+ All Categories
Home > Documents > Problema Relatiei Minte-corp

Problema Relatiei Minte-corp

Date post: 03-Apr-2018
Category:
Upload: yuki-yuki
View: 281 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
of 60 /60
1 1 Introducere în filosofia Introducere în filosofia minţii minţii Problema relaţiei minte-corp Problema relaţiei minte-corp
Transcript
Page 1: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 1/60

11

Introducere în filosofiaIntroducere în filosofia

minţiiminţiiProblema relaţiei minte-corpProblema relaţiei minte-corp

Page 2: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 2/60

2

 Tipuri de abordări Tipuri de abordări

• În general pot fi întâlnite două tipuriÎn general pot fi întâlnite două tipuride abordări:de abordări:

– DualismulDualismul– MonismulMonismul

Page 3: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 3/60

3

DualismulDualismul

– Dualismul cartezianDualismul cartezian – interacţiunea spiritului cu– interacţiunea spiritului cumateria, mediată de glanda pinealămateria, mediată de glanda pineală

– Paralelismul psihofizicParalelismul psihofizic – neagă interacţiunea celor– neagă interacţiunea celor

două substanţedouă substanţe

– Ocazionalismul Ocazionalismul – nu există relaţie de cauzalitate– nu există relaţie de cauzalitate între cele două substanţe, intermediarul fiind între cele două substanţe, intermediarul fiindDumnezeuDumnezeu

– Dualismul proprietăţilor Dualismul proprietăţilor – proprietăţile mentale– proprietăţile mentaleprovin dintr-un tip aparte de organizare a materiei darprovin dintr-un tip aparte de organizare a materiei darau o existenţă de sine stătătoare, nefiind un simpluau o existenţă de sine stătătoare, nefiind un simpluefect al lumii fiziceefect al lumii fizice

– Epifenomenalismul Epifenomenalismul – există două substanţe, însă– există două substanţe, însădoar fizicul poate acţiona asupra mentaluluidoar fizicul poate acţiona asupra mentalului

Page 4: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 4/60

4

MonismulMonismul

– Fizicalismul Fizicalismul – există numai materie– există numai materie• Behaviorismul – mintea poate fi explicată numaiBehaviorismul – mintea poate fi explicată numai

prin comportamentul exterior al omuluiprin comportamentul exterior al omului

•  Teoria identităţii – mintea este identică cu creierul Teoria identităţii – mintea este identică cu creierul– Idealismul Idealismul – există numai spirit– există numai spirit– Monismul neutruMonismul neutru – substratul ontologic al– substratul ontologic al

lumii este nedefinit ca naturălumii este nedefinit ca natură

– Fenomenalismul Fenomenalismul - reduce obiectele fizice la- reduce obiectele fizice lafenomene perceptive, negând existenţa lumiifenomene perceptive, negând existenţa lumiiobiectiveobiective

Page 5: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 5/60

5

Nimeni nu a avut încă succes să construiascăNimeni nu a avut încă succes să construiascăo punte peste abisul fără fund, pesteo punte peste abisul fără fund, pesteprăpastia ce se cască sau lacuna ceprăpastia ce se cască sau lacuna cemarchează explicaţia, dintre interior şimarchează explicaţia, dintre interior şi

exterior, minte şi creier sau subiectiv şiexterior, minte şi creier sau subiectiv şiobiectiv.obiectiv. ((imagineimagine  Jolyon Troscianko Jolyon Troscianko))

Page 6: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 6/60

6

1.1. Dualismul cartezianDualismul cartezian

• Concepţia modernă a filosofiei minţii începe cu opera luiConcepţia modernă a filosofiei minţii începe cu opera luiDescartes (1596-1650), un filozof francez care a articulat oDescartes (1596-1650), un filozof francez care a articulat odistincţie metafizică crucială între două genuri de substanţe:distincţie metafizică crucială între două genuri de substanţe:

cea mentală şi cea fizică.cea mentală şi cea fizică.

• Această perspectivă, numită „dualism”, sau uneori „dualismAceastă perspectivă, numită „dualism”, sau uneori „dualismpsihico-fizic”, a supravieţuit până în zilele noastre. Putempsihico-fizic”, a supravieţuit până în zilele noastre. Putemspune că dualismul lui Descartes are în vedere diferenţaspune că dualismul lui Descartes are în vedere diferenţa

minte-corp.minte-corp. • Dintr-o anumită perspectivă dualismul este prezent în modDintr-o anumită perspectivă dualismul este prezent în mod

cotidian, fiind destul de des întâlnite expresii structuratecotidian, fiind destul de des întâlnite expresii structurateconform acestei diferenţe, cântece despre trup şi sufletconform acestei diferenţe, cântece despre trup şi suflet(sufletul aparţinând în acest caz domeniului gândirii).(sufletul aparţinând în acest caz domeniului gândirii).

Page 7: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 7/60

7

Dualismul cartezian:Dualismul cartezian:

caracteristicicaracteristici

• există două substanţe: substanţaexistă două substanţe: substanţamaterială şi substanţa spirituală (materială şi substanţa spirituală (resresextensaextensa şişi res cogitatumres cogitatum))

• materiamateria are o existenţă fizicăare o existenţă fizică• se întinde în spaţiuse întinde în spaţiu• se supune legilor mecanicese supune legilor mecanice• este divizibilă în părţieste divizibilă în părţi

• spiritul spiritul are un caracter non-fizic:are un caracter non-fizic:– nu are întinderenu are întindere– principala caracteristică: capacitatea de aprincipala caracteristică: capacitatea de a

gândigândi– nu este divizibilă în părţinu este divizibilă în părţi

Page 8: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 8/60

8

Dualismul cartezian: alteDualismul cartezian: alte

caracteristicicaracteristici

– Gândirea este liberă, corpurile suntGândirea este liberă, corpurile suntdeterminate.determinate.

– Gândirea poate fi cunoscută în modGândirea poate fi cunoscută în mod directdirect, prin, prinintermediul luiintermediul lui cogito ergo sumcogito ergo sum ((gândesc decigândesc deciexist exist ) spune Descartes.) spune Descartes.

– Corpurile sunt cunoscute în modCorpurile sunt cunoscute în mod indirectindirect..

Page 9: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 9/60

9

Şase dificultăţi ale dualismuluiŞase dificultăţi ale dualismului

cartezian:cartezian:

 • John Searle John Searle identifică şaseidentifică şase

dificultăţi ale dualismuluidificultăţi ale dualismului

cartezian:cartezian:– Problema interacţiunii Problema interacţiunii  – Libertatea voinţei Libertatea voinţei  – Libertatea voinţei Libertatea voinţei  

– Scepticismul în general Scepticismul în general  – Somnul Somnul  – Problema animalelor Problema animalelor  

Page 10: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 10/60

10

Problema interacţiunii Problema interacţiunii 

• Problema interacţiunii Problema interacţiunii :: Cum pot interacţiona mintea şiCum pot interacţiona mintea şicorpul? Cum se pot influenţa în mod obişnuit una pecorpul? Cum se pot influenţa în mod obişnuit una pecealaltă?cealaltă?

• Au fost date următoarele răspunsuri:Au fost date următoarele răspunsuri:- Descartes – prin intermediul glandei pituitare- Descartes – prin intermediul glandei pituitare- Ocazionismul (Nicolas Mallebranche) – Dumnezeu face- Ocazionismul (Nicolas Mallebranche) – Dumnezeu facelegătura dintre cele douălegătura dintre cele două- Un biolog contemporan – există o arie motorie- Un biolog contemporan – există o arie motorie

suplimentară (perspectivă carteziană) ce indică una dinsuplimentară (perspectivă carteziană) ce indică una dinformele legăturii dintre cele douăformele legăturii dintre cele două- Tentaţia de a indica computerul drept model al acestei- Tentaţia de a indica computerul drept model al acesteiinteracţiuniinteracţiuni

Page 11: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 11/60

11

Libertatea voinţei şi problemaLibertatea voinţei şi problemaexistenţei altor minţiexistenţei altor minţi• b)b) Libertatea voinţei Libertatea voinţei : d : d acă mintea este liberă dar corpulacă mintea este liberă dar corpul

este determinat libertatea minţii nu intervine în nici un fel (minteaeste determinat libertatea minţii nu intervine în nici un fel (minteaeste uneste un epifenomenepifenomen))

• c)c) Problema existenţei altor minţi:Problema existenţei altor minţi: cum pot cunoaştecum pot cunoaştecă alte persoane gândesc, au minte, când singura minte cu care amcă alte persoane gândesc, au minte, când singura minte cu care amlegătură directă (pe care o pot cunoaşte în mod direct) este proprialegătură directă (pe care o pot cunoaşte în mod direct) este propriaminte?minte?

• Un răspuns posibil: prin analogie (exemplul cu ciocanul: atunci cândUn răspuns posibil: prin analogie (exemplul cu ciocanul: atunci cândcineva se loveşte cu ciocanul peste mână de dăm seama ce simtecineva se loveşte cu ciocanul peste mână de dăm seama ce simte

acea persoană plecând de la ceea ce simţim noi atunci când neacea persoană plecând de la ceea ce simţim noi atunci când nelovim).lovim).• Dacă nu reuşim să rezolvăm problema comunicării dintre minţiDacă nu reuşim să rezolvăm problema comunicării dintre minţi

atunci cădem în solipsism.atunci cădem în solipsism.• Solipsismul este paradoxal: dacă încearcă să se afirme pe sine seSolipsismul este paradoxal: dacă încearcă să se afirme pe sine se

contrazice: dacă cineva ne spune „eu sunt singurul care gândeşte,contrazice: dacă cineva ne spune „eu sunt singurul care gândeşte,singura minte care există este a mea” este evident că noi nu o să-lsingura minte care există este a mea” este evident că noi nu o să-lcredem că este aşa.credem că este aşa.

Page 12: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 12/60

12

Scepticismul şi somnulScepticismul şi somnul

• d) Scepticismul în general: d d) Scepticismul în general: d acă suntacă sunt încuiat în propria-mi experienţă cum pot încuiat în propria-mi experienţă cum pot

cunoaşte vreodată ceva din lumeacunoaşte vreodată ceva din lumeaexterioară?exterioară?

• e)Somnul: ce)Somnul: cum este posibil ca oamenii săum este posibil ca oamenii să

fie (uneori) total inconştienţi dacă ofie (uneori) total inconştienţi dacă opersoană înseamnă a avea o minte, iarpersoană înseamnă a avea o minte, iarmintea este în mod esenţial fapt de a fimintea este în mod esenţial fapt de a ficonştient?conştient?

Page 13: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 13/60

13

Problema animalelorProblema animalelor

• f) Problema animalelor f) Problema animalelor .. Animalele seAnimalele secomportă ca şi cum ar avea minte, darcomportă ca şi cum ar avea minte, dardacă este aşa ar însemna că trebuie sădacă este aşa ar însemna că trebuie să

aibă suflete nemuritoare, deoarece minteaaibă suflete nemuritoare, deoarece minteaeste indestructibilă. În cazul acesta Raiuleste indestructibilă. În cazul acesta Raiular fi suprapopulat!ar fi suprapopulat!

• Descartes: animalele sunt doarDescartes: animalele sunt doarmecanisme; ele nu au suflet. Dovada omecanisme; ele nu au suflet. Dovada oconstituie faptul că noi avem limbajul înconstituie faptul că noi avem limbajul întimp ce animalele nu au.timp ce animalele nu au.

Page 14: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 14/60

14

Unele soluţii la problemeleUnele soluţii la problemelecartezienecarteziene

Page 15: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 15/60

15

Naturalismul biologicNaturalismul biologic

• John Searle încearcă să răspundă la John Searle încearcă să răspundă laproblemele dualismului cartezian dinproblemele dualismului cartezian din

perspectivaperspectiva naturalismului biologicnaturalismului biologic..

• Descartes a lăsat două moşteniriDescartes a lăsat două moşteniricare au un efect negativ în prezent:care au un efect negativ în prezent:

•dualismul minte-corpdualismul minte-corp•faptul că avem cu lucrurile o relaţiefaptul că avem cu lucrurile o relaţie

cognitivă (relaţia epistemică cu realitatea)cognitivă (relaţia epistemică cu realitatea)

Page 16: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 16/60

16

Soluţii la problema carteziană aSoluţii la problema carteziană araportului dintre minte şi corp:raportului dintre minte şi corp:

• a.a. Creierul cauzează mintea;Creierul cauzează mintea; stările mentale suntstările mentale suntcauzate de procesele biologice care se desfăşoară încauzate de procesele biologice care se desfăşoară încreier. Ne putem întreba atunci: Ce este mintea? Cumcreier. Ne putem întreba atunci: Ce este mintea? Cumajungem de la procese izolate la întregul pe care-lajungem de la procese izolate la întregul pe care-l

numim conştiinţă? Dacă avem în minte exemplul apeinumim conştiinţă? Dacă avem în minte exemplul apeiunde elementele H şi O determină toate stările peunde elementele H şi O determină toate stările pecare le putem percepe în cazul apei, lichiditatea,care le putem percepe în cazul apei, lichiditatea,ondulaţiile etc., putem avea o imagine a modului înondulaţiile etc., putem avea o imagine a modului încare procese izolate pot constitui un întreg.care procese izolate pot constitui un întreg.

• Întregul sistem este alcătuit din procese mentale deÎntregul sistem este alcătuit din procese mentale deprofunzime (care ne rămân ascunse), toate acesteprofunzime (care ne rămân ascunse), toate acesteprocese determinând întregul pe care-l constituieprocese determinând întregul pe care-l constituiemintea. Altfel spus, recurgem la a explica lucrurilemintea. Altfel spus, recurgem la a explica lucrurile

mari (sistemul pe care-l constituie gândirea în acestmari (sistemul pe care-l constituie gândirea în acestcaz) prin intermediul lucrurilor mai mici (proceselecaz) prin intermediul lucrurilor mai mici (procesele

Page 17: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 17/60

17

Soluţii la problema cartezianăSoluţii la problema cartezianăa raportului dintre minte şia raportului dintre minte şi

corp:corp:• b.b. Gândirea (mintea) reprezintă o caracteristică aGândirea (mintea) reprezintă o caracteristică acreierului.creierului. Această soluţie conduce la un alt tip deAceastă soluţie conduce la un alt tip deprobleme de genul: Cum se întâmplă toateprobleme de genul: Cum se întâmplă toateacestea în viaţa reală?acestea în viaţa reală?

Dintr-o perspectivă istorică se poate spune căDintr-o perspectivă istorică se poate spune că întotdeauna oamenii au încercat să explice întotdeauna oamenii au încercat să explicemintea prin intermediul celor mai avansatemintea prin intermediul celor mai avansateinstrumente tehnice pe care le-au cunoscut într-instrumente tehnice pe care le-au cunoscut într-un moment sau altul.un moment sau altul.

• c. Concluzie:c. Concluzie: trebuie să tratăm mintea catrebuie să tratăm mintea cao problemă biologicăo problemă biologică, la fel de biologică, la fel de biologicăprecum digestia, spre exemplu.precum digestia, spre exemplu.

Page 18: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 18/60

18

InteracţiuneaInteracţiunea• Cum putem răspunde la această întrebare evitând teoria careCum putem răspunde la această întrebare evitând teoria care

consideră conştiinţa drept un epifenomen?consideră conştiinţa drept un epifenomen?• Naturalismul biologic răspunde:Naturalismul biologic răspunde:

• stările mentale sunt cauzate de stări ale creieruluistările mentale sunt cauzate de stări ale creierului• stările mentale sunt doar caracteristici ale creieruluistările mentale sunt doar caracteristici ale creierului

• a. Interacţiunea dintre minte şi corp poate fi explicată îna. Interacţiunea dintre minte şi corp poate fi explicată înacelaşi fel precum interacţiunea dintre caracteristicileacelaşi fel precum interacţiunea dintre caracteristicile

nivelului înalt şi cele ale nivelului de jos ale altor sisteme;nivelului înalt şi cele ale nivelului de jos ale altor sisteme;comportamentul neuronilor dă naştere la ceea ce numimcomportamentul neuronilor dă naştere la ceea ce numimconştiinţă. Putem lua ca exemplu diferitele nivele aleconştiinţă. Putem lua ca exemplu diferitele nivele aledescrierii unui piston în motorul unei maşini. Sau relaţiadescrierii unui piston în motorul unei maşini. Sau relaţiadintre caracteristicile moleculelor unui solid şi soliditatea sa.dintre caracteristicile moleculelor unui solid şi soliditatea sa.

Acelaşi fenomen poate fi explicat în feluri diferite pentruAcelaşi fenomen poate fi explicat în feluri diferite pentru

nivele diferite.nivele diferite.

• b. Suntem capabili să dăm asemenea descrieri pentru căb. Suntem capabili să dăm asemenea descrieri pentru căevităm presupunerea căevităm presupunerea că minteamintea şişi corpulcorpul numesc categoriinumesc categoriimetafizice ce se exclud reciproc.metafizice ce se exclud reciproc.

Page 19: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 19/60

19

Problema existenţei altorProblema existenţei altorminţiminţi • În mod uzual se consideră că relaţia cu o altăÎn mod uzual se consideră că relaţia cu o altă

minte este realizată prin analogie; însă potminte este realizată prin analogie; însă potobserva că lovind cu ciocanul degetul altcuiva nuobserva că lovind cu ciocanul degetul altcuiva nusimt acelaşi lucru ca atunci când îl lovesc pe alsimt acelaşi lucru ca atunci când îl lovesc pe al

meu; ceea ce înseamnă că nu analogia estemeu; ceea ce înseamnă că nu analogia esterăspunsul corect. Mai curând observăm că avemrăspunsul corect. Mai curând observăm că avemacelaşi tip de corp şi considerăm că ele suntacelaşi tip de corp şi considerăm că ele suntafectate în mod identic de cauze identice (ar fiafectate în mod identic de cauze identice (ar fivorba deci de o analogie cauzală)vorba deci de o analogie cauzală)

• Noi ştim despre existenţa altor minţi nu pe bazaNoi ştim despre existenţa altor minţi nu pe bazacomportamentului ci pe baza conexiunilor cauzalecomportamentului ci pe baza conexiunilor cauzaledintre mediu, comportament, conştiinţă şidintre mediu, comportament, conştiinţă şimecanismele neurobiologice fundamentale.mecanismele neurobiologice fundamentale.

Page 20: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 20/60

20

Scepticismul în generalScepticismul în general– Descartes are o problemă specială pentru că, conformDescartes are o problemă specială pentru că, conform

explicaţiilor sale, noi suntem conştienţi în mod direct deexplicaţiilor sale, noi suntem conştienţi în mod direct deconţinuturile propriilor noastre minţi. În acelaşi timp, noiconţinuturile propriilor noastre minţi. În acelaşi timp, noitrebuie să presupunem fapte existente în lumeatrebuie să presupunem fapte existente în lumeaexterioară (plecând de la această interioritate).exterioară (plecând de la această interioritate).

– Din perspectiva mea, noi avem o directă şi imediatăDin perspectiva mea, noi avem o directă şi imediată

conştientizare a lumii exterioare şi astfel una din formeleconştientizare a lumii exterioare şi astfel una din formelede scepticism la care conduce filosofia lui Descartes estede scepticism la care conduce filosofia lui Descartes esteblocată.blocată.

– Rămân însă alte posibilităţi de scepticism la care teoriaRămân însă alte posibilităţi de scepticism la care teoriamea nu le răspunde. Spre exemplu, cum putem şti că numea nu le răspunde. Spre exemplu, cum putem şti că nu

suntem creiere în cuve?suntem creiere în cuve?[1][1]•[1][1] Expresia creier în cuva, sau creier în vas trimite la imaginarea unui experimentExpresia creier în cuva, sau creier în vas trimite la imaginarea unui experimentposibil în care tot ceea ce credem a fi real ar putea fi de fapt rezultatul unuiposibil în care tot ceea ce credem a fi real ar putea fi de fapt rezultatul unuiexperiment, creierul nostru fiind de fapt suspendat într-un vas având senzaţia că esteexperiment, creierul nostru fiind de fapt suspendat într-un vas având senzaţia că este

 într-un corp şi tot ceea ce ne dă senzaţia de realitate. Argumentul este o versiunea a într-un corp şi tot ceea ce ne dă senzaţia de realitate. Argumentul este o versiunea aargumentului lui Descartes care justifica necesitatea îndoielii pe baza posibilităţii caargumentului lui Descartes care justifica necesitatea îndoielii pe baza posibilităţii capercepţiile noastre să fie provocate de un demon rău sau noi să fim de fapt într-opercepţiile noastre să fie provocate de un demon rău sau noi să fim de fapt într-ostare de visare.stare de visare.

Page 21: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 21/60

21

Cum este posibil să avemCum este posibil să avemlibertatea voinţei?libertatea voinţei? 

• a. Descartes nu are o soluţiea. Descartes nu are o soluţiesatisfăcătoare la această problemă.satisfăcătoare la această problemă.

• Nici Searle nu are.Nici Searle nu are.

Page 22: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 22/60

22

SomnulSomnul 

• Din punctul lui Searle de vedere noiDin punctul lui Searle de vedere noiputem fi total inconştienţi şi totuşi săputem fi total inconştienţi şi totuşi să

rămânem oameni.rămânem oameni.• Din nou, aceasta este o consecinţă aDin nou, aceasta este o consecinţă aevitării presupoziţiilor dualiste.evitării presupoziţiilor dualiste.

• Stările mentale inconştiente leStările mentale inconştiente leconsideră de asemenea ca fiindconsideră de asemenea ca fiindposibile.posibile. 

Page 23: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 23/60

23

AnimaleleAnimalele 

• Este evident că cel puţin unele animale auEste evident că cel puţin unele animale auconştiinţă.conştiinţă.[1][1]

• Noi nu ştim cât de adânc „coboară” scaraNoi nu ştim cât de adânc „coboară” scarafilogenetică a conştiinţei.filogenetică a conştiinţei.

• Noi ştim despre existenţa conştiinţei înNoi ştim despre existenţa conştiinţei în

cazul animalelor nu numai pe bazacazul animalelor nu numai pe bazacomportamentului, ci şi pe bazacomportamentului, ci şi pe bazaneurobiologiei.neurobiologiei.

•[1][1] Având în vedere că J. Searle aminteşte în mod repetat cuAvând în vedere că J. Searle aminteşte în mod repetat cu

 încântare de inteligenţa câinelui său, este posibil ca această încântare de inteligenţa câinelui său, este posibil ca aceastăconvingere să aibă de fapt un substrat afectiv.convingere să aibă de fapt un substrat afectiv.

Page 24: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 24/60

24

InconştientulInconştientul 

• Descartes a crezut că stările mentaleDescartes a crezut că stările mentaleinconştiente sunt imposibile (a negat existenţainconştiente sunt imposibile (a negat existenţainconştientului).inconştientului).

• În decursul secolului XX noi am ajuns să gândimÎn decursul secolului XX noi am ajuns să gândimcă multe din stările noastre mentale suntcă multe din stările noastre mentale suntinconştiente.inconştiente.

• Această perspectivă îi este datorată lui Freud,Această perspectivă îi este datorată lui Freud,dar modelul freudian a fost extins la ştiinţeledar modelul freudian a fost extins la ştiinţelecognitive. Noi nu vom putea înţelegecognitive. Noi nu vom putea înţelegeinconştientul până ce nu vom spune mai multeinconştientul până ce nu vom spune mai multe

despre conştiinţă.despre conştiinţă.

Page 25: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 25/60

2525

BehaviorismulBehaviorismul

Iniţiatorii săiIniţiatorii săi

 John B. Watson şi Burrhus F. John B. Watson şi Burrhus F.SkinnerSkinner 

Page 26: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 26/60

Page 27: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 27/60

27

Gilbert RyleGilbert Ryle 

– Descartes comite o greşeală categorialăDescartes comite o greşeală categorialădeoarece prezintă viaţa mentală ca aparţinânddeoarece prezintă viaţa mentală ca aparţinândunei categorii, când de fapt ea aparţine alteiaunei categorii, când de fapt ea aparţine alteia(ex. persoanei care vede doar părţile fără a(ex. persoanei care vede doar părţile fără a

vedea întregul; plimbarea prin universitate);vedea întregul; plimbarea prin universitate);

– mintea în loc să fie văzută drept o activitate amintea în loc să fie văzută drept o activitate acreierului uman, este văzută drept ceva cecreierului uman, este văzută drept ceva cecompletează natura fizică a omului.completează natura fizică a omului.

– Mintea trebuie văzut ca un aspect public alMintea trebuie văzut ca un aspect public alactivităţii umane, şi nu ca unul intern;activităţii umane, şi nu ca unul intern;comportamentul nu indică faptul că existăcomportamentul nu indică faptul că existăcineva ascuns în spatele lui, ci el este ocineva ascuns în spatele lui, ci el este o

manifestare a proceselor mentale.manifestare a proceselor mentale.

Page 28: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 28/60

28

Distincţia dintre behaviorismulDistincţia dintre behaviorismullogic şi cel metodologic:logic şi cel metodologic:

• behaviorismul metodologic spune căbehaviorismul metodologic spune cătrebuie să studiem comportamentultrebuie să studiem comportamentul

 în psihologie la fel ca un proiect în psihologie la fel ca un proiectştiinţific;ştiinţific;

• behaviorismul logic spune că oricebehaviorismul logic spune că oricepropoziţie despre minte estepropoziţie despre minte esteechivalentă în înţeles cu un set deechivalentă în înţeles cu un set depropoziţii despre comportament.propoziţii despre comportament.

Page 29: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 29/60

29

 Trei obiecţii pot fi aduse Trei obiecţii pot fi aduse behaviorismului logic:behaviorismului logic:

– Pare să fie un soi de circularitate; sprePare să fie un soi de circularitate; spreexemplu, credinţele pot fi analizate numaiexemplu, credinţele pot fi analizate numaipresupunând dorinţele, dorinţele pot fipresupunând dorinţele, dorinţele pot fianalizate numai presupunând credinţele.analizate numai presupunând credinţele.

– Behaviorismul lasă pe dinafară componentaBehaviorismul lasă pe dinafară componentacauzală ce intervine în relaţia dintre mintal şicauzală ce intervine în relaţia dintre mintal şifizic.fizic.

– Contraexemplul spectacolului dat de unContraexemplul spectacolului dat de unsuperactor sau de un superspartan. Putem săsuperactor sau de un superspartan. Putem săne imaginăm pe cineva care se poatene imaginăm pe cineva care se poatecomporta (poate juca) ca şi cum ar avea ocomporta (poate juca) ca şi cum ar avea odurere fără să îl doară de fapt nimic, şi pedurere fără să îl doară de fapt nimic, şi pe

cineva care poate să aibă dureri fără să lasecineva care poate să aibă dureri fără să lase

Page 30: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 30/60

30

Critici aduseCritici aduse

behaviorismului:behaviorismului:• Cea mai importantă obiecţie este adusă deCea mai importantă obiecţie este adusă de

simţul comun. Behaviorismul neagă ceea cesimţul comun. Behaviorismul neagă ceea cenoi toţi ştim: noi toţi avem stări mentalenoi toţi ştim: noi toţi avem stări mentale

conştiente subiective şi acestea sunt diferiteconştiente subiective şi acestea sunt diferitedeseori de comportamentul nostru.deseori de comportamentul nostru.

• Behaviorismul nu poate explicaBehaviorismul nu poate explica

intenţionalitatea minţiiintenţionalitatea minţii

• Neagă rolul stărilor mentale în mediereaNeagă rolul stărilor mentale în medierearelaţiei stimul – răspuns.relaţiei stimul – răspuns.

Page 31: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 31/60

3131

III. Teoria identităţiiIII. Teoria identităţii

minte – creierminte – creier Consideră că stările mentaleConsideră că stările mentale

sunt totuna cu proceselesunt totuna cu proceselecreieruluicreierului

Page 32: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 32/60

32

Are următoarele forme:Are următoarele forme:– Identitatea tipurilor Identitatea tipurilor (varianta tare): fiecărui(varianta tare): fiecărui

proces mintal îi corespunde un proces cerebralproces mintal îi corespunde un proces cerebral(identitatea(identitatea tip-tiptip-tip))

– Identitatea ocurenţelor Identitatea ocurenţelor (varianta slabă): stările(varianta slabă): stărilementale pot fi identice cu unele procese alementale pot fi identice cu unele procese ale

creierului, dar identitatea poate să nu secreierului, dar identitatea poate să nu serealizeze de fiecare datărealizeze de fiecare dată

– Teoria identităţiiTeoria identităţii unitate-unitateunitate-unitate are foarteare foartemulte din avantajele teoriei identităţii tip-tip fărămulte din avantajele teoriei identităţii tip-tip fără

a avea însă multe din dezavantajele sale. Dara avea însă multe din dezavantajele sale. Daruna din întrebările ce nu şi-a găsit răspunsul esteuna din întrebările ce nu şi-a găsit răspunsul esteurmătoarea: Ce au în comun cele două stări dacăurmătoarea: Ce au în comun cele două stări dacăsunt stări fizice diferite dar stări mentalesunt stări fizice diferite dar stări mentaleidentice? Răspunsul la această întrebare neidentice? Răspunsul la această întrebare ne

conduce la funcţionalism: Ele îndeplinesc aceeaşiconduce la funcţionalism: Ele îndeplinesc aceeaşifuncţie în viaţa organismului.funcţie în viaţa organismului.

Page 33: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 33/60

33

Slăbiciunile teoriei identităţiiSlăbiciunile teoriei identităţiitip-tiptip-tip::• 1. Dacă există într-adevăr o identitate1. Dacă există într-adevăr o identitate

 întâmplătoare între stările mentale şi cele fizice, întâmplătoare între stările mentale şi cele fizice,atunci trebuie să fie două diferite seturi deatunci trebuie să fie două diferite seturi decaracteristici care să stabilească (determine)caracteristici care să stabilească (determine)

identitatea. Dar aceasta este caracteristicaidentitatea. Dar aceasta este caracteristicadualismului. Încercările de a răspunde la aceastădualismului. Încercările de a răspunde la aceastăproblema nu au avut succes.problema nu au avut succes.

• 2. “Şovinismul neuronal”: pare a fi un şovinism2. “Şovinismul neuronal”: pare a fi un şovinism

neuronal să presupunem că fiecare tip de stareneuronal să presupunem că fiecare tip de starementală trebuie să fie identică cu un anumit tipmentală trebuie să fie identică cu un anumit tipde stare neuronală. Pare a fi mult mai naturala săde stare neuronală. Pare a fi mult mai naturala săpresupunem că fiecarepresupunem că fiecare unitateunitate din stareadin stareamentală este identică cu omentală este identică cu o unitateunitate a stării fizice.a stării fizice.

Deci, teoria identităţii tip-tip conduce în modDeci, teoria identităţii tip-tip conduce în modnatural la identitateanatural la identitatea unitate-unitateunitate-unitate..

Page 34: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 34/60

Page 35: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 35/60

35

 John J. C. Smart John J. C. Smart 

• încearcă să demonstreze identitatea dintre încearcă să demonstreze identitatea dintresenzaţii şi procesele creierului;senzaţii şi procesele creierului;

• când spunem că o senzaţie este un procescând spunem că o senzaţie este un procesal creierului sau că fulgerul este oal creierului sau că fulgerul este odescărcare electrică folosim verbuldescărcare electrică folosim verbul esteeste în în

sensul strictei identităţi.sensul strictei identităţi. 

Page 36: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 36/60

36

Critici aduse teorieiCritici aduse teoriei

identităţiiidentităţii

Page 37: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 37/60

37

Hilary PutnamHilary Putnam 

• Stările mentale pot fi obţinute în mai multeStările mentale pot fi obţinute în mai multemoduri, în funcţie de diversitateamoduri, în funcţie de diversitateastructurilor fiziologice ale fiinţelor vii.structurilor fiziologice ale fiinţelor vii.

• Este cel puţin posibil ca evoluţia paralelă,Este cel puţin posibil ca evoluţia paralelă, în tot universul, să poată întotdeauna în tot universul, să poată întotdeaunaconduce laconduce la unulunul şişi acelaşiacelaşi lucru, sprelucru, spreexemplu un corelat fizic al durerii.exemplu un corelat fizic al durerii.

• El neagă astfel identitatea strictăEl neagă astfel identitatea strictă(identitatea tipurilor) lăsând deschisă(identitatea tipurilor) lăsând deschisăposibilitatea identităţii ocurenţelorposibilitatea identităţii ocurenţelor

Page 38: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 38/60

38

Donald DavidsonDonald Davidson 

• Formulează teoriaFormulează teoria monismului anomal monismului anomal ::– Neagă posibilitatea reducerii mentalului la fizicNeagă posibilitatea reducerii mentalului la fizic– nu există legi psihofizice stricte, putându-se admite că măcar anumitenu există legi psihofizice stricte, putându-se admite că măcar anumite

elemente mentale se identifică cu cele fizice.elemente mentale se identifică cu cele fizice.

• PrinPrin principiul caracterului nomologic al cauzalităţii principiul caracterului nomologic al cauzalităţii el afirmă căel afirmă căatunci când evenimentele sunt legate pe modelul cauză-efect aleatunci când evenimentele sunt legate pe modelul cauză-efect aleau descrieri ce evidenţiază o lege; el nu afirmă că fiecare unicăau descrieri ce evidenţiază o lege; el nu afirmă că fiecare unicăafirmaţie a cauzalităţii evidenţiază o lege. Cauzalitatea şiafirmaţie a cauzalităţii evidenţiază o lege. Cauzalitatea şiidentitatea sunt relaţii între evenimente individuale, indiferentidentitatea sunt relaţii între evenimente individuale, indiferentcum sunt descrise, în timp ce legile sunt lingvistice.cum sunt descrise, în timp ce legile sunt lingvistice.

• Susţine ireductibilitate proceselor mentale la procesele cerebrale.Susţine ireductibilitate proceselor mentale la procesele cerebrale.

• Lansează conceptulLansează conceptul supervenienţeisupervenienţei (survenirii, adiţionării):(survenirii, adiţionării):– evenimentele fizice posedă pe lângă proprietăţile fizice şi proprietăţievenimentele fizice posedă pe lângă proprietăţile fizice şi proprietăţi

mentale, care sunt distincte de primele;mentale, care sunt distincte de primele;– procesele mentale sunt într-un anume sens dependente sau adiţionaleprocesele mentale sunt într-un anume sens dependente sau adiţionale

caracteristicilor fizice, dar aflate la un nivel superior faţă de fiziccaracteristicilor fizice, dar aflate la un nivel superior faţă de fizic

Page 39: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 39/60

39

David Lewis, Jaegwon Kim şi Terence HorganDavid Lewis, Jaegwon Kim şi Terence Horgan 

• Dezvoltă conceptul supervenienţei pe treiDezvoltă conceptul supervenienţei pe trei

coordonate:coordonate:– Ireductibilitatea:Ireductibilitatea: proprietăţile de la nivel superior, careproprietăţile de la nivel superior, care

supervin, nu pot fi reduse la proprietăţile de nivelsupervin, nu pot fi reduse la proprietăţile de nivelinferior din care decurginferior din care decurg

– CovariaţiaCovariaţia: fenomenele superioare care supervin se pot: fenomenele superioare care supervin se potschimba decât odată cu cele inferioare, care stau laschimba decât odată cu cele inferioare, care stau labaza lorbaza lor

– DependenţaDependenţa: proprietăţile superveniente depind de cele: proprietăţile superveniente depind de cele

Page 40: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 40/60

40

Thomas NagelThomas Nagel 

• Cum este să fii un liliac?Cum este să fii un liliac?

• Putem analiza biologic un liliac însă nuPutem analiza biologic un liliac însă nuvom şti niciodată cum este să stai atârnatvom şti niciodată cum este să stai atârnatcu capul în jos, să „vezi” prin intermediulcu capul în jos, să „vezi” prin intermediulunui sonar etc.unui sonar etc.

• Aceste stări calitative ale senzaţiei, acesteAceste stări calitative ale senzaţiei, aceste„cum este să fii”, poartă numele de„cum este să fii”, poartă numele de qualiaqualia.. 

Page 41: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 41/60

41

Thomas NagelThomas Nagel

• Thomas Nagel (n. 1937) filosof american Thomas Nagel (n. 1937) filosof american(născut la Belgrad) este cunoscut în(născut la Belgrad) este cunoscut înfilosofia minţii prin argumentele aduse înfilosofia minţii prin argumentele aduse în

favoarea ideii că experienţa subiectivă şifavoarea ideii că experienţa subiectivă şiconştiinţa nu pot fi reduse la activitateaconştiinţa nu pot fi reduse la activitateacreierului, aşa cum este înţeleasă ea încreierului, aşa cum este înţeleasă ea înmod contemporan. În acest sens estemod contemporan. În acest sens este

faimos pentru articolul săufaimos pentru articolul său Cum este să fiiCum este să fiiun liliac?un liliac?; această întrebare a fost; această întrebare a fostformulată însă pentru prima dată în 1950formulată însă pentru prima dată în 1950de filozoful britanic Timothy Spriggede filozoful britanic Timothy Sprigge

(1932-2007).(1932-2007).

Page 42: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 42/60

4242

IV. FuncţionalismulIV. Funcţionalismul 

Consideră că stările mentale trebuieConsideră că stările mentale trebuie înţelese din perspectiva rolului sau a înţelese din perspectiva rolului sau a

funcţiei pe care o îndeplinesc în cadrulfuncţiei pe care o îndeplinesc în cadrul

sistemului cognitiv, văzut ca o reţeasistemului cognitiv, văzut ca o reţeacauzală.cauzală.

Page 43: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 43/60

43

FuncţionalismulFuncţionalismul• - stările mentale trebuie privite din perspectiva- stările mentale trebuie privite din perspectiva

cauzelor care le generează (inputurile), acauzelor care le generează (inputurile), acomportamentelor determinate (outputurile) şi acomportamentelor determinate (outputurile) şi arelaţiei cu alte stări mentale.relaţiei cu alte stări mentale.

• -- răspunde la cerinţa multiplei realizări prinrăspunde la cerinţa multiplei realizări prin

abordarea computaţională a minţii, creierul fiindabordarea computaţională a minţii, creierul fiindhardware-ul iar procesele mentale software-ul; lahardware-ul iar procesele mentale software-ul; lafel cum procesele computaţionale pot fi realizatefel cum procesele computaţionale pot fi realizatede o varietate de tipuri de computere, tot astfel şide o varietate de tipuri de computere, tot astfel şiprocesele mentale pot fi produse de o varietate deprocesele mentale pot fi produse de o varietate de

structuri fizice sau organice.structuri fizice sau organice.•  Avantaje ale funcţionalismului Avantaje ale funcţionalismului Spre deosebire deSpre deosebire de

behaviorism avem acum elemente cauzale înbehaviorism avem acum elemente cauzale însistem. Atât dorinţele cât şi credinţele pot fisistem. Atât dorinţele cât şi credinţele pot fi

explicate în termeni de relaţii cauzale.explicate în termeni de relaţii cauzale.

Page 44: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 44/60

44

Black box vs. computaţionalBlack box vs. computaţionalmodelmodel

• Deosebirea dintre funcţionalismul ce areDeosebirea dintre funcţionalismul ce areca modelca model cutia neagrăcutia neagră şi funcţionalismulşi funcţionalismulce are ca model computerul.ce are ca model computerul.

– FuncţionalismulFuncţionalismul cutia neagrăcutia neagră tratează creierultratează creierulca o cutie neagră şi nu are nici o teorie înca o cutie neagră şi nu are nici o teorie înceea ce priveşte procesele interne.ceea ce priveşte procesele interne.

– Funcţionalismul ce ia ca model computerulFuncţionalismul ce ia ca model computerulspune că procesele interne din cutie constauspune că procesele interne din cutie constau

 în computaţii. Acest funcţionalism este în computaţii. Acest funcţionalism esteacelaşi cu Teoria tare a Inteligenţei Artificiale.acelaşi cu Teoria tare a Inteligenţei Artificiale.

Page 45: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 45/60

45

Daniel DennettDaniel Dennett 

• Lansează funcţionalismul homuncularLansează funcţionalismul homuncular:: 

– homunculii sunt agenţi înzestraţi cu conştiinţăhomunculii sunt agenţi înzestraţi cu conştiinţă

care guvernează şi asigură desfăşurareacare guvernează şi asigură desfăşurareafuncţiilor sistemului cognitivfuncţiilor sistemului cognitiv

– având o funcţie determinată în cadrul minţii, eiavând o funcţie determinată în cadrul minţii, eiau şi o organizare ierarhică, sistemică, nivelulau şi o organizare ierarhică, sistemică, nivelul

superior fiind format de homunculi evoluaţi însuperior fiind format de homunculi evoluaţi întimp ce sistemul inferior este format dintimp ce sistemul inferior este format dinneuroni sau grupuri de neuroni ce nu fac decâtneuroni sau grupuri de neuroni ce nu fac decâtsă ofere răspunsuri automate lipsite desă ofere răspunsuri automate lipsite deintenţionalitateintenţionalitate

Page 46: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 46/60

46

Daniel DennettDaniel Dennett

• el imaginează mintea ca oel imaginează mintea ca oorganizaţie în care lucrătorii îşiorganizaţie în care lucrătorii îşi

 îndeplinesc funcţiile lor îndeplinesc funcţiile lorparticulare, în timp ce un secretarparticulare, în timp ce un secretar

de presă expune munca acestorade presă expune munca acestoralumii întregilumii întregi

• organizarea lor este, în acelaşiorganizarea lor este, în acelaşitimp, asemenea cutiilor chinezeşti,timp, asemenea cutiilor chinezeşti,

la nivelul cel mai de jos existândla nivelul cel mai de jos existândnişte homunculi atât de „proşti”nişte homunculi atât de „proşti” încât nu trebuie să spună decât încât nu trebuie să spună decât„da” sau „nu”, ei putând fi înlocuiţi„da” sau „nu”, ei putând fi înlocuiţicu o maşină.cu o maşină.

Page 47: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 47/60

4747

Teoria tare aTeoria tare a

Inteligenţei ArtificialeInteligenţei Artificiale(Teoria computaţională a minţii)(Teoria computaţională a minţii)

Teoria slabă a Inteligenţei ArtificialeTeoria slabă a Inteligenţei Artificiale dă seama de folosirea computerului îndă seama de folosirea computerului încercetarea minţii aşa cum îl folosim pentru a cerceta orice altceva, ca instrument.cercetarea minţii aşa cum îl folosim pentru a cerceta orice altceva, ca instrument.Observăm însă că între cele două teorii este loc de o a treia, în cadrul căreia neObservăm însă că între cele două teorii este loc de o a treia, în cadrul căreia nesituăm în abordare problemei conştiinţei, utilizând computerul ca model plasticsituăm în abordare problemei conştiinţei, utilizând computerul ca model plasticpentru a explica anumite procese, fără a ajunge la identitatea minte-computer.pentru a explica anumite procese, fără a ajunge la identitatea minte-computer.

Argumentul îl constituie apropierea dintre cele două şi nu identitateaArgumentul îl constituie apropierea dintre cele două şi nu identitatea lor.lor.

 

Page 48: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 48/60

48

 Teoria computaţională Teoria computaţională

• Multe persoane care lucrează în domeniul ştiinţelorMulte persoane care lucrează în domeniul ştiinţelorcognitive şi în cel al filosofiei minţii consideră că cea maicognitive şi în cel al filosofiei minţii consideră că cea maiinteresantă idee lansată de ultima generaţie, şi cea maiinteresantă idee lansată de ultima generaţie, şi cea maiinteresantă pentru ultimii două sute de ani, este aceea căinteresantă pentru ultimii două sute de ani, este aceea cămintea este asemenea unui programmintea este asemenea unui program[1][1] de computer.de computer.

• Mai precis, ideea că mintea este faţă de creier aşa cum esteMai precis, ideea că mintea este faţă de creier aşa cum esteun program faţă de partea hard a computerului.un program faţă de partea hard a computerului.

• Această teorie a fost botezată „teoria tare a InteligenţeiAceastă teorie a fost botezată „teoria tare a InteligenţeiArtificial”, dar este uneori numită şi „funcţionalismArtificial”, dar este uneori numită şi „funcţionalismcomputaţional”.computaţional”.

•[1][1] Trebuie să înţelegem aici termenul Trebuie să înţelegem aici termenul program program în sensul unui în sensul unui sistem desistem deoperareoperare ce are în plus „instalate” şi o serie de programe adiţionale,ce are în plus „instalate” şi o serie de programe adiţionale,programe ce diferă în funcţie de orientarea profesională şi pregătireaprograme ce diferă în funcţie de orientarea profesională şi pregătireafiecărei persoane.fiecărei persoane.

Page 49: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 49/60

49

Bazele Teoriei tari aBazele Teoriei tari aInteligenţei ArtificialeInteligenţei Artificiale • 1.1. Maşina TuringMaşina Turing [1] [1]

• a. Ideea unei maşini Turing este o noţiune abstractă,a. Ideea unei maşini Turing este o noţiune abstractă,matematică, dar pentru scopuri practice putem considera cămatematică, dar pentru scopuri practice putem considera căacele computere pe care le cumpărăm în magazine suntacele computere pe care le cumpărăm în magazine sunt

maşini Turing.maşini Turing.

• b. Caracteristica remarcabilă a unei maşini Turingb. Caracteristica remarcabilă a unei maşini Turing[2][2] este aceea că este capabilă doar de patru operaţiuni:este aceea că este capabilă doar de patru operaţiuni:printează „0”; şterge „1”; printează „1”; şterge „0”; mută oprintează „0”; şterge „1”; printează „1”; şterge „0”; mută opătrăţică stânga; mută o pătrăţică dreapta. Maşinile modernepătrăţică stânga; mută o pătrăţică dreapta. Maşinile moderneefectuează milioane de astfel de operaţiuni într-o secundă.efectuează milioane de astfel de operaţiuni într-o secundă.

•[1][1] După numele lui Alan Turing (1912-1954), matematician, logician şiDupă numele lui Alan Turing (1912-1954), matematician, logician şicriptograf englez, considerat a fi tatăl ştiinţei computerului.criptograf englez, considerat a fi tatăl ştiinţei computerului.

• [2] Maşina[2] Maşina TuringTuring dă seama de modalitatea concretă de operare cu unităţiledă seama de modalitatea concretă de operare cu unităţilede memorie numitede memorie numite biţibiţi..

Page 50: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 50/60

50

Bazele Teoriei tari aBazele Teoriei tari aInteligenţei ArtificialeInteligenţei Artificiale

• 2. Algoritmul.2. Algoritmul. Un algoritm este o procedurăUn algoritm este o procedurăsistematică pentru a rezolva o problemă într-unsistematică pentru a rezolva o problemă într-unnumăr finit de paşi. Programele pentru computernumăr finit de paşi. Programele pentru computersunt algoritmi.sunt algoritmi.

• 3.3. Teza lui ChurchTeza lui Church[1][1] stipulează că orice algoritmstipulează că orice algoritmpoate fi implementat pe o maşină Turing (sau oricepoate fi implementat pe o maşină Turing (sau oricepoate fi formulat ca un algoritm poate constitui unpoate fi formulat ca un algoritm poate constitui un

program de computer). Pentru fiecare funcţieprogram de computer). Pentru fiecare funcţiecomputabilă (ce poate fi transpusă în modelul „0,computabilă (ce poate fi transpusă în modelul „0,1”, modelul1”, modelul bit bit ) există o maşină Turing care poate) există o maşină Turing care poateexecuta acea funcţie.executa acea funcţie.

•[1][1] După numele lui Alonzo Church (1903-1995), matematician şi logicianDupă numele lui Alonzo Church (1903-1995), matematician şi logicianamerican care a contribuit la fundamentarea teoretică a tiin eiamerican, care a contribuit la fundamentarea teoretică a tiin ei

Page 51: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 51/60

51

Bazele Teoriei tari aBazele Teoriei tari aInteligenţei ArtificialeInteligenţei Artificiale

• 4.4.Teorema lui Turing:Teorema lui Turing: există o maşinăexistă o maşină Turing universală care poate simula (imita) Turing universală care poate simula (imita)comportamentul oricărei alte maşinicomportamentul oricărei alte maşini

 Turing. Turing.

• 5.5. Testul TuringTestul Turing: dacă un expert nu poate: dacă un expert nu poatedistinge comportamentul unei maşini faţădistinge comportamentul unei maşini faţăde cel al unui om, atunci maşina arede cel al unui om, atunci maşina areaceleaşi abilităţi cognitive precum omul.aceleaşi abilităţi cognitive precum omul.Argumentul are simplitatea unui faptArgumentul are simplitatea unui faptevident, are o structură logică precisă.evident, are o structură logică precisă.

Page 52: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 52/60

52

Hilary PutnamHilary Putnam 

• Iniţiază funcţionalismul computaţionalIniţiază funcţionalismul computaţionalconsiderând că pentru a înţelege mintea umanăconsiderând că pentru a înţelege mintea umanătrebuie să avem în vedere analogia cu o maşinătrebuie să avem în vedere analogia cu o maşină

 Turing; Turing;

• operaţiile acestei maşini sunt explicate în termenoperaţiile acestei maşini sunt explicate în termende input, output şi relaţii dintre stări, model cede input, output şi relaţii dintre stări, model cepoate fi aplicat şi omului;poate fi aplicat şi omului;

•  înlocuind modelul maşinii Turing cu „automate înlocuind modelul maşinii Turing cu „automateprobabilistice” sugerează că există un grad deprobabilistice” sugerează că există un grad deindeterminare privind outputul aşteptat, la fel caindeterminare privind outputul aşteptat, la fel ca

 în cazul omului în cazul omului

• consideră că procesele mentale trebuie înţeleseconsideră că procesele mentale trebuie înţelese

Page 53: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 53/60

53

Avantajele teorieiAvantajele teorieicomputaţionalecomputaţionale

• funcţionalismul computaţional depăşeştefuncţionalismul computaţional depăşeştebeahaviorismul şi teoria identităţiibeahaviorismul şi teoria identităţiideoarece:deoarece:

– demonstrează că organizarea funcţională ademonstrează că organizarea funcţională afiinţelor umane sau a maşinilor poate fifiinţelor umane sau a maşinilor poate fi

realizată în termenii secvenţei de stări logicerealizată în termenii secvenţei de stări logicesau mentale fără referinţă la „suportul” acestorsau mentale fără referinţă la „suportul” acestorstăristări

–imitarea minţii umane demonstrează căimitarea minţii umane demonstrează căanumite func ii sau rocese nu suntanumite func ii sau rocese nu sunt

Page 54: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 54/60

54

Teoria tare a InteligenţeiTeoria tare a InteligenţeiArtificialeArtificiale• Dacă punem toate cele menţionate anteriorDacă punem toate cele menţionate anterior împreună avem ideea că creierul este o maşină împreună avem ideea că creierul este o maşină

 Turing universală şi abilităţile cognitive umane Turing universală şi abilităţile cognitive umanesunt programe de computere.sunt programe de computere.

• Putem testa asta prin intermediul Testului Turing şiPutem testa asta prin intermediul Testului Turing şiputem ajunge la concluzia că inteligenţa artificialăputem ajunge la concluzia că inteligenţa artificialăeste, în principiu, capabilă să creeze minţi.este, în principiu, capabilă să creeze minţi.[1][1] 

[1][1] Pentru analiza acestei teorii s-au numeroase cercetări auPentru analiza acestei teorii s-au numeroase cercetări au

 încercat să descopere dacă mintea omenească prelucrează încercat să descopere dacă mintea omenească prelucreazădatele asemenea unui computer, pentru a identificadatele asemenea unui computer, pentru a identificaposibilitatea unei asemănări sau a deosebirilor. Dacă avem înposibilitatea unei asemănări sau a deosebirilor. Dacă avem învedere diferenţa dintre modelul „tip-tip” şi „unitate-unitate”vedere diferenţa dintre modelul „tip-tip” şi „unitate-unitate”(„token-token”) ne putem întreba dacă ea nu sugerează(„token-token”) ne putem întreba dacă ea nu sugereazănumai o asemănare (posibilă) dintre procese (sau rezultatelenumai o asemănare (posibilă) dintre procese (sau rezultatelelor). În acelaşi timp, putem spune că, fiind făcute de om,lor). În acelaşi timp, putem spune că, fiind făcute de om,

maşinile au fost create în mod explicit sau implicit conformmaşinile au fost create în mod explicit sau implicit conformmodului de or anizare a ândirii umane.modului de or anizare a ândirii umane.

Page 55: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 55/60

55

Teoria tare a InteligenţeiTeoria tare a InteligenţeiArtificialeArtificiale

• Maşina Turing dă seama de o modalitate deMaşina Turing dă seama de o modalitate destructurare a unor procese şi nu de suportul pestructurare a unor procese şi nu de suportul pecare acestea pot fi desfăşurate; ea poate fi creatăcare acestea pot fi desfăşurate; ea poate fi creatăpe „medii” diverse (s-a încercat să sepe „medii” diverse (s-a încercat să seargumenteze că modelul poate fi realizat cuargumenteze că modelul poate fi realizat cupisici, şoareci şi brânză, în ideea că operaţiunilepisici, şoareci şi brânză, în ideea că operaţiunilepermise de 0 şi 1 pot avea ca suport acţiunipermise de 0 şi 1 pot avea ca suport acţiunidefinite).definite).

• Nu contează care este mediul, ci operaţiunileNu contează care este mediul, ci operaţiuniledesfăşurate; acest fenomen este numit abilitateadesfăşurate; acest fenomen este numit abilitateade a fi realizat în numeroase forme. Orice poatede a fi realizat în numeroase forme. Orice poatedesfăşura un program este un computer.desfăşura un program este un computer.

Page 56: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 56/60

56

Critici:Critici:

• concepţia funcţionalistă a avut de înfruntatconcepţia funcţionalistă a avut de înfruntatdouă probleme majore: intenţionalitate şidouă probleme majore: intenţionalitate şisubiectivitatesubiectivitate

• există anumite caracteristici psihologice ceexistă anumite caracteristici psihologice cenu pot fi întâlnite în cazul computerelornu pot fi întâlnite în cazul computerelor(ex. dispoziţiile)(ex. dispoziţiile)

• procesele operaţionale ale computerelorprocesele operaţionale ale computerelorsunt finite, în timp ce stările mentale suntsunt finite, în timp ce stările mentale suntinfiniteinfinite

John SearleJohn Searle aduceaduce

Page 57: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 57/60

57

 John Searle John Searle aduceaduceargumentul „camereiargumentul „camerei

chinezeşti”:chinezeşti”:•  într-o cameră se află închisă o într-o cameră se află închisă opersoană, având la dispoziţiepersoană, având la dispoziţiepictograme chinezeşti şi unpictograme chinezeşti şi un

manual de corespondenţe întremanual de corespondenţe întrehieroglife, fără a cunoaşte limbahieroglife, fără a cunoaşte limbachinezăchineză

• cei din afară îi furnizează celuicei din afară îi furnizează celuidinăuntru pictograme şidinăuntru pictograme şiprimesc altele în schimb dreptprimesc altele în schimb dreptrăspuns, fără a şti desprerăspuns, fără a şti despremanualul de corespondenţemanualul de corespondenţe

l iA l “ i

Page 58: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 58/60

58

Argumentul “camereiArgumentul “camereichinezeşti”chinezeşti”• deoarece ei primescdeoarece ei primesc

răspunsuri cu sens,răspunsuri cu sens,consideră că cel din interiorconsideră că cel din interiorcunoaşte limba chinezăcunoaşte limba chineză

• el arată astfel că numaiel arată astfel că numai

creierul are capacitatea de acreierul are capacitatea de agândi şi de a producegândi şi de a producegânduri intenţionale, întrucâtgânduri intenţionale, întrucât

intenţionalitatea este unintenţionalitatea este un

Page 59: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 59/60

59

Structura argumentuluiStructura argumentului

• StructuraStructura Argumentului CamereiArgumentului Camereichinezeştichinezeşti formulată în trei paşi:formulată în trei paşi:– Programele sunt sintactice (au o sintaxă);Programele sunt sintactice (au o sintaxă);

operaţiile sunt formulate în simboluri şi eleoperaţiile sunt formulate în simboluri şi eleoperează independent de mediul în care ele seoperează independent de mediul în care ele seaflă.află.

– Mintea are un conţinut semantic, simbolurileMintea are un conţinut semantic, simbolurileavând un înţelesavând un înţeles[1][1]

– Sintaxa nu este suficientă pentru semanticăSintaxa nu este suficientă pentru semantică

• De aceea, programele nu sunt minţi, nuDe aceea, programele nu sunt minţi, nusunt suficiente pentru a crea o minte.sunt suficiente pentru a crea o minte.[2][2]•

[1][1] Ideea ar fi că dincolo de rolul lor operaţional în cadrul diverselorIdeea ar fi că dincolo de rolul lor operaţional în cadrul diverselor„programe” executate simbolurile au şi un înţeles.„programe” executate simbolurile au şi un înţeles.

• [2] Diferenţa dintre calculator şi mintea omenească este dată aici de[2] Diferenţa dintre calculator şi mintea omenească este dată aici de

valoarea adiţională, de înţeles pe care simbolurile o au în cazul minţii.valoarea adiţională, de înţeles pe care simbolurile o au în cazul minţii.  

Page 60: Problema Relatiei Minte-corp

7/28/2019 Problema Relatiei Minte-corp

http://slidepdf.com/reader/full/problema-relatiei-minte-corp 60/60

Ned Block Ned Block  

• imaginează experimentul mental „minteaimaginează experimentul mental „minteachinezească”:chinezească”:– să ne imaginăm că fiecare cetăţean al Chineisă ne imaginăm că fiecare cetăţean al Chinei

poate să comunice cu ceilalţi (telefon, satelitpoate să comunice cu ceilalţi (telefon, satelitetc.)etc.)

– ei vor funcţiona în acest caz asemenea unuiei vor funcţiona în acest caz asemenea unuicreier umancreier uman

–  însă chiar dacă fiecare cetăţean al Chinei însă chiar dacă fiecare cetăţean al Chineiposedăposedă qualiaqualia, asta nu înseamnă că tot sistemul, asta nu înseamnă că tot sistemuleste înzestrat cu percepţii subiectiveeste înzestrat cu percepţii subiective


Recommended