Home >Documents >Piata San Marco.docx

Piata San Marco.docx

Date post:07-Aug-2018
Category:
View:218 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    1/40

    Piata San Marco, Venetia

    Inima Venetiei este formata din una dintre cele mai impresionante piete , un fenomen urbanistic unic si anume, Piata San Marco.Produs al unei activitati constructive de 1000 de ani, acesta se compune din: biserica San Marco (bizantina), ampanilul (romanic), palatal !o"ilor ("otic),

    Procuratiile Vec#i, $orre dell%&rolo"io ('enastere timpurie), o""eta, ibreria, ecca si Procuratiile *oi ('enasterea matura), +abbrica *uova (clasicist).

    Privind Piata San Marco dinspre la"una ,#eor"#e urinsc#i observa raportul e-istent intre dominantele ar#itecturale ale ansamblului. $otodata sesizeaza cum, venind dispre mare, o poarta desc#ide ima"inea catre oras, fiind constutuita prin dialo"ul dintre campanilul bisericii San Marco si al bisericii San ior"io Ma""iore.

    In lucrarea sa , 'adu aurian face referire la modul in care conditiile reliefului si le"atura cu aspectele naturii sau cu artere de circulatie influenteaza forma pietelor: desc#iderea spre Marea driatica a dictat forma si orientarea pietetei San Marco.

    Pe masura apropierii dinspre la"una, se profileza volumul static al palatului !o"ilor si verticala

    avantata a ampanilului: /ontrastul dintre dezvoltarea liniara a unor volume si verticala unor turnuri se evidentiaza ca element or"anizator al compozitiei maselor construite. 1

    ccesul in piata dinspre la"una, marcate prin doua coloane monolite, asezate in pozitie verticala (ar#. *iccolo arattieri) ce poarta statuia Sf. $eodor, primul patron al Venetiei si leul 2van"#elistului creeaza un efect de separare a piazzetei fata de la"una, fapt su"erat de catre urinsc#i. ele doua sculpturi se proiecteaza pe cer, fapt care usureaza perceptia prin constrastul creat intre forma si fond. !e asemenea, tratarea postamentului contribuie la efectul urmarit: 3asezarea unei sculpturi pe un postament inalt amplifica puterea de comunicare a temei, impresioneaza pe

    spectat[1]or nu numai prin valoarea ei ci si prin pozitia suprainaltata, efectul decorativ avand o raza

    de actiune mai lar"a3.[2] Perspectiva Piazzettei dinspre c#ei este inc#isa de flancurile e-onart#e-ului bisericii San Marco , a o""ettei si ale $urnul orolo"iului, fiind delimitata catre rasarit si apus de cladirile palatului !o"ilor si a ibreriei(ar#. Sansovino).Piazzetta este conturata, in final, prin

    constructia ibliotecii, in fatada careia se propune o varianta renascentisa suprapunerii de arcade a palatului !o"ilor.

    urinsc#i remarca volumul imens, /imbracat in marmura al palatului !o"ilor,45rezemat pe

    doua "alerii a6urate3[3] si puncteaza senzatia de plutire a volumui masiv este data si de decoratia capitelelor porticelor de la parter, care contribuie la aspectul de usurinta al "aleriilor a6urate.

    7na dintre cele mai frumoase combinari a doua piete este data de 6u-tapunerea San Marco 8 Piazzetta. Prima este o piata dezvoltata in adancime in raport cu bazilica si dezvoltata in lar"ime fata de Procuratii. ea de8a doua este o piata lar"a in raport cu fatada Palatului !o"ilor, dar in primul rand este dezvoltata in adancime in raport cu perspectiva catre anal rande, in directia bisericii San ior"io Ma""iore. & a treia piata, de dimensiuni reduse este situata pe latura laterala a bisericii San Marco.9u-tapunerea primelor doua spatii reuseste sa dea un efect de mare intensitate prin punerea in

    evidenta a ampanilului, puncteaza aurian.ampanilul este unul dintre obiectele principale si este perceput sculptural, din toate directiile. cesta, remarca si urinsc#i, a devenit un fel de pivot care fi-eaza compozitia celor doua spatii, diri6and parca sensul "irator al miscarii pietonilor din Piazzetta in Piata San Marco si invers. !e asemenea, 'adu aurian sesizeaza forta cromatica a campanilului: rosul caramiziu vine sa sustina contrastele puternice din cadrul pietei.

    a poalele ampanilului, se afla o""ietta(ar# Sansovino).urinsc#i remarca felul cum Sansovino creaza o plastica intens saturata cu sculpturi si face o diferentiere a traveelor, procedeu specific 'enasterii tarzii.

    http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn1 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn2 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn3 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn3 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn3 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn2 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn3 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn1

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    2/40

    Intrand in Piata San Marco, urinsc#i remarca felul in care, in ar#itectura Vec#ilor Procuratii este reluata, in spiritul 'enasterii, ideea suprapunerii de arce, utilizata si in ar#itectura palatului !o"ilor. !esfasurarea liniara a fatadei Procuratiilor, lipsita de accente, arata ca, in mod deliberat, ea urma sa fie subordonata ar#itecturii elementului principal al pietii, basilica. $raveea marunta a Procuratiilor imprima ar#itecturii pietei San Marco un caracter de interior.Procuratiile *oi definitiveaza latura de sud a pietei San Marco, pe baza reluarii aceluiasi motiv al arcelor suprapuse, intr8o interpretare corespunzatoare 'enasterii mature.

    a nivel compozitional, in piata se remarca o multitudine de raporturi intre elementele constitutive. 2-ista un raport de subordonare in plan, a spatiului pietei fata de tesutul urban traditional ce o incon6oara. Piata se citeste ca o fi"ura pe fondul dat de tesut.$otodata, daca

    restran"em cadrul vizual la nivelul pietei, campanilul se citeste ca fi"ura ,iar piata devine fond.

    a nivelul pietii, ampanilul si asilica San Marco se afla in raport de complementaritate, subordonand volumele Procuratiilor si ale ibliotecii.!e asemenea ampanilul se proiecteaza ca fi"ura pe fondul dat de fatadele Procuratiilor.

     In plan se pot sesiza doua a-e ce diri6eaza traseul, in 6urul carora se dezvolta doua spatii8 palnie ce absoarb circulatia si o conduc catre elementele de interes. cestea sunt accentuate de asemenea prin decoratia de la nivelul pavimentului pietei.

    ele doua te-te, desi au elemente comune , difera prin modul de abordare al ansamblului ar#itectural : #eor"#e urinsc#i in studiul sauVenetia furnizeaza suportul teoretic de analiza, in timp ce 'adu aurian, in lucrarea Probleme de estetica oraselor  analizeaza compozitia,elementele plastice ale planului de baza si efectele acestora , avand in vedere punctarea unor similaritati in alte piete. stfel cele doua lucrari sunt complementare, analiza fiind sustinuta de e-plicatii si e-emple.

    Piata San Marco rezuma in mod sintetic istoria sa sociala si politica, dezvoltarea urbana precum si evolutia stilurilor si a "usturilor estetice. 2a are in spate un concept comple- si de o continuitate ele"anta, care ia in calcul elemente din cele mai diverse. 2ste bine or"anizata, niciun "est nu este "ratuit, orice element are o insemnatate si se lea"a de elementele din 6ur.2ste un spatiu de o forta ma6ora, dat de alaturarea unor cladiri monumentale cu o decoratie bo"ata, cu contraste de culori o combinatie a dominantelor de inaltime (ampanilul) si de masa (azilica, Palatul !o"ilor),

    toate participand la efectul de ansamblu prin insusi modul lor de or"anizare, de dispunere. Prinparcur"erea pietei, in fiecare moment ima"inea se sc#imba , din fiecare un"#i se creeaza o alta perspectiva, o alta ima"ine care surprinde.

    ......................

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    3/40

    Biserica Sfântul Petru (în latină Sancti Petri ), sau mai exact Sfântul Petru de la  Vatican ( San Pietro in Vaticano) este cel mai important edificiu religios al cultului creştin

    catholic, cu dimensiuni exterioare impresionante, de 2! metri în lungime, şi "# de metri în  înăl$ime% &imensiunile interioare sunt de '' metri în lungime, ,*+ în lă$ime şi ! de metri în înăl$ime, de la sol la crucea de pe cupolă% coperă o suprafa$ă de 2%+" metri patra$i i o încărcătură artistică stupefiantă, cu ##' de coloane,  de altare, " de ta-louriș mo.aicaie i "! de statui% /ronul Sfântului Petru este ridicat la mai mult de 2+ de metri%ș Basilica se află pe malul drept al /i-rului pe un teren pu$in înăl$at, în opo.i ie cu 0âmpul luiț 1arte, teren numit de romaniager Vaticanus. n fa$a sa s3a deschis o pia$ă 4astă, numită Pia$a Stântul Petru% Pia a se deschide în partea de apus a -asilicii i constituie locul deț ș adunare pentru miile de credincio i în .ilele de mari săr-ători religioase cele-rate de papă,ș precum -enedic iuneaț  urbi et orbi. nainte de construirea actualei -asilici, partea de apus a pie ei era ocupată de o parteț a peristilului care asigura intrarea în 4echea -asilică, costruită pe timpul împăratului 0onstantin 3ul, supranumit de cre tiniș  cel Mare. Pia a cu plan eliptic, a actualei -asilici,ț are dimensiuni impresionante% xa ei nord3sud, paralelă cu fa ada -asilicii, are lungimea deț !' de metri, iar cea mică numai ' de metri, orientată pe direc ia est34est%ț mpresionanta pia ă a fost comandată de papa lexandru al V3lea, marelui arhitectț Bernini% 1arele om de artă al Barocului , sculptor, arhitect, pictor i poet, a găsit o solu ieș ț ur-anistică i sim-olică elegantă, fără a ocoli o anum

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended