Home > Documents > Hepatita A si E

Hepatita A si E

Date post: 08-Nov-2015
Category:
Author: alina
View: 230 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
Proiect la microbiologie
Embed Size (px)
of 14 /14
Virusul Hepatitei A: Familia Picornaviridae (Enterovirus 72) Genul Hepatovirus Specie Virusul hepatitei A (HAV) Dimensiuni – 28-30 nm; forma sferica Genom – ARN+, linear, monocatenar Capsidă – icosaedrică, 60 capsomeri, compuşi fiecare din 4 polipeptide VP1, VP2, VP3, VP4 Rezistenţă: la 60 grade – 1 oră, rezistă la % de clor uzuale. Inactivat de formol, beta-propiolacton, UV, hipoclorit de sodiu. Rezista un timp indelungat la frig, in masele fecale si urina bolnavilor si purtatorilor. Se inactiveaza la 100 grade C timp de 5 min.
Transcript

Hepatita virala A si E

Virusul Hepatitei A:Familia Picornaviridae (Enterovirus 72)Genul Hepatovirus Specie Virusul hepatitei A (HAV) Dimensiuni 28-30 nm; forma sferica Genom ARN+, linear, monocatenarCapsid icosaedric, 60 capsomeri, compui fiecare din 4 polipeptide VP1, VP2, VP3, VP4 Rezisten: la 60 grade 1 or, rezist la % de clor uzuale. Inactivat de formol, beta-propiolacton, UV, hipoclorit de sodiu. Rezista un timp indelungat la frig, in masele fecale si urina bolnavilor si purtatorilor. Se inactiveaza la 100 grade C timp de 5 min.

Se cunosc 7 genotipuri (om, maimue)Cultivarea: - Marmozete, cimpanzei - Celule de hepatocarcinom uman - Celule diploide umane - Celule din rinichi de maimu Receptorul celular mucina (GP membranar)Functie de ligand la receptorii celulari au capsomerele virusului hepatitei A.

Patogeneza Hepatitei A:Surs i rezervor de infecie omul bolnav sau purtator de virusuri. Un rol deosebit il au bolnavii cu forme usoare (anicterice) de boala.Mecanismul de transmitere fecal-oral (mini murdare, alimentele, apa contaminate); parenteral transfuzional, mustele-vectori mecanici ai virusuluiHAV se multiplic n esutul limfoid intestinal i citoplasma hepatocitelor. Se elimin cu masele fecale dup 2 sptmni de la infectare, diminueaz odat cu apariia semnelor clinice. De asemenea virusul se contine in urinaViremia (prezenta virusurilor in sange) 1-2 sptmniHepatocitoliza este determinat de LT CD8

3Incubaia 30 zile (15 45 zile)Incidenta: copiii (peste 60% din cazuri) si adultii tineri, incidenta maxima se constata in sezonul de toamna si iarna.Forme clinice forme asimptomatice (90%), forme benigne (1-2 spt.), rareori forme grave, fulminante. Lipsa cronicizrii!Simptome: apare icter, dureri in ficat, temperatura subfebrila, urin nchis la culoare i fecale deschise la culoare. Durata totala a bolii e de 1 luna jumatate-2 luni.Markerii virali n cursul maladiei: 1. HAV (Ag viral) (mase fecale, snge) n ultimele 2 sptmni de incubaie i cteva zile de la apariia icterului 2. IgM anti-HAV depistate de la debutul fazei icterice, titru maxim peste o sptmn i dispar dup 8-12 sptmni3. IgG anti-HAV persist toat viaa 4. ARN viral (n mase fecale, snge, hepatocite)

Diagnostic de laborator:

A.R.I (analiza radioimunologica) se adsorb initial anticorpii pe suprafata unui suport (eprubete, godeuri), apoi se aplica extractul din materiile fecale pentru cuplarea Ag-Ac pe suport. La final se determina Ag adsorbit cu ajutorul Ac specifici, marcati cu iod radioactiv. Preparatul Ac marcati trebuie sa contina 1-2 atomi de iod radioactiv la o molecula de gama-globulina.R.A.M.E (reactia Ac marcati cu enzime) permite evidentierea Ag viral din extractul fecal cu ajutorul serurilor specifice si antiserului conjugat.

Izolarea si identificarea virusului se efectueaza prin infectarea animalelor sensibile cu extract fecal (cimpanzeu, marmoze), de asemenea a culturii de limfocite umane, stimulate cu fitoghemaglutinina. Ag viral se determina cu ajutorul R.I.F. in citoplasma hepatocitelor.Examenul serologic se bazeaza pe determinarea Ig M specifice, care apar foarte timpuriu, concomitant cu cresterea nivelului Ig G prin M.I.E, R.F.C, A.R.I, R.A.M.E.Tratament: nu exista terapie specifica.Profilaxie: copiilor de la 3 luni la 10 ani li se administreaza Ig, care contribuie la reducerea morbiditatii si gravitatii afectiunii. Durata imunitatii 6-12 luni.

Virusul Hepatitei E:Familia Hepeviridae Genul - Hepevirus Dimensiuni 27 30 nm Genom ARN+, monocatenar (descris n 1990) Capsid icosaedric (protein unic glicozilat) HEV se repartizeaz n 3 grupe genomice: I asiatic, II mexican, III nord-american (include i tulpini porcine)

Patogeneza Hepatitei E:Sursa de infecie omul bolnavMecanismul de transmitere fecal-oral (ap, alimente), posibil parenteral (la hemofili, persoane cu transfuzii, hemodializ) Perioada de incubaie 30 zile Clinica hepatit acut, asemntoare cu hepatita A. Forme grave la femei gravide, n special n trimestrul III al sarcinii (20-40% mortal). Risc de avort i natere prematur (12 30% cazuri)

Markerii HEV:1. Virusul (Ag viral) prezent n mase fecale n faza acut (ME)2. IgM (3 luni de la debut) i IgG anti-HEV 3. Genomul viral n mase fecale, hepatocite

Tratament: Cel mai comun tratament impotriva hepatitei E este odihna in pat. Este de asemenea recomandata ingerarea unei cantitati mari de lichide, in special daca se manifesta diaree si varsaturi.Profilaxie: Nu este vaccin disponibil impotriva virusul hepatic E. Prin urmare,cel mai sigur mod de a preveni infectarea cu acest virus hepatic este legata de o igiena personala riguroasa si un stil de viata sanatos.Un vaccin pe baza de proteine virale recombinate a fost dezvoltat in anii 1990 si testat la o populatie cu risc ridicat ( personalul militar din Nepal ) n 2001. Vaccinul pare a fi eficient i sigur , dar dezvoltarea sa a fost oprit din motive economice , deoarece Hepatita E este rara in tarile dezvoltate. Un vaccin preventiv ( HEV 239 ) este aprobat pentru utilizare n China .

Va multumesc pentru atentie!


Recommended