al ocupării în sectoarele mari de activitate. Conform informaţiilor cuprinse din Planul Regional de Dezvoltare 2007-2013, municipiul Bucureşti este o zonă urbană (cu o populaţie ocupată în agricultură de 1% şi de 65% în servicii, în 2003), în timp ce judeţul Ilfov are caracteristicile unui judeţ predominant rural (cu o populaţie ocupată în agricultură în proporţie de 37,1% şi în servicii de 36,6%, în 2003). Se observă faptul că la nivelul judeţului Ilfov, distribuţia populaţiei ocupate pe sectoare este oarecum similară cu cea de la nivel naţional, în sensul că ocuparea în agricultură are o pondere de peste o treime din totalul ocupării forţei de muncă.

2002 2003 2004 2005

Indicator Ţară

RegiuneBuc-Ilfov

Ţară Regiune

Buc-Ilfov

Ţară Regiune

Buc-Ilfov

Ţară Regiune

Buc-Ilfov

Populaţia activă mii pers. 10.079 996 9.914 991 9.957 1.040 9.851 1.034

Populaţia ocupată mii pers. 9.234 909 9.223 906 9.158 962 9.147 962

Rata de activitate % 63,6 62,4 62,4 61,8 63,2 64,5 62,4 63,8

Rata de ocupare % 58,0 56,9 57,8 56,5 57,9 59,7 57,7 59,4 Rata şomajului (BIM) % 8,4 8,8 7,0 8,6 8,0 7,5 7,2 6,9


34

Analizând evoluţia ratei de ocupare pe medii de rezidenţă (Tabelul 3.2.7) în Regiunea Bucureşti-Ilfov se înregistrează o uşoară tendinţă de creştere a ocupării în mediul urban, (60,7% în 2004) şi o menţinere relativ constantă pentru mediul rural, în jurul valorii de 49,9% în 2004. Estimăm că tendinţa generală de creştere a ocupării în regiune pentru mediul urban este determinată şi de declararea unor noi zone urbane în judeţul Ilfov.

În ceea ce priveşte rata de ocupare pe sexe, în regiune tendinţa este, în general, de creştere pentru ambele sexe, având o pondere mai ridicată a ratei de ocupare masculină faţă de cea feminină a căror rate de ocupare sunt mai reduse. Ratele de ocupare sunt uşor mai mari pentru populaţia din mediul urban faţă de cea din mediul rural. Tabelul 3.2.7 Rata de ocupare pe sexe şi medii de rezidenţă

Rata de ocupare pe sexe şi medii de rezidenţă ( % ) 2002 2003 2004 2005 Total 56,9 56,5 59,7 59,4urban 57,7 57,2 60,7 60,1rural 49,8 50,8 49,9 52,2masculin 63,6 63,5 65,8 65,9feminin 50,8 50,2 54,1 53,4

Sursa: INS, AMIGO

În 2004, structura pe grupe de vârstă a populaţiei active indică o distribuţie de gen, majoritar masculină (51,7%) cu variaţii pe grupe de vârstă între cele două sexe de până la 16,3 puncte procentuale la grupa de vârstă 45-54 şi valori mai mici la celelalte grupe de vârstă cu menţinerea tendinţei mai ridicate în favoarea genului masculin. (Ponderea populaţiei active, ocupate şi a şomerilor în grupele de vârstă, din anexe).

Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârste şi medii rezidenţiale prezintă o distribuţie relativ echilibrată pe medii rezidenţiale (41,8% în urban şi 42,7% în rural în 2004), având valori apropiate între cele două medii pentru grupele de vârstă 25-34, 35-44 şi 45-54, şi cu diferenţe mari în favoarea mediului rural (de până la 16,5 puncte procentuale) la grupa de vârstă 15-24 şi (chiar peste 28 puncte procentuale) la grupa de vârstă 55-64.

Datele par a pune în lumină disparităţile din cadrul regiunii, în sensul că, dacă în mediul urban, ponderea populaţiei ocupate pentru grupa de vârstă 15-24 este scăzută, aceasta poate indica faptul că există o menţinere în sistemul de învăţământ a populaţiei din această grupă de vârstă; pentru mediul rural datele arată o mai mare rată de ocupare a acestei grupe de populaţie şi estimăm noi ocuparea ca fiind preponderent în activităţi cu caracter agricol.

Similar pentru grupa de vârstă 55-64, coroborând datele şi cu ponderea şomerilor aferentă grupei, ocuparea ridicată în mediul rural, 51,2% faţă de 22,9% în mediul urban, în 2004 şi ponderea şomajului la un nivel scăzut (0,5% în rural faţă de 1,6 % în urban, în 2004) par a indica faptul că pentru această grupă de vârstă populaţia din rural este preponderent ocupată în agricultură.

În ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire, la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov, în anul 2004, se constată faptul că cea mai mare pondere o deţine populaţia ocupată cu nivel de instruire liceal – 36,3%, urmată de populaţia cu nivel superior de pregătire – 28,7% şi de populaţia cu nivel de pregătire profesională sau de ucenici – 18,7%.


35

Tabel 3.2.8 Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire şi gen (%) Ponderea populaţiei ocupate 15-64 ani Niveluri de pregătire 2002 2003 2004 2005

Superior 25,6 26,0 28,7 30,2Postliceal şi şc. de maiştri 5,3 5,1 6,0 5,1Liceal 37,4 37,4 36,3 37,3Prof. sau de ucenici 20,1 20,0 18,7 17,5Gimnazial 10,2 9,9 9,1 8,9Primar sau fără şcoală 1,4 1,6 1,2 1,0

TOTAL 100.0 100.0 100.0 100.0 Din care femei 46,6

46,4

47,4 47,0

Superior 12,1 12,4 14,0 15,0Postliceal şi şc. de maiştri 2,5 2,5 3,1 2,7Liceal 19,2 19,0 19,0 19,5Prof. sau de ucenici 7,0 7,2 6,5 5,6Gimnazial 5,2 4,5 4,3 3,8Primar sau fără şcoală 0,6 0,8 0,6 0,4

Sursa: INS, AMIGO

Din punct de vedere al evoluţiei se pare că în perioada analizată structura populaţiei ocupate în regiunea Bucureşti – Ilfov, după nivelul de pregătire indică o tendinţă de creştere pentru nivelul superior (28,7% în 2004 faţă de 25,6% în 2002), şi o tendinţă uşoară de scădere pentru celelalte niveluri (cu excepţia nivelului postliceal), probabil generate de tendinţele demografice.

La o pondere în 2004 a populaţiei masculine de 52,6% , structura populaţiei feminine pe niveluri de pregătire indică o pondere uşor mai mare pentru nivelul superior (14%) şi semnificativ mai mare pentru nivelul liceal (19%).

Pe niveluri de instruire, populaţia ocupată se distribuie diferit pe grupele de vârstă: populaţia de vârstă 15-24 reprezintă în 2004 - 17,4% nivel gimnazial şi 3,5% primar sau fără scoală. Evoluţia 2002-2004 la această grupă de vârstă pentru învăţământul “primar sau fără şcoală” este surprinzătoare în sensul că, dacă în 2002 procentul persoanelor din grupă era de 1,6%, în 2004, acesta ajunge la 3,5% în condiţiile aceluiaşi declin demografic. Explicaţia poate fi dată de părăsirea timpurie a şcolii sau neînregistrarea în sistemul de învăţământ pentru grupuri relativ mari de copii şi se susţine analizând şi evoluţia privind pregătirea de nivel gimnazial, care în 2002 era de 22,8%, în timp ce pentru anul 2004 aceasta scade la 17,4%.

Pe sexe, se păstrează tendinţa de la nivelul general al grupelor de vârstă. Rata şomajului BIM în regiune are tendinţa uşor descrescătoare în perioada

raportată . În 2004 rata şomajului10 pentru Bucureşti-Ilfov este mai mică decât media naţională (7,5% faţă de media naţională de 8%).

Analizând evoluţia şomajului înregistrat conform Balanţei forţei de muncă, în perioada de analiză 2000-2006, se constată că şomajul în regiune cunoaşte aceeaşi tendinţa generală de scădere care se manifestă atât la nivel naţional, regional cât şi sub-regional (pentru cele două parţi componente ale regiunii Mun. Bucureşti şi Judeţul Ilfov) . Totuşi, tendinţa de scădere a ratei şomajului pentru municipiul Bucureşti este mult mai

10 International statistics measure the unemployment rate according to the ILO (International Labour Office) methodology, that is also the methodology adopted by Eurostat – the Statistical Services of the European Commission – to compare unemployment rates across the European Union.


36

accentuată ( 2,4% în 2006 faţă de 7,1% în 2000) decât în cazul judeţului Ilfov în care rata şomajului oscilează în jurul unei valori de 5%, tendinţa de scădere înregistrată aici din ultimii ani fiind mai redusă decât cea la nivelul regiunii. Tabelul 3.2.9 Rata şomajului (%)

Sursa: Balanţa Forţei de Muncă

Rata şomajului feminin urmează aceeaşi evoluţie cu cel de la nivel regional, deşi şomajul în rândul femeilor este mai ridicat.

Evoluţia ponderii şomerilor tineri în total şomeri înregistraţi în regiune oscilează între 16,2% şi 14,0% (2003-2006), distribuţia între sexe şi sub-diviziunile regiunii fiind oarecum similară.

Tabelul 3.2.10 Ponderea şomerilor tineri (15-25) în numărul total de şomeri (%)

2003

2004

2005

2006

Regiunea Bucureşti-Ilfov 16.2 18.9 16.2 14.0din care femei 15.6 18.8 15.6 13.9

Municipiul BUCUREŞTI 16.4 19.6 16.4 14.6 din care : femei 15.9 19.8 15.9 14.5Judeţul ILFOV 14.8 15.6 14.8 8.0 din care: femei 13.5 13.2 13.5 8.9

Sursa : Date administrative ANOFM Fenomenul şomajului de termen lung este un fenomen monitorizat de către ANOFM

începând cu 2004 fapt pentru care nu avem o evoluţie a acestuia. Situaţia privind ponderea şomerilor de lungă durată11 în total şomeri la nivelul regiunii înglobând datele aferente anului 2005 provenite din surse administrative – ANOFM indică faptul că la o pondere de 16,2% a tinerilor în total şomeri din regiune, peste o treime din aceştia intră în categoria şomerilor de lungă durată fapt ce implică o atentă monitorizare a cauzelor urmate de măsurile aferente. Pe sexe fenomenul pare să afecteze mai puţin genul feminin, dar nu trebuie uitat faptul că în populaţia activă la grupa de vârstă 15-24 bărbaţii reprezintă 42,3% în timp ce femeile numai 31% (în 2004).

11 Şomaj de durata mai mare de 12 luni

Rata şomajului % Rata şomajului femei % 20

00

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

România 11,8 10,5 8,8 8,4 7,4 6,3 5,9 11,6 10,1 8,4 7,8 6,8 5,6 5,2 Regiunea Buc.- Ilfov

6,9 5,8 4,7 3,3 2,8 2,8 2,4 7,9 6,7 5,5 3,9 3,4 3,2 2,9

Bucureşti 7,1 5,7 4,5 3,0 2,5 2,6 2,4 8,2 6,8 5,2 3,6 3,0 3,1 3,0 Ilfov 5,8 6,2 5,8 5,4 5,1 4,1 2,0 5,8 6,1 7,3 5,8 6,1 3,9 2,0


37

Tabelul 3.2.11 Ponderea şomerilor de lungă durată în total şomeri (%) Regiunea

Bucureşti-Ilfov Municipiul

BUCUREŞTI Judeţul ILFOV

Total Femei Total Femei Total Femei

Şomeri tineri până în 25 de ani 33,5 30,7 34,3 30,3 37,8 25,3Şomeri peste 25 de ani 21,3 20,5 21,4 20,5 20,5 20,5

Sursa : calculele noastre pe baza datelor administrative ANOFM din 2005 Formarea continuă

În România, rata participării adulţilor la educaţie şi instruire (ca procent din populaţia din grupa de vârstă 25-64 ani) a fost de 1,1% în 2002, faţă de 8,4% în UE în aceeaşi perioadă (8,9% dacă se consideră educaţia şi instruirea numai a persoanelor angajate). Nu s-au găsit date pentru Bucureşti-Ilfov. Totuşi, un studiu recent12 elaborat de către Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii a arătat că 40,88% din personalul întreprinderilor mici şi mijlocii operaţionale în Bucureşti-Ilfov nu beneficiază de nici un fel de instruire, 33,53% participă 1 - 5 zile pe an la instruire, 16,76% beneficiază de peste 6 zile de instruire pe an.

În municipiul Bucureşti:

Precizăm că numărul şomerilor şi locurilor de muncă vacante nu includ şomerii cu pregătire superioară şi locuri vacante oferite pentru persoanele cu pregătire superioară. (În anexă au fost evidenţiaţi separat absolvenţii înregistraţi de agenţiile locale pentru ocuparea forţei de muncă din cele 6 sectoare ale municipiului Bucureşti, care nu au nici o calificare. Este vorba în principal de absolvenţii de învăţământ liceal teoretic şi învăţământ gimnazial).

Din analiza datelor se pot trage următoarele concluzii:

Ca o constatare generală, pe fondul scăderii numărului de şomeri indemnizaţi, a avut loc o creştere a numărului de locuri de muncă vacante gestionate de AMOFM Bucureşti şi deci o îmbunătăţire a raportului dintre numărul locurilor de muncă şi cel al şomerilor (exemplu: numărul şomerilor îndemnizaţi a scăzut de la 17131 în 2000 la 5514 în 2005 în timp ce numărul locurilor de muncă a crescut de la 8656 în 2000 la 14868 în 2005).

• Numărul absolvenţilor fără calificare înregistraţi ca şomeri a scăzut cu 44% în 2006 faţă de 2000 (de la 1950 în 2000 la 865 în 2006). Cu toate acestea ei reprezintă un procent semnificativ din numărul total al absolvenţilor şomeri (59% în 2000 faţă de 92% în 2006). Scăderea generală a ponderii şomerilor proveniţi din rândul absolvenţilor, în raport cu numărul total al şomerilor, de la 8% în 2000 la 1,36% în 2006. Pe unele domenii de formare profesională scăderea este spectaculoasă şi se prezintă astfel:

- Mecanică – 9,8% în 2000 – 1,6% în 2005; - Electromecanică – 14,7% în 2000 – 1,5% în 2005; - Electronică şi automatizări – 14,7% în 2000 – 1,5% în 2005; - Electric – 11,3% în 2000 – 2,7% în 2005; - Industria alimentară – 12,8% în 2000 – 2,3% în 2005; - Industria textilă-pielăriei – 6,5% în 2000 – 0,4% în 2005.

12 Carta Albă a IMM-urilor din România, 2004, Consiliul Naţional al IMM-urilor private din România, Editura Olimp Bucureşti


38

Agricultura – ramura cu pondere scăzută în economia capitalei are procentul cel mai mare de absolvenţi din total şomeri (26% în 2000, 25% în 2006, cu cifre absolute mici faţă de celelalte domenii, de exemplu: 4 şomeri absolvenţi în 2006 din 16 şomeri înregistraţi).

• Domeniile de formare profesională care asigură o integrare bună a absolvenţilor şi în care numărul de absolvenţi şomeri este mic sunt:

- Industria textilă şi pielăriei; - Comerţ; - Fabricarea produselor din lemn; - Electromecanică; - Mecanică; - Tehnici poligrafice; - Industria alimentară; - Turism şi alimentaţie publică; - Electric; - Materiale de construcţii; - Construcţii.

• Numărul cel mai mare de şomeri (inclusiv absolvenţi) se înregistrează în continuare în ramura industrie – profilul mecanic, cu observaţia că numărul şomerilor şi absolvenţilor a scăzut an de an (de la 6163 şomeri / 602 absolvenţi în 2000 la 1350 şomeri / 22 absolvenţi în 2005). În acelaşi timp, pentru această ramură, numărul locurilor de muncă a crescut constant (de la 1099 în 2000 la 2539 în 2005). Explicaţia se poate găsi în restructurarea industriei cu profil mecanic care a disponibilizat masiv în 2000-2001, iar începând cu anii 2004-2005, se constată un reviriment al acestei ramuri, locurile de muncă pentru acest domeniu triplându-se în 2004 faţă de 2000.

• Numărul cel mai mare de locuri de muncă vacante se înregistrează în domeniul industriei uşoare – textilă şi pielărie, care a absorbit un număr mare de absolvenţi. În toată perioada celor 6 ani (cu vârf în anul 2004), numărul absolvenţilor şomeri înregistraţi a scăzut de la 85% în 2000 la 5% în 2005.

• Din ramura servicii, comerţul a înregistrat, de asemenea, un număr mare de locuri de muncă vacante (de la 2059 în 2000 la 3225 în 2004 şi 2800 în 2005). Numărul de şomeri şi absolvenţi înregistraţi a scăzut constant şi semnificativ (exemplu: 3662 şomeri şi 201 absolvenţi în 2001 la 1121 şomeri şi 4 absolvenţi în 2005).

• Ramura construcţii a înregistrat un număr mare de şomeri (mai puţin absolvenţi) în anii 2000-2001, cifra reducându-se drastic în 2005 (1870 în 2001 la 296 în 2005, iar absolvenţi 157 în 2001 la 11 în 2005). În acelaşi timp pentru ramura construcţii numărul de locuri vacante a crescut spectaculos de la 503 în 2000 la 2866 în 2004 (an de vârf) şi 2097 în 2005, în acest moment înregistrându-se o acută lipsă de forţă de muncă calificată în domeniul construcţiilor.

• În ramura materialelor de construcţii, întâlnim acelaşi fenomen (scăderea constantă a numărului de şomeri / inclusiv absolvenţi) în timp ce numărul locurilor de muncă a crescut constant (de la 109 în 2000 la 381 în 2005).

• Se constată o creştere spectaculoasă a ofertei de locuri de muncă ce se înregistrează şi în domeniul serviciilor – turism, alimentaţie (de la 48 locuri oferite în 2000 la 686 în 2005), concomitent cu scăderea numărului de şomeri înregistraţi (486 / 31 absolvenţi în 2000 la 251 / 6 absolvenţi în 2005). În judeţul Ilfov:

• Avem domenii în care tendinţele şomajului au fost crescătoare (mecanic, electromecanic, electronică şi automatizări, chimie industrială, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, agricultură, comerţ, turism şi alimentaţie publică, industrie alimentară, fabricarea produselor din lemn, industrie textilă şi pielărie, tehnici


39

poligrafice, servicii), şi altele în care evoluţia s-a menţinut relativ constantă (materiale de construcţii, electric, estetica şi igiena corpului omenesc).

• În domeniul electronicii şi a automatizării, construcţiilor, instalaţiilor şi lucrărilor publice, sunt tot mai mulţi absolvenţi care îşi găsesc un loc de muncă, abilităţile dobândite pe băncile şcolii facilitându-le integrarea socio-profesională. Deşi mare parte dintre ei nu îşi desfăşoară activitatea în domeniile pentru care s-au pregătit, faptul că au obţinut competenţe noi, îi ajută în viitoarea carieră.

• Absolvenţii de învăţământ - profil mecanic, electromecanic, chimie industrială, electric, agricultură, comerţ, turism şi alimentaţie publică, fabricarea produselor din lemn, industrie textilă şi pielărie, tehnici poligrafice, servicii, alţi muncitori necalificaţi, îngroaşă dramatic numărul şomerilor, impunându-se armonizarea rapidă şi eficientă a sistemului educaţional cu cel profesional.

Urmărind evoluţia şomajului în perioada de referinţă, se constată o lipsă a reprezentării în baza de date a unor tipuri de şomeri, dar şi a locurilor de muncă ofertate pe piaţă pentru aceştia, cum ar fi: ofiţeri mecanici de nave, ofiţeri de punte şi pilotaj nave, curăţători de faţade şi coşari, zeţari şi linotipişti, fotografi, etc.

Există categorii de şomeri pentru care oferta de locuri de muncă este foarte săracă: lucrători la montarea şi întreţinerea instalaţiilor de ridicat şi transportat, forjori, ştanţatori şi presatori, sculeri, furnalişti şi oţelari, etc. Analizând situaţia de mai sus, observăm că aceste ocupaţii sunt ieşite din circuitul cerere-ofertă, necesitând pentru persoanele în cauză, reconversia profesională. Proporţia este păstrată în ceea ce priveşte ponderea şomerilor fără studii şi cu studii medii (52%), comparativ cu cei cu studii postliceale şi superioare (48%). Nu putem spune, deci, că la nivelul judeţului Ilfov, sunt defavorizate la angajare persoanele cu nivel de pregătire peste medie, absolvenţii fiind practic inexistenţi pe aceste categorii lucrative.

Se deduc câteva cauze principale pentru care şomerii cu ocupaţiile amintite anterior nu-şi mai pot găsi un loc de muncă: au calificări care, în urma disponibilizărilor colective, nu mai sunt de interes datorita desfiinţării posturilor; au obţinut calificări pentru care, piaţa se dovedeşte a fi suprasaturată; au migrat către judeţul Ilfov din alte zone ale ţării unde profilul socio-economic al zonei era altul; etc. Domeniile din care provin aceşti şomeri au o pondere de 40% din sfera serviciilor, 60% din cea a producţiei.

Din persoanele înregistrate pe această categorie ca şomeri în baza de date a A.J.O.F.M. Ilfov, în perioada 2002-2005 (cumulat), circa 2% sunt absolvenţi în domeniul mecanic, 1.68% sunt absolvenţi ai unor şcoli cu profil electromecanic, 14% absolvenţi ai unor licee sau şcoli profesionale cu profil teoretic cu specializări în domeniul electronicii, informaticii şi tehnologiei, 0.63% sunt absolvenţi în domeniul chimiei industriale, 20% au specializări în domeniul electric, 4.48% provin din grupuri şcolare cu profil de construcţii, 3.36% au absolvit licee economice, 1.99% provin din şcoli cu profil de industrie alimentară, 13.18% sunt absolvenţi în domeniul servicii.

Deşi, cea mai numeroasă categorie de şomeri o reprezintă muncitorii necalificaţi, doar 1.74% dintre aceştia sunt tineri absolvenţi. Categoria de absolvenţi în domeniile materiale de construcţii, lucrări publice, agricultură, silvicultură, turism şi alimentaţie, industria lemnului, industria textilă, industria poligrafică, însumează 2% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Pe anumite ocupaţii, s-au manifestat tendinţe crescătoare ale numărului locurilor de muncă vacante, comparativ cu oferta de forţă de muncă. Manifestarea a fost sporadică, doar în anumite perioade de timp foarte scurte şi nu a influenţat evoluţia ulterioară a pieţei muncii. În principal, ocupaţiile de acest tip sunt: operatori la cuptoare şi instalaţii pentru laminarea metalelor şi de tratament termic, operatori la instalaţiile de trefilare, agenţi de manevră, acari, muncitori necalificaţi în transporturi şi manipulanţi marfă, crescători de păsări, operatori la instalaţii


40

prelucrare lemn. Evoluţia atipică a pieţei pe aceste meserii se datorează, fie redactării eronate a ofertei de loc de muncă, fie apariţiei unor noi domenii, pentru care nu există încă personal calificat corespunzător. În aceste ocupaţii, tinerii absolvenţi nu sunt practic reprezentaţi.

În urma analizelor, se constată o pondere proporţională a şomerilor, comparativ cu locurile de muncă vacante, pe următoarele grupe de ocupaţii: turnători-formatori, sudori, zidari, zugravi, vopsitori, muncitori necalificaţi, ambalatori produse, bucătari, ospătari, barmani, patiseri, cofetari, menajere, portari, paznici, călcătorese, spălătorese, muncitori necalificaţi în industria prelucrătoare, etc. La prima vedere constatăm că în categoria mai sus amintită intră tocmai meseriile pentru care se organizează cursuri de calificare-recalificare venite în întâmpinarea pieţei muncii. Pare o contradicţie acest fapt, însă analizând situaţia, se pare că există o mai mare uşurinţă a persoanelor cu aceste meserii de a-şi schimba foarte des statutul din şomer în angajat şi invers. Având certitudinea că poate fi angajat oricând , un şomer cu astfel de calificare poate oricând aluneca pe panta muncii la negru. Absolvenţii din acest grup nu însumează mai mult de 3% din numărul total de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din baza de date, deci nu există practic riscul tinerilor de a intra într-un cerc vicios, incontrolabil şi supus riscului autoexcluderii de pe piaţa muncii.

• Restrângând analiza pe domenii de formare profesională, observăm că în profilul mecanic au existat, în perioada de referinţă, un număr de 1590 şomeri, din care 50 de absolvenţi, oferta de locuri de muncă însumând 743 de locuri (47% din total şomeri). Acest lucru arată că cererea a fost net superioară ofertei, datorită unor procese de restructurare din industrie. Ceea ce nu reiese din tabele, însă specialiştii A.J.O.F.M. Ilfov pot afirma fără echivoc, este faptul că peste 80% din aceşti şomeri au fost reîncadraţi pe alte posturi în urma reconversiei profesionale. Un proces similar a fost înregistrat şi pentru alte domenii, cum ar fi :

- electromecanic, unde numărul total de şomeri a fost de 153, cel de absolvenţi de 6, iar cel de locuri de muncă vacante de 8;

- electronică, automatizări , informatică şi tehnologia industriei, unde numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă au însumat 93 din care 13 absolvenţi, oferta de locuri vacante fiind de 41;

• Există domenii în care s-a păstrat o relativă proporţionalitate între cerere şi ofertă, ca spre exemplu :

- chimie industrială, unde la un număr de 158 şomeri, din care un absolvent, s-au înregistrat 104 oferte de locuri vacante;

- materiale de construcţii, unde nu a fost înregistrat nici un şomer şi nici un loc de muncă vacant;

• Cazuri în care oferta de locuri de muncă vacante a depăşit numărul de şomeri din evidenţele A.J.O.F.M. Ilfov, şi anume:

- comerţ, unde şomerii au însumat 149, din care 5 absolvenţi, locurile vacante fiind în număr de 158;

- fabricarea produselor din lemn, domeniu total atipic, unde la 69 şomeri , din care 4 absolvenţi, s-au înregistrat 261 locuri vacante (din care 210 în anul 2002).

Având în vedere integrarea în Uniunea Europeană, considerăm că în perioada imediat următoare, vor fi de actualitate pe piaţa internă a muncii specializările în domeniul IT, administraţie publică şi servicii. Pe plan extern, vor continua să existe solicitări în domeniul asistenţei medicale şi agriculturii, însă şi absolvenţii cu studii superioare economice au o şansă reală în a-şi găsi un loc de muncă.


41

3.3.CONCLUZII

Caracteristic regiunii Bucureşti Ilfov este o tendinţă de creştere a populaţiei

active, ocupate şi a ratelor corespunzătoare de activitate şi de ocupare, într-un ritm mai ridicat decât cel la nivel naţional.

Din punct de vedere a ocupării pe sectoare de activitate, la nivel regional situaţia arată o ocupare într-o economie cu structură modernă, similară cu structura unor state membre UE dar, cu disparităţi largi în interiorul regiunii, în care judeţul Ilfov are o structură a ocupării pe domeniile importante din economie similară cu cea la nivel naţional. Din această cauză, măsurile ce vor fi propuse la nivel regional vor trebui să ţină cont de aceste caracteristici sub-regionale asigurând o abordare specifică fiecăreia dintre subunităţile regiunii, având ca obiectiv aplatizarea disparităţilor din interiorul regiunii.

La mai toţi indicatorii regiunea înregistrează performanţe peste nivelul naţional cu menţiunea însă că în interiorul regiunilor situaţia se prezintă diferit pentru cele două entităţi ce compun regiunea. Astfel în regiune, înregistrăm o situaţie mai bună din punct de vedere al nivelului de pregătire a forţei de în care peste 35 % are pregătire cel puţin mediu şi peste 28% pregătire de nivel cel puţin superior.

Distribuţia forţei de muncă pe medii rezidenţiale este de asemenea oarecum echilibrată între cele două medii, cu menţiunea că pentru mediul rural ocupaţia preponderentă este legată de agricultură în timp ce în Bucureşti domeniul serviciilor deţine o poziţie extrem de avansată.

La nivel regional ocuparea în rândul femeilor este în general mai scăzută atât în interiorul grupelor de vârstă cât şi pe mediile rezidenţiale.

Situaţia privind ocuparea tinerilor înregistrează în general aceleaşi probleme ca şi la nivel naţional cu menţiunea că în regiune am sesizat două tendinţe în ceea ce priveşte tinerii :

- pe de o parte oportunităţile de pregătire profesională existente, mult mai variate, determină o menţinere în sistemul de pregătire al educaţiei pe perioadă mai lungă determinând o pondere scăzută a tinerilor ocupaţi şi peste 64% din populaţia regiune cu nivel de pregătire mediu şi superior (in 2004)

- pe de altă parte o creştere importantă fenomenului de părăsire timpurie a şcolii din faza de primar şi gimnazial explicată prin creşterea ponderii din grupa de pregătire “primar sau fără şcoala” (care în 2004 este mai mult decât dublu faţă de 2002).

Pentru această ultimă tendinţă vor trebui cercetate cauze şi luate măsuri urmărind atragerea şi menţinerea copiilor în şcoală şi pentru cei ieşiţi din sistemul de învăţământ asigurarea de suport în includerea pe piaţa muncii prin măsuri alternative de pregătire .

Din situaţia în regiune privind ponderea şomerilor de lungă durată în total şomeri pare a rezulta că pentru grupa de până în 25 de ani ponderea şomerilor de lungă durată este mai mare de o treime fapt ce indică necesitatea identificării cauzelor şi stabilirea de acţiuni corespunzătoare. Trebuie însă menţionată şi necesitatea unei mai atente monitorizări din partea serviciilor publice de ocupare a fenomenului şi în special în cazul acestei grupe de vârstă în care la nivelul UE acţiuni se cer a fi întreprinse încă de la perioade de şomaj de până în 6 luni.

PRAI REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV

42

4. EDUCAŢIA ŞI FORMAREA PROFESIONALĂ

4.1. CONTEXTUL DE POLITICI PENTRU EDUCAŢIE ŞI FORMARE

PROFESIONALĂ

4.1.1 Contextul european

Educaţia a avut dintotdeauna o influenţă formativă puternică asupra societăţii, totuşi instrumentele sale au luat noi dimensiuni ca rezultat al globalizării şi al revoluţiei cunoaşterii.

Fiecare strategie pe termen lung pentru creşterea competitivităţii economice, prosperităţii şi coeziuni sociale în UE are ca bază educaţia şi pregătirea. Consiliul European de la Lisabona (2000)

Consiliul European de la Lisabona (2000) furnizează un prim răspuns european la schimbările globale de formare prin propunerea unei strategii economice şi a unei strategii de politică socială conform căreia “UE să devină până în 2010 cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socială”.

În acest context, rolul sistemelor de educaţie şi formare trebuie reconsiderat, pentru a se adapta la nevoile în continuă schimbare ale societăţii şi cetăţenilor: furnizarea aptitudinilor şi competenţelor specifice societăţii cunoaşterii, asigurarea calităţii sistemelor de educaţie şi formare, promovarea principiilor echităţii şi incluziunii şi a dimensiunii europene în educaţie şi formare. Noul context social şi economic implică creşterea importanţei proceselor şi mecanismelor de recunoaştere a cunoştinţelor şi aptitudinilor dobândite în afara sistemului formal de educaţie şi susţinerea/încurajarea educaţiei ni formale şi informale pentru toate categoriile de vârstă şi pentru toate grupurile sociale. Concluziile Consiliului European de la Lisabona definesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele "tradiţionale"- de citire, scriere şi calcule de bază):

- deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”); - limbile străine; - cultura tehnologică; - spiritul antreprenorial; - competenţele sociale.

Consiliul European de la Feira (2001)

Stabileşte necesitatea ca statele membre “să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de a stimula învăţarea permanentă, la nivel individual şi instituţional”.

Consiliul European de la Stockholm (2001) Aprobă Raportul privind obiectivele sistemelor de educaţie şi de formare profesională

din ţările membre, menţionând că “îmbunătăţirea competenţelor de bază, în special cele privind tehnologia informaţiei (IT) şi cele digitale, constituie o prioritate a UE pentru a face economia europeană cea mai dinamică şi competitiva economie bazata pe cunoaştere”. Procesul Barcelona (2002)

Consiliul European de la Barcelona (2002) defineşte un program de lucru detaliat pe baza obiectivelor strategice ale sistemelor de educaţie şi formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2010:


43

• îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare profesională;

• facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională; • transparenţa sistemelor europene de educaţie şi formare.

În cadrul Consiliului European de la Barcelona, din martie 2002 s-a stabilit faptul că siste-

mele de educaţie şi formare trebuie să devină domenii de referinţă pentru calitate până în 2010 şi au fost definite o serie de ţinte - „benchmark-uri”. Cele cinci benchmark-uri în domeniul educaţiei şi formării, adoptate de către Consiliu în mai 2003, reprezintă încă o provocare pentru aceste sisteme:

• rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 10%; • procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin

20% faţă de anul 2000; • cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin

învăţământul secundar superior; • în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin

12,5% din populaţia în grupa de vârstă 25-64 ani; • numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească

până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaje între sexe în aceste domenii.

Procesul Copenhaga (2002)

Declaraţia miniştrilor educaţiei adoptată în cadrul Conferinţei Europene a Miniştrilor Educaţiei şi Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene (decembrie 2002) privind promovarea cooperării consolidate în domeniul ÎPT reprezintă elementele central al procesului Copenhaga.

Procesul Copenhaga defineşte ÎPT ca fiind o componentă cu un rol substanţial în realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona şi structurează cooperarea în domeniul ÎPT în 4 teme prioritare:

• întărirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesională • creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesională • recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor • asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională

În doi ani procesul de la Copenhaga a reuşit să sporească vizibilitatea/sa facă vizibil ÎPT la nivel European şi în cadrul strategiei de la Lisabona. Declaraţia de la Maastricht (2004)

Declaraţia Miniştrilor educaţiei adoptată la Maastricht în 2004 direcţionează eforturile statelor europene (iniţiate prin Declaraţia de la Copenhaga) către:

• modernizarea sistemelor ÎPT în vederea susţinerii realizării obiectivului asumat de UE de a deveni cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere;

• furnizarea calificărilor şi competenţelor necesare cetăţenilor Europei pentru a răspunde cerinţelor societăţii cunoaşterii, contribuind astfel la realizarea obiectivului de asigurare a unui număr mai mare de locuri de muncă şi mai atractive. Procesul Copenhaga revizuit (declaraţia de la Maastricht) identifică următoarele domenii ca fiind prioritare pentru direcţionarea investiţiilor şi reforma sistemelor ÎPT: • atractivitatea ÎPT (rutelor profesionale/vocaţionale) pentru angajatori şi indivizi ca modalitate de a creşte participarea la ÎPT; • asigurarea calităţii şi promovarea inovării la nivelul sistemului ÎPT; • adaptarea/corelarea ÎPT la cerinţele pieţei muncii în societatea cunoaşterii în vederea dezvoltării unui stoc de forţă de muncă înalt calificată şi îmbunătăţirii/actualizării competenţelor lucrătorilor în vârstă;


44

• nevoile specifice ale lucrătorilor cu calificare scăzută şi ale grupurilor dezavantajate/vulnerabile în vederea promovării coeziunii economice şi sociale şi creşterii participării pe piaţa muncii; • creşterea coerenţei ÎPT cu celelalte nivele educaţionale, în special cu învăţământul superior, contribuind astfel la susţinerea inovării şi competitivităţii.

Priorităţile identificate în cadrul Declaraţiei de la Maastricht sunt structurate pe două

nivele, respectiv: - nivelul naţional – creşterea contribuţiei ÎPT, instituţiilor, întreprinderilor şi parteneri-

lor sociali la realizarea obiectivelor Lisabona prin definirea şi utilizarea unor instru-mente şi principii comune de reformă a ÎPT (ex transparenţa calificărilor), îmbunătă-ţirea investiţiilor publice şi private în ÎPT, utilizarea eficientă a FS pentru dezvoltarea ÎPT, dezvoltarea sistemelor de ÎPT pentru a răspunde nevoilor specifice ale grupuri-lor expuse riscului de excluziune socială şi care se confruntă cu dificultăţi de inte-grare pe piaţa muncii, creşterea relevanţei şi calităţii ÎPT prin creşterea gradului de implicare a partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului, formarea continuă şi dezvoltarea competenţelor profesorilor şi formatorilor din ÎPT etc.

- nivelul european – creşterea transparenţei şi calităţii ÎPT prin consolidarea priorită-ţilor Copenhaga, dezvoltarea unui cadru European al calificărilor transparent şi flexi-bil (care să asigurarea transferabilitatea şi recunoaşterea calificărilor furnizate de ÎPT şi de învăţământul general), dezvoltarea şi implementarea sistemului de credite transferabile VET în scopul dezvoltării unor rute de învăţare flexibile şi care să faciliteze mobilitatea între diferite sisteme de învăţare, etc.

4.1.2 Contextul naţional

Educaţia şi formarea profesională în contextul aderării la UE

Cu prilejul celei de a 6-a Conferinţe a Miniştrilor Educaţiei (Bratislava, iunie 2002),

Guvernul României şi-a asumat politic răspunsul la invitaţia adresată de Comisia Europeană ţărilor candidate de a se asocia procesului de dezvoltare a sistemelor de educaţie şi de formare profesională în conformitate cu planul de lucru pentru implementarea celor 3 obiective strategice (v. Consiliul European de la Barcelona).

Structura actuală a populaţiei ocupate după nivelul de instruire reflectă un deficit de persoane cu studii superioare, în aceste condiţii, chiar şi puţinele sectoare cu valoare adăugată ridicată din economia românească confruntându-se cu probleme în satisfacerea cererii de forţă de muncă calificată. Aceasta justifică necesitatea mutării accentului către investiţia în învăţământul profesional şi, mai ales, în formarea profesională continuă.

Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar până în anul 2010

Defineşte următoarele priorităţi strategice pentru politicile M.Ed.C.T. (acoperă şi ÎPT):

1. Realizarea echităţii în educaţie; 2. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor cheie; 3. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi

profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;

4. Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi cultural;

5. Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.


45

Joint Assessment Paper” – JAP

În 2002 guvernul României realizează împreună cu Comisia Europeană o evaluare comună a priorităţilor pe termen scurt ale politicilor de ocupare a forţei de muncă şi a pieţei muncii în România (“Joint Assessment Paper” - JAP) JAP a identificat domeniile prioritare în care este necesar să se realizeze progrese. Principalele aspecte relevante pentru ÎPT, semnalate în analiza realizată în anul 2002 şi actualizate în anul 2004 sunt următoarele:

1. accesul la formarea profesională iniţială, cu atenţie specială asupra mediului rural 2. transparenţa, relevanţa şi calitatea formării profesionale iniţiale 3 corelarea ofertei de formare profesională iniţială furnizată de şcoli cu nevoile pieţei

muncii.

POS DRU 2007-2013 În România, îndeplinirea obiectivelor de coeziune politică presupune creşterea

investiţiei în capitalul uman, cu accent pe îmbunătăţirea sistemului educaţional şi pe adaptabilitatea sa la cererile pieţei de muncă, promovarea formării profesionale iniţiale şi continue, îmbunătăţirea adaptabilităţii angajaţilor şi întreprinderilor, asigurarea cunoştinţelor şi calificărilor necesare pentru integrarea şi mobilitatea pe piaţa muncii, pentru sprijinul şi facilitarea evoluţiei economice.

Astfel, obiectivele strategice ale POS DRU sprijină îndeplinirea obiectivelor comune la nivel European, privind prevederile unei participări crescute pe piaţa muncii a unei forţe de muncă înalt calificate şi adaptate. POS DRU este un instrument important în sprijinirea dezvoltării economice şi a schimbărilor structurale. Investiţiile în capitalul uman susţinute în cadrul POS DRU 2007-2013 vor completa şi vor conferi sustenabilitate, pe termen lung, creşterii productivităţii.

POS DRU va susţine, în perioada 2007-2013, eforturile întreprinse pe linia creşterii atractivităţii formării profesionale iniţiale pentru cursanţi („learners”) şi angajatori şi pentru a susţine transformarea IPT în „instrumentul” principal cu ajutorul căruia tinerii pot dobândi competenţe cheie necesare pe tot parcursul vieţii şi care poate fi utilizate pentru îmbunătăţirea abilităţilor şi nivelului de calificare al populaţiei cu un nivel scăzut de calificare şi al persoanelor care au părăsit timpuriu/abandonat şcoala. Majoritatea eforturilor de dezvoltare a formării profesionale iniţiale depuse până în prezent s-au concentrat asupra nevoilor tinerilor.

Acţiunile avute în vedere în cadrul POS DRU de creştere a capacităţii şcolilor din IPT de a deveni furnizori de FPC vor asigura condiţiile necesare pentru ca şcolile din IPT să poată răspunde, în mod adecvat, la cerinţele specifice al adulţilor şi lucrătorilor în vârstă de îmbunătăţire a abilităţilor profesionale şi competenţelor. Acţiunile specifice de dezvoltare a unui învăţământ tehnico-profesional iniţial de calitate şi atractiv vor fi completate prin activităţi ce vizează dezvoltarea profesională a cadrelor didactice - profesori şi formatori. 4.2 STRUCTURA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor la Legea Învăţământului, adoptate prin

Legea 268/2003, începând cu anul şcolar 2003-2004, durata de şcolarizare obligatorie este de 10 clase. Începând tot cu acest an şcolar, învăţământul profesional şi tehnic a fost restructurat ca urmare a unei noi viziuni asupra finalităţilor educaţiei şi formării profesionale, în perspectiva creşterii contribuţiei la dezvoltarea societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere, în condiţiile asigurării unui grad ridicat al coeziunii economice şi sociale.


46

Învăţământul profesional şi tehnic este organizat prin trei niveluri educaţionale: • Învăţământul secundar inferior - ultimii doi ani de studiu ai nivelului ISCED 2)

respectiv clasele a IX-a şi a X-a liceu tehnologic sau Şcoala de arte şi meserii (SAM). Şcoala de arte şi meserii (SAM), pentru care s-a organizat şcolarizare din anul şcolar 2003-2004, este denumirea noului nivel educaţional cuprins în învăţământul obligatoriu, care din punct de vedere al calificării profesionale înlocuieşte Şcoala de ucenici şi Şcoala profesională ;

• Învăţământul secundar superior (ISCED 3) – clasele a XI-a şi a XII-a liceu tehnologic sau a XI-a an de completare, a XII-a şi a XIII-a (după SAM);

• Învăţământ postliceal (ISCED 4). Învăţământul secundar (inferior şi superior) se organizează pe două rute educaţionale:

ruta directă – prin liceu - filiera tehnologică care constă în 2 ani de studiu în ciclul inferior al liceului şi 2 ani de studiu în ciclul superior al liceului

ruta progresivă – prin SAM (2 ani de studiu), an de completare (1 an de studiu), ciclul superior al liceului după an de completare (2 ani de studiu)

Structura sistemului educaţional din România pe niveluri de educaţie (ISCED) şi (particularizat pentru ÎPT) pe niveluri de calificare [1], este ilustrată în tabelul de mai jos. Structura sistemului educaţional


47

Se introduc în premieră pentru România creditele în formarea profesională iniţială (proces în fază incipientă şi în UE), precum şi portofoliul personal pentru formarea continuă (după absolvirea fiecărui nivel de pregătire)

Sistemul permite mobilitatea orizontală şi verticală între parcursurile de învăţare din cadrul sistemului de educaţie şi formare profesională.

Absolvirea ciclului superior al liceului atât pe ruta tehnologică cât şi pe cea profesională oferă atât şansa angajării pe baza competenţelor certificate cât şi pe cea a continuării studiilor în învăţământul superior (cu condiţia trecerii examenului de bacalaureat) pentru obţinerea nivelurilor 4 şi 5 de calificare sau (necondiţionat de examenul de bacalaureat) în învăţământul postliceal pentru o calificare de nivel 3 mai specializată.

În consecinţă, în mod normal, alegerea unuia dintre cele două rute de pregătire în ÎPT ar trebui să se orienteze în funcţie de calificările posibile pe fiecare dintre acestea, cu finalităţi până la nivelul 3 de calificare (pe oricare dintre rute)

Principalele probleme identificate în legătură cu accesul pe cele două rute post-gimna-ziale constau în promovarea deficitară a traseului progresiv de profesionalizare (pe "ruta SAM"). Acesta este adesea confundat cu nivelul de calificare al primei trepte (SAM, nivelul 1), ignorându-se posibilitatea de continuare până la nivelul 3 (ciclul superior al liceului) pe această rută. 4.3 REFORMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Sistemul de învăţământ profesional şi tehnic (TVET- Technical and Vocational

Education and Training) din România este într-un proces de reformă continuă, reformă iniţiată în 1996 prin programul PHARE VET RO 9405, continuat de Proiectul multianual PHARE 2001-2003. De asemenea s-a făcut selecţia unităţilor de învăţământ beneficiare ale proiectului multianual PHARE 2004-2006. Aceste proiecte multianuale aparţin componentei „Coeziune economică şi socială“ a programării PHARE şi vizează modernizarea sistemului de educaţie şi formare profesională-învăţământ profesional şi tehnic, în sensul adaptării acestuia la noile cerinţe ale pieţei muncii specifice unei economii bazate pe cunoaştere. Ele beneficiază de asistenţă multianuală a Uniunii Europene, pentru cele 2 subcomponente: construcţie instituţională şi investiţii. Asistenţa tehnică a fost asigurată pentru PHARE 2001 şi 2002 de IMC Consulting Ltd. şi pentru PHARE 2003 de către Cambridge Education Ltd.

Unităţile de învăţământ din regiunea Bucureşti-Ilfov beneficiare ale proiectelor PHARE multianuale:

În proiectul PHARE 2001-2002 ca centre de resurse figurează: Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii Gheorghe Airinei (Bucureşti) Colegiul Economic Viilor (Bucureşti) Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Dumitru Moţoc (Bucureşti)

Cele trei şcoli nu au beneficiat de reabilitarea infrastructurii( clădiri, utilităţi) în schimb au fost dotate cu echipamente de birotică. În cadrul proiectului PHARE 2004-2006 au fost selectate 2 şcoli din Ilfov, respectiv:

Grupul Şcolar Dumitru Dumitrescu - Buftea Grupul Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii Barbu A. Ştirbey - Buftea

7.4 PLANIFICAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE

În cadrul proiectului PHARE TVET RO 0108.01 s-au realizat bazele metodologice ale

proiectării şi aplicării unui sistem multi-nivel de planificare strategică a ofertei educaţionale şi a direcţiilor de dezvoltare a TVET, şi anume la nivel local, judeţean şi regional:


48

la nivel regional: se elaborează, de către Consorţiile Regionale, Planurile Regionale de Acţiune privind învăţământul profesional şi tehnic (PRAI)

la nivel judeţean: pe baza PRAI, inspectoratele şcolare cu participarea CLDPS (Comitetul Local pentru Dezvoltare a Parteneriatului Social) elaborează Planurile Locale de Acţiune privind învăţământul profesional şi tehnic (PLAI)

la nivelul unităţii de învăţământ se elaborează Planurile de Acţiune ale Şcolilor (PAS), ca răspuns în termeni de dezvoltare instituţională la priorităţile regionale şi locale, adaptate la specificul fiecăreia dintre şcoli.

Consideraţii privind rolul PRAI în dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic Proiectul de dezvoltare instituţională PHARE 2001 (PHARE TVET RO 0108.01) a fost implementat de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic care este Unitate de Implementare a Proiectului, numit de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului – în calitatea sa de Autoritate de Implementare, beneficiind de asistenţă tehnică din partea WYG International Ltd. Proiectul vizează modernizarea sistemului românesc de educaţie şi formare profesională-învăţământ profesional şi tehnic (TVET) în vederea adaptării acestuia la noile cerinţe ale pieţei muncii specifice unei economii bazate pe cunoaştere.

În proiect au participat 100 de şcoli din 11 zone de restructurare industrială stabilite prin HG nr. 399/2001, alături de 22 de şcoli (centre de resurse) din 7 regiuni de dezvoltare, şi anume: Nord – Est, Sud – Est, Sud – Muntenia, Sud –Vest Oltenia, Vest, Nord – Vest, Centru şi municipiul Bucureşti.

Echipa UIP a propus Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului constituirea Consorţiilor Regionale - structură managerială consultativă care funcţionează ca interfaţă între Consiliul de Dezvoltare Regionala şi instituţiile judeţene cu atribuţii în dezvoltarea resurselor umane. Una dintre atribuţiile Consorţiilor Regionale, este elaborarea Planului Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic pe termen lung (PRAI).

Obiectivul principal al PRAI este de a realiza planificarea strategică, pe

termen lung, a nevoilor de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic în funcţie de nevoile de dezvoltare economică.

Primele PRAI-uri, pentru cele 7 regiuni, au fost finalizate în noiembrie 2003 şi au

vizat perioada 2003-2010 iar revizuirea lor se realizează anual. PRAI-urile sunt elaborate în cadrul Consorţiului Regional (structură consultativă pentru probleme de educaţie şi formare profesională a Consiliului de Dezvoltare Regională-CDR). După adoptarea lor în cadrul Consorţiilor PRAI-urile sunt aprobate de CDR.

În baza lor au fost realizate, de inspectoratele şcolare, cu contribuţia Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social în formarea profesională (CLDPS), Planurile Locale pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PLAI). Acestea sunt documentele de planificare a ofertei de şcolarizare pe baza cărora se elaborează planul de acţiune al şcolii (PAS) şi prin care se realizează optimizarea reţelei şcolare.

PRAI constituie un document cu caracter strategic pentru învăţământul profesional şi tehnic, fiind corelat cu Strategia Europeană pentru Ocupare. Acţiunile prevăzute în PRAI vor putea fi finanţate, alături de fondurile naţionale, regionale şi locale, după integrarea României în UE prin Fondul Social European cât şi prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

În concluzie, PRAI reprezintă primul document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013, care poate fi utilizat şi pentru identificarea nevoilor de formare profesională realizată de alţi furnizori de formare (alţii decât unităţile de învăţământ). Parteneriatul inter-instituţional reprezintă singura modalitate de acţiune care poate genera dezvoltare durabilă, în interesul comun al tuturor instituţiilor implicate.


49

4.5 STANDARDE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ

Formarea profesională iniţială prin învăţământul profesional şi tehnic se identifică

printr-un tip de învăţământ bazat pe competenţe şi nu pe durata pregătirii. Pentru fiecare nivel educaţional pentru care pregătirea se asigură prin învăţământ

preuniversitar sunt elaborate şi puse în aplicare Standardele de pregătire profesională(SPP). Ele se află la baza elaborării curriculumului pentru calificările de nivelul 1,2,3 care se pot dobândi prin Învăţământ profesional şi tehnic, precum şi la baza procesului de examinare, evaluare şi certificare ( în conformitate cu O.M.Ed.C. nr. 3257/19.02.2004 privind aprobarea standardelor de pregătire profesională elaborate în cadrul proiectului PHARE TVET RO 0108.01 de reformă a învăţământului profesional şi tehnic).

Standardele de pregătire profesională cuprind următoarele unităţi de competenţă: unităţi de competenţă cheie – comune tuturor domeniilor de calificare unităţi de competenţă tehnice generale – specifice unui domeniu de calificare unităţi de competenţă tehnice specializate – specifice unei calificări

Standardele de pregătire profesională au fost validate de către partenerii sociali prin Comisiile Sectoriale sau prin Comisii de validare (în cazul sectoarelor pentru care nu s-au înfiinţat încă aceste structuri).

De subliniat aici, importanţa şi relevanţa competenţelor cheie şi a celor generale pentru creşterea adaptabilităţii la cerinţele în schimbare ale locurilor de muncă.

7.6 CERTIFICAREA CALIFICĂRILOR

Învăţământul profesional şi tehnic din România asigură, în prezent, (conform Deciziei Consiliului European 85-368-EEC) 3 niveluri de calificare:

nivelul I de calificare: asigură certificat de calificare profesională nivel 1 prin Şcoala de Arte şi Meserii

nivelul II de calificare: asigură certificat de calificare profesională nivel 2 prin anul de completare

nivelul III de calificare: asigură certificat de calificare profesională nivel 3 prin ciclul superior al liceului (ruta liceu tehnologic sau ruta progresivă) şi prin învăţământ postliceal

Finalităţile educaţionale ale învăţământului profesional şi tehnic vizează: asigurarea dezvoltării personale şi profesionale a elevilor astfel încât aceştia să

devină cetăţeni activi la nivelul comunităţii, să participe la viaţa activă, civică şi profesională;

asigurarea şanselor egale de acces în învăţământul profesional şi tehnic, precum şi, dezvoltarea profesională a fiecărui elev în funcţie de aspiraţiile şi potenţialul individual de învăţare;

asigurarea condiţiilor de calitate în organizarea şi desfăşurarea proceselor manageriale, de educaţie şi formare profesională în fiecare unitate şcolară organizatoare de învăţământ profesional şi tehnic;

asigurarea şanselor de dezvoltare profesională a fiecărui elev în vederea dobândirii unei calificări pentru care există oportunităţi de ocupare în meserii sau ocupaţii oferite de piaţa muncii locală, judeţeană, regională, naţională, precum şi pentru continuarea învăţării de-a lungul întregii vieţi în vederea adaptării la schimbările tehnologice specifice economiei bazată pe cunoaştere.


50

Din punct de vedere al nivelurilor de calificare adoptate în România potrivit Deciziei Consiliului European 85-368-EEC, învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar asigură în prezent primele 3 niveluri de calificare, după cum urmează:

nivelul I de calificare – certificat prin şcoala de arte şi meserii; nivelul II de calificare – certificat prin anul de completare; nivelul III de calificare – obţinut, în funcţie de calificarea vizată, fie prin ciclul

superior al liceului-filiera tehnologică, fie prin traseul progresiv de profesionalizare (ruta SAM);

nivelul III avansat de calificare - prin învăţământul postliceal. De maximă importanţă pentru toţi actorii implicaţi este asigurarea unei evaluări şi

certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare. Sistemul de certificare în vigoare recunoaşte doar calificările complete. Pentru încurajarea învăţării pe tot parcursul vieţii, există preocuparea de a se

promova recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor parţiale (implică modificarea cadrului legal: legea privind formarea profesională continuă, Codul muncii), indiferent de contextele de învăţare (formal, non-formal şi informal) prin care acestea au fost dobândite.

În atenţia şcolilor din ÎPT este de asemenea orientarea în viitor către forme de certificare cu recunoaştere europeană şi internaţională (ca de exemplu ECDL, CISCO, portofoliul lingvistic), precum şi valorificarea instrumentelor oferite de EUROPASS.

În ÎPT, curriculumul este modularizat prin corelare cu unităţile de competenţe care compun o calificare (conform standardului de pregătire profesională), iar fiecăruia dintre module le sunt asociate credite descrise pe baza competenţelor care urmează a fi certificate.

Pentru viitor este necesară operaţionalizarea transferabilităţii creditelor şi a valorificării acumulărilor certificate prin credite prin eliminarea actualelor bariere care există între sistemul TVET şi cel al formării profesionale continue, precum şi în cadrul sistemului formal de educaţie.

4.7 ASIGURAREA CALITĂŢII LA NIVELUL ŞCOLILOR ÎPT

În contextul european şi cel naţional, obiectivele strategice ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru perioada 2005-2009 vizează promovarea de politici privind:

• descentralizarea învăţământului preuniversitar; • asigurarea calităţii educaţiei; • formarea resurselor umane.

Pentru proiectarea instrumentelor necesare asigurării calităţii, Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) a elaborat următoarele documente:

• Manualul de autoevaluare; • Ghidul de evaluare; • Manualul de inspecţie a ofertei de EFP şi a procesului de autoevaluare.

În anul şcolar 2004/2005, 22 de şcoli centre de resurse din cadrul programului PHARE TVET RO 0108.01 au aplicat experimental criteriile Cadrului Naţional pentru Asigurarea Calităţii (CNAC) care a fost elaborat în special în vederea evaluării ofertei şcolilor EFP.

Pentru a aplica principiile CNAC şi instrumentele corespunzătoare autoevaluării şi evaluării externe, în ultimii doi ani (2003-2005) s-au desfăşurat o serie de activităţi:

• implementarea procesului de autoevaluare din CNAC în 22 centre de resurse; • cursuri de formare pentru directorii şi responsabilii cu asigurarea calităţii din

şcolile de educaţie şi formare profesională, precum şi pentru inspectorii responsabili cu asigurarea calităţii;

• implementarea cadrului de inspecţie şi a evaluării externe din CNAC.


51

Cadrul Asigurării Calităţii pentru EFP se bazează pe trei concepte:

• autoevaluarea anuală de către furnizorii EFP; • evaluarea bazată pe criterii; • ciclul calităţii.

La nivelul municipiului Bucureşti, în cele trei centre de resurse (Colegiul

Economic Viilor, Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii „Gheorghe Airinei” şi Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Dumitru Moţoc”) din cadrul programului PHARE TVET RO 0108.02, s-au aplicat experimental criteriile Cadrului pentru Asigurarea Calităţii (CNAC), care a fost elaborat în special în vederea evaluării ofertei şcolilor EFP. Aceasta s-a făcut printr-o serie de activităţi:

• Instruirea directorilor unităţii de învăţământ în domeniul calităţii; • Informarea membrilor Consiliului de Administraţie al unităţii şcolare; • Informarea Consiliului Profesoral; • Implicarea şefilor de catedră în proiect; • Implicarea Consiliului elevilor în activitate; • Înfiinţarea Centrului de documentare în domeniul calităţii în învăţământ, la

bibliotecă şi a punctelor de informare şi documentare la Cabinetul metodic şi cancelarie;

• Alocarea de responsabilităţi şi stabilirea domeniilor de acţiune pentru membrii Comisiei de asigurare a calităţii şi ai Comitetului pentru asigurarea calităţii; elaborarea Fişelor postului;

• Elaborarea Regulamentului de funcţionare a Comitetului pentru asigurarea calităţii;

• Începerea elaborării Manualului calităţii. Pentru a putea implementa în învăţământul preuniversitar profesional şi tehnic

aspectele tehnice de asigurare a calităţii, este necesar să fie creată cultura organizaţională în domeniul calităţii şi implicarea conducerii de vârf în acest proces.

Necesitatea asigurării calităţii în educaţie, prin stabilirea unui cadru legislativ care să permită dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii educaţiei şi protecţia beneficiarului de educaţie, a condus la adoptarea Legii nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

La nivel naţional activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul de învăţământ sunt coordonate de două agenţii:

• pentru preuniversitar de ARACIP; • pentru universitar de ARACIS.

De la data elaborării PRAI s-au desfăşurat Procedurile privind activităţile de evaluare externă în vederea autorizării de funcţionare provizorie, respectiv a acreditării în 544 de unităţi de învăţământ, pentru 1099 de calificări.

ARACIP a propus acordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie pentru unele niveluri de învăţământ, calificări profesionale, respectiv specializări care se vor înfiinţa din anul şcolar 2007 /2008 la 14 unităţi din învăţământul profesional şi tehnic din Bucureşti şi 4 unităţi din Ilfov.

Prin OMEdC 4889/2006 s-a aprobat generalizarea aplicării instrumentelor de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională la nivelul reţelei învăţământului profesional şi tehnic. Aceasta a condus la crearea reţelelor de interasistenţă.


52

4.8. REŢEAUA ŞCOLARĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI

TEHNIC ÎN REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV

4.8.1 Efectivul unităţilor de învăţământ La nivelul anului şcolar 2006-2007, în regiunea Bucureşti-Ilfov funcţionează 61 de

unităţi de învăţământ profesional şi tehnic: 52 în Bucureşti (din care 4 unităţi şcolare cu învăţământ special) (anexa 1) şi 9 în Ilfov (anexa 2), care sunt frecventate de elevi cu vârsta între 14 şi 19 ani. Numărul unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic în teritoriu, precum şi oferta diversificată de calificări, acoperă nevoia de formare a tinerilor din Regiunea Bucureşti-Ilfov.

4.8.2 Starea fizică a unităţilor şcolare

Datele statistice arată că nevoia de reabilitare a şcolilor din regiune este de 32,92%

(faţă de 90,8% în regiunea Nord-Est). Prin finanţare de la M.Ed.C, prin H.G. 615/2006 şi H.G.1001/2006, s-au alocat fonduri pentru lucrări de infrastructură în 8 unităţi şcolare din Bucureşti şi 4 din judeţul Ilfov.

În Bucureşti există şi şcoli foarte vechi, adevărate monumente arhitecturale (Şcoala Superioară N. Kretzulescu, Colegiul Economic Xenopol, Liceul G. Călinescu, Colegiul Tehnic, Colegiul Economic Hermes). Starea actuală a clădirilor în care se desfăşoară procesele de învăţământ în regiunea Bucureşti-Ilfov este în general bună, ca urmare a intervenţiilor în timp, prin lucrări de reparaţii capitale, consolidări, reparaţii curente şi igienizări. În acest context, unităţile şcolare au menţinut relaţii de colaborare cu Primăriile de sector (prin Direcţiile de Administrare a Învăţământului preuniversitar) şi cu cele locale, cu Consiliul Judeţean Ilfov, Prefectura Bucureşti şi Prefectura Ilfov.

Cu excepţia şcolilor cuprinse în programele de reabilitare prin programele finanţate de UE sau Banca Mondială, în cele mai multe cazuri, starea generală a infrastructurii (clădirile pentru spaţiile de pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de utilităţi) necesită intervenţii majore de reabilitare sau modernizări. Lipsesc o parte din atelierele necesare pentru SAM, cabinete şi laboratoare.

Dotarea este învechită; multe din atelierele existente nu au beneficiat de nici o investiţie relevantă în echipamente după 1990. Cu excepţia şcolilor cuprinse în Programele PHARE pentru ÎPT, în cele mai multe cazuri dotările după 1990 s-au limitat la ceea ce s-a putut obţine din efortul de autofinanţare, donaţii sau sponsorizări - insuficient cantitativ şi calitativ. Se simte lipsa dotărilor moderne şi a echipamentelor de simulare necesare unui învăţământ eficient, centrat pe elev.

Deşi dotarea laboratoarelor de informatică s-a îmbunătăţit substanţial în ultimii ani, se simte nevoia completării cu PC a dotării tuturor laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate (pentru dezvoltarea activităţilor de predare-învăţare asistate de calculator).

Dotarea pentru laboratoarele de fizică, chimie, biologie, săli de sport, biblioteci, cabinete de asistenţă pedagogică a fost mult îmbunătăţită prin achiziţiile care s-au făcut în anul 2006. Nu acelaşi lucru se poate spune despre fondurile necesare pentru dotarea atelierelor de instruire practică, cabinete şi laboratoare pentru disciplinele tehnologice.

Un număr mic de şcoli din ÎPT din regiune au beneficiat de programul privind înfiinţarea unor Centre de Documentare şi Informare ( Grup Şcolar „Nichita Stănescu”, Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii „Gheorghe Airinei" şi Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Dumitru Moţoc"). Este importantă extinderea programului pentru celelalte şcoli.


53

4.9 RESURSELE UMANE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

4.9.1 Cadrele didactice din ÎPT

Numărul total de cadre didactice din învăţământul preuniversitar la nivelul regiunii, pentru anul şcolar 2004-2005, este de 21.298 de persoane. Situaţia ocupării posturilor didactice este prezentată în tabelul nr. 1.

Tabel 7.9.1 Situaţia ocupării normelor didactice/posturilor didactice în anul şcolar 2004-2005

Din care: Regiune/judeţ Nr. total cadre didactice Titulari Suplinitori

Bucureşti-Ilfov 21.298 14.864 6434 Bucureşti 18.762 13.116 5.646 Ilfov 2.536 din care:

- în urban: 640 - în rural: 1896

1.748 788

Sursă date: Starea învăţământului în judeţul Ilfov 2004-2005

În ceea ce priveşte învăţământul profesional şi tehnic, în anul şcolar 2005-2006 există, la nivel de regiune, un număr de 1465 posturi didactice ocupate de profesori de discipline tehnologice şi maiştri instructori, din care 925 de titulari ( reprezentând 52,64% din totalul posturilor în ÎPT) (anexe).

Se observă că numărul de cadre didactice calificate în ÎPT în Municipiul Bucureşti este în descreştere în perioada 2003-2006 ( fig.1), situaţie întâlnită atât la profesorii de discipline tehnologice cât şi la maiştri instructori, în timp ce, în judeţul Ilfov, există o creştere a numărului de profesori de discipline tehnologice în anul şcolar 2005-2006 (fig.2).

Această situaţie este influenţată, în mod direct, de evoluţia numărului de elevi cuprinşi în învăţământul profesional şi tehnic şi a numărului de clase, precum şi de plecarea profesorilor de specialitate în alte domenii de activitate.

1049

786

860

637

567

605

2003-2004

2004-2005

2005-2006

Ani

sco

lari

Nr. cadre didactice

Maistri instructori

Profesori disciplinetehnologice

Fig. 1 Numărul posturi didactice din Bucureşti in ÎPT

Fig 2 Numărul posturilor didactice din Ilfov în ÎPT

324

338

307

316

359

54

63

47

46

45

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

Ani

sco

lari

Nr. cadre didactice

Maistri instructori

Profesori discipline

tehnologice

Sursă date: ISMB Sursă date: ISJ Ilfov

Evoluţia normelor didactice pentru profesorii de discipline tehnologice şi maiştrii instructori din ÎPT, din perspectiva ponderii cadrelor didactice calificate respectiv titulare este prezentata sintetic, diferenţiat pe medii rezidenţiale.

Ca o concluzie generală, gradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este relativ bun în toate judeţele regiunii. Se constată însă dificultăţi în unele judeţe în acoperirea cu titulari a unui număr relativ mare de norme raportat la numărul de


54

posturi existente, în special în mediul rural. În funcţie de judeţ, între un sfert ş i o treime din norme sunt acoperite cu suplinitori (anul şcolar 2004/2005), ponderea suplinitorilor fiind mai mare în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în comerţ/turism şi alimentaţie, construcţii, industrie alimentară, agricultură/veteri-nar/zootehnie, electronică şi automatizări, etc. – situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile respective.

Analiza la zi a gradului de acoperire cu cadre didactice calificate, respectiv cu titulari, în raport cu evoluţia şi nevoile de restructurare a ofertei şcolare, revine Planurilor locale de acţiune (PLAI) din fiecare judeţ. Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor . Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice cât şi actualizare a competentelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic.

Pe de altă parte, ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie 21 obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate reducerii populaţiei şcolare şi în vederea facilitării restructurării ofertei şcolare, cum ar fi:

• facilitarea mobilităţii în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile • pentru încadrarea profesorilor ( pe domenii/specializări mai largi), sprijin pentru a

2-a specializare prin studii postuniversitare (similar componentei 1.2 din Programul pentru învăţământul rural – Banca Mondială)

• programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi • creşterea mobilităţii ocupaţionale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului)

Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem se recomandă ca măsură de

fond anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare.

4.9.2.Populaţia şcolară în Regiunea Bucureşti-Ilfov

Din punct de vedere al participării la educaţie, datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică (anexe) ne indică faptul că, la nivelul Regiunii Bucureşti-Ilfov, avem următoarea situaţie:

• populaţia totală şcolară (incluzând învăţământul preşcolar, preuniversitar şi cel universitar), a înregistrat o creştere cu 6% în anul şcolar 2005/2006 (563.246 persoane) faţă de anul şcolar 2000/2001 (530.896 persoane). Această evoluţie este determinată de creşterea continuă, în perioada analizată, a populaţiei preşcolare şi a numărului de studenţi.


55

Fig. 3 EVOLUTIA POPULAŢIEI ŞCOLARE

0100000200000300000400000500000600000

2000

/2001

2001

/2002

2002

/2003

2003

/2004

2004

/2005

2005

/2006

NR

. ELE

VI

total populaţie şcolară urban* rural*

Sursă date: INS

Începând cu anul şcolar 2003-2004 se constată o creştere continuă a populaţiei şcolare din mediul urban, în timp ce, în mediul rural, populaţia şcolară totală este în descreştere începând cu anul şcolar 2000-2001 (figura 3 şi figura 4).

Fig. 4 Evoluţia raportului urban/rural la nivelul populaţiei şcolare

92.92 93.04 92.98 92.96 93.52 94.59

13.19 10.73 11.47 11.38 11.22 10.65

0%20%40%60%80%

100%

2000

/2001

2001

/2002

2002

/2003

2003

/2004

2004

/2005

2005

/2006

Ani scolari

% rural (%)urban (%)

Sursă date: INS

În ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar se constată:

• o scădere continuă a populaţiei din învăţământul primar şi gimnazial în perioada 2000-2005 (anexa 6). Scăderea numărului de elevi din învăţământul preuniversitar este consecinţa descreşterii numerice a populaţiei din grupa de vârstă 0-14 ani cât şi abandonului şcolar.

• de menţionat este faptul că, la liceu, numărul de elevi este în creştere, de la 89.606 elevi în anul şcolar 2000/2001, la 94.939 elevi în anul şcolar 2005/2006, atingând un maxim de 99.331 elevi în anul şcolar 2004/2005, creşterea numărului de elevi având loc atât în mediul urban cât şi rural (figura 5).


56

Fig. 5 EVOLUTIA POPULATIEI DIN INVATAMANTUL LICEAL

020000400006000080000

100000120000

2000

/2001

2001

/2002

2002

/2003

2003

/2004

2004

/2005

2005

/2006

%

total liceal urban* rural*

Fig. 6 Evolutia raportului urban/rural in invatamantul liceal

95,31 95,52 95,22 94,86 94,42 94,14

14,10 12,52 13,28 13,19 14,6415,51

0%20%40%

60%80%

100%

2000

/2001

2001

/2002

2002

/2003

2003

/2004

2004

/2005

2005

/2006

Ani scolari

%

rural (%)

urban (%)

Sursă date: INS Sursă date: INS

• în învăţământul profesional şi de ucenici fluctuaţiile numărului de elevi pentru perioada 2000-2005 sunt nesemnificative, existând totuşi o creştere a numărului de elevi (figura 7) cauzată, în principal, de introducerea învăţământului de tip Şcoală de Arte şi Meserii, din anul şcolar 2003-2004. Trebuie menţionat faptul că, din anul şcolar 2004-2005, Şcoala de ucenici a funcţionat cu clase în lichidare.

Fig. 7 EVOLUŢIA POPULATIEI ŞCOLARE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI DE UCENICI

05000

1000015000200002500030000

2000

/2001

2001

/2002

2002

/2003

2003

/2004

2004

/2005

2005

/2006

NR

. PER

SOA

NE

total profesional (şi de ucenici) urban* rural*

Sursă date: INS

Fig. 8 Evoluţia raportului urban/rural în învăţământul profesional şi de ucenici

95.90 95.18 94.46 95.21 94.83 94.93

13.2515.28 11.47 12.81 13.01 15.98

0%20%40%60%80%

100%

2000

/2001

2001

/2002

2002

/2003

2003

/2004

2004

/2005

2005

/2006

Ani scolari

%

rural (%)urban (%)

Sursă date: INS

• Populaţia şcolară corespunzătoare învăţământului postliceal şi de


57

maiştri (figura 9) urmează o evoluţie descendentă, începând cu anul şcolar 2002/2003.

Fig. 9 EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞCOLARE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL POSTLICEAL ŞI DE MAIŞTRI

02000400060008000

10000

2000

/2001

2001

/2002

2002

/2003

2003

/2004

2004

/2005

2005

/2006

NR

. PER

SOA

NE

total postliceal (şi de maiştri) urban* rural*

Sursă date: INS

• Din punct de vedere al învăţământului superior se constată o creştere continuă a numărului de studenţi, de la 172.876 studenţi (în anul universitar 2000/2001) la 253.247 studenţi (în anul universitar 2005/2006), lucru ce confirmă faptul că, municipiul Bucureşti este cel mai mare centru universitar din ţară.

4.9.3.Reţele şcolare

La nivel naţional şcolile implicate în programul PHARE TVET 2001-2003 au fost incluse în reţele de colaborare, coordonarea lor fiind realizată de către cele 22 centre de resurse. Rolul reţelelor şcolare vizează schimbul de bune practici între şcolile implicate, diseminarea activităţilor privind asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev, dezvoltarea parteneriatului social, planificarea ofertei educaţionale etc.

În regiunea Bucureşti-Ilfov există 3 centre de resurse din municipiul Bucureşti, cărora li s-au arondat, câte 5 şcoli (din judeţele Argeş, Bacău,Brăila, Gorj, Neamţ, Vaslui şi Vrancea) (anexe), respectiv:

• Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii „Gh. Airinei“; • Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “Dumitru Moţoc“; • Colegiul Economic „Viilor“.

4.9.4. Indicatori pentru educaţie

A. Rata netă de cuprindere în învăţământ

În ceea ce priveşte gradul de cuprindere a elevilor în învăţământ, în perioada 2000-2005, se remarcă, conform datelor furnizate de INS (anexa, următoarele:

• creştere continuă a ratei nete de cuprindere în învăţământ pentru regiunea Bucureşti-Ilfov, de la 72,6% (în anul şcolar 2000/2001) la 85,8% (în anul şcolar 2005/2006), cu valori mai mici în rural (figura 10). Această situaţie a elevilor din mediul rural este determinată, în principal, de condiţiile materiale precare cât şi de mentalitatea asupra sistemului de educaţie a familiilor din care provin aceşti copii. De remarcat este faptul că, în municipiul Bucureşti, valorile pentru acest indicator sunt net superioare celor din judeţul Ilfov.

• pentru învăţământul liceal, profesional şi de ucenici situaţia este


58

diferită, în sensul că, există o fluctuaţie a valorilor anuale pentru rata netă de cuprindere, această situaţie fiind determinată, în principal, de influenţa mediului economic (piaţa muncii), de opţiunile părinţilor şi ale elevilor. Cea mai mare valoare pentru rata netă de cuprindere la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov se înregistrează la nivelul anului şcolar 2004/2005 , respectiv de 81 %. De remarcat este faptul că datele statistice nu sunt detaliate separat pe învăţământ liceal şi învăţământ profesional.

Există o discrepanţă majoră între situaţia din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, în sensul că, în timp ce valorile pentru Bucureşti sunt mai mari decât cele înregistrate la nivel naţional, în judeţul Ilfov acestea sunt alarmant de mici. Această situaţie poate fi explicată şi de faptul că datele statistice se bazează pe locaţia şcolii ( nu pe mediul de provenienţă a elevilor).În judeţul Ilfov paleta de calificări este mai puţin diversificată, situaţie ce determină ca mulţi elevi să opteze pentru unităţi şcolare din municipiul Bucureşti.

Fig. 10 EVOLUŢIA RATEI DE CUPRINDERE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT LA NIVEL REGIONAL, PE MEDII DE REZIDENŢĂ, ÎN PERIOADA 2000-2005

72,6 74,2 76 78,4 80,975,9 77,6 80,1 83 84,2

47,8 48,5 47,2 46,652,9

0

20

40

60

80

100

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

RATA (%)

Total RegionalUrban- totalRural - total

Sursă date: INS

72,6

74,2

76

78,4

80,9

85,8

76

78,1

80,8

83,7

86,8

92,7

49,5

48

46,5

46,3

45,8

46,7

2000/2001

2001/2002

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

Ilfov

MunicipiulBucureştiTotal Regional

Fig. 11 Evoluţia ratei de cuprindere în învăţământ la nivel regionalîn perioada 2000-2005

Sursă date: INS


59

91,4

87

86,4

84,8

85,4

91,6

91,9

87,9

87,3

85,6

86,1

92,2

88,9

81,9

81,3

80,5

81,3

88,4

2000/2001

2001/2002

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

Ilfov

Bucuresti

Total regional

Fig.12 Evoluţia ratei de cuprindere în învăţământul gimnazial la nivel regional

Sursă date: INS

79,3

78,9

79,3

74,8

81

77,2

85,4

85,2

86,5

86,3

89,3

85,2

35,1

34,3

32,6

31,8

31,7

32,5

2000/2001

2001/2002

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

IlfovMunicipiulBucureştiTotalregional

Fig.13 Evoluţia ratei nete de cuprindre în învăţământul liceal, profesional şi de ucenici la nivel regional

Sursă date: INS

B. Rata abandonului şcolar

Nivelele de studiu cele mai afectate de abandonul şcolar în regiunea Bucureşti - Ilfov sunt învăţământul gimnazial şi Şcoala de arte şi meserii.

Fenomenul de abandon şcolar este mai intens în unităţile de învăţământ din zonele lo-cuite de populaţie săracă, zonele periferice, cartierele cu populaţie rromă numeroasă , res-pectiv sectoarele 5 şi 2 cât şi în unele comune şi sate din Ilfov cu populaţie foarte săracă (Găneasa, Ciorogârla, Nuci, etc.), acesta având ca şi cauză situaţia materială precară a fami-liilor din care provin aceşti elevi cât şi a dezinteresului acestora pentru procesul de educaţie. Pe de altă parte, unele unităţi şcolare care sunt situate în zone defavorizate, eventual din cartiere mărginaşe, întâmpină probleme deosebite în iniţierea şi menţinerea legăturii cu comunitatea (fiind necesară intensificarea eforturilor făcute de şcoală pentru a-şi sprijini elevii în continuarea studiilor).


60

Un efect pozitiv în acest context îl are extinderea programelor sociale din domeniu: acor-darea suplimentului gratuit de hrană constând în produse de panificaţie şi lapte atât la clasele I-IV, cât şi la copiii din grădiniţele cu program normal; asigurarea manualelor şcolare gratuite pentru clasele I-X începând cu anul şcolar 2004-2005; coborârea plafonului de venituri pentru acordarea de manuale şcolare gratuite pentru elevii învăţământului neobligatoriu; acordarea rechizitelor şcolare gratuite; acordarea burselor de ajutor social; programul guvernamental "Bani de liceu"; acordarea ajutorului financiar în vederea achiziţionării de calculatoare (EURO 200) etc.

Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică, pentru regiunea Bucureşti Ilfov, arată o scădere importantă a ratei abandonului şcolar în învăţământul liceal şi profesio-nal, de la 5,4 în anul şcolar 2000/2001 la 0,43 în anul şcolar 2005/2006 (figura 14). Scăderea abandonului şcolar la nivelul Municipiului Bucureşti este urmarea sprijinului acordat de MEcD, ISMB cât şi eforturilor depuse de echipele manageriale de la nivelul unităţilor de învăţământ. În aceeaşi perioadă de analiză şi pentru judeţul Ilfov se constată o scădere a ratei de abandon. Această situaţie este explicată de stabilirea unei relaţii strânse de parteneriat între şcoală şi familie, asigurării de resurse materiale şi umane corespunzătoare unui învăţământ de calitate (laboratoare şi echipamente moderne, cadre didactice calificate şi motivate, programe şcolare de calitate, climat şcolar stimulator etc.), proiectării unor acţiuni de orientare şcolară şi profesionala adecvate, cunoaşterii de către elevi a unor strategii de învăţare eficientă etc.

5,4

3,5

3,7

3,4

3,3

4,8

1,3

2,9

1

0,41

5,4

3,3

3,7

3,1

3,1

2000/2001

2001/2002

2002/2003

2003/2004

2004/2005

Regional

Ilfov

Bucuresti

Fig. 14 Evoluţia ratei abandonului şcolar în învăţământul liceal şi profesional la nivel regional în perioada 2000-2004

Sursă date: INS

Situaţia ameliorării abandonului şcolar pentru învăţământul liceal şi profesional poate fi explicată şi prin extinderea duratei învăţământului obligatoriu la 10 clase, măsurilor întreprinse pentru accesul la educaţie cât şi creşterii gradului de conştientizare, a elevilor şi a familiilor cu situaţie materială precară, asupra faptului că, în vederea angajării în producţie, pentru ocuparea unui loc de muncă, sunt favorizaţi cei care au obţinut o calificare, la un anumit nivel de învăţământ. În general, rata abandonului şcolar la învăţământul liceal şi profesional este determinată de abandonul timpuriu din învăţământul primar şi gimnazial.

Pentru învăţământul primar şi gimnazial situaţia abandonului şcolar urmează acelaşi trend descendent în perioada 2000-2004.

Pentru toate nivelurile de educaţie se constată că valorile ratei abandonului şcolar sunt mai ridicate în rândul populaţiei de sex masculin (uneori valori duble faţă de populaţia feminină) şi mai ridicate în mediul urban decât în rural (situaţie posibil a fi explicabilă şi prin existenţa unor alternative la educaţie, mai numeroase în mediul urban).


61

De remarcat este şi faptul că, pentru judeţul Ilfov, valorile pentru rata abandonului şcolar la toate nivelurile de educaţie, ne indică valori mai mici decât cele din municipiul Bucureşti.

Fig. 15 Evolutia ratei abandomului scolar in invatamantul primar la nivel regional in peroada 2000-

2004

5,43,53,7

3,43,3

4,81,3

2,91,0

0,6

2000/20012001/20022002/20032003/20042004/2005

Ani

sco

lari

%

IlfovBucuresti

Sursă date: INS

Fig. 16 Evolutia ratei abandonului scolar in invatamantul gimnazial la nivel regional in perioada

2000-2005

5.4

3.5

3.7

3.4

3.3

4.8

1.3

2.9

1.0

0.4

2000/2001

2001/2002

2002/2003

2003/2004

2004/2005

Ani

sco

lari

%

Ilfov

Bucuresti

Sursă date: INS

C. Rata de absolvire

Datele sunt disponibile doar pentru anul şcolar 2005/2006 şi au ca sursă de date cele două inspectorate şcolare: pentru clasa a VIII-a rata de absolvire este de 98,31 % în municipiul Bucureşti şi de 91 % pentru judeţul Ilfov, iar pentru clasa a XII-a, liceu tehnologic rata de absolvire este de 98,31 % în municipiul Bucureşti şi de 99 % în judeţul Ilfov. Ratele de absolvire la SAM ne indică valori mai mici: la clasa a Xa SAM şi la a XI a SAM, în judeţul Ilfov, ratele de absolvire sunt de 83 %, respectiv 81 %. În învăţământul postliceal, în municipiul Bucureşti, rata de absolvire este de 83,44 %. D. Rata de succes

Rata de succes este un indicator pentru examenele finale naţionale, respectiv examenul de Bacalaureat, cât şi pentru examenele finale de certificare a competenţelor profesionale, la absolvirea unui nivel de calificare.

Datele furnizate de ISMB sunt relevante doar pentru examenul de Bacalaureat. Pentru sesiunea iunie-iulie ratele de succes au valori mai mari decât cele din sesiunea din august. Pentru sesiunea iunie-iulie valorile înregistrate pentru ratele de succes pe parcursul a 3 ani şcolari, respectiv 2004, 2005 şi 2006, sunt următoarele: 78,16 %, 77,98 % şi 66,95 %.


62

În judeţul Ilfov ratele de succes, în anul şcolar 2005-2006, înregistrează valori mici pentru SAM (%, la a X SAM 80% , la a XI SAM 78%). Pentru clasa a VIII-a, rata de succes este de 67%, iar la clasa a XII a liceu tehnologic de 91%. E. Evoluţia cheltuielilor pe elev

Costul mediu pe elev a fost calculat pe baza machetei stabilite de Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Preuniversitar de Stat şi raportările transmise de unităţile şcolare ordonatoare de credite. În perioada 2001-2005 macheta privind stabilirea costului mediu pe elev a suportat unele modificări legate de detalierea pe forme de învăţământ a cheltuielilor efectuate de unităţile de învăţământ. Necesarul total de resurse al unităţilor de învăţământ se stabileşte/fundamentează pe următoarele categorii de fonduri:

• fonduri aferente finanţării de bază • fonduri aferente finanţării complementare

Finanţarea de bază sau finanţarea proporţională cu numărul de elevi are în vedere

fondurile necesare acoperirii următoarelor categorii de cheltuieli: • cheltuieli de personal didactic şi nedidactic aferent desfăşurării în bune condiţii a

procesului de învăţământ • cheltuieli pentru perfecţionarea personalului didactic • dotări cu mijloace de învăţământ • cheltuieli materiale şi pentru servicii curente • cheltuieli pentru asigurarea unor facilităţi de transport pe calea ferată acordate

elevilor şi cadrelor didactice Nivelul cheltuielilor aferente finanţării de bază este preponderent determinat de

numărul de elevi şcolarizaţi într-o unitate de învăţământ şi mărimea costului mediu/elev aprobat la nivel naţional.

Finanţarea complementară (bugetul de stat) are în vedere fondurile necesare următoarelor categorii de cheltuieli:

• cheltuieli de capital • cheltuieli cu cofinanţarea unor programe naţionale de reabilitare a

infrastructurii şcolare realizate cu finanţare externă • cheltuieli cu bursele elevilor • cheltuieli pentru finanţarea unor programe naţionale de sprijin al elevilor –

Programul Euro 200, Bani de liceu. • cheltuieli pentru asigurarea unor facilităţi acordate elevilor şi cadrelor

didactice pentru transportul auto • cheltuieli pentru activităţi cultural educative

În completarea acestor fonduri unităţile şcolare de învăţământ preuniversitar beneficiază şi de o serie de fonduri provenite din venituri proprii şi care sunt luate în calculul costului mediu pe elev.

În ceea ce priveşte alocarea cheltuielilor pe elev, corespunzătoare învăţământului liceal şi profesional, acestea au crescut atât pentru municipiul Bucureşti cât şi pentru judeţul Ilfov (situaţia nu este prezentată defalcat pe liceu şi SAM) în perioada 2001-2005. Această creştere poate fi justificată atât prin creşterile salariale cât şi prin alocaţiile bugetare acordate de Consiliile locale pentru cheltuieli materiale şi investiţii. Cheltuielile alocate pe elev în mediul rural, în general, sunt mai mici decât cele din mediul urban.


63

Fig.17 Evolutia cheltuielilor pe elev in invatamntul liceal si profesional (Bucureşti)

835,211.352,161.456,65

1.868,192.451,46

1

Ani

sco

lari

RON

2004-20052003-20042002-20032001-20022000-2001

Fig. 18 Evolutia cheltuielilor pe elev in invatamantul liceal şi profesional ( Ilfov)

799.696

719.975

906.595

1.808.122

1.673.029

1

Ani

sco

lari

RON

2004-20052003-20042002-20032001-20022000-2001

Sursă date: ISMB Sursă date: ISJ Ilfov

Astfel, regional se observă că evoluţia cheltuielilor pe elev a crescut în ultimii ani, ceea ce ne conduce la ideea că din ce în ce mai mult trebuie să ne punem problema cum cheltuim banii alocaţi pentru aceşti elevi, respectiv dacă specializările sunt în concordanţă cu piaţa muncii. F. Numărul de elevi care revin pe cadru didactic

Acest indicator reflectă eficienţa utilizării resurselor umane cât şi calitatea actului didactic. El se raportează, de fapt, la normele didactice. Situaţia ne arată că numărul cel mai mare de elevi/cadru didactic (respectiv 20,25 ) se înregistrează pentru judeţul Ilfov, în învăţământul liceal, la nivelul anului şcolar 2005-2006 şi în SAM (exceptând anul şcolar 2005-2006) (figura 22 şi figura 23). Această situaţie se poate explica şi prin numărul relativ mic de cadre didactice care optează pentru un loc de muncă în unităţile şcolare pentru învăţământ profesional şi tehnic. În reţeaua şcolară ÎPT din Municipiul Bucureşti, instruirea practică în ateliere şi laboratoare, se desfăşoară cu clasa împărţită pe grupe, în şcolile care au fost cuprinse în Proiectul PHARE RO 94.95 şi în proiectul M.Ed.C.T., KULTUR KONTACT, fapt ce se reflectă în calitatea procesului educaţional.

Nr. elevi

11,42

19,05

11,46

14,85

14,60

0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00

prescolar

primar

gimnazial

liceal

SAM

Nr. elevi

Fig.19 Numarul de elevi pe cadru didactic pe niveluri de invatamant anul scolar 2005-2006 (Bucureşti)

Sursă date: ISMB

Observăm că învăţământul primar are cel mai mare număr de elevi corespunzător unui cadru didactic, ceea ce induce faptul că interesul părinţilor în a ajuta elevii să frecventeze cursurile este mai mare în grupa de vârstă 6-10 ani.


64

Fig.22 Evolutia numarului de elvi pe cadru didactic in invatamantul liceal 2000-2006 ( Ilfov)

13,69

12,71

16,47

16,82

15,76

20,25

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

Ani

sco

lari

Nr. elevi

2005-20062004-20052003-20042002-20032001-20022000-2001

Liceal

14.4814.94

15.0915.45

14.8714.85

2000-20012001-20022002-20032003-20042004-20052005-2006

Ani

sco

lari

2005-2006

2004-2005

2003-2004

2002-2003

2001-2002

2000-2001

Fig.20 Evolutia numarului de elevi pe cadru didactic in invatamantul liceal

2000-2006 (BUCUREŞTI)

Nr . e l e v i

Sursă date: ISMB

Sursă date: ISJ Ilfov

Cele două grafice de mai sus pot fi interpretate astfel: în Bucureşti există foarte multe tentaţii şi astfel media rămâne sub numărul minim de elevi la clasă prevăzut de legile în vigoare; în Judeţul Ilfov numărul este de 20,25, net superior limitei minime.

Regional putem trage totuşi concluzia că evoluţia numărului de elevi pe cadru didactic este într-o uşoară creştere, mai ales datorată Judeţului Ilfov.

13,0712,39

14,0114,52

14,3214,6

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

Ani

sco

lari

Nr. elevi

2005-20062004-20052003-20042002-20032001-20022000-2001

Fig.21 Evolutia numarului de elevi pe cadru didactic in invatamantul profesional , de ucenici si SAM (BUCUREŞTI) 2000-2006

Sursă date: ISMB


65

Fig.23 Evolutia numarului de elevi pe cadru didactic in invatamantul profesional, de ucenici si SAM (Ilfov)

21,37

21,73

22,3

20,7

20,96

12,18

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

Ani

sco

lari

Nr. elevi

Profesional, ucenici SAM


Concluzionând, pentru ÎPT este necesară dezvoltarea unor domenii şi specializări cerute de piaţa muncii, pentru a avea o evoluţie pozitivă a numărului de elevi pe cadru didactic. G. Opţiunile elevilor la sfârşitul clasei a VIII a

Din punct de vedere al opţiunilor elevilor la finalul celor 8 clase, trebuie subliniată

influenţa mentalităţii majorităţii populaţiei Capitalei, care acordă o mare valoare pregătirii de cultură generală, fapt ce determină ca primele opţiuni ale părinţilor şi elevilor la intrarea în ciclul post-gimnazial să fie pentru specializările profilurilor teoretice şi în ultimul rând pentru cea tehnologică. Mulţi părinţi şi elevi consideră că SAM este o alternativă pentru elevii cu eşec şcolar. Se remarcă şi faptul că deşi se înscriu în clasa a IX a, mulţi elevi abandonează pe parcurs sau acumulează un număr mare de absenţe.

Există de asemenea, în judeţul Ilfov, tendinţa elevilor de a se orienta către şcoli teoretice şi economice din Bucureşti. Dintre aceştia, numai cca. 20% din absolvenţii care participă în etapa I a Admiterii optează pentru oferta din judeţ, restul se orientează către şcolile din Bucureşti (şcoli care au planul de şcolarizare supradimensionat, tocmai pentru a putea absorbi şi elevii din Ilfov). Circa 10-12% din elevii şcolarizaţi în judeţul Ilfov sunt din judeţele limitrofe (Giurgiu, Călăraşi, Dâmboviţa sau altele). Se creează astfel, o discrepanţă între oferta şi gradul de realizare a planului de şcolarizare al fiecărei unităţi din judeţ, care este acoperită în proporţie de cca. 60%, pentru învăţământul profesional şi tehnic;

Pe de altă parte, din chestionarele aplicate de diverse instituţii de profil se constată că majoritatea persoanelor intervievate au un nivel foarte scăzut de cunoştinţe în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ din România, lipsa de cunoştinţe manifestându-se inclusiv în ceea ce priveşte informaţiile esenţiale privind educaţia, cum ar fi numărul claselor din învăţământul obligatoriu, gratuitatea învăţământului de stat etc. Cunoscând toate aceste aspecte, la nivelul şcolilor implicate, al ISMB, I.S.J. Ilfov şi al Centrelor de Asistenţă Psihopedagogică, împreună cu partenerii sociali, în anul şcolar 2004-2005 s-au desfăşurat o serie de acţiuni concrete care au avut drept scop informarea şi orientarea corectă a elevilor şi părinţilor acestora, către o mai bună cunoaştere a posibilităţilor de a-şi continua studiile potrivit nivelului şi posibilităţilor lor intelectuale. La nivelul ariei curriculare “Tehnologii” şi “Educaţie tehnologică “, elevii claselor a VIII a, respectiv a VI-a, potrivit programei şcolare, studiază diferite domenii profesionale şi se familiarizează cu cerinţele necesare ocupării unui loc de muncă de pe piaţa muncii.

Despre piaţa muncii şi mecanismele ei, elevii studiază în cadrul ariei curriculare “Om şi societate” şi în cadrul orelor de dirigenţie; la lectoratele cu părinţii se încearcă o informare cât mai obiectivă a acestora privind cunoaşterea posibilităţilor propriilor copii şi orientarea lor spre o viitoare carieră profesională. Unităţile şcolare au încheiat în anul


66

şcolar trecut convenţii de efectuare a practicii de către elevii de la SAM cu agenţi economici, care în final au fost interesaţi de angajarea unora dintre ei, aceste acţiuni putând constitui exemple de bună practică şi de perspective pentru unităţile de învăţământ de a continua şi dezvolta relaţiile parteneriale.

4.10. OFERTA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN REGIUNE (TVET)

În general, sistemul formării profesionale iniţiale, denumit şi învăţământ profesional

şi tehnic (TVET), se bazează în România pe următoarele orientări strategice: nevoia de a asigura un cadru naţional coerent TVET bazat pe competenţe şi nu pe durata pregătirii TVET fundamentat prioritar pe cerere şi nu numai pe ofertă TVET oferit prin contexte de învăţare multiple şi flexibile TVET bazat pe rute educaţionale şi forme multiple de organizare, într-un

sistem deschis care permite intrări şi ieşiri bazate pe validarea achiziţiilor anterioare şi certificarea competenţelor dobândite în perspectiva facilitării învăţării de-a lungul întregii vieţi;

susţinerea fermă şi aplicarea consecventă a principiilor accesului şi echităţii; asigurarea calităţii ofertei învăţământului profesional şi tehnic

Şcolile care asigură învăţământ profesional şi tehnic în regiunea Bucureşti-Ilfov acoperă 15 domenii educaţionale (din 16 posibile) la nivelul 1 de calificare, respectiv clasa a IX-a Şcolile de artă şi meserii (SAM) şi 20 domenii la nivelul 2 de calificare, respectiv Anul de completare, cât şi 22 de calificări la nivelul 3 de calificare, respectiv la liceu-filiera tehnologică. În aceste şcoli sunt 49.469 de elevi, şcolile din Bucureşti deţinând 86,49% din totalul de elevi de la nivelul regiunii (42.788 elevi), iar în şcolile din judeţuI lfov se află 6.681 elevi (13,5% din total)13.

Elevii înscrişi în ÎPT Situaţia evoluţiei elevilor înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic în perioada

2002-2005 este prezentată în anexe. Regional, situaţia se prezintă astfel:

Fig.24 Numar elevi cuprinşi în clasa a IX-a ruta SAM regiunea Bucuresti-Ilfov

6694

90138324

7710

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Număr de elevi cuprinşi la inceputul anului şcolar

A. Numar elevi cuprinşi în clasa aIX-a ruta SAM

13 datele centralizate ale Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti şi ale Inspectoratului Şcolar al Judeţului Ilfov


67

Fig.25 Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologică regiunea Bucuresti - Ilfov

68147456 7694

4976

0100020003000400050006000700080009000

2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Număr de elevi cuprinşi la inceputul anuluişcolar

Nr.

ele

vi

B.Număr elevi cuprinşi înclasa a IX-a la liceu –filieratehnologică

Fig.26 Situatie comparativa a numarului de elevi inscrisi la liceul tehnologic si SAM in regiunea Bucuresti Ilfov

6694

9013

8324

7710

6814

7456

7694

4976

2002/2003*

2003/2004

2004/2005

2005/2006

Num

ăr d

e el

evi c

uprin

şi la

ince

putu

lan

ului

şco

lar

B.Număr elevi cuprinşi înclasa a IX-a la liceu–filiera tehnologicăA. Numar elevi cuprinşiîn clasa a IX-a ruta SAM

În municipiul Bucureşti în anii şcolari 2003/2004 şi 2004/2005 se constată o creştere a numărului de elevi înscrişi în ÎPT, atât la SAM cât şi la liceu tehnologic (figura 27 şi figura 28).


68

Fig.27 Total număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a în sistemul ÎPT -Municipiul Bucuresti

12383

15117 14807

11543

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Număr de elevi cuprinşi la inceputul anului şcolar

Ani scolari

Nr.

elev

i

Total număr elevicuprinşi în clasa aIX-a în sistemul ÎPT

Fig.28 Situatie comparativa a numarului de elevi inscrisi la liceul tehnologic si SAM - Municipiul Bucuresti

6337

8396

7696

6989

6046

6721

7111

4554

2002/2003*

2003/2004

2004/2005

2005/2006

Num

ăr d

e el

evi c

uprin

şi la

ince

putu

l anu

lui ş

cola

r

Ani

sco

lalri B.Număr elevi cuprinşi în clasa a

IX-a la liceu –filiera tehnologică

A. Numar elevi cuprinşi în clasa aIX-a ruta SAM

În judeţul Ilfov numărul total de elevi înscrişi în ÎPT nu se modifică semnificativ de la un an la altul în perioada 2002-2007. Trebuie remarcat faptul că pentru această perioadă, numărul de elevi înscrişi la SAM este intr-o creştere continuă, în timp ce la liceu tehnologic numărul de elevi scade (figura 29,30 şi 31).


69

Fig.29 Total număr elevi din Ilfov cuprinşi în clasa a IX-a în sistemul ÎPT

11251352

1211 1153

0200400600800

1000120014001600

2002

/200

3*

2003

/200

4

2004

/200

5

2005

/200

6

Număr de elevi cuprinşi la inceputulanului şcolar

Total număr elevicuprinşi în clasa a IX-aîn sistemul ÎPT

Fig.30 Numar elevi din Ilfov cuprinşi în clasa a IX-a ruta SAM

357

617 628

731

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2002

/200

3*

2003

/200

4

2004

/200

5

2005

/200

6

Număr de elevi cuprinş i la inceputulanului şcolar

A. Numar elevicuprinş i în clasa a IX-aruta SAM


70

Fig.31 Situatia comparativa a numarului de elevi inscrisi la liceul tehnologic si SAM-judetul Ilfov

357

617

628

731

768

735

583

422

2002/2003*

2003/2004

2004/2005

2005/2006

Num

ăr d

e el

evi c

uprin

şi la

ince

putu

lan

ului

şco

lar

Ani

sco

lari

B.Număr elevi cuprinşi în clasa aIX-a la liceu –filiera tehnologicăA. Numar elevi cuprinşi în clasa aIX-a ruta SAM

Ţintele stabilite pentru 2013 au fost corelate în funcţie de numărul de elevi de clasa a II a, existenţi în anul şcolar 2006-2007 şi în funcţie de rata abandonului şcolar. 4.11. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor

La nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov, în anul 2006 şi respectiv 2007, există 7 şcoli din sistemul ÎPT, autorizate de către CNFPA ca furnizori de formare pentru adulţi, respectiv în municipiul Bucureşti (anexa 17). Dintre acestea, numai unele au derulat programe în anii 2006 şi 2007.

Trebuie menţionat faptul că în România rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (1,6 % ) este foarte mică faţă de media UE (11%), se recomandă reorientarea şcolilor pentru formarea adulţilor prin programe scurte, schimbarea ponderii pentru asistenţa socială şi medicală, înfiinţarea unor profesii cu caracter social (infirmiere).

4.12.Programul „ A doua şansă “

În anul şcolar 2006/2007 există, în regiunea Bucureşti-Ilfov, 21 şcoli implicate în programul „ A doua şansă “, program adresat celor care au împlinit 18 ani fără să fi absolvit învăţământul obligatoriu, urmând ca aceştia să primească o calificare (16 pentru nivel primar şi 5 pentru nivel gimnazial - anexe).

4.13. Situaţia absolvenţilor de învăţământ preuniversitar

În regiunea Bucureşti-Ilfov există un nivel ridicat de educaţie a forţei de muncă. Nivelul de absolvire a studiilor persoanelor angajate din Bucureşti –Ilfov este mult peste media naţională: în 2003, 26% din forţa de muncă ocupată este absolventă de studii superioare (faţă de 9,6% în regiunile Nord Vest şi Centru). Regiunea Bucureşti-Ilfov este un pol de creştere şi creare de locuri de muncă.

Raportările anuale ale Agenţiei Municipale de Ocupare a Forţei de Muncă – Bucureşti şi ale Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov demonstrează dificultăţile întâmpinate de absolvenţii învăţământului preuniversitar în a se integra pe piaţa muncii, absolvenţii de licee fără atestat profesional deţinând ponderea cea mai mare a celor intraţi în şomaj. Insuficienta cunoaştere de către elevii de clasa a VIII-a şi a părinţilor acestora a tendinţelor de pe piaţa muncii se reflectă în mod negativ asupra opţiunilor


71

făcute la admitere, specialităţile teoretice fiind în continuare mai căutate, în detrimentul unor specializări oferite de învăţământul profesional prin şcoala de arte şi meserii, chiar dacă cererea de locuri de muncă în domeniu depăşeşte cu mult oferta actuală. Conform studiului Centrului Municipal de Asistenţă Psihopedagogică Bucureşti, cei mai mulţi elevi şi părinţi optează pentru continuarea studiilor în ciclul inferior al liceului, la specialitatea "Matematică-informatică" , considerând că posibilităţile de găsire a unui loc de munca după absolvire sunt de actualitate şi mult mai variate.

Domeniul care absoarbe cea mai mare parte a forţei de muncă din regiune îl reprezintă serviciile. Conform datelor publicate de Eurostat în 2002, sectorul serviciilor a deţinut 62.4% din forţa de muncă totală ocupată din regiunea Bucureşti-Ilfov. Pe locul doi se situează sectorul industrial care angajează 27,28% din forţa de muncă regională şi contribuie cu 24,6% la PIB regional. Cele mai căutate meserii solicitate de angajatorii din regiunea Bucureşti Ilfov, în semestrul I al anului 2005 au fost: agent de pază şi ordine, confecţioner îmbrăcăminte, confecţioner tricotaje, muncitor necalificat, lăcătuş, confecţioner articole piele, sudor, agent comercial, vânzător, tâmplar, şofer, electrician, zidar, lăcătuş, ambalator manual, lucrător comercial,etc.

Datele statistice relevă faptul că rata şomajului este invers proporţională cu nivelul de educaţie. Forţa de muncă ocupată cu înalt nivel de calificare, înregistrează nivelul cel mai ridicat în 2003, în Bucureşti-Ilfov 26% din forţa de muncă ocupată este absolventă de studii superioare ( faţă de 11,3% în regiunea Vest şi 9,6% în regiunile Nord Vest şi Centru).

4.14. Observaţii şi recomandări specifice pe domenii şi calificări

Analiza ofertei de locuri de muncă, în paralel cu evoluţia şomajului în general şi evoluţia şomajului absolvenţilor în diferite domenii de activitate pe perioada 2000 - 2005, permite formularea unor concluzii pentru stabilirea mai judicioasă a ofertei de calificare a unităţilor IPT care şcolarizează prin ruta progresivă.

Din studiul efectuat de John West Abordări privind planificarea ÎPT- şi anumite priorităţi sugerate pentru România, iunie 2007, se desprinde necesitatea creşterii poderii calificărilor din domeniile Construcţii şi Servicii, pentru a ne adapta cerinţelor pieţei muncii (situaţie evidenţiată în graficul de mai jos).


72

Este necesară atât o redimensionare a domeniilor de calificare cât şi o reorientare în cadrul domeniilor către alte calificări solicitate de agenţii economici.

În municipiul Bucureşti există 48 de colegii tehnice, grupuri şcolare şi licee în care se şcolarizează elevi în toate domeniile prin ruta scurtă sau/şi ruta progresivă aşa cum este prezentat în Anexa 1.

În judeţul Ilfov funcţionează 9 unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din care 6 în mediul rural şi 3 în mediul urban. Calificările profesionale propuse în planurile de şcolarizare sunt în strânsă legătură cu cerinţele comunităţii locale şi cu nevoile de pe piaţa muncii din judeţ şi zonele limitrofe acestuia. În ultimii 2 ani, s-a făcut un studiu privind integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii. Astfel s-au organizat campanii de orientare şcolară şi profesională finalizate prin centralizarea datelor obţinute după ce absolvenţii şi-au găsit un loc de muncă. Concluzia acţiunilor este că un procent destul de mare de absolvenţi a reuşit să ocupe un loc de muncă conform calificărilor profesionale dobândite pe durata şcolarizării.

Se recomandă de asemenea ca prin PLAI să se facă o analiză a structurii pe calificări în vederea racordării la nevoile economiei şi a corectării excedentului sau deficitului de calificări.

Agricultură: În anul şcolar 2006-2007, în judeţul Ilfov, numai într-o singură unitate de învăţământ profesional şi tehnic (Grup Şcolar Agricol „Cezar Nicolau” – Brăneşti), funcţionează o clasă de 27 de elevi în domeniul agricultură şi calificarea profesională: lucrător în agricultură. Având în vedere faptul că în judeţul Ilfov, 6 unităţi de învăţământ profesional şi tehnic sunt localizate în mediul rural, este necesară în următorii ani, extinderea numărului de clase în acest domeniu, fapt dorit atât de comunitatea locală cât şi de unităţile economice din teritoriu. De asemenea, prin integrarea în Uniunea Europeană, este necesară înfiinţarea unităţilor agricole moderne (ferme, asociaţii agricole) care să asigure necesarul pentru nevoile interne ţinând cont şi de normele ecologice şi în acelaşi timp punctând dezvoltarea cu predilecţie a agroturismului.

Silvicultură: Clasa cu un efectiv de 32 de elevi continuă tradiţia de zeci de ani a Colegiului Silvic „Theodor Pietraru” – Brăneşti, judeţul Ilfov

Mecanică – La nivelul municipiului Bucureşti, în 20 de colegii tehnice şi grupuri şcolare, există 32 de clase a IX-a ( 16,93% din totalul claselor de SAM) şi 36 de clase a X-a în care se şcolarizează elevi în calificarea Lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri. În 12 grupuri şcolare, există 24 de clase a IX-a ( 12,69% din totalul claselor de SAM) şi 30 de clase a X-a care şcolarizează în calificarea Lucrător în mecanică de motoare. În acelaşi timp, numai în 4 grupuri şcolare se şcolarizează elevi în calificarea Lucrător în prelucrări la cald în 3 clase a IX-a şi 3 clase a X-a iar Sudori (clasa a XI-a an de completare) numai în 3 clase. Se apreciază că în domeniul mecanic este absolut necesară reorientarea spre calificări solicitate pe piaţa forţei de muncă şi alocarea unui număr de clase care să conducă la eliminarea excesului menţionat şi la satisfacerea cererilor de prelucrători la cald şi sudori . În judeţul Ilfov, cea mai mare cerere şi ofertă o reprezintă acest domeniu, în care sunt şcolarizaţi 132 elevi (6 clase distribuite în 3 unităţi de învăţământ profesional şi tehnic care pregătesc elevii pentru următoarele calificări profesionale: lucrător în mecanica de motoare, lucrător în mecanica agricolă, lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri). Acest lucru este datorat numărului mare de unităţi economice care solicită forţă de muncă calificată în acest domeniu.


73

Electric – calificările sunt variate, numărul de clase a IX-a la nivelul anului şcolar 2006-2007 reprezintă 9,89%din totalul claselor a IX-a în municipiul Bucureşti

Electromecanic - 7,24% din totalul claselor a IX- a SAM, asigură calificări în domeniul transporturilor feroviare şi aeriene precum şi în domeniul instalaţiilor şi utilajelor . În judeţul Ilfov, există 2 clase (47 elevi) în care se şcolarizează calificări în domeniul electric şi 2 clase (46 elevi) în domeniul electromecanic. Din aceste clase, 3 se regăsesc într-un grup şcolar specializat în domeniu: Grup Şcolar „Dumitru Dumitrescu” – Buftea, iar o clasă se regăseşte la Grup Şcolar Agricol „Cezar Nicolau” – Brăneşti

Electronică şi automatizări – este uşor subdimensionat având în vedere nevoile viitoare de IT. În judeţul Ilfov nu se şcolarizează elevi în acest domeniu.

Construcţii şi lucrări publice - cererea de forţă de muncă este foarte mare, cu un vârf înregistrat în anul 2004, în timp evoluţia şomajului a înregistrat o curbă descendentă începând cu anul 2002. Numărul şomerilor din rândul absolvenţilor este mic şi în scădere. Se apreciază că şomajul înregistrat în acest domeniu este determinat în bună măsură şi de specificul sezonier al activităţii. În prezent, în reţeaua şcolară a municipiului Bucureşti numărul de clase a IX-a prin care se şcolarizează elevi în acest domeniu este de 10, ceea ce reprezintă numai 4,84% din totalul claselor a IX-a SAM care califică în acest domeniu. Ca şi în Bucureşti, în judeţul Ilfov cererea de forţă de muncă în acest domeniu este foarte mare, numărul şomerilor din rândul absolvenţilor fiind mic şi chiar în scădere. În prezent, în reţeaua şcolară a judeţului Ilfov există o singură clasă a IX-a în acest domeniu cu 12 elevi la Centrul Şcolar Special Voluntari şi reprezintă un procent de 2,57% din totalul elevilor claselor a IX-a Ş.A.M.

Textile- pielărie – în acest domeniu oferta de locuri de muncă vacante este foarte mare iar numărul şomerilor în rândul absolvenţilor este extrem de mic. Confecţioner îmbrăcăminte şi confecţioner articole din piele fac parte din meseriile cele mai solicitate de angajatorii din regiunea Bucureşti Ilfov. În judeţul Ilfov, există cel mai mic număr de elevi şcolarizaţi în acest domeniu (o clasă cu 8 elevi) la Centrul Şcolar Special Voluntari. Studiul făcut pe piaţa muncii scoate în evidenţă că este totuşi un domeniu foarte căutat iar numărul şomerilor în rândul absolvenţilor este extrem de mic. Se propune o creştere treptată a numărului de clase cu calificări în industrie textilă şi pielărie prin ruta progresivă de calificare.

Turism şi alimentaţie Este un domeniu foarte solicitat în judeţul Ilfov (25,32% din totalul elevilor claselor de Ş.A.M şcolarizează calificări în acest domeniu. Aceasta se reflectă în faptul că numărul de clase care califică în acest domeniu :5 clase (118 elevi) care funcţionează în anul şcolar 2006-2007 în 3 unităţi de învăţământ profesional şi tehnic în judeţul Ilfov, în comparaţie cu Bucureşti care şcolarizează elevi în acest domeniu într-o singură unitate şcolară numărul de clase reprezentând 5,52% din totalul claselor a IX-a SAM. Procentul mare de elevi şcolarizaţi la acest domeniu în judeţul Ilfov oglindeşte chiar cerinţele teritoriale.

Industria alimentară se regăseşte în oferta de calificări într-o gamă largă la Colegiul Dumitru Moţoc dar reprezintă numai 2, 42% din totalul claselor a IX-a SAM.


74

În judeţul Ilfov există o singură clasă (16 elevi) la Grupul Şcolar Dragomireşti Vale , în deşi că este o calificare profesională cerută pe piaţa muncii. Se recomandă prospectarea nevoilor agenţilor economici de profil pentru a acoperi cererile în acest domeniu precum şi pregătirea elevilor prin instruire practică comasată datorită tendinţelor de reorganizare a regiunii Bucureşti – Ilfov (zona Ilfov care era agricolă tinde să devină industrială).

4.15. Particularităţi privind orientările pentru dezvoltarea învăţământului

profesional şi tehnic

Studiu privind Zona Metropolitană Bucureşteană

Având în vedere necesitatea dezvoltării unei comunităţi teritoriale solidare economic, social şi cultural, Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană Bucureşti a realizat un studiu referitor la argumentele şi avantajele constituirii Zonei Metropolitane Bucureştene. În cadrul acestui studiu au fost identificate principiile strategice şi strategia de dezvoltare a teritoriului metropolitan, instrumentele specifice pentru implementarea strategiei şi priorităţile în dezvoltare astfel:

Principii strategice de dezvoltare a teritoriului metropolitan: − echilibrarea nevoii de dezvoltare economică şi socială cu cea de menţinere

şi îmbunătăţire a calităţii mediului natural printr-o dezvoltare durabilă; − dezvoltarea echilibrată a zonei metropolitane prin stoparea urbanizării

necontrolate; − realizarea unei relaţii superioare între urban şi rural prin dezvoltarea unor

reţele de infrastructuri tehnice majore diversificate şi bine racordate la reţelele naţionale şi internaţionale;

− îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonă prin realizarea unui habitat superior în condiţii diversificate.

Strategia de dezvoltare a teritoriului metropolitan: − Crearea unui teritoriu competitiv prin:

Cooperarea între diferite regiuni; Corelarea diferitelor politici sectoriale; Cooperarea între diferitele niveluri de administraţie publică.

− Formularea unor politici comune în domenii care au impact asupra teritoriului metropolitan:

Dezvoltare economică/agricultură; Sistemele de transport; Utilizarea terenurilor; Protecţia mediului; Dezvoltare comunitară.

− Dezvoltarea unui sistem echilibrat policentric (de poli de dezvoltare concertată):

De localităţi în zona metropolitană şi de centre intraurbane de dinamizare a teritoriului municipal;

De promovare a unor noi relaţii urban-rural. − Axe de dezvoltare concertată de-a lungul traseelor coridoarelor europene de

transport.


75

Instrumente specifice pentru implementarea strategiei: − Crearea parcurilor regionale de activităţi – abordare strategică pe zone

prioritare prin construirea unor arii de cooperare intercomunală şi dezvoltare identitară;

− Organizarea «centurii verde-galbenă» - dezvoltare controlată a teritoriului şi spaţiu de respiraţie pentru zona intens urbanizată:

Centura Verde-Galbenă este teritoriul ce se poate organiza în jurul capitalei României şi a municipiilor de rang I, conform Legii nr.350/2001 şi care are ca scop protejarea elementelor cadrului natural, prevenirea extinderii necontrolate a localităţilor urbane şi asigurarea de spaţii de agrement şi recreere. Se preconizează ca Centura Verde-Galbenă să aibă o suprafaţă de cca.3300 Kmp, o lăţime medie de 25 Km şi dezvoltarea teritorială a acesteia va fi orientată cu predilecţie către: agricultură şi mică industrie conexă; unităţi economice mici nepoluante; unităţi cercetare dezvoltare; unităţi turistice şi balneare; servicii de toate tipurile (sănătate, cultură, sport, recreere, administraţie etc.)

Priorităţile în dezvoltare: − Proiecte de importanţă metropolitană şi europeană:

Centura Verde-Galbenă – proiect realizat etapizat pe sectoare zonale; Nod intermodal regional de importanţă europeană – comuna 1

Decembrie; Green Ring – inelul verde al autostrăzii de centură a municipiului

Bucureşti; Canalul Bucureşti – Dunăre – pe cursul râului Argeş; Port – comuna 1 Decembrie; Aeroport regional de importanţă europeană; Centru de Excelenţă – reabilitarea platformei Măgurele, crearea unui

centru de excelenţă servicii cuaternare de cercetare avansată; Agenţie Metropolitană pentru Turism; Restructurarea instituţională – a centrului de Planificare Urbană şi

Metropolitană Bucureşti; Programe de Cooperare pe Axa Leader – dezvoltare rurală.

− Proiecte de importanţă judeţeană şi metropolitană: Împădurirea terenurilor neagricole – unităţile teritorial administrative

urbane şi rurale care au sub 15% din suprafaţa totală cu vegetaţie arboricolă şi arbustivă;

Conectarea municipiului Bucureşti la coridoarele de transport rutiere europene – conexiunea radială a arterelor majore ale municipiului cu inelul de trafic metropolitan şi o autostradă propusă inel de trafic metropolitan;

Îmbunătăţirea sistemului integrat de transport urban – transport multi-modal, staţii şi puncte de oprire (penetraţii în Bucureşti), precum şi sisteme inteligente de transport (metrou Bucureşti – Otopeni şi aeroport);

Infrastructura de mediu – managementul deşeurilor urbane (comuna Chiajna);

Reabilitarea zonelor urbane – operaţiuni de modernizare şi reabilitare a peisajelor (conform Convenţiei Europene a Peisajului), precum şi prevenirea riscurilor la inundaţii.

Proiectul în cadrul căruia a fost realizat acest studiu se găseşte în faza de conştientizare a decidenţilor că oraşul Bucureşti cu spaţiul său metropolitan trebuie să fie unul şi acelaşi organism, care ar determina o creştere a puterii sale competitive la nivel


76

european, impunându-se ca o veritabilă capitală continentală în această zonă a Europei. Această viziune poate fi transpusă în realitate numai prin găsirea celor mai adecvate forme de cooperare. Sursa: Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană Bucureşti – „Implicare şi cooperare în dezvoltarea localităţilor – Constituirea Zonei Metropolitane Bucureştene – argumente şi avantaje”

În conformitate cu Hotărârea de Guvern Nr.454/ 05.2007, publicată în Monitorul Oficial Nr. 341/ 21 mai 2007, s-a stabilit repartizarea unor sume de la bugetul de stat către bugetele locale pentru Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în vederea reabilitării unor unităţi de învăţământ preuniversitar din Municipiul Bucureşti, respectiv Colegiul Tehnic „Media”, Sectorul 1 şi Grupul Şcolar „Petru Poni”, Sectorul 6.

Având în vedere dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic în condiţiile de

complementaritate cu municipiul Bucureşti şi judeţele limitrofe (metropola Bucureşti-Ilfov) – zona metropolitană ISJ Ilfov îşi propune pentru perioada 2008 – 2013:

- dezvoltării învăţământului profesional şi tehnic până în anul 2009 şi unele orientări până în anul 2013 privind atragerea fondurilor structurale;

- concentrarea de resurse umane; - dezvoltarea parteneriatului public – privat: - comunitatea locală; - relaţia şcoală – întreprindere (angajator); - orientări spre domenii şi specializări: - deficitare; - atractive - tehnologii noi ; - dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la nivelul judeţului după cum

urmează: I. BRĂNEŞTI:

În localitatea Brăneşti este prefigurată o concentrare de investiţii pentru structurarea unei platforme de şcolarizare pe domeniile Agricol (legumicultură, floricultură, peisagistică) şi Silvic (toate specializările pentru silvicultură).


77

- Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” – CAMPUS - Grup Şcolar Agricol „Cezar Nicolau” – SAM

Parteneriat cu U.S.A.V (Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Veterinară din Bucureşti şi unităţi de învăţământ din Bucureşti - Gr. Şc. V. Harnaj, Franţa şi Austria.

II. CIOROGÂRLA

În localitatea Ciorogârla în cadrul Grupului Şcolar Pamfil Şeicaru se vor dezvolta pe componenta SAM, domeniile mecanic (sudori, lucrători în lăcătuşerie, mecanică, structuri) , construcţii (lucrători în construcţii şi lucrări publice, constructori de drumuri şi poduri) şi turism, administraţie publică. După vârsta de 18 ani elevilor li se asigură formarea profesională şi continuă.

III. CHIAJNA

În cadrul Grupului Şcolar Doamna Chiajna, unitate de învăţământ nou apărută în reţeaua şcolară din judeţul Ilfov, se vor dezvolta domeniile alimentaţie publică şi turism pe ruta şcoala de arte şi meserii şi profilele sportiv (yahting, fotbal, rugby) şi grafică publicitară pe ruta liceu tehnologic şi vocaţional.

IV. BUFTEA

În localitatea Buftea, Grupul Şcolar „Dumitru Dumitrescu“ Buftea şi Grupul Şcolar

Economic Administrativ şi de Servicii „Barbu Ştirbey“ Buftea, au fost cuprinse în proiecte PHARE TVET începând cu anul 2004. În cadrul Gr. Şc. D Dumitrescu se vor dezvolta domeniile electric (instalaţii electrice) şi mecanic (mecanică de motoare, mecanic întreţinere şi reparaţii motoare) şi la Gr. Şc. Ec. Adm. Barbu Ştirbey se vor dezvolta domeniile comerţ şi turism, alimentaţie.


78

5. ACŢIUNI PROPUSE

Intervenţia Indicatori de realizare Surse şi mijloace de verificare

Obiectiv general

Creşterea gradului de inserţie profesională a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic

Diminuarea la 5% a procentului absolvenţilor seriei curente aflaţi în şomaj în 2013 Statisticile AMOFM /AJOFM

1. Dezvoltarea raţională a reţelei şcolare TVET

Reţeaua şcolară TVET răspunde nevoilor regionale şi locale de formare profesională iniţială până în 2013

Analize ale concordanţei dintre recomandărilor Consorţiului pentru dezvoltarea reţelei şcolare TVET şi programele de dezvoltare derulate

2.Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele pieţei muncii

Procentele pe domenii de formare profesională iniţială din planurile de şcolarizare sunt în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI începând cu anul şcolar 2006-2007

Analize ale planurilor de şcolarizare în raport cu recomandările PRAI şi PLAI

Toate şcolile TVET identificate ca necesar a fi dezvoltate asigură condiţiile necesare desfăşurării activităţilor didactice de formare profesională iniţială inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi până în 2009

Autorizaţiile de funcţionare a şcolilor 3.Asigurarea condiţiilor de infrastructură şi dotare a şcolilor TVET Toate şcolile TVET identificate ca necesar a fi dezvoltate

dispun de echipamentele IT şi pentru pregătirea de specialitate până în 2009

Analize privind gradul de asigurare a cerinţelor SPP şi curriculum prin dotările realizate

Întregul personal de conducere al şcolilor TVET a parcurs stagiile de formare în domeniul managementului până în 2013

Situaţiile statistice ale I.S.M.B. /I.S.J.

Toate cadrele didactice din şcolile TVET au parcurs stagiile de formare Situaţiile statistice ale I.S.M.B./ I.S.J.

4.Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET

Dublarea numărului de consilieri pentru orientarea şcolară şi vocaţională până în 2013 Situaţiile statistice ale I.S.J./ I.S.M.B.

Toate acţiunile din PRAI şi PLAI au completate fişele de monitorizare începând cu anul şcolar 2005 - 2006

Rapoarte semestriale de monitorizare a acţiunilor PRAI şi PLAI

Obiective specifice

5. Monitorizarea acţiunilor şi evaluarea rezultatelor PRAI şi PLAI

Toate obiectivele PRAI şi PLAI sunt evaluate anual începând cu 2006

Rapoarte anuale de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor din PRAI şi PLAI


79

Obiectiv specific Indicatori de realizare Surse şi mijloace de verificare

1. Dezvoltarea raţională a

reţelei şcolare TVET

Reţeaua şcolară TVET răspunde nevoilor regionale şi locale de formare profesională iniţială

Analize ale concordanţei dintre recomandările Consorţiului pentru dezvoltarea reţelei şcolare TVET şi programele de dezvoltare derulate

Nr. crt. Activităţi Rezultate aşteptate Indicatori de realizare

Surse şi mijloace de verificare

Instituţii responsabile Costuri Surse de finanţare

Instituţii responsabile: Consorţiul regional

Costuri: Necesare elaborării metodologiei

1 Elaborarea metodo-logiei de stabilire a relevanţei şcolilor TVET în raport cu nevoile de formare profesională iniţială la nivel regional

Existenţa unui sistem unitar şi obiectiv de stabilire a relevanţei unităţilor şcolare TVET în raport cu nevoile de formare profesională iniţială la nivel regional la sfârşitul anului 2006

Setul de indicatori pentru determinarea relevanţei şcolii în raport cu nevoile de formare profesională iniţială Procedura de aplicare a evaluării relevanţei şcolilor

Metodologia Avizele CNDIPT şi ale CLDPS Aprobări ale M.Ed.C.

Instituţii partenere: CNDIPT, I.S.M.B., ISJ,CLDPS, MEdC

Surse: Surse bugetare ale ISJ, I.S.M.B.şi ale instituţiilor partenere din Consorţiul regional şi CLDPS

Instituţii responsabile: I.S.M.B./ISJ

Costuri: Necesare aplicării metodologiei

2 Aplicarea metodo-logiei de stabilire a relevanţei şcolilor TVET în raport cu nevoile de formare profesională iniţială la nivel regional

Toate şcolile TVET din regiune sunt evaluate sub aspectul relevanţei în raport cu nevoile de formare profesională iniţială la nivel regional – anual începând cu 2006

Numărul de şcoli evaluate Fişele de evaluare a relevanţei şcolilor TVET Rapoarte aleISMB/ISJ

Instituţii partenere: CNDIPT, I.S.M.B., ISJ, CLDPS, MEdC

Surse: Surse bugetare ale ISJ


Costuri: Necesare activităţii Consorţiului

3 Ierarhizarea şcolilor pe baza sistemului de sta-bilire a relevanţei acestora în raport cu nevoile de formare profesională iniţială la nivel regional - anual

Şcolile TVET de la nivelul regiunii sunt ierarhizate funcţie de relevanţa lor în raport cu nevoile de formare profesională iniţială – anual începând cu 2006

Numărul şcolilor TVET ierarhizate

Listele de şcoli ierarhizate

Instituţii partenere: CNDIPT, CLDPS

Surse: Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în Consorţiu


Costuri: Necesare activităţii Consorţiului

4 Elaborarea recomandărilor de dezvoltare raţională a reţelei şcolare regionale TVET

Recomandările de dezvoltare raţională a reţelei şcolare TVET sunt transmise factorilor de decizie: MEdC, CNDIPT, CJ, CL, ISJ- anual începând cu 2006

Setul de recomandări privind dezvoltare raţională a reţelei şcolare regionale TVET

Adresele transmise la CJ, CL,ISMB, ISJ

Instituţii partenere: MedC, CNDIPT, CLDPS,CJ,CL,ISMB,ISJ

Surse: Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în Consorţiu

Instituţii responsabile: ISJ 5 Adoptarea deciziilor de dezvoltare raţională a reţelei şcolare regionale TVET

Factorii de decizie adoptă recomandările Consorţiului pentru dezvoltare raţională a reţelei şcolare regionale TVET- anual începând cu 2006

Numărul deciziilor de sprijinire a dezvoltării şcolilor în ordinea ierarhiei

Deciziile ISMB,ISJ, CJ şi CL de sprijini-re a dezvoltării şco-lilor în ordinea ierarhiei

Instituţii partenere: MEdC, CNDIPT,CLDPS,CJ,CL,ISMB,ISJ


80

Obiectiv specific Indicatori de realizare Surse şi mijloace de verificare 2.Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele pieţei muncii

Procentele pe domenii de formare profesională iniţială din planurile de şcolarizare sunt în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI începând cu anul 2006

Analize ale planurilor de şcolarizare în raport cu recomandările PRAI şi PLAI

Nr. crt. Activităţi Rezultate aşteptate Indicatori de

realizare Surse şi mijloace de

verificare Instituţii responsabile: Costuri, Surse de finanţare

Instituţii responsabile:ISMB I.S.J.

Costuri: Necesare colectării şi prelucrării datelor

1 Crearea şi actua-lizarea anuală a bazei de date ne-cesare eviden-ţierii indicato-rilor de educaţie din PRAI

Baza de date privind indicatorii de educaţie este constituită şi actualizată anual începând cu 2006

Baza de date şi Indicatorii pentru educaţie

Site-ul ADR Site-urileISMB, ISJ

Instituţii partenere: Consorţiul regional, CLDPS

Surse: Surse bugetare

Instituţii responsabile: AMOFM/AJOFM

Costuri: Necesare colectării şi prelucrării datelor

2 Crearea bazei de date necesare evidenţierii indicatorilor de piaţă a muncii din PRAI

Baza de date privind indicatorii de piaţă a muncii este constituită şi actualizată anual începând cu 2006

Baza de date şi Indicatorii pentru piaţa muncii

Site-ul ADR Site-urile ISMB/ISJ Site-urileAMOFM/ AJOFM Instituţii partenere:

Consorţiul regional, CLDPS

Surse: Surse bugetare


Costuri: Necesare actualizării studiilor

3 Realizarea şi actualizarea studiilor de piaţa muncii

Studiile de piaţa muncii actualizate anual începând cu 2006

Studiul de piaţa muncii

Studiile Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale

Instituţii partenere: Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale

Surse: Fondul social european în perspectiva 2007 Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în structurile parteneriale: Consorţiul regional şi CLDPS


Costuri: Necesare actualizării PRAI

Instituţii partenere: CLDPS, M.Ed.C., C.N.D..I.P.T.

4 Elaborarea şi actualizarea anuală a PRAI

PRAI actualizat anual în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii

PRAI aprobat de Consiliul de Dezvoltare Regională

Aprobarea Consiliului regional . Site-ul CNDIPT Site-ul ADR Site-urileISMB/ ISJ Site-urileAMOFM/ AJOFM

Studii necesare: Studii de piaţa muncii Studii privind reţeaua şcolară

Surse: Fondul social european în perspectiva 2007 Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în Consorţiul regional


81

Instituţii responsabile: ISMB/ISJ, CLDPS

Costuri: Necesare actualizării PLAI

Instituţii partenere: M.Ed.C., C.N.D..I.P.T.

5 Elaborarea şi actualizarea anuală a PLAI

6 PLAI actualizate în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii

6 PLAI aprobate de CLDPS

Aprobările CLDPS Site-ul CNDIPT Site-ul ADR Site-urileISMB/ ISJ Site-urileAMOFM/ AJOFM

Studii necesare: Studii de piaţa muncii Studii privind reţeaua şcolară

Surse: Fondul social european în perspectiva 2007 Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în CLDPS

Instituţii responsabile: ISMB/ISJ

6 Elaborarea anuală a Planurilor de şcolarizare în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI

6 Planuri de şcolarizare adaptate la recomandările din PRAI şi PLAI

6 Planuri de şcolarizare avizate de C.L.D.P.S. şi aprobate de M.Ed.C.- anual

Avizele C.L.D.P.S. Aprobările M.Ed.C.



Costuri: Necesare funcţionării reţelelor şi asigurării consultanţei pentru alte şcoli

7 Crearea reţelelor de şcoli pentru fiecare din domeniile de formare profesională prioritare la nivel regional

Reţele şcolare pentru toate domeniile de formare profesională iniţială în care se şcolarizează elevi, constituite până în 2013 5 Reţele de şcoli constituite până în 2007

Numărul reţelelor şi componenţa acestora Numărul şcolilor cărora li se oferă consultanţă şi programele de consultanţă

Convenţiile de constituire a reţelelor de şcoli Planuri şi programe de consultanţă


Surse: Fondul social european în perspectiva 2007 Surse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare


Costuri: Necesare sprijinirii elevilor prin alocaţii, burse pentru transport / internat, etc.

8 Dezvoltarea formelor de sprijinire a elevilor din mediul rural pentru şcolarizare

Începând cu anul şcolar 2007- 2008 toţi absolven-ţii de gimnaziu urmează învăţământul obligatoriu de 10 ani Începând cu anul şcolar 2007 - 2008 cel puţin 55 % din absol-venţii anului de comple-tare al SAM urmează liceul Diminuarea cu 55% a abandonului şcolar din rândul elevilor până în 2013. Diminuarea cu cel puţin 8% pe an a abandonului şcolar din rândul elevilor

Numărul absolvenţilor de gimnaziu care urmează învăţământul obligatoriu de 10 ani Procentul absolvenţilor anului de completare care urmează liceul Rata abandonului şcolar

StatisticileISMB/ ISJ

Instituţii partenere: M.Ed.C., Consiliile locale, Angajatori

Surse: Fondul social european în perspectiva 2007 Surse bugetare naţionale şi locale Surse extrabugetare ale unităţilor şcolare Surse atrase de la diferiţi factori interesaţi


82

Instituţii responsabile: ISMB/ISJ, Unităţile şcolare

Costuri: Necesare autorizării unităţilor şcolare ca furnizori de pregătire pentru adulţi Necesare derulării formelor de învăţământ

9 Dezvoltarea formelor de învăţământ pentru adulţi orientate cu predilecţie spre satisfacerea nevoilor angajatorilor

În anul 2012 toate grupurile şcolare sunt autorizate ca furnizori de formare continuă Creşterea anuală cu 15%, a numărului de Grupuri şcolare autorizate ca furnizori de formare continuă. Dublarea până în 2012 a numărului de programe de formare profesională continuă derulate de unităţile şcolare Creşterea anuală cu 20%, a numărului d e programe de formare continuă.

Numărul grupurilor şcolare autorizate Numărul calificărilor pentru care există autorizări

Autorizaţiile MMSSF

Instituţii partenere: M.Ed.C., Consiliile locale, Angajatori

Surse: Fondul social european , Surse extrabugetare ale unităţilor şcolare

Instituţii responsabile:ISMB, ISJ, Unităţile şcolare

Costuri: Necesare aplicării metodologiei

10 Elaborarea şi implementarea metodologiei de investigare a gradului de satisfacţie a agenţilor economici faţă de formarea profesională iniţială furnizată de şcoală

Toate şcolile TVET aplică metodologia de investigare a gradului de satisfacţie al agenţilor economici faţă de formarea profesională iniţială furnizată de şcoală până în 2009. Toate şcolile cuprinse în programul multianual PHARE TVET aplică metodologia .

Metodologia de investigare Numărul şcolilor care aplică metodologia de investigare

Rapoarte ale şcolilor şi aleISMB/ ISJ

Instituţii partenere: CNDIPT, Agenţii economici parteneri ai şcolilor

Surse: Fondul social european, Surse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare

Instituţii responsabile:ISMB, ISJ, Unităţile şcolare

Costuri: Necesare elaborării CDL şi materialelor suport

11 Dezvoltarea CDL şi a auxiliarelor curriculare în parteneriat cu agenţii economici

CDL adaptat nevoilor angajatorilor Toţi elevii învăţământului TVET beneficiază de materialele suport de învăţare pentru CDL până în 2013 Toţi elevii din şcolile cuprinse în programul multianual PHARE TVET beneficiază de materialele suport de învăţare pentru CDL până în 2008

Numărul CDL elaborat în parteneriat cu agenţii economici de către fiecare şcoală. Numărul elevilor care beneficiază de materiale suport de învăţare elaborate în parteneriat cu agenţii economici

Avizele agenţilor economici pentru CDL şi materialele suport de învăţare Rapoarte aleISMB ISJ

Instituţii partenere: Agenţii economici parteneri ai şcolilor

Surse: Fondul social european, Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în structurile parteneriale: Consorţiul regional şi CLDPS


83


Toate şcolile TVET identificate ca necesar a fi dezvoltate asigură condiţiile necesare desfăşurării activităţilor didactice de formare profesională iniţială inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi până în 2008

Autorizaţiile de funcţionare a şcolilor 3. Asigurarea condiţiilor de infrastructură şi dotare a şcolilor TVET Toate şcolile TVET identificate ca necesar a fi dezvoltate dispun de

echipamentele IT şi pentru pregătirea de specialitate până în 2008 Analize privind gradul de asigurare a cerinţelor SPP şi curriculum prin dotările realizate

Nr. crt. Activităţi Rezultate aşteptate

Indicatori de realizare

Surse şi mijloace de verificare Instituţii responsabile Costuri, Surse de finanţare


Costuri :Necesare realizării studiilor

1

Identificarea unităţilor şcolare TVET necesar a fi dezvoltate

Şcolile TVET necesar a fi dezvoltate sunt identificate în raport cu priorităţile din PRAI şi PLAI până la sfârşitul anului 2007

Vezi Obiectivul 1 activitatea 3

Vezi Obiectivul 1 activitatea 3

Instituţii partenere: CLDPS, Consorţiul regional

Surse: Surse bugetare şi extrabugetare

Instituţii responsabile: ISMB, ISJ, Şcolile selectate

Costuri: Necesare realizării reabilitării infrastructurii şcolilor

2

Reabilitarea infrastructurii şcolilor TVET identificate

Şcolile identificate sunt reabilitate până la sfârşitul anului 2013 Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare 20-30% din şcolile identificate

Numărul de şcoli reabilitate conform recomandărilor consorţiului regional şi deciziilor autorităţilor locale Calitatea lucrărilor de reabilitare

Listele şcolilor selectate pentru dezvoltare Proiectele de reabilitare Procesele verbale de recepţie finală Autorizaţiile de funcţionare

Instituţii partenere: M.Ed.C., Consiliile municipale şi locale

Surse: Fondul european de dezvoltare regională , Surse bugetare şi extrabugetare

Instituţii responsabile: Şcolile selectate

Costuri: Necesare realizării dotărilor

3

Dotarea şcolilor TVET identificate cu echipamente IT, echipamentele necesare pregătirii de specialitate şi conectare la internet

Şcolile reabilitate dispun de echipamentele necesare până la sfârşitul anului 2009 Şcolile identificate sunt conectate la internet până la sfârşitul anului 2009 Anual sunt cuprinse în programe de dotare20-30% din şcolile identificate

Toate şcolile TVET identificate ca necesar a fi dezvoltate dispun de echipamentele IT , conectare la internet şi echipamente pentru pregătirea de specialitate până în 2009

Analize privind gradul de asigurare a cerinţelor SPP şi curriculum prin dotările realizate

Instituţii partenere: M.Ed.C., CNDIPT, Consiliile locale şi municipale

Surse: Fondul european de dezvoltare regională Surse bugetare şi extrabugetare


84

Obiectiv specific Indicatori de realizare Surse şi mijloace de verificare Întregul personal de conducere al şcolilor TVET a parcurs stagiile de formare în domeniul managementului până în 2012 Situaţiile statistice ale ISMB, I.S.J.

Toate cadrele didactice din şcolile TVET au parcurs stagiile de formare Situaţiile statistice ale ISMB, I.S.J.

4. Dezvoltarea resurselor umane ale

şcolilor TVET Dublarea numărului de consilieri pentru orientarea şcolară şi vocaţională până în 2012 Situaţiile statistice ale ISMB, I.S.J.

Nr. crt. Activităţi Rezultate aşteptate Indicatori de

realizare Surse şi mijloace

de verificare Instituţii

responsabile Costuri, Surse de finanţare

Instituţii responsabile: ISMB, I.S.J. , C.C.D., Şcolile Centre de Resurse

1

Stagii de formare (modulul de iniţiere până în 2008 şi module de dezvoltare până în 2010) a directorilor şi directorilor adjuncţi ai şcolilor TVET în domeniul managementului

Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor TVET au competenţele necesare exercitării unui management eficient până în 2010 Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor TVET au parcurs modulele de iniţiere până în 2008 Anual sunt cuprinşi în programele de formare, modulul iniţiere 35% din directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor TVET Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor TVET au parcurs modulele de dezvoltare până în 2010 Anual sunt cuprinşi în programele de formare, modulul dezvoltare 35% din directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor TVET

Toţi directorii şi directorii adjuncţi au parcurs stagiile de formare - modulul de iniţiere şi modulul dezvoltare

Adeverinţele eliberate de CCD, Rapoarte aleISMB,ISJ


Instituţii responsabile: ISMB, I.S.J. , C.C.D., Şcolile Centre de Resurse 2

Stagii de forma-re pentru mem-brii echipelor de elaborare a PAS din toate şcolile TVET

Membrii echipelor din toate unităţile şcolare TVET au competenţele necesare elaborării PAS până la sfârşitul anului 2007

40% de cadrele didactice au parcurs stagiul de formare

Adeverinţele eliberate de CCD, Rapoarte ale ISMB/ISJ

Instituţii partenere: M.Ed.C., C.N.D.I.P.T.

3

Stagii de for-mare pentru ca-drele didactice din şcolile TVET pentru aplicarea

Toate cadrele didactice din şcolile TVET au abilităţile necesare pentru aplicarea învăţării centrate pe elev până la sfârşitul anului 2010 Anual sunt cuprinse în programele de formare 25% din cadrele didactice din şcolile TVET

Toate cadrele didactice de specialitate au parcurs stagiul de formare

Adeverinţele eliberate de CCD, Rapoarte aleISMB, ISJ

Instituţii responsabile:ISMB, I.S.J. , C.C.D., Şcolile Centre de Resurse

Costuri: Necesare desfăşurării stagiilor de formare Necesare înfiinţării cabinetelor de orientare şcolară şi profesională şi a CDI-urilor Necesare încadrării cabinetelor şcolare cu consilieri Surse: Fondul Social European , Surse bugetare furnizate de M.Ed.C,


85

învăţării centrate pe elev şi asigurarea calităţii

Toate cadrele didactice din şcolile TVET au abilităţile necesare pentru aplicarea sistemului de asigurare a calităţii până la sfârşitul anului 2010 Anual sunt cuprinse în programele de formare 25% din cadrele didactice din şcolile TVET


Adeverinţele eliberate de CCD, Rapoarte aleISMB, ISJ


Instituţii responsabile:ISMB, I.S.J. , C.C.D., Şcolile din Programul PHARE TVET 4

Stagii de formare pentru cadrele didactice din şcolile TVET pentru utilizarea echipamentelor IT şi specializate achiziţionate

Toate cadrele didactice de specialitate din şcolile TVET au competenţele necesare de integrare a noilor echipamente în procesul didactic până în 2010


Rapoarte ale şcolilor


Instituţii responsabile: ISMB,I.S.J. , C.C.D., Şcolile Centre de Resurse

5

Stagii de formare a tuturor cadrelor didactice de specialitate din şcolile TVET la agenţii economici parteneri pentru adaptarea conţinuturilor şi metodelor de învăţământ la cerinţele angajatorilor şi la noile tehnologii şi echipamente

Toate cadrele didactice de specialitate parcurg anual stagiul de formare începând cu anul 2007-2008 Toate cadrele didactice de specialitate din şcolile cuprinse în Programele PHARE TVET parcurg anual stagiul de formare începând cu anul 2006-2007 Toate cadrele didactice de specialitate din şcolile TVET integrează în procesul didactic cerinţele angajatorilor, tehnologiile şi echipamentele din dotarea agenţilor economici parteneri până în 2008 Toate cadrele didactice de specialitate din şcolile cuprinse în Programele PHARE TVET integrează în procesul didactic cerinţele angajatorilor, tehnologiile şi echipamentele din dotarea agenţilor economici parteneri până în 2007

Toate cadrele didactice de specialitate au fost cuprinse în programul de formare Numărul cadrelor didactice de specialitate care integrează în procesul didactic cerinţele angajatorilor

Portofoliile cadrelor didactice de specialitate, CDL elaborat la nivelul fiecărei unităţi şcolare, Chestionare administrate elevilor şi agenţilor economici, Rapoarte ale conducerilor şcolilor

Instituţii partenere: C.L.D.P.S., Agenţi economici

6

Stagii de formare pentru echipe de cadre didactice din

Membrii echipelor din toate unităţile şcolare TVET au competenţele necesare elaborării proiectelor cu finanţare din fondurile structurale până la sfârşitul anului 2008

20% de cadrele didactice au parcurs stagiul de formare

Adeverinţele eliberate de CCD, Rapoarte ale ISMB,ISJ

Instituţii responsabile: ISMB,I.S.J. , C.C.D.

Costuri: Necesare desfăşurării stagiilor de formare Necesare înfiinţării cabinetelor de orientare şcolară şi profesională, CDI Necesare încadrării cabinetelor şcolare cu consilieri Surse: Fondul Social European, Surse bugetare furnizate de M.Ed.C


86

toate şcolile TVET pentru elaborarea proiectelor cu finanţare din fondurile structurale

Instituţii partenere: M.Ed.C., C.N.D..I.P.T., A.D.R.,AMOFM, A.J.O.F.M.

Instituţii responsabile:ISMB, I.S.J. , C.C.D., Şcolile Centre de Resurse 7

Stagii de formare pentru toţi consilierii şcolari pentru dezvoltarea competenţelor de orientare şcolară şi vocaţională

Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi vocaţională a elevilor până la sfârşitul anului 2007

Toţi consilierii şcolari au parcurs stagiul de formare

Adeverinţele eliberate de CCD, Rapoarte ale ISMB,ISJ


Instituţii responsabile: ISMB, I.S.J. , C.J.A.P.P., CMAPP

8

Înfiinţarea cabinetelor de orientare şcolară şi vocaţională la nivelul tuturor grupurilor şcolare şi încadrarea acestora cu consilieri calificaţi

Toate şcolile IPT dispun de cabinet de orientare şcolară şi vocaţională şi de consilieri calificaţi până în 2009 Anual, începând cu 2006-2007 se va realiza o creştere cu 30-40% a numărului de cabinete

Numărul de cabinete Numărul de consilieri (în toate şcolile IPT)

Rapoarte ale ISMB, ISJ

Instituţii partenere: M.Ed.C.


87


5. Monitorizarea acţiunilor şi evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor din PRAI şi PLAI

Toate acţiunile din PRAI şi PLAI au completate fişele de monitorizare începând cu anul şcolar 2006 - 2007 Toate obiectivele PRAI şi PLAI sunt evaluate anual începând cu 2007

Rapoarte semestriale de monitorizare a acţiunilor PRAI şi PLAI Rapoarte anuale de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor din PRAI şi PLAI

Nr. crt. Activităţi Rezultate aşteptate Indicatori de realizare

Surse şi mijloace de verificare

Instituţii responsabile Costuri Surse de finanţare

Instituţii responsabile: Consorţiul regional CLDPS

Costuri: Necesare funcţionării consorţiului regional şi CLDPS

1

Constituirea echipelor de monitorizare şi evaluare a PRAI şi PLAI

Echipele constituite anual îşi asumă sarcinile de monitorizare şi evaluare

Echipa de monitorizare a PRAI constituită la începutul fiecărui an şcolar 2 Echipe de monitorizare a PLAI constituite la începutul fiecărui an şcolar

Procesele verbale ale Consorţiului regional şi ale CLDPS Instituţii partenere:

CNDIPT,ISMB,ISJ

Surse :Surse bugetare ale ISMB, ISJ şi ale instituţiilor partenere din Consorţiul regional şi CLDPS Fondul social european


Costuri: Necesare funcţionării consorţiului regional şi CLDPS

2

Elaborarea planului de monitorizare a acţiunilor din PRAI şi PLAI

Planurile anuale de monitorizare cuprind toate acţiunile PRAI şi PLAI şi stabilesc procedurile şi responsabilităţile de monitorizare

Planul de monitorizare a PRAI elaborat la începutul fiecărui an şcolar 2 Planuri de monitorizare a PLAI elaborate la începutul fiecărui an şcolar

Procesele verbale ale Consorţiului regional şi ale CLDPS şi Planurile de monitorizare

Instituţii partenere: CNDIPT,ISMB,ISJ

Surse: Surse bugetare ale ISMB, ISJ şi ale instituţiilor partenere din Consorţiul regional şi CLDPS Fondul social european


Costuri: Necesare derulării activităţilor de monitorizare

3 Monitorizarea acţiunilor din PRAI şi PLAI

Acţiunile din PRAI şi PLAI sunt monitorizate începând cu anul şcolar 2006-2007

Toate acţiunile din PRAI şi PLAI au completate fişele de monitorizare

Rapoarte semestriale de monitorizare a PRAI şi PLAI realizate începând cu anul şcolar 2006-2007

Instituţii partenere: CNDIPT,ISMB,ISJ

Surse: Surse bugetare ale ISMB,ISJ şi ale instituţiilor partenere din Consorţiul regional şi CLDPS Fondul social european


88


Costuri: Necesare derulării activităţilor de evaluare

4

Evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor din PRAI şi PLAI

Obiectivele PRAI şi PLAI sunt evaluate anual începând cu 2007 Reactualizarea anuală a PRAI şi PLAI se realizează pe baza evaluărilor

Toate obiectivele PRAI şi PLAI sunt evaluate

Rapoarte anuale de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor din PRAI şi PLAI realizate începând cu 2007

Instituţii partenere: CNDIPT,ISJ

Surse: Surse bugetare ale ISMB, ISJ şi ale instituţiilor partenere din Consorţiul regional şi CLDPS Fondul social european


89

6. EVALUĂRI ALE ACŢIUNILOR CUPRINSE ÎN PRAI 2006

PRIORITATEA 1: PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE FORMARE CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOALĂ PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII PROFESIONALE A TINERILOR

Acţiuni derulate

- Au fost derulate cursuri de formare /perfecţionare pentru inspectorii şcolari şi directorii unităţilor şcolare IPT

- Au fost elaborate Planuri de acţiune la nivelul şcolilor (PAS) în strânsă legătură cu PRAI şi PLAI

- Au fost derulate cursuri de formare pentru toate cadrele didactice care predau discipline tehnice privind:

- proiectarea didactică în contextul standardelor şi al noului curriculum

- învăţarea centrată pe elev

- parteneriat şi lucrul în echipă

- utilizarea soft-ului educaţional

- Au fost realizate programele şcolare necesare pentru CDL şi instruire practică realizate în parteneriat cu agenţii economici.

- Nu au fost suficient dezvoltate stagii de pregătire a cadrelor didactice de specialitate la agenţii economici parteneri

PRIORITATEA 2: CREŞTEREA CALITĂŢII SISTEMULUI DE INFORMARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ Acţiuni derulate:

- Au fost înfiinţate cabinete de orientare şcolara şi profesională - Au fost asigurate cadre didactice calificate pentru orientare şi consiliere profesională

pentru cabinetele înfiinţate - Toţi elevii din anii terminali au beneficiat de orientare şi consiliere profesională - Au fost organizate forme diferite de informare şi consiliere a elevilor şi părinţilor

acestora cu privire la oferta de locuri de muncă vacante existentă pe plan local

- Orientarea şcolară şi profesională se situează încă la un nivel scăzut ca număr de elevi consiliaţi şi număr de ore de consiliere/ elev datorită resurselor umane şi materiale încă insuficiente


90

PRIORITATEA 3: ADAPTAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE PRIN CALIFICĂRI ŞI CURRICULUM LA CERINŢELE SOCIO-ECONOMICE REGIONALE Acţiuni derulate:

- S-a realizat o adaptare continuă a ofertei educaţionale de formare profesională iniţială la tendinţele identificate în PRAI şi PLAI

- S-a realizat o restructurare parţiala a reţelei unităţilor de învăţământ în concordanţă cu nevoile locale mai cu seamă prin dezvoltarea şcolilor din mediul rural care asigură formarea profesională iniţială prin SAM

- A fost demarat procesul de restructurare şi raţionalizare a reţelei şcolare în funcţie de nevoile identificate şi concentrarea ofertei educaţionale la grupurile şcolare pe 1-2 domenii de formare pentru eficientizarea utilizării resurselor alocate dotărilor

- Au fost derulate activităţi de consiliere şi sprijinire a unităţilor şcolare care asigură formarea profesională iniţială de către şcolile centre de resurse şi de aplicaţie din TVET şi de către Inspectoratele şcolare pentru dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici, elaborarea CDL şi asigurarea condiţiilor pentru practica elevilor

- Toate unităţile şcolare au dezvoltat parteneriate cu agenţi economici prin care s-a urmărit asigurarea condiţiilor necesare dobândii de către elevi a competenţelor conform SPP

- A fost elaborat CDL în parteneriat cu angajatorii

-Restructurarea reţelei şcolare nu s-a realizat în ritmul impus de nevoile locale de dezvoltare

PRIORITATEA 4: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ŞI DOTAREA CU ECHIPAMENTE SPECIFICE PREGĂTIRII ÎN VET ÎN CONCORDANŢĂ CU STANDARDELE EUROPENE Acţiuni derulate:

- Derularea Programelor PHARE TVET prin care unităţile şcolare din regiunea Bucureşti Ilfov selectate au beneficiat de reabilitarea infrastructurii şi dotarea cu echipamente IT specifice pregătirii profesionale

- Au fost elaborate listele de echipamente necesare pregătirii de specialitate în conformitate cu cerinţele curriculum-ului

- Au fost selectate alte 2 unităţi şcolare în programul PHARE 2004-2006

- Au fost atrase surse de finanţare din fonduri PHARE pentru dezvoltarea bazei materiale

- Volumul fondurilor alocate din surse bugetare pentru dezvoltarea infrastructurii şi dotarea cu echipamente a fost insuficient


91

PRIORITATEA 5: FACILITAREA ACCESULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC A POPULAŢIEI ŞCOLARE DIN MEDIUL RURAL ÎN VEDEREA EGALIZĂRII ŞANSELOR Acţiuni derulate:

- A crescut numărul şcolilor din mediul rural care asigură formarea profesională iniţială prin SAM

- Au fost aplicate măsuri de eficientizare a transportului şcolar

- A fost aplicat Programul naţional “Bani de liceu” prin care un număr de important de elevi au beneficiat de burse

- Nu au fost identificate şi accesate alte surse de finanţare în afara celor bugetare pentru sprijinirea elevilor din mediul rural

92

Anexa 1 Centrele de resurse

Bucureşti

93

94

95

96

ADRESA: STR. ROMANCIERILOR NR.1 SECTOR 6 BUCUREŞTI TELEFON: 4134645 FAX: 4131413 Adresă E-mail:[email protected] ; site: www.airinei.omad.ro Mijloace de transport: troleibuze- 90, 93 autobuze - 268, 137 tramvaie - 35, 41, 42, 8

Anul înfiinţării: 1942. Prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 4565/19.09.2000, s-a aprobat ca din anul şcolar 2000-2001 să funcţionăm sub denumirea COLEGIUL TEHNIC DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII „GHEORGHE AIRINEI”.

EXPERIENŢĂ: A. FORMAREA ADULŢILOR

B. PROIECTE ŞI PROGRAME DE REFORMĂ A ÎPT ► Şcoală pilot în PROGRAMUL PHARE TVET RO 9405 ► Centru de resurse în PROIECTUL PHARE TVET RO 2002/000-586.02.01.01

MODERNIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC ► Participant în cadrul PROIECTUL Phare RO 2004-2006 COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ/

COMPONENTA ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC/CENTRELE SUPORT PENTRU EDUCAŢIE LA DISTANŢĂ - TVET

► Filială a CCD- Sector 6 Cursuri de formare oferite: „Şcoaladiriginţilor”; „Evaluarea constructivă”;„Managementul calităţii totale”; ”Asigurareacalităţii serviciilor educaţionale” „Iniţierea profesorilor debutanţi în activitatea didactică”;„Învăţarea centrată pe elev” etc.

► Cursuri de formare pentru agenţii economici în parteneriat cu AGIR (ISAF; SC DUAL MAN TELECOM; Regia deRadiocomunicaţii etc.)

► Studii în parteneriat cu reţeaua Cabinetelor de Asistenţă Psihopedagogică: ”Calitatea relaţiei profesor-elev”; „Motivaţia pentru învăţare la preadolescenţi”; „Stiluri de învăţare”;” Cultura organizaţională” etc.

► Centru de evaluare a competenţelor autorizat de către CNFPA

97

C. ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI ► Pilotare” Asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională” -

implementarea procesului de autoevaluare din CNAC –Program PHARE; elaborarea tuturor materialelor suport pentru Sistemul de Management al calităţii la nivelul colegiului; editarea unui Ghid de implementare a Sistemului de Management al calităţii în Învăţământul Preuniversitar, Ed. SAPNAA ART 2007

► Parteneriatul în cadrul proiectului european LEONAREDO DA VINCI „Peer review in initial VET” cu 10 ţări ale UE în vederea asigurării calităţii în învăţământul tehnic;

► Elaborarea suporturilor de curs şi a documentaţiei suport pentru formări în domeniile menţionate.

EXPERTIZĂ:

► Cei 3 manageri au parcurs stagii de

formare în domeniul asigurării calităţii (Program PHARE,CCD)

► Directorul care asigură conducereaoperativă a CEAC este Doctor în ştiinţeinginereşti -teza cu titlul „Contribuţiiprivind dezvoltarea Sistemelor demanagement al calităţii în Î.P.T”)

► Formarea cadrelor în cadrul Programelor PHARE TVET

► 15 formatori pentru formarea continuă a adulţilor certificaţi MEdC/MMPS/CNFPA;

► 16 auditori interni certificaţi MEdC/UPB; ► 7 formatori recunoscuţi de CCD; ► 10 formatori în cadrul PROGRAMELOR

PHARE TVET

Anexa 2

SAM + CAMPUS PLATFORMĂ DE ŞCOLARIZARE (concentrare de investiţii) Gr. Şc. „C . Nicolau ,, 584/ 175 Colegiul Silvic „Th. Pietraru“ 584/ 175 Parteneriat cu : - U.S.A.V - Unităţi de învăţ. din Franţa şi Austria Domenii Agricol (legumicultură, floricultură, peisagişti) Silvic (toate specializările pentru silvicultură)

SAM Gr.Şc. ,,Pamfil Şeicaru“ 1600 /614 Domenii - Mecanic

- sudori - lucrători în lăcătuşerie, mecanică, structuri

- Construcţii - lucrători în construcţii şi lucrări publice - constructori de drumuri şi poduri - Turism şi alimentaţie publică

După vârsta de 18 ani li se asigură tinerilor formare profesională şi continuă.

CAMPUS Gr. Şc. „Doamna Chiajna“ 817 /249 Parteneriat / comunitatea locală dimensiunea de complementaritate cu planul de şcolarizare al ISMB - Colegiul Media – Bucureşti - 3 unităţi de învăţământ în domeniul turism Domenii

- alimentaţie publică - turism

Profile - sportiv (yahting, fotbal, rugby)

grafică publicitară

CAMPUS Gr. Şc. „Dumitru Dumitrescu“ 1311/ 169 Domenii

- electric – instalaţii electrice - mecanic – mecanică de motoare,

mecanic întreţinere şi reparaţii motoare

Gr. Şc. Ec. Adm. şi de Servicii „Barbu Ştirbey“ 592/ 210 Domenii

- comerţ - turism şi alimentaţie

99

Anexa 3

Reţeaua unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic existente în anul şcolar 2006-2007 în municipiul Bucureşti

Date de contact Nr. Crt. Denumirea unităţii Adresa Telefon Fax E-mail Domeniul de

calificare 1 Colegiul Economic "

Virgil Madgearu " B-dul Dacia nr.34, sect.

1 4.021.211.72.56 4.021.211.72.56 CEMADGEARU@

YAHOO.COM Economic

2 Colegiul Tehnic de Arhitectura " I. N.

Socolescu "

Str. Occidentului nr. 12, sector 1

4.021.310.89.58 4.021.310.89.58 [email protected] Construcţii şi lucrări publice

3 Liceul " George Călinescu"

Str. Biserica Amzei, nr. 20-24, sector 1

4.021.317.83.82 4.021.317.83.82 [email protected] Mecanică, Electrotehnică

4 Colegiul Tehnic Mecanic Grivita

Calea Griviţei nr. 363, sector 1

4.021.224.07.70 4.021.224.07.70 [email protected]

Mecanică,

5 Grupul şcolar Agricol " V. Harnaj "

B-dul Ficusului nr. 20-26, sector 1

4.021.232.71.65 4.021.232.71.65 [email protected] Agricol,

6 Colegiul Tehnic de Material Rulant pentru Transporturi Feroviare

Calea Giuleşti nr. 10, sector 1

4.021.637.04.84 4.021.637.04.84 [email protected] Electromecanic

7 Grupul Şcolar Industrial Construcţii

Cai Ferate

Str. Feroviarilor nr. 37, sector 1

4.021.224.23.76 4.021.224.19.55

4.021.224.23.76 [email protected] [email protected]

Construcţii şi lucrări publice,

Mecanică

8 Grup Şcolar Industrial Transporturi Cai

Ferate

Str. Butuceni nr. 10, sector 1

4.021.220.77.95 4.021.220.77.95 [email protected] Electromecanic

9 Colegiul Tehnic Media Str. Jiului nr. 163, sector 1

4.021.667.55.58 4.021.668.43.50 4.021.667.41.60

4.021.667.55.58 director:[email protected]

Tehnici poligrafice,

tehnici cinematografice

10 Grup Şcolar de Aeronautica "Henri

Coanda"

B-dul Ficusului nr. 44, sector 1


11 Grupul Şcolar de Arte si Meserii " Dimitrie

Paciurea"

Str. Băiculeşti nr. 29 sector 1

4.021.667.36.90 4.021.667.36.90 paciureadimitrie@ yahoo.com Mecanică

100

12 Colegiul Economic "A.D.Xenopol"

Str. Traian nr.165, sector 2

4.021.320.57.19 4.021.323.61.23 [email protected] Economic

13 Colegiul Economic "Hermes"

Calea Moşilor nr. 152, sector 2


14 Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida"

B-dul Basarabia nr. 47, sector 2

4.021.324.32.95 4.021.324.69.02 [email protected] Mecanică, Electronică şi automatizări

15 Grupul Şcolar Ind. "Sf. Pantelimon"

Str. Habbarului nr. 12, sector 2


16 Grup Şcolar Electronica Industriala

Sos Pantelimon nr. 25, sector 2

4.021.252.78.86 4.021.252.78.86 [email protected] Electronică şi automatizări,

Mecanică, Electrotehnică

17 Grup Şcolar Ind. Mecanica Fina

Str. Popa Lazăr nr. 8, sector 2


18 Grup Şcolar Ind. "Constantin Brâncuşi"

B-dul Dimitrie Pompeiu nr. 1, sector 2

4.021.232.12.75 4.021.232.19.47 [email protected] Prelucrarea lemnului

19 Colegiul Tehnic "Edmond Nicolau"

B-dul Dimitrie Pompeiu nr. 3, sector 2

4.021.233.19.10 4.021.233.15.41

4.021.233.19.10 [email protected] Electronică şi automatizări,

Mecanică

20 Colegiul Tehnic Traian Str. Galvani Luigi nr. 20 sector 2

4.021.210.65.98 4.021.210.42.45 4.021.210.90.76

[email protected]

21 Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni

Sos. Fundeni nr. 254, sector 2

4.021.240.51.35 4.021.241.32.97 [email protected]

Sanitar

22 Grup Şcolar Ind. Timpuri Noi

calea Dudeşti nr. 127, sector 3

4.021.321.42.68 4.021.321.42.68 0 Mecanică

23 Grup Şcolar Ind. "Nicolae Teclu"

Str. Ion Ţuculescu nr. 42, sector 3

4.021.324.54.75 4.021.324.54.75 [email protected] Chimie industrială, Mecanică,

Electrotehnică 24 Grup Şcolar Ind. nr. 19

(RATB) B-dul Theodor Pallady

nr. 250, sector 3 4.021.345.30.80 4.021.345.30.80 [email protected] Electromecanică

101

25 Grup Şcolar de Chimie "Costin Neniţescu"

B-dul Theodor Pallady nr. 26, sector 3

4.021.345.38.65 4.021.345.38.65 [email protected] Chimie industrială,

Electronică şi automatizări,

Electromecanică

26 Grup Şcolar de Construcţii Montaj "Elie

Radu"

B-dul Energeticienilor nr. 5, sector 3

4.021.346.60.40 4.021 346.79.77

4.021.346.60.40 grup_ş[email protected]

Construcţii şi lucrări publice,

Mecanică , Electromecanică

27 Grup Şcolar Ind. Republica

B-dul Basarabia nr. 256, sector 3

4.021.256.00.83 4.021.256.00.75

4.021.256.00.83 4.021.256.00.75

[email protected] Mecanică, Electrotehnică

28 Şcoala Superioara Comerciala "Nicolae

Kretzulescu"

B-dul Hristo Botev nr. 17, sector 3


29 Grup Şcolar "Nichita Stănescu"

Str. Lucreţiu Pătrăşcanunr. 3, sector 3

4.021.340.23.30 4.021.340.00.21 [email protected] Industrie uşoară

30 Grup Şcolar Ind. Unirea

Str. Zborului nr.7-9, sector 3

4.021.317.32.71 4.021.317.32.71 [email protected] Electronică şi automatizări,

Mecanică, Electrotehnică

31 Grup Şcolar de Construcţii "Mihai

Bravu

Sos Mihai Bravu nr. 428, sector 3


32 Grup Şcolar de Construcţii "Anghel

Saligny"

B-dul Nicolae Grigorescu nr. 12,

sector 3


33 Grup Şcolar Economic Administrativ "Mircea

Vulcănescu"

Str. Izvorul Crişului nr. 4, sector 4


34 Grup Şcolar Ind. Dacia Str. Grigore Marin nr. 42 - 44, sector 4

4.021.334.44.34 4.021.334.44.34 [email protected] Electromecanică

35 Colegiul Tehnic "Miron Nicolescu"

B-dul Metalurgiei nr. 89, sector 4

4.021.334.41.17 4.021.334.41.22 [email protected] Mecanică

36 Colegiul Tehnic "Petru Rareş"

Str. V.V.Stanciu nr. 4 - 6, sector 4

4.021.330.70.30 4.021.330.62.10

4.021.330.70.30 [email protected]

Industrie uşoară -pielărie, Chimie

industrială

102

37

Liceul de Metrologie "Traian Vuia"

Sos. Vitan-Bârzeşti nr.11, sector 4

4.021.334.59.15 4.021.334.59.15 [email protected] Mecanică, Electronică şi automatizări

38 colegiul Tehnic de Industrie Alimentara

"Dumitru Motoc"

Str. Spătaru Preda nr. 16, sector 5

4.021.423.20.44 4.021.423.35.72

4.021.423.20.44 [email protected] Industrie alimentară

39 Grupul Şcolar Ind. "Dimitrie Gusti"

Str. Samuel Vulcan nr. 8, sector 5

4.021.410.20.11 4.021.410.20.11 [email protected] Mecanică

40 Colegiul Economic Viilor

Sos Viilor nr. 38, sector 5

4.021.316.09.66 4.021.316.09.73

4.021.316.09.68 [email protected] Economic

41 Grup Şcolar Ind. "Grigore Cerchez"

Calea Şerban Vodă nr. 280, sector 5

4.021.336.58.90 4.021.336.58.90 [email protected] Mecanică, Electromecanică

42 Colegiul Tehnic Energetic

Aleea Podul Giurgiului nr. 5, sector 5

4.021.450.06.30 4.021.450.06.30 energetic_bucuresti@yahoo. com

Mecanică, Electromecanică

43 Colegiul Tehnic "Petru Maior"

B-dul Timişoara nr. 6, sector 6

4.021.318.32.50 4.021.318.32.50 [email protected] Mecanică, Electromecanică

44 Grup Şcolar "D-na Stanca"

Str. Porumbacu nr. 52, sector 6

4.021.220.27.50 4.021.220.27.50 [email protected] Mecanică, Electromecanică,

electronică şi automatizări

45 Grup Şcolar Ind. "Gheorghe Asachi"

Aleea Pravat nr. 24, sector 6

4.021.413.04.38 4.021.413.04.38 [email protected] Industrie uşoară textilă

46 Grup Şcolar Ind. "Petru Poni"

B-dul Preciziei nr. 18, sector 6

4.021.319.93.16 4.021.319.93.16 [email protected] Mecanică, Chimie industrială,

Electromecanică

47 Colegiul Tehnic de Posta si

Telecomunicaţii "Gheorghe Airinei"

Str. Romancierilor nr. 1, sector 6

4.021.413.46.45 4.021.413.14.13 colegiulairinei2gmail.com Electronică şi automatizări,

telecomunicaţii

48 Grup Şcolar "Iuliu Maniu"

B-dul Iuliu Maniu nr. 381 - 391, sector 6

4.021.316.56.36 4.021.316.56.36 [email protected] Electromecanică

49 Liceul Economic Costin C. Kiriţescu

Str. Peştera Dâmbovicioara Nr.12,

sector 6

4.021.4303632 4.021.4300375 [email protected] Economic

103

50 Centrul Şcolar Nr.1 str. Vatra Luminoasă nr.108

40,212,506,220 4.021.2.506220 Estetica şi igiena corpului omenesc

51 Centrul Şcolar Nr.3 Str. Austrului Nr. 38 40,213,213,820 40,213,213,820 centrul_ş[email protected] Estetica şi igiena corpului omenesc

52 Şc. De Arte şi Meserii nr. 2

Şos. Pantelimon Nr. 299 4.021.2.552540 4.021.2.552540 meserii2@clicknet Construcţii şi lucrări publice,

ind. alim, prelucrarea lemnului, mecanica

53 Şc. De Arte şi Meserii nr. 3

Str. Iancu Marcel Nr.7 4.021.2.106670 4.021.2.106670 [email protected] Construcţii şi lucrări

publice,Industrie uşoară, servicii

Sursă date: ISMB

104

Anexa 4

Reţeaua unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic existente în anul şcolar 2006-2007 în judeţul Ilfov

Nr. crt.

Denumire unitate de învăţământ

Adresă, date de contact Structură Domeniul de calificare

1. Colegiul Silvic “Theodor Pietraru”

Str. Sublocotenent Petre Ionel nr. 4 com. Brăneşti jud. Ilfov Tel./fax: 3501270 e-mail: [email protected]

- liceu - SAM (ciclu inferior + an completare + ciclu superior) - Şcoala postliceala

Silvicultura, resurse naturale si protecţia mediului

2. Grup Şcolar ”Pamfil Şeicaru” Str. Scolii nr.15 com. Ciorogârla Ilfov Tel/fax: 3159114 e-mail: [email protected]

- liceu - SAM (ciclu inferior + an completare + ciclu superior) - maiştri

Agricultura, mecanic, electromecanic auto, turism si alimentaţie

3. Grup Şcolar „Dumitru Dumitrescu”

Str. Sos. Bucureşti-Târgovişte nr. 135 oraş Buftea jud. Ilfov Tel./fax: 3515911 e-mail: [email protected]

- liceu - SAM (ciclu inferior + an completare + ciclu superior)

Tehnic, mecanic, electrotehnic, electromecanic

4. Grup Şcolar Ad-tiv si de Servicii „Barbu A. Stirbey”

Str. Gării nr. 5 oraş Buftea jud. Ilfov Tel./fax: 3505731 e-mail: [email protected]


Comerţ, servicii, turism si alimentaţie

5. Grup Şcolar „Cezar Nicolau” Str. I. C. Brătianu nr. 3 com. Brăneşti jud. Ilfov Tel./fax: 3501225 e-mail: [email protected]


Servicii, tehnic, resurse naturale si protecţia mediului, mecanic, agricultura, comerţ

6. Grup Şcolar „Doamna Chiajna”

Str. 1 Decembrie 1918 nr. 90 com. Chiajna sat Roşu jud. Ilfov Tel./fax: 4934013 e-mail: [email protected] web: www.chiajna.zoom.com


Tehnic, turism si alimentaţie

7. Centrul Şcolar Special Voluntari

Str. Sos. Afumaţi nr. 94-98 com. Voluntari jud. Ilfov tel./fax: 4915834 e-mail: [email protected]

- liceu - SAM (ciclu inferior + an completare)

Comerţ, servicii

8. Grup Şcolar „Dragomireşti Vale”

Str. Micşunelelor nr.165 com. Dragomireşti Vale jud. Ilfov Tel./fax: 3467190 e-mail: -


Resurse naturale si protecţia mediului, agricultura, turism si alimentaţie, comerţ

9. Liceul teoretic cu clasele I-XII „ Mihail Kogălniceanu “

Str. Intrarea narciselor nr.8 com. Snagov sat Snagov Jud. Ilfov Tel./Fax 3521997 e-mail: [email protected]


Servicii


105

Anexa 5 Ponderea personalului didactic calificat in TVET- Municipiul Bucureşti

Norme/ posturi didactice Titulari Suplinitori calificaţi Suplinitori necalificaţi

din care: din care: din care: din care: Anul şcolar SPECIALITATEA CATEDREI (POSTULUI)

Total Urban Rural

Total Urban Rural

Total Urban Rural

Total Urban Rural

2003/2004 Profesori discipline tehnologice 1049 1049 - 544 51,85 - 501 47,75 - 4 0,38 -

Maiştri instructori 637 637 - 406 63,73 - 211 33,12 - 20 3,13 -

2004/2005 Profesori discipline tehnologice 786 786 - 416 52,92 - 367 46,69 - 3 0,38 -


2005/2006 Profesori discipline tehnologice 860 860 - 522 60,69 - 338 39,30 - / / -


Sursă date: ISMB

106

Anexa 6 Ponderea personalului didactic calificat in TVET- Judeţul Ilfov

% Ponderea personalului didactic calificat in TVET

Norme/ posturi didactice Titulari Suplinitori calificaţi Suplinitori necalificaţi

din care: din care: din care: din care: Anul şcolar SPECIALITATEA CATEDREI (POSTULUI)

Total Urban Rural

Total Urban Rural

Total Urban Rural

Total Urban Rural

2000/2001 Profesori discipline tehnologice 324 25 299 60 7 93 30 6 94 10 39 61

Maiştri instructori 54 6 48 75 10 90 15 4 96 10 40 60



2002/2003 Profesori discipline tehnologice 307 23 284 58 7,5 92,5 35 6 94 7 51 49





Maiştri instructori 45 5 40 60 10 90 20 6 94 10 51 49 Sursă date: ISJ Ilfov

107

Anexa 7

Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele în perioada 2001-2005

An

şcolar

Total Preşcolar Primar+

gimnazial

Liceal Profesional şi ucenici

Postliceal şi maiştri

Superior

Regiune 531.079 37.909 192.387 92.899 22.643 8.792 176.449

Bucureşti 489.790 32.140 163.942 87.675 21.022 8.562 176.449

2001/

2002

Ilfov 41.289 5.769 28.445 5224 1621 230 -

Regiune 522.923 39.752 176.555 95.864 23.544 8.376 178.832

Bucureşti 481.992 33.760 149.398 90.082 21.792 8.128 178.832

2002/

2003

Ilfov 40.931 5992 27.157 5.782 1.752 248 -

Regiune 527.185 39666 165.874 98.639 24.201 8.255 190.550

Bucureşti 486.210 33603 139.254 92.247 22.513 8.043 190.550

2003/

2004

Ilfov 40.975 6063 26.620 6.392 1.688 212 -

Regiune 534.689 40510 153.246 99.331 23.828 7.635 210.139

Bucureşti 493.929 34.179 127.845 92.318 22.048 7.400 210.139

2004/

2005

Ilfov 40.760 6331 25.401 7013 1.780 235 -

Sursă: Anuar Statistic 2002, 2003, 2004, 2005

108

Anexa 8

Populaţia şcolară pe cicluri de învăţământ în perioada 2000-2005

REGIUNEA BUCURESTI-ILFOV

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

total populaţie şcolară

530896 531079 522923 527185 534689 563246

M 263057 261661 255089 256146 256532 268516 F 267839 269418 267834 271039 278157 294730

urban* 493285 494093 486199 490077 500045 532801 rural* 37611 36986 36724 36508 34644 30445

total preşcolar 37215 37909 39752 39666 40510 42265 M 18932 19178 20291 20350 20945 21762 F 18283 18731 19461 19316 19565 20503

urban* 32163 32744 34337 34336 35577 37389 rural* 5052 5165 5415 5330 4933 4876

total primar 80407 74853 71229 72589 71259 70022 M 41764 38866 36977 37472 36854 36193 F 38643 35987 34252 35117 34405 33829

urban* 68104 63200 59741 60435 59733 60170 rural* 12303 11653 11488 12154 11526 9852

total gimnazial 120132 117534 105326 93285 81987 74209 M 61644 60408 54335 48606 42881 38986 F 58488 57126 50991 44679 39106 35223

urban* 105251 102845 91643 80698 70811 65391 rural* 14881 14689 13683 12587 11176 8818 rural*

total liceal 89606 92899 95864 98639 99331 94939 M 42086 43318 44497 45910 45853 44324 F 47520 49581 51367 52729 53478 50615

urban* 85400 88741 91279 93573 93789 89374 rural* 4206 4158 4585 5066 5542 5592

total profesional (şi de ucenici)

22245 22643 23544 24201 23828 22524

M 14126 14012 14555 15145 14888 14089 F 8119 8631 8989 9056 8946 8435

urban* 21332 21552 22239 23042 22596 21383 rural* 913 1091 1305 1159 1232 1141

total postliceal (şi de maiştri)

8415 8792 8376 8255 7635 6040

M 2848 2680 2382 2844 2313 1954 F 5567 6112 5994 5411 5322 4086

urban* 8159 8562 8128 8043 7400 5874 rural* 256 230 248 212 235 166

total superior 172876 176449 178832 190550 210139 253247 M 81657 83199 82052 85819 92804 111208 F 91219 93250 96780 104731 117335 142039

urban 172876 176449 178832 190550 210139 253247 rural 0 0 0 0 0 0

Sursă date: INS

109

Anexa 9

RATA NETA DE CUPRINDERE IN INVATAMANT

ANUL SCOLAR/UNIVERSITAR

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Total Regional 72.6 74.2 76 78.4 80.9 85.8

Masculin a 71 73.1 75 76.7 80.6

Feminin 75.3 77.5 79 81.9 85.1 91.1

Urban- total 75.9 77.6 80.1 83 84.2 90.6

Rural - total 47.8 48.5 47.2 46.6 52.9 47.3

Municipiul Bucureşti 76,0 78,1 80,8 83,7 86,8 92,7

Ilfov 49,5 48,0 46,5 46,3 45,8 46,7

Sursă date: INS

Anexa 10

RATA NETA DE CUPRINDERE IN INV PRIMAR

ANUL SCOLAR

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Total regional 93.3 99 93.8 95.9 96.3 97.6 Masculin 93.6 98.8 94.2 96.1 96.6 97.8

Feminin 93,3 99.2 93.4 95.6 96 97.4

Urban total 92.4 97.7 93.2 95.4 93.5 97

Rural total 98.7 106.9 96.8 98.8 115.2 102


Ilfov 98,6 102,1 92,9 95,0 96,7 99,8

Sursă date: INS

110

Anexa 11

RATA NETA DE CUPRINDERE IN INV. GIMNAZIAL

ANUL SCOLAR 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Total regional 91.4 87 86.4 84.8 85.4 91.6

Masculin 90.7 86.2 86.4 85 85.7 91.8

Feminin 92.2 87.9 86.4 84.6 85 91.3

Urban 91.9 87.2 86.7 84.9 83.7 92.1

Rural 88.6 85.6 84.6 84 97.9 88


Ilfov 88,9 81,9 81,3 80,5 81,3 88,4

Sursă date: INS

Anexa 12

RATA BRUTA DE CUPRINDERE IN INV. LICEAL SI PROFESIONAL SI DE UCENICI

ANUL SCOLAR

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 Total regional 79.3 78.9 79.3 74.8 81 77.2

Masculin

77.2 75.4 75.7 75 77.2 74.2

Feminin

81.5 82.5 83.1 82.8 84.9 80.3

Urban 85.8 85 86.1 86 86.8 83.1 Rural 27.5 28 28.3 27.3 32.2 30.3


Ilfov 35,1 34,3 32,6 31,8 31,7 32,5

Sursă date: INS

111

Anexa 13 Rata abandonului

RATA ABANDONULUI LA INV PRIMAR SI GIMNAZIAL

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

Regiunea de

dezvoltare/ Judeţul

Total primar si

gimnazial Primar Gimnazial

Total primar si


Total primar si


Total primar si


Total primar si


Nivel naţional 0,6 0,6 0,6 1,2 1,0 1,4 1,2 0,9 1,5 1,5 1,2 1,7 1,7 1,3 2,0

Nivel regiunea Bucureşti - Ilfov

* * * 2.2 1.8 2.5 1.7 1.5 1.8 2.0 1.6 2.3 2.2 2.0 2.4

Masculin - - - 2,2 1,3 2,9 2,1 1,9 2,3 2,6 1,9 3,2 2,7 2,4 3,0

Feminin - - - 2,2 2,3 2,1 1,2 1,1 1,3 1,3 1,3 1,3 1,7 1,7 1,7

REGIONAL URBAN * * * 1.7 1.2 2.0 1.2 1.1 1.3 1.9 1.7 2.1 2.8 2.9 2.7

REGIONAL RURAL 0.3 0.2 0.4 5.6 4.9 6.0 4.5 3.9 5.1 2.3 1.3 3.4 * * 0.2

Bucureşti * * * 2.3 1.9 2.5 1.9 1.8 1.9 1.9 1.7 2.0 2.1 2.1 2.1 Ilfov 0.4 0.2 0.5 1.9 1.3 2.3 0.8 0.2 1.3 2.5 1.4 3.5 2.9 1.7 4.1

*creşteri Sursă date: INS

112

Anexa 14 RATA ABANDONULUI TOTAL LICEAL ŞI PROFESIONAL

AN ŞCOLAR

Sursă date: INS

Anexa 15 Cheltuieli publice pe elev

Cheltuieli publice pe elev* (lei RON)

Buget Anul

Nivel de învăţământ Total naţional local +venituri proprii preşcolar 1531,70 0,00 1531,70

primar 580,80 3,69 577,11 gimnazial 736,30 11,01 725,29

liceal+profesional si compl. 835,21 7,75 827,46 2000-2001

postliceal si de maiştri 1432,70 0,38 1432,32 preşcolar 2652,00 1,53 2650,47


liceal+profesional si +compl. 1352,16 13,62 1338,54 2001-2002



liceal+profesional+compl. 1456,65 18,99 1437,66 2002-2003


primar+gimnazial 1889,05 12,75 1876,30 liceal 1868,19 27,99 1840,20

2003-2004

profesional 1837,00 18,52 1818,48 preşcolar 4271,00 0,78 4270,22

primar+gimnazial 2448,67 11,00 2437,67 liceal 2451,46 25,01 2426,45

2004-2005

postliceal si de maiştri 2196,32 20,63 2175,69 Sursă date: ISMB

* Raportarea s-a efectuat pe ani financiari

* Detalierea pe niveluri de învăţământ s-a efectuat anual în funcţie de macheta stabilită de Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Preuniversitar de Stat

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 Nivel

naţional 4,3 4,2 4,1 3,4 3,2 Regiunea

Bucureşti - Ilfov

5.4 3.3 3.7 3.1 3.1

Masculin 6,9 4,0 4,4 3,6 3,8 Feminin 3,8 2,7 2,9 2,7 2,4

REGIONAL URBAN 5.4 3.5 3.7 3.3 3.3

REGIONAL RURAL 4.5 1.0 2.5 0.5 *

Bucureşti 5.4 3.5 3.7 3.4 3.3 Ilfov 4.8 1.3 2.9 1.0 0.1

113

Anexa 16

Cheltuieli publice pe elev (Sursă date :ISJ Ilfov)

Cheltuieli publice pe elev (mii lei RON/elev) Buget Mediu de rezidenta Anul

Nivel de învăţământ Total naţional local Urban Rural preşcolar 612,591 612,591 1,354,905 513,470 primar 765,318 765,318 679,984 774,955 gimnazial 603,501 603,501 739,856 585,061 liceal 799,696 799,696 775,320 807,810 profesional si de ucenici

2000-2001

postliceal si de maiştri 441,807 441,807 0 441,807 preşcolar 621,369 621,369 1,248,583 532,555 primar 444,771 444,771 871,605 389,384 gimnazial 538,377 538,377 981,665 480,967 liceal 719,975 719,975 1,016,631 609,083 profesional si de ucenici

2001-2002

postliceal si de maiştri 415,600 415,600 0 415,600 preşcolar 773,737 773,637 891,830 755,701 primar 713,855 713,855 795346 704,554 gimnazial 1,066,153 1,066,153 1,204,906 1,048,040 liceal 906,595 906,595 1,121,671 832,702 profesional si de ucenici

2002-2003

postliceal si de maiştri 336,195 336,195 0 336,195 preşcolar 902,400 902,400 1,249,456 849,742 primar 1185 gimnazial 1,406,147 1,406,147 1,323,498 1,416,677 liceal 1,808,122 1,808,122 1,993,813 1,761,979 profesional si de ucenici 1200

2003-2004

postliceal si de maiştri 1,199,506 1,199,506 1,131,853 1,222,022 preşcolar 1,063,208 1,063,208 1,614,103 852,805 primar 946 gimnazial 1,297,110 1,297,110 885,980 1,297,110 liceal 1,673,029 1,673,029 1,704,018 1,650,479 profesional si de ucenici

2004-2005

postliceal si de maiştri 1,327,947 1,327,947 2,350,922 1,172,477

114

Anexa17 Număr elevi pe cadru didactic

Anul Nivel de învăţământ Nr. Elevi/cadru

didactic preşcolar 19,27 primar 18,86 gimnazial 14,08 liceal 13,69 profesional/ucenici 21,37

2000-2001

postliceal/maiştri 20,25 preşcolar 17,97 primar 1,81 gimnazial 13,36 liceal 12,71 profesional 21,73 ucenici 19,09 postliceal 21,75

2001-2002

maiştri 19,2 preşcolar 19,58 primar 18,57 gimnazial 13,44 liceal 16,47 profesional si ucenici 22,3 postliceal 20,38

2002-2003

maiştri 21,2 preşcolar 19,43 primar 19,91 gimnazial 13,41 liceal 16,82 profesional, ucenici, sam 20,7 postliceal 21,5

2003-2004

maiştrii 20,55 preşcolar 19,97 primar 19,43 gimnazial 11,58 liceal 15,76 profesional si SAM 20,96 postliceal 21,55

2004-2005

maiştrii 20,16 preşcolar 18,86 primar 19,1 gimnazial 12,03 liceal 20,25

12,18 SAM si an compl. postliceal 20,3

2005-2006

maiştrii 19,25


115

Anexa 18

Reţele între şcoli PHARE TVET 2001-2003

Şcoli PHARE TVET arondate Centrul de resursă responsabil Nr. şcoli

arondate

Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii „Gh. Airinei” Bucureşti

5

Grupul Tehnic “Henri Coandă” , Târgu Jiu, jud. Gorj Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini "Dumitru Mangeron" Bacău, jud. Bacău, Grupul Şcolar Industrial "Letea" Bacău, jud. Bacău Grupul Şcolar de Posta si Telecomunicaţii "Nicolae Vasilescu Karpen" Bacău, , jud. Bacău Grupul Şcolar "Edmond Nicolau" , Brăila, jud. Brăila

Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „D. Moţoc ” Bucureşti

5

Grupul Şcolar Forestier , Curtea de Argeş, jud. Argeş Grupul Şcolar Agricol "Constantin Dobrescu-Arges" , Curtea de Argeş, jud. Argeş Grupul Şcolar Agricol Adjud, , jud. Vrancea Grupul Şcolar Industrial de Industrie Alimentara Roman, jud. Neamţ Grupul Şcolar "Cartianu" Piatra Neamţ, Bl. Traian, Nr. 165, jud. Neamţ

Colegiul Economic „Viilor” Bucureşti 5

Grupul Şcolar Economic Administrativ Piatra Neamţ, jud. Neamţ Grupul Şcolar Agricol Zorleni , Jud. Vaslui Colegiul Economic "Ion Ghica" , Brăila, jud. Brăila Grupul Şcolar Tehnologic „ARO” 1, Câmpulung Muscel, Jud. Argeş Grupul Şcolar de Industrializare a Lemnului , Piteşti, jud. Argeş

Sursa de date: CNDIPT

116

Anexa 19 Şcoli autorizate CNFPA ca furnizori de formare pentru adulţi

Judeţul Nr. Şcoli din ÎPT

Nr. şcoli Autorizate CNFPA

% şcoli autorizate CNFPA

Nr. programe autorizate

Calificări/ programe autorizate

Bucureşti 50 4 8 34 Manichiurist, pedichiurist/ Frizer/ Coafor/ Coafor stilist/Bucătar/ Ospătar(chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie/ Lucrător în mecanică fină/ Optician montator aparatură optico-mecanică/ Bijutier/Tinichigiu vopsitor auto/ Mecanic auto/ Croitor îmbrăcăminte după comandă Lucrător în tricotaje confecţii/ Cosmetician/ Tehnician maseur/ Agent vamal/ Zidar, pietrar,tencuitor/ Brutar/ Cofetar/ Patiser/ Operator introducere,validare şi prelucrare date/ Fierar betonist,montator prefabricate/ Montator pereţi şi tavane din ghips carton Instalator instalaţii tehnico sanitare şi de gaze/ Electromecanic utilaje şi instalaţii comerciale electrocasnice şi de industrie alimentară Tâmplar manual/ Turnător/ Agent comercial feroviar/ Confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice Constructor montator de structuri metalice/ Zidar,pietrar,tencuitor/ Instalator instalaţii de încălzire centrală/ Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

117

Anexa 20

Programe autorizate CNFPA derulate în 2005

Nr. programe derulate

Nr. Participanţi

Judeţul Şcoala Denumirea programului

2005 2006 2005 2006 Manichiurist, pedichiurist 4 2 42 34 Frizer 4 2 50 30 Coafor 7 3 93 48 Bucătar 2 - 7 - Ospătar(chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie - 1 - 5 Optician montator aparatură optico-mecanică 2 1 32 13 Bijutier 3 1 20 5 Tinichigiu vopsitor auto 2 1 4 4 Mecanic auto 2 2 7 23 Croitor îmbrăcăminte după comandă - 1 - 3 Lucrător în tricotaje confecţii 3 - 23 Cosmetician Tehnician maseur Agent vamal Zidar, pietrar, tencuitor Brutar Cofetar Patiser Operator introducere, validare şi prelucrare date Fierar betonist, montator prefabricate Montator pereţi şi tavane din ghips carton Instalator instalaţii tehnico sanitare şi de gaze

Electromecanic utilaje şi instalaţii comerciale electrocasnice şi de industrie alimentară

Municipiul Bucureşti

Grupul Şcolar de Arte şi Meserii al Cooperaţiei Meşteşugăreşti "Spiru Haret " Bucureşti

Tâmplar manual

118

Grup Şcolar Industrial Petre Poni

Turnător

Grup Şcolar Industrial Transporturi Căi ferate

Agent comercial feroviar

Confecţioner tâmplărie de aluminiu şi mase plastice

Constructor montator de structuri metalice

Zidar, pietrar,tencuitor

Fierar betonist,montator prefabricate

Instalator instalaţii de încălzire centrală

Grupul Şcolar de Construcţii Anghel Saligny

Instalator instalaţii tehnico-sanitare

Sursă date: Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi familie a Municipiului Bucureşti Numai Grupul Şcolar Spiru Haret a derulat programe în 2005 şi 2006

119

Anexa 21

Alte programe de educaţie a adulţilor autorizate (ex. CISCO, etc.) Judeţul Şcoala Denumirea

programului Nr. programe derulate Nr.

Participanţi

Bucureşti Colegiul Tehnic de Posta si Telecomunicaţii "Gh. Airinei"

CISCO 1 200

Colegiul Tehnic "Edmond Nicolau"

CISCO

Şcoala Superioară Economică

N.Kretzulescu ECDL

Sursă date: ISMB

120

Anexa 22

Programe de a 2-a şansă derulate în anul şcolar 2005

Judeţul Şcoala Nr. programe derulate Nr. Participanţi

Şcoala cu clasele I -VIII nr. 1 "Sfinţii Voievozi"

clasa I - a IV-a 204

Şcoala cu clasele I -VIII nr.175 "SF. Nicolae"

clasa a IV-a 18

Şcoala cu clasele I -VIII nr. 131 clasa a II-a 30 Şcoala cu clasele I -VIII nr. 136 clasa a IV-a 15 Şcoala cu clasele I -VIII nr. 117 clasele I-a IV-a 70

Bucureşti

Şcoala cu clasele I -VIII nr. 168 clasele a III-a - a IV-a 50 Ilfov Şcoala Nr. 3 Şindriliţa 1 16 Ilfov Şcoala Nr. 3 Şinteşti -Vidra 1 16

Sursă date: ISMB+ISJ Ilfov

Anexa 23

Opţiunile elevilor in cele doua etape (exprimare procentuala)

Filiera teoretica Filiera tehnologica Filiera vocaţională Scoli prof. si ucenici Nehotărâţi Altele

An şcolar 2002/2003

2003/2004

2004/ 2005

2005/ 2006

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2002/ 2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2002/2003

2003/2004

2004/ 2005

2005/ 2006

Bucureşti 34,43 51,13 89,9 65,29 28,11 21,1 0 9,1 0 21,07 0 13,2 9,05 6,24 7 7,9 33,68 0,22 4 7,9 15,06 0,19 0 0

Ilfov 31 32 32 31 42 42 43 40 5 5 5 6 22 21 20 23 - Sursă date: ISMB+ISJ Ilfov

121

Anexa 24 Numărul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în sistemul ÎPT din Municipiul Bucureşti

Număr de elevi cuprinşi la începutul anului şcolar

Specificaţie 2002/2003

* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Ţinta PRAI pt.

2013

Total număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a în sistemul ÎPT 12383 15117 14807 11543 8723 8685 A. Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a ruta SAM

6337 8396 7696 6989 5012 4980

mecanică 2214 3388 3218 3001 2120 1700 electromecanică 555 781 607 589 363 360 electronică automatizări 240 685 476 469 320 320 chimie industriala 238 143 181 189 172 170 materiale de construcţii** 0 64 31 41 100 electric 888 730 791 584 496 500 construcţii,instalaţii şi lucr. publice 390 413 425 362 243 330 agricultură 57 205 175 146 78 80 silvicultură 60 262 0 0 0 0 comerţ 208 151 155 177 121 150 turism şi alimentaţie 328 332 398 327 262 350 industrie alimentară 210 213 212 153 149 210 fabricarea prod. din lemn 179 201 203 245 115 120 industrie textilă şi pielărie 612 712 666 590 456 530 tehnici poligrafice 158 180 125 126 59 60 estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0 0 0 0 B. Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologică

6046 6721 7111 4554 3711 3685

-profilul tehnic 3702 4067 4443 2231 1722 1710 -profilul servicii 1705 1862 1912 1861 1547 1535 -profilul resurse naturale şi protecţia mediului

639 792 756 462 442 439

122

Evoluţia raportului SAM / liceu tehnologic, clasa a IX-a


Specificaţie 2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Ţinta PRAI pt.

2013

Total număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a în sistemul ÎPT (=100%), Din care: 100 100 100 100 100 100A. Ponderea elevilor cuprinşi în cl. IX SAM din totalul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în ÎPT

51.17% 55.54% 51.98% 60.55%

57.45% 57.48%

B. Ponderea elevilor cuprinşi în cl. IX Liceu tehnologic din totalul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în ÎPT

48.83% 44.46% 48.02% 39.45%

42.54% 42.52%

Evoluţia ponderii pe domenii la ŞAM / profile la liceu tehnologic


Specificaţie 2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Ţinta PRAI pt.

2013

A. Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a ruta SAM (=100%) Din care, % pe domenii:

100 100 100 100 100 100

mecanică 34.94% 40.35% 41.81% 42.94% 42.30% 34.13%

electromecanică 8.76% 9.30% 7.89% 8.43% 7.24% 7.23%

electronică automatizări 3.79% 8.16% 6.19% 6.71% 6.38% 6.42%

chimie industriala 3.76% 1.70% 2.35% 2.70% 3.43% 3.41%

materiale de construcţii** 0.00% 0.00% 0.83% 0.44% 0.82% 2.00%

electric 14.01% 8.69% 10.28% 8.36% 9.90% 10.04%

123

construcţii,instalaţii şi lucr. publice 6.15% 4.92% 5.52% 5.18% 4.85% 6.62%

agricultură 0.90% 2.44% 2.27% 2.09% 1.56% 1.60%

silvicultură 0.95% 3.12% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%

comerţ 3.28% 1.80% 2.01% 2.53% 2.41% 3.01%

turism şi alimentaţie 5.18% 3.95% 5.17% 4.68% 5.23% 7.02%

industrie alimentară 3.31% 2.54% 2.75% 2.19% 2.97% 4.21%

fabricarea prod. din lemn 2.82% 2.39% 2.64% 3.51% 2.29% 2.41%

industrie textilă şi pielărie 9.66% 8.48% 8.65% 8.44% 9.10% 10.64%

tehnici poligrafice 2.49% 2.14% 1.62% 1.80% 1.18% 1.20%

estetica şi igiena corpului omenesc 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%

B. Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologică (=100%), din care, % pe profile:

100 100 100 100 100 100

-profilul tehnic 61.23% 60.51% 62.48% 48.99%

46.40%46.40%

-profilul servicii 28.20% 27.70% 26.89% 40.87%

41.68%41.65%

-profilul resurse naturale şi protecţia mediului

10.57% 11.78% 10.63% 10.14%

11.91% 11.91%

124

Anexa 25 Numărul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în sistemul ÎPT din judeţul Ilfov

Număr de elevi cuprinşi la începutul anului şcolar Specificaţie 2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Ţinta PRAI pt. 2013

Total număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a în sistemul ÎPT 1125 1352 1211 1153 794 1036 A. Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a ruta SAM 357 617 628 731 466 650

mecanică 176 180 143 222 132 60 electromecanică 14 27 18 46 60 electronică automatizări 31 53 56 chimie industriala materiale de construcţii** electric 85 124 86 86 47 60 construcţii,instalaţii şi lucr. publice 21 12 28 40 12 30 agricultură 30 32 28 27 60 silvicultură 33 15 58 56 32 50 comerţ 28 103 114 31 28 60 turism şi alimentaţie 95 114 150 118 150 industrie alimentară 30 16 30 fabricarea prod. din lemn industrie textilă şi pielărie 14 8 60 tehnici poligrafice estetica şi igiena corpului omenesc 30 B. Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologică 768 735 583 422 328 386

-profilul tehnic 140 176 211 138 96 120 -profilul servicii 320 291 269 228 195 236 -profilul resurse naturale şi protecţia mediului 308 268 103 56 37 30

125

Evoluţia raportului SAM / liceu tehnologic, clasa a IX-a Număr de elevi cuprinşi la începutul anului şcolar

Specificaţie 2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007


Total număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a în sistemul ÎPT (=100%), Din care:

1125 1352 1211 1153 794 1036

A. Ponderea elevilor cuprinşi în cl. IX SAM din totalul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în ÎPT

31,73% 45,64% 51,86% 63,40% 58.69% 62.74%


68,27% 54,36% 48,12% 36, 60% 41.31% 39.26%

Evoluţia ponderii pe domenii la ŞAM / profile la liceu tehnologic Număr de elevi cuprinşi la începutul anului şcolar Specificaţie

2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 Ţinta PRAI pt.

2013 A. Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a ruta SAM (=100%) Din care, % pe domenii:

357 617 628 731 466 650

mecanică 49,30% 29,17% 22,77% 30,37% 28.35% 9.23% electromecanică 3,92% 4,38% 2,46% 9.87% 9.23% electronică automatizări 5,02% 8,44% 7,66% 0.00% chimie industriala materiale de construcţii** electric 23,81% 20,10% 13,69% 11,76% 10.09% 9.23% construcţii,instalaţii şi lucr. publice 5,88% 1,94% 4,46% 5,47% 2.58% 4.62% agricultură 4,86% 5,10% 3,83% 5.79% 9.23% silvicultură 9,24% 2,43% 9,24% 7,66% 6.87% 7.69% comerţ 7,84% 16,69% 18,15% 4,24% 6.01% 9.23% turism şi alimentaţie 15,40% 18,15% 20,52% 25.32% 23.08% industrie alimentară 4,10% 3.43% 4.62% fabricarea prod. din lemn 0.00% 0% industrie textilă şi pielărie 1.72% 9.23% tehnici poligrafice 0.00% 0% estetica şi igiena corpului omenesc 0.00% 4.62% B. Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologică (=100%), din care, % pe profile:

768 735 583 422 328 386

-profilul tehnic 18,23% 23,95% 36,19% 32,70% 29.26% 31.08% -profilul servicii 41,67% 39,59% 46,14% 54,03% 59.45% 61.13% -profilul resurse naturale şi protecţia mediului 40,10% 36,46% 17,68% 13,27% 11.28% 7.78%

126

Anexa 26

Numărul elevilor cuprinşi în clasa a IX a în sistemul ÎPT în regiunea Bucureşti-Ilfov


Specificaţie 2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Ţinta PRAI pt.

2013

Total număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a în sistemul ÎPT 13508 16469 16018 12696 9517 9721A. Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a ruta SAM

6694 9013 8324 7710 5478 5630

mecanică 2.39 3.568 3.361 3.223 2252 1760electromecanică 569 808 607 607 409 420electronică automatizări 240 716 529 525 320 320chimie industriala 238 143 181 189 172 170materiale de construcţii** 64 31 41 100electric 973 854 877 670 543 560construcţii,instalaţii şi lucr. publice 411 425 453 402 255 360agricultură 57 235 207 174 105 140silvicultură 93 277 58 56 32 50comerţ 236 254 269 208 149 210turism şi alimentaţie 328 427 512 477 380 500industrie alimentară 210 213 212 183 165 240fabricarea prod. din lemn 179 201 203 245 115 120industrie textilă şi pielărie 612 712 666 604 464 590tehnici poligrafice 158 180 125 126 59 60estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0 0 0 30B. Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologică

6814 7456 7694 4976

4039 4071-profilul tehnic 3.842 4.243 4.654 2.369 1818 1830-profilul servicii 2.025 2.153 2.181 2.089 1742 1771-profilul resurse naturale şi protecţia mediului

947 1060 859 518 479 469

127

Evoluţia raportului SAM / liceu tehnologic, clasa a IX-a


Specificaţie 2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Ţinta PRAI pt.

2013

Total număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a în sistemul ÎPT (=100%), Din care: 13.508 16.469 16.018 12.696 8723 9721 A. Ponderea elevilor cuprinşi în cl. IX SAM din totalul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în ÎPT

49,56% 54,73% 51,97% 60,81% 57.56% 57.91%


50,44% 45,27% 48,03% 39,19% 42.43% 41.87%

128

Evoluţia ponderii pe domenii la ŞAM / profile la liceu tehnologic

Număr de elevi cuprinşi la începutul anului şcolar Specificaţie 2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007


A. Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a ruta SAM (=100%) Din care, % pe domenii:

6694 9013 8324 7710 5478 5630

mecanică 35,70% 39,59% 40,38% 41,75% 41.11% 31.26% electromecanică 8,50% 8,96% 7,29% 7,86% 7.47% 7.46% electronică automatizări 3,59% 7,94% 6,36% 6,80% 5.84% 5.68% chimie industriala 3,56% 1,59% 2,17% 2,45% 3.14% 3.02% materiale de construcţii** 0.00% 0,00% 0,77% 0,40% 0.75% 1.78% electric 14,54% 9,48% 10,54 8,68% 9.91% 9.95% construcţii,instalaţii şi lucr. publice 6,14% 4,72% 5,44% 5,21% 4.65% 6.39% agricultură 0,85% 2,61% 2,49% 2,25% 1.92% 2.49% silvicultură 1,39% 3,07% 0,70% 0,73% 0.58% 0.89% comerţ 3,53% 2,82% 3,23% 2,69% 2.72% 3.73% turism şi alimentaţie 4,90 4,74% 6,15% 6,18% 6.94% 8.88% industrie alimentară 3,14 2,36% 2,55% 2,37% 3.01% 4.26% fabricarea prod. din lemn 2,67% 2,23% 2,44% 3,17% 2.10% 2.13% industrie textilă şi pielărie 9,14% 7,90% 8,00% 7,82% 8.47% 10.48% tehnici poligrafice 2,36% 2,00% 1,50% 1,63% 1.08% 1.07% estetica şi igiena corpului omenesc 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0.00% 0.53% B. Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologică (=100%), din care, % pe profile:

6.814 7.456 7.694 4.976 4039 4071

-profilul tehnic 56,38% 56,91% 60,49% 47.65% 45.01% 44.95% -profilul servicii 29,72% 28,88% 28,35% 41,98% 43.10% 43.50% -profilul resurse naturale şi protecţia mediului 13,90% 14,22% 11,16% 10,41% 11.85% 11.52%

129

EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL MECANICA

6095

39354512

13509241099

23161611

2349 2539

6163

3292

602 379 126 76 22

3570

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL

Total someri din care absolventi(nr.)

locuri de munca vacante

EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL ELECTRONICA SI

AUTOMATIZARI

760

378

510

16498

176

5555 92 56168

233

667

24722 15 6

267

0100200300400500600700800

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL



EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL

ELECTROMECANICA

562 543593

506

195130

5149155

260317

134

475

70 15 15 3101

0100200300400500600700

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL



Anexa 27

EVOLUTIA ŞOMAJULUI ŞI A LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE PE DOMENII DE FORMARE PROFESIONALĂ

ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI

130

EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL CONSTRUCTII, INSTALATII SI

LUCRARI PUBLICE

1870

895 736 663296

79 157 65 27 23 11

503

1462 1269

2075

2866

20971551

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL



EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL COMERT

3662

23761845

15931121

159 201 66 15 16 4

2059

1235 1027

2045

32252800

3317

0500

1000150020002500300035004000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL



EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL MATERIALE DE CONSTRUCTII

352

203173

112152

11 23

109

187 168

98

201

375402

9 7 1 00

50100150200250300350400450

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL



EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL TURISM SI

ALIMENTATIE PUBLICA

741

462 478

276 251

31 47 22 6 8 648

225 222

1104

663 686486

0

200

400

600

800

1000

1200

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL



EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL ELECTRIC

1064

584690

862

264138

55

311198

273

435561

1031

11616 4 71040

200

400

600

800

1000

1200

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL



EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL INDUSTRIE

ALIMENTARA

598

453

223 255

13042 39 18 5 3 3

225 240 271358

438497

327

0100200300400500600700

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL



131


6095

39354512

13509241099

23161611

2349 2539

6163

3292

602 379 126 76 22

3570

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL



EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL FABRICAREA

PRODUSELOR DIN LEMN

408

215 256

114 8725 25 7 5 5 1

407326

377

584

728

522390

0100200300400500600700800

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL



EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL AGRICULTURA

99

48 4328 1618 13 7 4

3649

178

221204

6935

4260

50

100

150

200

250

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL



EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL SILVICULTURA

610

17

31 0 0 0 0 0

20

04

11

64

40

20

0

10

20

30

40

50

60

70

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANULTotal someri

din care absolventi(nr.)


132

EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE

1428915 575

1026 1228

85 105 45 15 4 5

3742 3564 3350 3590

47353827

1299

01000

20003000

40005000

2000 2001 2002 2003 2004 2005ANUL



EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL TEHNICI

POLIGRAFICE

309

165

278

10866

6 13 1 0 0 139

82 74113 97

163

245

050

100150200250

300350

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANULTotal someri

din care absolventi(nr.)


EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL ESTETICA SI IGIENA

CORPULUI OMENESC

8675

29 3524

820

4 2 2 1

3759

150

76

127

8996

020406080

100120140160

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL



133

EVOLUTIA PONDERII ABSOLVENTILOR SOMERI DIN TOTALUL SOMERILOR INREGISTRATI PE DOMENII

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

40,0

ME

CA

NIC

A

ELE

CTR

OM

EC

AN

ICA

ELE

CTR

ON

ICA

SI

AU

TOM

ATI

ZAR

I

CH

IMIE

IND

US

TRIA

LA

MA

TER

IALE

DE

CO

NS

TRU

CTI

I

ELE

CTR

IC

CO

NS

TRU

CTI

I,IN

STA

LATI

I SI L

UC

RA

RI

PU

BLI

CE

AG

RIC

ULT

UR

A

SIL

VIC

ULT

UR

A

CO

ME

RT

TUR

ISM

SI A

LIM

EN

TATI

EP

UB

LIC

A

IND

US

TRIE

ALI

ME

NTA

RA

FAB

RIC

AR

EA

PR

OD

US

ELO

R D

INLE

MN

IND

US

TRIE

TE

XTI

LA S

IP

IELA

RIE

TEH

NIC

I PO

LIG

RA

FIC

E

ES

TETI

CA

SI I

GIE

NA

CO

RP

ULU

I OM

EN

ES

C

TOTA

L%D

IN T

OTA

L S

OM

ER

I DIN

FIE

CA

RE

DO

ME

NIU

___

___

200020012002200320042005

134


92

272

493

733

2 12 9 27

282

18 47

396

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL

Total someri din care absolv enti(nr.)

locuri de munca v acante

EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA DOMENIUL CONSTRUCTII, INSTALATII SI LUCRARI PUBLICE

11

38

74100

1 1 4 47 130

150

020406080

100120140160

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANULTotal someri din care absolventilocuri de munca vacante

EVOLUT IA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANT E DOMENIUL ELECT RIC

11

22

1215

1 2 1

8

22

8

0

19

05

10152025

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANULTotal someri din care absolventilocuri de munca vacante

EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL INDUSTRIA ALIMENTARA

3 1234

102

1 0 0 214 6 0

59

020406080

100120

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL

Total someri din care absolventi locuri de munca vacante

Anexa 28

EVOLUŢIA ŞOMAJULUI ŞI A LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE PE DOMENII DE FORMARE PROFESIONALĂ ÎN JUDEŢUL ILFOV

135

EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL AGRICULTURA

2051

67

115

1 2 0 80 6 0

42

020406080

100120140

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL

Total someri din care absolventi locuri de munc

EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANT E DOMENIUL ELECTRONICA SI

AUTOMATIZARI

711

21

47

1 14 56

20

33

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL

Total someri din care absolventilocuri de munca vacante

EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANT E DOMENIUL TURISM SI ALIMENTATIE

PUBLICA

616

24

45

0 1 0 10 4 0

53

0102030405060

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANULTotal someri din care absolventi locuri de munca vacante

EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL

ELECTROMECANICA

2

19

62

76

0 2 041 16

00

10

20

30

40

50

60

70

80

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL

Total someri din care absolventilocuri de munca vacante

136

EVOLUTIA PONDERII ABSOLVENTILOR SOMERI DIN TOTALUL SOMERILOR INREGISTRATI PE DOMENII

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

MEC

AN

ICA

ELEC

TRO

MEC

AN

ICA

ELEC

TRO

NIC

A S

I AU

TOM

ATI

ZAR

I

CH

IMIE

IND

UST

RIA

LA

MA

TER

IALE

DE

CO

NST

RU

CTI

I

ELEC

TRIC

CO

NST

RU

CTI

I, IN

STA

LATI

I SI L

UC

RA

RI P

UB

LIC

E

AG

RIC

ULT

UR

A

SILV

ICU

LTU

RA

CO

MER

T

TUR

ISM

SI A

LIM

ENTA

TIE

PUB

LIC

A

IND

UST

RIE

ALI

MEN

TAR

A

FAB

RIC

AR

EA P

RO

DU

SELO

R D

IN L

EMN

IND

UST

RIE

TEX

TILA

SI P

IELA

RIE

TEH

NIC

I PO

LIG

RA

FIC

E

ESTE

TIC

A S

I IG

IEN

A C

OR

PULU

I OM

ENES

C

ALT

E O

CU

PATI

I DIN

DO

MEN

IUL

SER

VIC

II

ALT

I MU

NC

ITO

RI N

ECA

LIFI

CA

TI

ALT

E M

ESER

II

TOTA

L

% D

IN T

OTA

L SO

MER

I DIN

FIE

CA

RE

DO

MEN

I

20002001200220032004

137

Anexa 29 PROIECTUL DE COOPERARE IN DOMENIUL PROFESIONAL SI TEHNIC

DOMENIUL TRANSPORTURI

Unitatea scolara implicata direct este Grupul Scolar Dacia. Din partea acestei scoli vor fi formate (pregatire teoretica si practica) trei cadre didactice care vor disemina informatia si cadrelor didactice care predau modulele de specialitate la calificarile profesionale mecanic auto si tinichigiu vopsitor auto. Unitatile care scolarizeaza in aceste calificari au colaborare cu agenti economici de profil. Agenţii economici cu care colaborează unităţile şcolare de profil transporturi:

Unitatea de învăţământ Agent economic Adresa agentului

economic Telefon

Numele şi prenumele

persoanei de contact din cadrul

firmei, funcţie, telefon

SC GRAND TRANS SA Str. Pascal Cristian nr. 4-6

3162608 Bogdan Dincă Şef service

SC MANOLE COMIMPEX SRL Str. Hotin, nr. 3 0744928929 Manolache Dumitru -patron

SECOM INTERSERVICE BĂNEASA

B-dul Aerogării nr. 38 2315119 Toma Ioan maistru

MDM 2002 SERVICE SRL Str. Jiului nr. 13 6672940 Şuteu Marius patron

SC SOREMY AUTO SRL Str. Săcele nr. 9 Lupaşcu D Şef service

SC CARPAŢI MOTOR SRL Calea Griviţei nr. 143A 3124794 Herăscu C-tin Şef service

SC AD GARAJ SRL Str. Moeciu nr. 17 0788617576 Dan Arghir Şef service

ANGLO-CARS SRL Str. Delea Veche nr.24 3213720 Rotaru Doru Şef service

MC MOTORS SRL Str Aerogării nr. 38 2328941 Cherghizan Valentin- patron

Grup Şcolar Construcţii Căi

Ferate

SC CASA AUTO SRL Str. Expoziţiei nr. 2 3170069 Drăgan director

AUTO MARCU S GROUP-PANTELIMON

Şos Pantelimon 2553345/203 Constantin Mariana Colegiul Tehnic

D. Leonida PORCHE BUCUREŞTI NORD Şos Pipera 0729032955 Tănase Viorel SERVICE AUTOMECANICA- UNITATEA 13

Str. M. Eminescu nr. 57, sector 2

2101270 Fleşteu Tinu-inginer

SERVICE BAICULUI Str. Baicului nr. 28, sector 2

2527901 Pârlogea Mugurel- şef unitate

ATELIER CICLOP TITULESCU Şos Titulescu nr. 177, sector 1

2229507 Cascarache Ilie inginer

RACO MOTOR COMPANY SRL

Str. Veseliei nr 5A, sector 5

4241072 Iurciuc Robertino director 0744806804

SERVICE AUTO SA B-dul Ferdinand I nr. 111-113, sector 2

2522027 Ene Cristian director

SC PORCHE SA B-dul Barbu Văcărescu nr. 303

Mădălin Ene director

Grup Şcolar Sf. Pantelimon

SC AUTO MITCONI COM SRL Str. Hortensiei nr. 63, sector 2

2411000 Marin Dumitru Director 0722337033

138

AUTOMOBILE BAVARIA SRL Str. Horia, Closca si Crisan nr. 17, sector 1

2332343 Iliescu Iulia Sef departament 2332020

VOPSI LUX SRL SERVICE AUTO

Str Fizicienilor nr. 15, sector 3

3481837 Calibnescu Adrian director general

Grup Şcolar Elie Radu TEHNO CONSTRUCT SRL Str Traian, nr 41,

sector 3 3235788 Marin Constantin

director general AUTOMOBILE BAVARIA SRL Sos. Bucuresti-

Ploiesti, nr. 53A 2006263 Warner Wolff

director AVIA MOTORS Str Dezrobirii, sector 6 3033164 Serban Pascu

director SC RADACINI SRL B-dul Ferdinand

nr.111-113 2528154 Ene Sristian

director AUTO KLASS CENTER SRL Splaiul Unirii, sector 3 3311770 Roberto Neaga

director SC AUTONET SRL Calea grivitei nr. 177,

sector 6 2219138 Dringa Sorin

director SC TIMAS SRL FUNDENI Sos Fundeni, sector 2 Toader C-tin

director ARIA MOTORS Sos Giurgiului nr. 53-

54, sector 4 0723180912 Cojocaru Bogdan

director

Grup Şcolar RATB

SC GERMAN TOP TRADING SRL

B-dul Th. Pallady nr. 53, sector 3

3456131 Cucu Marian Director

RATB-AUTOGARA FERENTARI

B-dul Dinicu Golescu nr. 1, sector 6

3147130 Aron Gheorghe director general Rebegeanu Ghe director resurse umane

CAUTIS JB 93 Str Luica nr. 170-172, sector 4

4610494 Cautisanu Jenica director general 0722269052

Grup Şcolar Gr. Cerchez

SC SERVICE CICLOP SA Atelier 3 Giurgiului

Sediul central : B-dul Magheru nr. 6-8, sector 1 Atelier 3: Sos Giurgiului nr. 2, sector 5

3154905 Ion Enache director general Preda Victor Sef atelier 3 Giurgiului

PORCHE VEST 1 Şos Centură nr 41, Chiajna

2031295 Gabriel Dumbravă director service

SC BRADY TRADE SRL B-dul Iuliu Maniu nr 291-301

3168585 Raluca Mărcuţ 0745871734 Adrian Tomescu director

Colegiul Tehnic Iuliu Maniu

SC AUTOITALIA IMPEX SRL B-dul Timişoara nr. 60D

4433334 Gabriel Pena director service Marius Săvescu 0745320478

Grup Şcolar Doamna Stanca

SC REPACOM OBOR SA Puiu Ion –director 0722238190

SC APOLODOR COM IMPEX SRL

B-dul Theodor Pallady nr. 45C

3456000 Stoica Eugen

SC IOR SA Str. Bucovina nr 4 3244210 Eugen Niculescu director

Grup Şcolar Petru Poni

SC BRADY TRADE SRL B-dul Iuliu Maniu nr. 291-301

3187650 Adrian Tomescu director

139

Anexa 30 Harta educaţională Învăţământ Profesional şi Tehnic, Bucureşti

140

141

142

143

144

Date post:	21-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	vasile-tintari
View:	71 times
Download:	5 times

Profesional

Documents