+ All Categories
Home > Documents > Problema irlandeza

Problema irlandeza

Date post: 22-Jun-2015
Category:
Upload: gruianul
View: 502 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
of 4 /4
O Marea Foamete din 1845-49. ..Mana cartofilor e de la Dumnezeu, dar foametea e de la englezi" era o vorba amara, des rostita in acea perioada. Exportul nesabuit al altor produse ali- mentare irlandeze ~i dezinteresul mani- festat de guvernul britanic au agravat aceasta situatie. O O caricatura a liderilor irlandezi Charles Stuart Parnell ~i John Dillon in inchisoare. Parlamentarii din Camera Comunelor , membri ai Partidului Na,ionalist Irlandez, condu~i de Parnell, !6' au ob,inut o serie de :3 concesii in schimbul ~ sprijinului acordat 0'! Partidului Liberal al ~ lui William ~ Gladstone. ~ tice Angliei medievale, regii englezi au avut putin:1 autoritate in Irlanda, in afara regiunii Pale -aflat:1 in veciQ:1tatea Dublinului. in secolul al XVI-lea in Anglia s-a dezvoltat un putemic aparat de stat sub conducerea Tudorilor, cu consecinte fatale asupra Irlandei. Henry al VIII-lea s-a proclamat rege al Irlandei ~i a abolit multe din institutiile feudale ale acesteia. Atunci cand puterea a revenit Reginei Elizabeta I (1558-1603), a luat na~tere un nou conflict intre irlandezi ~i englezi -intre timp Anglia devenise protestanti, iar Irlanda nu re- nuntase la "vechea religie" romano-catolic:1. Conflictul religios Intoleranta caracteristic:1 acelei perioade a f:1cut ca dive.rgentele religioase s:1am:lrasc:1 ~i mai mult rebeliunile prin care irlandezii sper- au s:1 inl:1ture dominatia englez:1. Situatia a fost ~i mai mult agravati de cererile de ajutor lansate de irlandezi c:1tre spanioli ~i italieni - t:1ri romano-catolice -care amenintau deja siguranta imediat:1 a Angliei. in consecint:1, Mzboaiele Irlandeze au fost sangeroase ~i s:1lbatice ~i s-au incheiat in 1603 cu infran- gerea conduc:1torului rebel, Earl al regiunii Tyrone, in b:1tilia de la Kinsale. ~ Ancepand cu secolul al V-lea I.Hr., lrlanda a I fost cuceri~ de celti; ace~tia s-au organizat ulterior In regate, care erau conduse de Marele Rege. lrlanda nu a fost niciodata cucerita de romani, astfellncat limba, cultura ~i stilul de viata celtic au supravietuit secole de-a randul. Dupa ce romanii au parasit teritoriile bri- tanice, irlandezii s-au numarat printre popoa- rele care au invadat ~i uneori s-au stabilit pe coastele britanice. Printre cei stabiliti In aces- te regiuni s-au numarat ~i nativii din Dalriada, In lrlanda de Nord, care au emigrat In Argyllshire la tnceputul secolului al VI-lea ~i au constituit nucleul viitoarei Scotii. lrlandezii fusesera convertiti la cre~tinism In secolul al V-lea, mai ales datori~ sfantului Patrick; misionarii irlandezi printre care Columba ~i Aidan au avut o activitate intensa In insulele Britanice ~i In vestul Europei. O perioada, cre~tinismul celtic a fost diferit In anumite privinte de cel roman, dar printr-o deciziei a Sinodului de la Whit by (664) Roma a avut ca~tig de cauz:!, iar celtii au acceptat acest lucrn la scurt timp. La sfar~itul secalului al VIII-lea Irlanda a suferit de invaziile vikingilar. Primele adev:!- rate ara~e, printre care ~i Dublin, au fast inte- meiate de vikingi; ei au fast in cele din urm:! infranti de Marele Rege Brian Barn (Brian Baraimhe) in b:!t:llia de la Clantarf (1014). Ocupa~ia anglo-normandi Brian a fast ucis la Clantarf, iar Marele Rege care i-a urmat nu a avut autaritatea necesarn pentrn a uni Irlanda. Apai, in 1169, a expedi- tie angla-narmand:! a venit in Irlanda, chema- t:! de una dintre p:!rtile implicate in rnzbaaiele tribale irlandeze. Candu~i de Richard, cante de Clare, numit ~i "arc incardat", narmanzii au devenit in curand a fart:! independent:!. Suc- cesul lar l-a determinat pe Henry II,. rege al Angliei, s:! viM de urgent:l in Irlanda in 1171 ~i s:! la intreaga tarn sub canducerea sa. Astfel au inceput ~apte secale de st:lpaniri succesive narmand:!, englez:! ~i britanic:!. Aristacratia angla-narmand:l din Irlanda, la fel ca vikingii, a fast absarbit:l In cultura celtic:! pe care initial Incercase s:! a damine. in acela~i timp, datarit:l mi~c:!rilar caracteris- 249
Transcript
Page 1: Problema irlandeza

O Marea Foametedin 1845-49. ..Manacartofilor e de laDumnezeu, darfoametea e de laenglezi" era o vorbaamara, des rostita inacea perioada.Exportul nesabuit alaltor produse ali-mentare irlandeze ~idezinteresul mani-festat de guvernulbritanic au agravataceasta situatie.

in ciuda a secole de invazii ~i

coloniziiri, lrlanda nu s-a

impiicat niciodatii cu ideea

dominatiei striiine. Dominatia

englezii ~i mai tdrziu cea bri-

tanicii au schimbat radical

cursul istoriei irlandeze.

O O caricatura aliderilor irlandeziCharles StuartParnell ~i John Dillonin inchisoare.Parlamentarii dinCamera Comunelor ,membri ai Partidului

Na,ionalist Irlandez,condu~i de Parnell, !6'au ob,inut o serie de :3concesii in schimbul ~sprijinului acordat 0'!Partidului Liberal al ~lui William ~Gladstone. ~

tice Angliei medievale, regii englezi au avutputin:1 autoritate in Irlanda, in afara regiuniiPale -aflat:1 in veciQ:1tatea Dublinului.

in secolul al XVI-lea in Anglia s-a dezvoltatun putemic aparat de stat sub conducereaTudorilor, cu consecinte fatale asupra Irlandei.Henry al VIII-lea s-a proclamat rege al Irlandei~i a abolit multe din institutiile feudale aleacesteia. Atunci cand puterea a revenit RegineiElizabeta I (1558-1603), a luat na~tere un nouconflict intre irlandezi ~i englezi -intre timpAnglia devenise protestanti, iar Irlanda nu re-nuntase la "vechea religie" romano-catolic:1.

Conflictul religiosIntoleranta caracteristic:1 acelei perioade a

f:1cut ca dive.rgentele religioase s:1 am:lrasc:1 ~imai mult rebeliunile prin care irlandezii sper-au s:1 inl:1ture dominatia englez:1. Situatia afost ~i mai mult agravati de cererile de ajutorlansate de irlandezi c:1tre spanioli ~i italieni -

t:1ri romano-catolice -care amenintau dejasiguranta imediat:1 a Angliei. in consecint:1,Mzboaiele Irlandeze au fost sangeroase ~is:1lbatice ~i s-au incheiat in 1603 cu infran-gerea conduc:1torului rebel, Earl al regiuniiTyrone, in b:1tilia de la Kinsale. ~

Ancepand cu secolul al V-lea I.Hr., lrlanda aI fost cuceri~ de celti; ace~tia s-au organizat

ulterior In regate, care erau conduse deMarele Rege. lrlanda nu a fost niciodatacucerita de romani, astfellncat limba, cultura~i stilul de viata celtic au supravietuit secolede-a randul.

Dupa ce romanii au parasit teritoriile bri-tanice, irlandezii s-au numarat printre popoa-rele care au invadat ~i uneori s-au stabilit pecoastele britanice. Printre cei stabiliti In aces-te regiuni s-au numarat ~i nativii din Dalriada,In lrlanda de Nord, care au emigrat InArgyllshire la tnceputul secolului al VI-lea ~iau constituit nucleul viitoarei Scotii.

lrlandezii fusesera convertiti la cre~tinismIn secolul al V-lea, mai ales datori~ sfantuluiPatrick; misionarii irlandezi printre careColumba ~i Aidan au avut o activitate intensaIn insulele Britanice ~i In vestul Europei. Operioada, cre~tinismul celtic a fost diferit Inanumite privinte de cel roman, dar printr-odeciziei a Sinodului de la Whit by (664) Roma

a avut ca~tig de cauz:!, iar celtii au acceptatacest lucrn la scurt timp.

La sfar~itul secalului al VIII-lea Irlanda asuferit de invaziile vikingilar. Primele adev:!-rate ara~e, printre care ~i Dublin, au fast inte-meiate de vikingi; ei au fast in cele din urm:!infranti de Marele Rege Brian Barn (BrianBaraimhe) in b:!t:llia de la Clantarf (1014).

Ocupa~ia anglo-normandiBrian a fast ucis la Clantarf, iar Marele Regecare i-a urmat nu a avut autaritatea necesarnpentrn a uni Irlanda. Apai, in 1169, a expedi-tie angla-narmand:! a venit in Irlanda, chema-t:! de una dintre p:!rtile implicate in rnzbaaieletribale irlandeze. Candu~i de Richard, cantede Clare, numit ~i "arc incardat", narmanzii audevenit in curand a fart:! independent:!. Suc-cesul lar l-a determinat pe Henry II,. rege alAngliei, s:! viM de urgent:l in Irlanda in 1171~i s:! la intreaga tarn sub canducerea sa. Astfelau inceput ~apte secale de st:lpaniri succesivenarmand:!, englez:! ~i britanic:!.

Aristacratia angla-narmand:l din Irlanda, lafel ca vikingii, a fast absarbit:l In culturaceltic:! pe care initial Incercase s:! a damine.in acela~i timp, datarit:l mi~c:!rilar caracteris-

249

Page 2: Problema irlandeza

PROBLEMA IRLANDEZA

O Ruinele cladiriiPo~tei din Dublin,dupa revolta dePa~te din 1916.Execu,ia a 14 rebeli

a in tors opinia pub-Ifca impotriva bri-tanicilor .

~

~

§"5J:

O Prizonieri ai IRAde la tab3ra LongKesh. Din anii 1920,Irlanda de Nord adevenit adepta trimi-terii in inchisoaref3r3 organizareaunui proces.

O Eamon de Valerain 1923. Un veterana! Revoltei de Pa~ti,de Valera s-a opus in1921 semnariitratatului cu MareaBritanie. El a devenitmai t3rziu pre~edin-te a! RepubliciiIrlandeze.

aceste evenimente incat s-a decis s~ in~spreas-c~ controlul asupra Irlandei. La acea vremeIrlanda, de~i sub conducerea coroanei i~i aveapropriul parlament (exclusiv protestant). Dar,in 1801, o mituire la scara mare a convinsParlamentul irlandez s~ sernneze un act deunificare cu Marea Britanie. Anglia, TaraGalilor, Scotia ~i Irlanda formau acum RegatulUnit, condus de Guvemul ~i Parlamentul de laWestminster, unde fiecare dintre cele patruprovincii i~i trimiseser~ reprezentanti.

in 1803 o revolt~ izbucnit~ in Dublin, con-dus~ de Robbert Emmet, a e~uat ~i pentru untimp orice actiune revolutionar~ a fost discre-ditata. Noul lider irlandez, Daniel O'Connell,"Eliberatorul", sustinea mi~c~rile legale.O'Connell a obtinut recunoa~terea Emancip~-rii Catolice (1829), un act care permitea catoli-cilor din Irlanda ~i alte p~rti ale Regatului Units~ voteze ~i s~ ocupe functii. Dar nu ~i-a atinscel mai important obiectiv -guvemareautonom~ ("Home Rule") pentru Irlanda.

Mana cartof1lor care a lovit Irlanda in 1845 agenerat un dezastru. Cartoful era hrana de baz~a s~racilor ~i cand recolta a fost distrus~, guver-nul britanic nu a reu~it s~ ia m~suri eficace. Caurmare a Marii Foamete a Cartofilor, au muritaproape un rnilion de oameni ~i mult mai multiau emigrat in SUA. Traiul mizer din Irlanda atransformat emigrarea intr-un fenomen obi~nu-it ~i tiII)p de un secol populatia Irlandei s-a aflatin declin, in timp ce restul Europei inflorea.

Problema irlandeziDup~ Marea Foamete, politicile revolutionareau ren~scut sub forma societ~tilor secrete.Irlandezii din SUA au fondat Fratia Fenian~,dar nurnero~i alti revolutionari irlandezi erauimpropriu numiti feniani. Dup~ o revolta e~u-ata in 1867, in Parlament atmosfera a devenitdestul de tensionat~.

Unul dintre principalele motive a fost fap-tul c~ Gladstone, liderul Partidului Liberalenglez simpatiza cu cauza irlandez~. Pe dealta parte, Partidul National Unificat al Irlan-dezilor, condus de Charles Pamell, exercita oinfluent~ importanta in Camera Comunelor,deseori stabilind un echilibru intre liberali ~iconservatori. intre timp ~ranii irlandezi orga-nizau boicoturi ~i diferite alte actiuni impotri-va proprietarilor de p~manturi asupritori.

In consecint~, "problema irlandez~" a de-venit uh subiect dezb~tut cu aprindere inpolitica britanic~, iar la sfar~itul secolului XIXo serie de reforme au imbun~tatit pozitia t~ra-nimii ~i au inl~turat multe nemultumiri ale

Baza puterii regiunii Tyrone era o provin-cie putin locuit~ ~i cultivat~ din nord -Ulster.Cand James VI al Sotiei a mo~tenit tronulAngliei ca James I (1603), a luat m~suri ime-diate pentru a Incerca cucerirea definitiv~ aUlsterului. Profitand de o revolt~ a irlande-zilor, James a confiscat propriet~tile conduc~-torilor irlandezi rebeli, i-a izgonit pe irlandeziinativi de pe p~mantullor ~i a adus In locullorenglezi ~i scotieni protestanti.

Din acest moment Ulster a devenit forta-reata protestantismului, certat cu irlandeziisupu~i Papei din restul t~rii. Irlanda catolic~s-a revoltat 1n anii 1640, pan~ cand OliverCromwell a intervenit In persoan~ ~i a Invinsopozitia din fort~retele de la Wexford ~iDrogheda, masacrandu-le gamizoanele. Maitarziu, cand James II, regele catolic al Anglieia sosit In Irlanda dup~ pierderea tronului Infavoarea lui William ~i a lui Mary, irlandezii deaceea~i religie s-au ridicat din nou pentru a-isustirie cauza. Ora~ul protestant Londonderrya.fost asaltat In 1689 dar a rezistat eroic pan~a~ sosit In~riri; ulterior William l-a 1nvins peJames In b~t~lia de la Boyne (1690).

Aceste evenimente au int~rit credinta irlan-dezilor protestanti c~ erau purt~torii unei tra-

ditii $i identit~ti diferite de restul irlandezilor;ei au fost totodat~ glasul protestantilor dinurnl~torii 300 de ani. in acela$i timp, irlan-dezii catolici erau pedepsiti pentru actele lorrebele. P~manturile le erau confiscate $i aufost promulgate legi care au desfiintat clasaproprietarilor catolici $i dreptul catolicilor lavot, sau de a practica profesii intelectuale. inafara regiunii nordice, irlandezii au devenitt~r~nimea s~rac~ a Irlandei, dominati c;le omic~ clas~ conduc~toare protestant~ careincludea $i proprietarii de p~manturi.

Siricia ~i opresiuneain secolele XVIII $i XIX, populatia irlandez~era tinut~ in conditii mizere de proprietarii dep~manturi tiranici, iar britanicii luaser~ ~suripentru a impiedica industriile irlandeze s~ setransfornle intr-o concurent~ efectiv~. in con-secint~ protestantii, dar $i catolicii, au inceputs~ manifeste nemultumiri serioase $i de am-bele p~rti au existat persoane care au sustinutRevolutia Francez~. Ei au format IrlandaUni~, o societate condus~ de Wolfe Tone,care a organizat o revolt~ national~ in 1798 -

ce a fost in~bu$it~ cu brutalitate.Guvernul Britanic a fost atat de speriat de

250

Page 3: Problema irlandeza

O Ian Paisley..A -.

O Explazia unei

bambe distruge un

magazin din

Landanderry. Intr-a

incercare de a pune

capat cantralului bri-

tanic asupra pravin-

ciei. campaniile tera-

riste ale IRA au avut

drept ~inta Anglia

dar ~i Irlanda de

Nard. incepand din

anii .70.

O O parada a Aso-cia~iei pentru Apara-rea Uisterului (UDA).O fo~a militara loia-lista (adica protestan-ta ~i adversara a rupe-rii de Marea Britanie)a UDA a avut de ase-menea un rol impor-tantin greva genera-la din 1974. Deoare-ce astfel de organiza-~ii (catolice sau pro-testante) sunt adeseaimplicate in activita~iilegale, membrii lori~i ascund identitateain spatele unor ma~ti.

catolicilor. Ins~ dou~ incerc~ri de a obtineautoguvemarea pentru Irlanda au e~uat in1886 ~i 1893. In 1893, Camera Comunelor avotat o lege a autonomiei legislative, daraceasta a fost respins~ de Camera Lorzilor.

Dup~ o lung~ perioad~ de absent~ de laguvemare, liberalii au revenit la putere in1906. cand politica lor de impozite i-a adus inconflict cu Camera Lorzilor, au reu~it abolireadreptului de veto al lorzilor (prin LegeaParlamentului din 1911) cu ajutorul irlandezi-lor nationali~ti, membri ai Parlamentului.

Anularea dreptului de veto a permis adop-tarea legii autoguvem~rii,. dar ideea a declan-~at o criz~ majora. Irlandezii protestanti dinnord s-au opus vehement unei m~suri care i-arfi transformat intr-o minoritate in Irlanda auto-guvema~, iar atunci cand -cu acceptul pasival conservatorilor britanici -au fost introduseilegal arme in Ulster, r~zboiul civil p~reainevitabil. Legea autoguvem~rii a fost vota~ in1914, de~i intentiile exacte ale Guvemului nuerau clare. In acela~i an, o da~ cu izbucnireacelui de al doilea razboi mondial, legea a fostsuspendat~ ~i problema da~ la o parte.

Cauza republicaniDe~i majoritatea irlandezilor sprijineau auto-guvemarea, doar o minoritate doreau sepa-rarea comple~ de Marea Britanie. De Pa~ti, in1916, un grup de separati~ti republicani au or-ganizat o revolt~ in Dublin, ocupand sediulPo~tei ~i alte pozitii strategice, rezistandArmatei Britanice timp de cateva zile. In ciudaadmiratiei manifestate pentru darzenia lor,majoritatea irlandezilor dezaprobau actele lor-pan~ cand guvemul britanic a f~cut gre~ealas~-i impu~te pe Padraic Pearse, JamesConnolly ~i alti lideri ai revoltei de Pa~ti. Ei auajun$ s~ fie priviti in curand ca martiri ~i auap~rut multi adepti ai republicanismului.

Acest lucru a devenit evident in alegerilepostbelice din 1919, cand un partid revolutio-nar republican, Sinn Fein, a ca~tigat deta~at infata nationali~tilor irlandezi moderati. candSinn Fein a incercat s~ pun~ bazele propriuluis~u guvem irlandez, s-a declan~at un razboide guerril~ intre aripa militar~ a partidului -Armata Republican~ Irlandez~ (IRA) -~i tru-pele britanice impreun~ cu fortele mercenare"Black and Tan".

Atrocit~tile din timpul luptelor au f~cutimposibil~ reconcilierea dar nici una dintrep~rti nu a reu~it s~ obtin~ o victorie clar~. Incele din urm~, in 1921, liderii republicani aufost nevoiti s~ accepte divizarea Irlandei. Ceamai mare parte a t~rii a devenit StatuI IrlandezLiber (Eire), autoguvemat; ins~ cele ~ase dis-tricte nordice, unde protestantii erau majori-tari, au ramas parte a Marii Britanii.

O arip~ a mi~c~rii republicane, condus~ deEamon de Valera, a refuzat s~ accepte acestcompromis, dar a fost infrant~ in razboiul civilurm~tor de trupele guvemului Statului Liber.Teoretic, StatuI Liber era un dominion brita-nic, dar traditia republican~ a raffias putemic~~i leg~turile cu Marea Britanie au fost treptaterodate. Aceste leg~turi au disp~rut cu des~-var~ire in 1949, cand a fost proclamat~ inde-pendenta Republicii Irlandeze.

Irlanda de Nord se guvema in mare partesingur~, prin propriul Parlament. Aceastainsemna c~ provincia era dominat~ de o ma-joritate protestant~, in timp ce cea mai mareparte a minorit~tii catolice era discriminat~ in

251

{stanga) conduc3ndO parada a protes-tan~ilor. Ca fondatoral Bisericii LiberePresbiterane dinIrlanda de Nord ~i ca

aparator infocat al

protestantismuluidin Ulster, el a orga-nizat impreuna cuConsiliulMuncitorilor dinUlster greva care aparalizat provincia in1974.

Page 4: Problema irlandeza

PROBLEMA IRLANDEZA81

O Un militant allRApatruland in Belfast.

O William III pe apictura murala. El aimpus damina'iapratestanta inbatalia de la Bayne.

O 30 ianuarie1972, Landanderry.Trupele au tras asu-pra militan~ilar pen-tru drepturi civile.1 3 persaane au fastucise in cursul a~a-numitei ..DuminiciSangeraase".

~

~

~~I

.§,"0"~-0~0E

It

atentate iar organizatiile protestante din Ulster-precum Asociatia de Ap~rare a Ulsterului(UDA) -au r~spuns la fel. In 1969 trupele bri-tanice au p~truns in provincie 1ncercand inutils~ restabileasc~ pacea, iar in 1972 ParlamentulIrlandei de Nord, majoritar protestant, a fost1nlocuit cu guvernare directa din Westminster.

Antagonismele s-au intensificat ~l o Incer-care de 1mp~rtire a puterii (1973-74) a e~uatcand lucr~torii protestanti au organizat o grev~general~. Au urmat zeci de ani de violente ~inegocieri de pace fa:rn rezultat, f~rn un sfar~itprevizibil, in pofida Incetarii fQ~ului In 1996.

privinta dref)tului de vat, abtinerea unui lacde munc~ sau a unei lacuinte. ins~, excep-tind citeva atacuri din partea militantilarrepublicani sub vechiul stindard IRA, Irland.ade Nard a r~mas lini$tit~ citeva zeci de ani.

in 1968 activi~tii catalici din Irlanda deNard s-au ridicat din nau, nu ca revalutianarirepublicani, ci pentru reci~tigarea drepturilarcivile refuzate de atita timp. Un r~spuns eva-ziv din partea guvemului britanic ~i imensaastilitate a pratestantilar din Ulster au z~dar-nicit mi~area ~i vialenta a escaladat. IRA aInceput a campanie de bambardamente ~i

1169.70Irlanda este cuceritci de anglo-normanzi

1608UIsterul -a~ezcimant anglo-scotian

1641.1649Revolta irlandezci, fncibu~itci de Cromwell

1689Asaltul fortciretei Londonderry

1690Bcitcilia de la Boyne

1798Revolta 'rlandezilor Unit;

1801Actul de Uniune

1803Revolta condusci de Emmet Robert

1829Emanciparea catolicilor

1845.1849Marea Foamete

1886. 1893Propunerile de leg; cu privire la

autoguvernare e~ueazci1890

Cciderea 'ui Parnell

1914Promulgarea leg;; autoguverncirii;izbucnirea primului rcizboi mondial

1916Revolta de Pa~te din Dublin

1919-1921Partidul Sinn Fein ca~tigci alegerile

1921StatuI Liber al Irlandei

1949Proclamarea Republicii 'rlandeze

1968Mi~cciri pentru drepturi civile fn Nord

1969Trupe britanice sunt trimise

fn Irlanda de Nord

1972Irlanda de Nord este condusci direct

de la Westminster

1973-74I Incercarea de fmpcirtire a puterii fnL- Irlanda de Nord e~ueazci


Recommended