Hepatita A

Date post:21-Oct-2015
Category:
View:84 times
Download:4 times
Share this document with a friend
Description:
hepatita a
Transcript:

Hepatitele virale

Hepatitele viraleDr. Diana StoicaMedic specialist epidemiologGeneralitati Ca boala contagioasa, hepatita este pentru prima data consemnata intr-o scrisoare a papei Zacharia, in secolul VIII, care propune izolarea ictericilor de teama ca ceilalti sa nu se infecteze.

Hepatita a fost cunoscuta la noi sub numele popular de galbinare, iar in lumea medicala fie ca icter cataral, fie ca icter epidemic.

Hepatitele acute virale sunt boli strict umane si foarte contagioase produse de virusurile hepatitice, avand ca trasatura comuna si definitorie afectarea principala a ficatului in contextul unei imbolnaviri a intregului organism.

Se manifesta prin semne de suferinta hepatica, cu evolutie de obicei autolimitanta, cu vindecare spontana si imunitate specifica durabila, dar si cu posibilitati de evolutie persistenta si/sau progresiva catre forme cronice, ciroza sau hepatom.

HEPATITA VIRALA AHepatita virala AAgentul etiologicBoala este determinata de virusul hepatitic A ce face parte din familia PICORNAVIRIDAE.

Rezista la uscaciune, supravietuieste la inghet, persista luni de zile in apa dulce sau sarata.

Isi mentine infectivitatea cateva zile in alimente.

Procesul epidemiologicSursa de agent patogen este strict umana, reprezentata de bolnavii cu forme clinice manifeste sau inaparente.

Contagiozitatea incepe cu 7-10 zile inaintea debutului si se opreste la aprox 2 saptamani in faza de stare (cand excretia fecala de virus dispare).

Moduri si cai de transmitere.Transmiterea este fecal-orala (enterala).Modul de transmitere este indirect.Rezistenta in mediu a virusului permite supravietuirea lui in apa, alimente si pe mainile murdare. Rezista la clorinarea uzuala a apei potabile sau a apei de piscina (pentru a fi distrus sunt necesare concentratii de clor de 10 ori mai mari).Deci se transmite prin:Maini murdare (contaminate)Obiecte contaminateConsum de apa, alimente contaminateInotul in bazine contaminate (neintretinute igienic si insuficient clorinate).

Receptivitatea este generala. Particulara este circulatia bolii indeosebi la copii si tineri.

Factorii dinamizatori-favorizanti:

Nivelul economic si conditiile de trai deficitareAglomeratiaDeficiente in igienaDeficiente in aprovizionarea cu apa potabila si alimente.

Manifestarea procesului epidemiologic

Hepatita virala A poate apare sporadic sau endemo-epidemic.

Tablou clinicIncubatia este variabila intre 21-45 de zile. In ultimele 10-14 zile, isi face aparitia virusul in fecale (tradand inceputul replicarii intrahepatice).

Debutul se poate manifesta sub diverse forme:Forma pseudogripala: cu febra, cefalee, mialgii, astenie, adinamie si catar respirator. Pe acest fond isi vor face aparitia modificarile de culoare ale urinii (urini hipercrome) si scaunelor (scaune decolorate).

Forma dispeptica (digestiva): cu inapetenta, greata si varsaturi, senzatie de disconfort inalt epigastric, descris ca un prea-plin, alteori chiar ca o durere surda, exacerbata in pozitia sezanda, in mers si la alergare, fara iradiere. Ca si in forma pseudogripala apar modificarile de culoare ale urinii si scaunului.

Forma pseudoapendiculara (tip abdomen acut)- poate mima o apendicita: cu dureri abdominale, greturi, varsaturi. La care se adauga modificarile de culoare ale urinii si scaunului.

Forma neuropsihica: doar cu astenie, eventual si cu semne discrete de suferinta cerebrala (insomnia nocturna asociata somnolentei diurne, iritabilitate, lentoare in gandire si exprimare, dificultati in concentrarea atentiei). La care se adauga modificarile de culoare ale urinii si scaunului.

Forma pseudoreumatismala- mai rara in hepatita virala A si mai frecventa in hepatita virala B- consta in aparitia unor artralgii persistente, mai ales nocturne, interesand articulatiile mici ale mainii si picioarelor, dar sip e cele mai mari.

Forma eruptiva: consta in aparitia unor exanteme pruriginoase cu aspect urticarian, scarlatiniform, rujeoliform sau rubeoliform.

Perioada de stare este marcata de aparitia icterului sclero-tegumentar. Dupa aparitia icterului, pacientul recastiga o stare de bine, cu revenirea apetitului, atenuarea asteniei si a celorlalte simptome.

La examenul obiectiv se constata de regula hepatomegalia moderata si sensibila, eventual splenomegalie.

In perioada de stare se mentin modificarile de culoare ale urinii si scaunului.

Copiii cu hepatita prezinta unele particularitati clinice:

masca de hepatita (paloare circumorala cu obraji hiperemici)Poliadenopatii, fara semnificatie deosebitaHepatosplenomegalie mai evidenta si mai constant prezenta

Gravidele cu hepatita A nu ridica probleme deosebite. Nu exista risc teratogen sau de alta natura asupra fatului, iar infectarea perinatala a copilului este improbabila din cauza viremiei slabe si pasagere.

Hepatita virala A se vindeca in peste 90% din cazuri in 2-4 luni. Nu cronicizeaza si nu produce sechele.

Diagnosticul pozitiv

Date epidemiologice (focar, contact)Date cliniceDate de laborator:Teste specificeTeste nespecifice

Teste nespecifice:Sdr de citoliza: cresterea transaminazelor: TGP (ALAT-alanin amino-transferaza) de 20-50 ori VN; TGO

Sdr de colestaza: cresterea bilirubinei in sange (2-15 mg/dl); FA crescuta ; GGT crescuta (gama-glutamil transpeptidaza)

Modificari de coagulare sanguine: protrombina, timpul Quick crescute (ne orienteaza asupra formei clinice: usoara, medie, severa)- epistaxis, gingivoragii

HLG si formula leucocitara normal

Teste specifice: evidentierea Ac anti-HVA tip Ig M (de faza acuta)

Imunitatea este data de aparitia si persistenta Ac anti-HVA tip Ig G (apar dupa 3-4 luni si sunt Ac protectivi)

Tratament Nu exista tratament specificIzolarea in spital este obligatorieTratament igieno-dietetic:Rapaus la patRegim alimentar de crutare a ficatului (fara conserve, alcool, cafea, ciocolata, prajeli, afumaturi, condimentate)Tratament simptomaticSuport vitaminic (B1 si B6)Hepatoprotectoare (Silimarina, Liv 52)

Preventia Preventia generala implica prestatii similare cu cele aplicate pt toate bolile cauzate de agenti patogeni cu poarta de intrare aparatul digestiv si se refera la:supravegherea epidemiologica populationala, cu accent pe grupurile populationale cu risc (copii din colectivitati sau din unitati socio-medicale, familii cu conditii de viata precara)igienizaredecontaminaresalubrizareevitarea transmiterii prin apa sau alimente contaminate cu VHA, realizabila prin asigurarea potabilitatii apei si respectarea conditiilor igienice in unitatile de alimentatie publicaeducatia populationala privind deprinderile igienice in familii, colectivitati, pentru care este nevoie de o cultura igienica si de o instruire continua.

Preventia speciala se adreseaza unor persoane sau grupuri populationale cu risc, care pot beneficia la indicatia specialistilor, de administrare a Ig standard (se administreaza cat mai timpuriu dupa expunere). Protectia conferita de Ig standard administrate postexpunere este de 70-85%.

Preventia specifica este realizata prin vaccinare.Astazi se utilizeaza vaccinuri cu virus omorat.

Ex.- HAVRIX (adult), HAVRIX Junior firma GlaxoSmithKline -AVAXIM- firma Aventis PasteurSe administreaza 2 doze, intramuscular, administrate la interval de 6-12 luni.Varsta minima vaccinabila este peste 1 an.

-TWINRIX (vaccin combinat anti-hepatita A si anti-hepatita B)- firma GlaxoSmithKline. Se administreaza 3 doze de vaccin la 0,1, 6 luni. Protectia apare la 2-4 saptamani dupa vaccinare.

of 32/32
Hepatitele virale Dr. Diana Stoica Medic specialist epidemiolog
Embed Size (px)
Recommended