3969-PCN-17 Hepatita Virala a La Copil

PRO

TOC

OL

CL

INIC

NA

ŢIO

NA

L Ministerul Sănătăţiial Republicii Moldova

HEPATITA VIRALĂ A LA COPIL

Chişinău 2008

PCN-17

Chişinău 2008

HEPATITA VIRALĂ A LA COPIL

Protocol clinic național

МИНИСТЕРСТВО ЗДРАВООХРАНЕНИЯ

РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

AL REPUBLICII MOLDOVA

Această publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii generoase a poporului american prin intermediul Programului Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare (Programul pentru Buna Guvernare), implementat de Millenium/IP3 Partners. Programul pentru Buna Guvernare este finanţat de Corporaţia „Millennium Challenge Corporation” (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) sub auspiciile Programului Preliminar de Ţară.

Aprobat prin şedinţa Consiliului de experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 15.07.2008, proces verbal nr. 4.

Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 290 din 18.07.2008 cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional “Hepatita virală A la copii”

Elaborat de colectivul de autori:

Galina Rusu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Nadejda Sencu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Elena Maximenco Programul Preliminar de Ţară al “Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare

Recenzenţi oficiali:

Victor Pântea Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Marcu Rudi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Grigore Bivol Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Anatol Melnic Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă

Victor Ghicavîi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Valentin Gudumac Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Ivan Zatusevski Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Iurie Osoianu Compania Naţională de Asigurări în Medicină

Maria Bolocan Consiliul Naţional de Acreditare şi Evaluare

Coordonator:

Mihai Rotaru Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

Redactor: Eugenia Mincu

Corector: Tatiana Pîrvu

EDIŢIA – I

Tipărit “T-PAR” SRL, 2008.Tiraj: 2000 ex.

Protocol clinic naţional „Hepatita virală A la copil”, Chişinău 2008

4

CUPRINS

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ............................................................................................................................. 4

PREFAŢĂ .......................................................................................................................................................................................... 5

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ ....................................................................................................................................................... 5A.1. Diagnosticul ........................................................................................................................................................................... 5A.2. Codul bolii (CIM 10) ............................................................................................................................................................. 5A.3. Utilizatorii .............................................................................................................................................................................. 5A.4. Scopurile protocolului ............................................................................................................................................................ 5A.5. Data elaborării protocolului ................................................................................................................................................... 5A.6. Data următoarei revizuiri ....................................................................................................................................................... 6A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi persoanelor care au participat în elaborarea protocolului ............................ 6A.8. Definiţiile folosite în document .............................................................................................................................................. 7A.9. Informaţia epidemiologică ..................................................................................................................................................... 7

B. PARTEA GENERALĂ ................................................................................................................................................................ 9B.1. Nivel de asistenţă medicală primară ....................................................................................................................................... 9B.2. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu (infecţionist, pediatru infecţionist) .............................................. 11B.3. Nivel de asistenţă medicală spitalicească ............................................................................................................................. 12

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ ............................................................................................................................................ 14C.1.1. Măsurile antiepidemice în focar cu HVA .......................................................................................................................... 14C.1.2. Algoritmul de diagnostic diferenţial al bolilor însoţite cu sindrom de „icter” .................................................................. 15C.1.3. Algoritmul de diagnostic în HVA ...................................................................................................................................... 17

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR ....................................................................... 18C.2.1. Clasificarea ....................................................................................................................................................................... 18C.2.2. Profilaxia specifică ........................................................................................................................................................... 18C.2.3. Conduita pacientului cu HVA ............................................................................................................................................ 19

C.2.3.1. Anamneza................................................................................................................................................................... 19C.2.3.2. Manifestările clinice în HVA ..................................................................................................................................... 20C.2.3.3. Investigaţiile paraclinice în HVA .............................................................................................................................. 23C.2.3.4. Diagnosticul diferenţial ............................................................................................................................................. 26C.2.3.5. Tratamentul pacienţilor cu HVA la etapa spitalicească ............................................................................................ 38C.2.3.6. Evoluţia şi prognosticul HVA la copil ....................................................................................................................... 42C.2.3.7. Criteriile de externare a pacienţilor cu HVA ............................................................................................................ 42C.2.3.8. Supravegherea pacienţilor cu HVA............................................................................................................................ 43

C.2.4. Complicaţiile şi consecinţele HVA la copil ....................................................................................................................... 43

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI .......................................................................................................................................................................... 44

D.1. Instituţiile de asistenţă medicală primară ............................................................................................................................. 44D.2. Instituţiile/secţiile de asistenţă medicală specializată de ambulator .................................................................................... 44D.3. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţii de boli infecţioase ale spitalelor raionale; spitale de boli infecţioase ale spitalelor municipale şi republicane ..................................................................................... 45

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A PROTOCOLULUI .............................................................................................. 46

ANEXE............................................................................................................................................................................................. 47Anexa 1. Dieta 5a ......................................................................................................................................................................... 47Anexa 2. Dieta 5 ........................................................................................................................................................................... 49Anexa 3. Formular de conduită a pacientului în vîrstă de pînă la 18 ani, cu HVA, în perioada preicterică, la medicul de familie. ............................................................................................................. 51Anexa 4. Formular de conduită a pacientului în vîrstă de pînă la 18 ani, cu HVA, în perioada icterică, în condiţii de spital. ..................................................................................................................... 52Anexa 5. Formular de conduită a pacientului în vîrstă de pînă la 18 ani, cu HVA, în perioada de convalescenţă, la medicul de familie. ................................................................................................... 55Anexa 6. Definiţii de caz de boală infecţioasă pentru sistemul de supraveghere epidemiologică şi raportare a hepatitei virale A ................................................................................................................................... 56Anexa 7. Ghidul pacientului cu HVA ........................................................................................................................................... 57

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................................................. 59


5

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ADN-HBV acid dezoxiribonucleic al virusului hepatitei B Ag HAV antigen virusului hepatic AALT alaninaminotransferazăAMP asistentă medicală primarăAnti-EBV EA anticorpi la antigenul viral timpuriiAnti-EBV EBNA IgG anticorpi la antigenul nuclear al virusului Epstein Barr, clasa

imunoglobulină GAnti-EBV VCA IgG anticorpi la anticapsida virală a virusului Epstein Barr, clasa

imunoglobulină GAnti-EBV VCA IgM anticorpi la anticapsida virală a virusului Epstein Barr, clasa

imunoglobulină MAnti-HAV IgG anticorpi la virusul hepatic A, clasa imunoglobulină GAnti-HAV IgM anticorpi la virusul hepatic A, clasa imunoglobulină MAnti-HBcor IgM anticorpi la antigenul HBcor, clasa imunoglobulină MAnti-HBe anticorpi la antigenul HBeAnti-HCV anticorpi la virusul hepatic C Anti-HCV IgM anticorpi la virusul hepatic C, clasa imunoglobulină MAnti-HDV anticorpi la virusul hepatic DAnti-HDV IgM anticorpi la virusul hepatic D, clasa imunoglobulină MAnti-HEV IgM anticorpi la virusul hepatic E, clasa imunoglobulină MARN acid ribonucleic ARN-HAV acid ribonucleic al virusului hepatitei AARN-HCV acid ribonucleic al virusului hepatitei CARN-HDV acid ribonucleic al virusului hepatitei DARN-HEV acid ribonucleic al virusului hepatitei EAST aspartataminotransferazăCMP Centrul de Medicină PreventivăGGTP gamaglutamiltranspeptidazăHBeAg antigen e al virusului hepatic B (hepatitis B e antigen)HBsAg antigen s (superficial) al virusului hepatic B (hepatitis B s antigen)HVA hepatită virală AHVB hepatită virală BHVC hepatită virală CHVD hepatită virală Di.m. intramusculari.v. intravenosRFC reacţie de fixare a complementuluiRHAI reacţie de hemaglutinare indirectă TA tensiune arterialăUSG ultrasonografieVSH viteză de sedimentare a hematiilor


PREFAŢĂAcest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii

Moldova (MS RM), constituit din specialiştii catedrei Boli Infecţioase la Copii a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, în colaborare cu Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare, finanţat de Guvernul SUA prin Corporaţia Millenium Challenge Corporation şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională.

Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind hepatita virală A la copil şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM, pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional.

A. PARTEA INTRODUCTIVĂA.1. Diagnosticul: Hepatita virală A la copil

Exemple de diagnostice clinice:

1. Hepatita virală A, formă tipică icterică, gravă.

2. Hepatita virală A, formă tipică icterică, medie.

3. Hepatita virală A, formă atipică anicterică, uşoară.

A.2. Codul bolii (CIM 10): B15

A.3. Utilizatorii:• oficiile medicilor de familie (medici de familie şi asistentele medicale de familie); • centrele de sănătate (medici de familie);• centrele medicilor de familie (medici de familie);• instituţiile/secţiile consultative (infecţionişti); • asociaţiile medicale teritoriale (medici de familie şi infecţionişti);• serviciile de asistentă medicală urgentă prespitalicească (echipele AMU specializată şi de

profil general);• secţiile de boli infecţioase, reanimare şi de terapie intensivă ale spitalelor raionale,

municipale (infecţionişti, pediatri infecţionişti, pediatri, reanimatologi);• spitalele de boli contagioase (infecţionişti, pediatri infecţionişti, reanimatologi).

Notă: Protocolul, la necesitate, poate fi utilizat şi de alţi specialişti.

A.4. Scopurile protocolului:1. A facilita depistarea precoce (în primele 3-5 zile ale bolii) a bolnavilor cu HVA, forme

tipice şi atipice, la etapa prespitalicească.2. A spori calitatea în examinările clinice, paraclinice şi în tratamentul pacienţilor cu HVA,

forme tipice şi atipice.3. A asigura o supraveghere de calitate a convalescenţilor după HVA, forme tipice şi atipice,

în perioada postexternare.

A.5. Data elaborării protocolului: mai 2008


7

A.6. Data următoarei revizuiri: mai 2010

A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului

Numele Funcţia deţinutăDr. Galina Rusu, doctor în medicină, conferenţiar universitar

şef catedră Boli infecţioase la copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”, specialist principal în boli infecţioase la copii al MS

Dr. Nadejda Sencu asistent catedră Boli infecţioase la copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”

Dr. Elena Maximenco, MPH expert local în sănătate publică, Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare

Protocolul a fost discutat, aprobat şi contrasemnat

Denumirea instituţiei Persoana responsabilă - semnătura

Catedra Boli infecţioase la copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”

Societatea Boli Infecţioase din RM

Asociaţia Medicilor de Familie din RM

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă

Comisia Ştiinţifico-Metodică de profil „Patologie infecţioasă”

Agenţia Medicamentului

Consiliul de experţi al Ministerului Sănătăţii

Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate

Compania Naţională de Asigurări în Medicină


8

A.8. Definiţiile folosite în document Hepatită viralăA: boală contagioasă umană, produsă de virusul hepatitei A cu mecanism de transmitere fecalooral, care se caracterizează prin afectarea ficatului cu evoluţie ciclică, benignă şi se manifestă clinic prin intoxicaţie de scurtă durată, dereglări ale tractului digestiv, îndeosebi ale funcţiei ficatului, cu sau fără icter, cu restabilirea rapidă a funcţiei hepatice şi cu prognostic favorabil.

Hepatita virală A este determinată de hepatovirusul din familia Picornaviridae, depistat în anul 1973. Virionul este format dintr-un genom ARN. La temperatura de 4°C HVA rezistă luni şi ani de zile, iar la 100°C este inactivat doar în 5 minute. Este sensibil la raze ultraviolete sau la clorinare şi insensibil – la solvenţi şi la acizi.

Virus al hepatitei A (HVA) Familie PicornaviridaeGen HepatovirusGenom ARN

MarkeriAntigen AgHAV Anticorpi Anti-HAV IgM

Anti-HAV IgG

Markeriiinfecţiei:OMS recomandă pentru diagnosticul specific două teste anti-HAV IgM şi anti-HAV IgG care sunt depistaţi prin metoda imunoenzimatică (ELISA). Anti-HAV IgM apar încă la sfîrşitul perioadei de incubaţie, dar în titrul semnificativ sunt decelaţi la sfărşitul primei săptămîni de boală (la a 7-a zi), titrul cel mai înalt fiind la sfîrşitul primei luni de boală, apoi micşorîndu-se şi dispărînd la a 3-4-a lună de la debutul maladiei; şi anti-HAV IgG care sunt decelaţi la a treia săptămînă de la debut şi în titre mici se păstrează toată viaţa (indicator al suportării HVA şi al vindecării).

Antigen viral (AgHAV): antigen se depistează prin metoda imunoenzimatică în materii fecale peste 10-20 de zile după infectare, dar poate fi depistat în perioada acută a HVA doar la 20-50% dintre bolnavi.

Copii: persoane cu vîrsta de pînă la 18 ani.

Recomandabil: nu are un caracter obligatoriu. Decizia va fi luată de medic pentru fiecare caz individual.

A.9. Informaţia epidemiologică HVA se caracterizează printr-o răspîndire ubicuitară şi practic se înregisrtrează pe toate

continentele de pe globul pămîntesc. Este considerată o infecţie, nivelul de răspîndire al căreia depinde de o vastă gamă de factori naturali, biologici şi, în special, sociali. În acest context, mulţi autori menţionează că HVA este o infecţie a ţărilor, a localităţilor, a grupurilor de populaţie, a colectivităţilor şi a familiilor sărace cu condiţii şi cu un mod de viaţă, din punct de vedere igienic, nesatisfăcător. Cele mai afectate de HVA sunt ţările din Africa, Asia Centrală, America De Sud, Irlanda, considerate regiuni cu o epidemicitate înaltă a HVA.

Hepatita virală de tip A este cea mai răspîndită formă etiologică (70% din hepatitele virale). HVA domină în copilărie şi constitue 75-80% din totalul cazurilor de hepatită virală A.

Morbiditatea prin HVA în Republica Moldova în anii precedenţi a fost: în 2001 – 5201 (inclusiv copii – 3882) cazuri; în 2002 – 8685 (6569); în 2003 – 8522 (6275); în 2004 – 3559 (2760); în 2005 – 1448 (1074). În anul 2006 în Republica Moldova au fost înregistrate 423 de cazuri


9

de hepatită virală A. În comparaţie cu anul 2005, s-a atestat o reducere de 3 ori (34,30/0000). De menţionat, faptul că ponderea copiilor de 0-17 ani din numărul total de cazuri de HVA a constituit 67,4% (285 de cazuri), inclusiv copiii de 0-2 ani – 2,4% (10 cazuri) şi 3-6 ani – 18,4% (78 cazuri). În anul 2007 au fost înregistrate 230 (5,50/0000) de cazuri de hepatită virală A. În comparaţie cu anul 2006, s-a înregistrat o reducere de 2,1 ori. De accentuat faptul, că ponderea copiilor de 0-17 ani din numărul total de cazuri de HVA a constituit 73% (168 de cazuri), inclusiv copiii de 0-2 ani – 0,1% (2 cazuri) şi 3-6 ani – 16,5% (38 de cazuri)1.

HVA nu generează cronicizare şi, în majoritatea cazurilor, are o evoluţie uşoară; se consideră că HVA nu este maladie periculoasă. Dar HVA, pe fundal de HVB, HVD, HVC şi de alte hepatite cronice cauzează forme grave, sporind nivelul letalităţii; din aceste considerente această infecţie a fost inclusă în capitolul XIII al Politicii Naţionale de Sănătate a Republicii Moldova pentru aa. 2007-2021 cu genericul Controlul maladiilor contagioase2.

Intensitatea procesului este sporadică sau epidemică (la intervale de 5-8-10 ani).

HVASursa de infecţie •Omul bolnav de HVA, cu forme manifeste şi amanifeste.

Fluidele fiziologice potenţiale •Materiile fecale.•Sîngele şi derivatele sangvine contaminate cu HVA –

excepţional.Durata de contagiozitate •Omul bolnav este contagios în ultimele 7-10 zile ale

perioadei de incubaţie, este foarte periculos în perioada preicterică şi pe parcursul primelor 10-12 zile ale perioadei icterice.

Mecanismul de transmitere •Fecal-oral (predominant).•Parenteral (excepţional).•Sexual (excepţional), anal-oral.

Căile de transmitere •Hidrică.•Habituală (contact direct şi indirect).•Alimentară.

Factorii de transmitere •Apa şi alimentele infectate.•Mîinile murdare.•Obiectele de uz casnic.•Muştele şi hidrobionţii.

Receptivitatea Generală• Din numărul total de pacienţi cu HVA, copiii sub vîrsta

de 14 ani constituie 60-80% din cazuri.• Receptivitatea maximă – la copiii în vîrstă de 3-10 ani.• În ultimii ani a sporit morbiditatea copiilor în vîrstă de

7-15 ani.• La sugari – cazuri excepţionale.

Sezonalitatea maladiei •Toamna-iarnaImunitatea •Stabilă, durabilă.

1 Starea sanitaro-igienică şi epidemiologică, indici de activitate a serviciului sanitaro-epidemiologic de Stat pentru anii 2001-2007. 2 Politica Naţională de Sănătate a RM pentru aa. 2007-2021. Capitolul XIII „Controlul maladiilor contagioase”, pag. 53-57.


10

B. P

AR

TE

A G

EN

ER

AL

ĂB.1.N

iveldeasistenţămedicalăprimară

Des

crie

re(măsuri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(modalităţişicondiţiiderealizare)

III

III

1. P

rofil

axia

1.

1. P

rofil

axia

spec

ifică

C.2

.2

HVA

, pe

fund

alul

mal

adiil

or h

epat

ice

cron

ice,

al

hepa

titel

or a

cute

, cro

nice

(B, C

, D sa

u m

ixte

), po

ate

evol

ua în

form

ă gr

avă

şi m

alig

nă, c

u co

mpl

icaţ

ii şi

cu

cons

ecin

ţe g

rave

[1, 5

, 12,

13,

16

].

•Im

uniz

area

pe

scar

ă la

rgă

la m

omen

t nu

se a

plic

ă în

R

epub

lica

Mol

dova

.•

Se a

plic

ă în

inst

ituţii

le în

chis

e pe

ntru

cop

ii co

nfor

m

indi

caţii

lor e

pide

mio

logi

ce (t

abel

ul 2

).1.

2. M

ăsur

ile a

ntie

pide

mic

e în

foca

r

Alg

oritm

ul C

.1.1

C.2

.2

Scop

ul –

loca

lizar

ea şi

lich

idar

ea fo

caru

lui [

12, 1

4, 3

7,

40].

Obl

igat

oriu

:•

Dep

ista

rea

prec

oce

a bo

lnav

ilor ş

i spi

taliz

area

lor.

•D

ezin

fecţ

ia c

uren

tă şi

cea

term

inal

ă.•

Dec

lara

rea

cazu

lui l

a C

MP

terit

oria

lă.

•Ev

iden

ţa p

erso

anel

or d

e co

ntac

t (an

exa

3).

•Ex

amen

ele c

linic

, bio

chim

ic (s

erol

ogic

– la

nec

esita

te)

la p

erso

anel

e de c

onta

ct (a

lgor

itmul

C.1

.1).

•Su

prav

eghe

rea

med

ical

ă a

pers

oane

lor d

e co

ntac

t o

dată

în 1

0 zi

le la

dom

icili

u zi

lnic

; în

inst

ituţii

le

preş

cola

re şi

în c

ele

şcol

are

– tim

p de

35

de z

ile d

e la

ulti

mul

con

tact

cu

boln

avul

(alg

oritm

ul C

.1.1

).•

Cop

iii, c

are

au fo

st în

con

tact

nem

ijloc

it cu

bol

navu

l de

HVA

, nu

se tr

ansf

eră

în a

lte in

stitu

ţii şi

în a

lte

grup

e sa

u cl

ase

timp

de 3

5 de

zile

, de

la u

ltim

ul

cont

act c

u bo

lnav

ul.


11

III

III

2. D

iagn

ostic

ul2.

1. D

iagn

ostic

ul p

relim

inar

al

HVA

C.2

.3A

lgor

itmul

C.1

.2C

.1.3

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că p

erm

ite

susp

ecta

rea

HVA

[18,

22,

26,

35]

.

•D

atel

e su

biec

tive

şi o

biec

tive

perm

it su

spec

tare

a H

VA, f

orm

elor

tipi

ce ic

teric

e şi

atip

ice.

•Te

stel

e bi

ochi

mic

e al

e sî

ngel

ui p

erm

it su

spec

tare

a H

VA, f

orm

e tip

ice

icte

rice

şi a

tipic

e. [2

0, 2

3, 2

6, 3

0,

32].

•N

umai

Ant

i-HAV

IgM

poz

itiv

şi te

stel

e bi

ochi

mic

e al

e sî

ngel

ui p

erm

it di

agno

stic

ul H

VA (f

orm

e tip

ice

şi

atip

ice)

[26,

33,

34,

37]

.

Obl

igat

oriu

:

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că (c

aset

a 1)

.•

Dat

e ob

iect

ive

(cas

etel

e 1,

2, t

abel

ele

3, 4

, 5).

•Ex

amen

ul d

e la

bora

tor:

test

e bi

ochi

mic

e al

e sî

ngel

ui, A

NTI

-HAV

IgM

(tab

elul

8).

•D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l (ta

bele

le 1

1, 1

2, 1

3).

2.2.

Lua

rea

deci

ziei

: ne

cesi

tate

în c

onsu

ltaţia

sp

ecia

listu

lui ş

i/sau

nec

esita

te

de sp

italiz

are

În sc

op d

e di

agno

stic

are

pre

coce

a H

VA, d

e st

abili

re a

di

agno

stic

ului

dife

renţ

ial c

u al

tă p

atol

ogie

, inc

lusi

v, c

u ce

a ch

irurg

ical

ă.

Obl

igat

oriu

: •

Con

sulta

ţia in

fecţ

ioni

stul

ui.

La

nece

sita

te:

•C

onsu

ltaţia

chi

rurg

ului

.

Obl

igat

oriu

:

•To

ţi bo

lnav

ii cu

HVA

vor

fi sp

italiz

aţi î

n se

cţiil

e de

bo

l inf

ecţio

ase

sau

la sp

italu

l de

boli

infe

cţio

ase.

•În

caz

uri a

parte

în c

ondi

ţii fa

vora

bile

de

izol

are,

in

griji

rea

şi tr

atam

entu

l bol

navi

lor s

e va

face

la

dom

icili

u su

b su

prav

eghe

rea

med

icul

ui d

e fa

mili

e şi

a in

fecţ

ioni

stitu

lui.


12

III

III

3. T

rata

men

tul c

onva

lesc

enţil

or3.

1. T

rata

men

t ne

med

icam

ento

sR

esta

bilir

ea fu

ncţie

i hep

atic

e.

Prev

enire

a ev

oluţ

iei t

rena

nte,

a re

cidi

velo

r, a

acut

izăr

ilor

mal

adie

i de

bază

şi a

mal

adiil

or c

roni

ce c

onco

mite

nte,

se

chel

elor

[28,

31,

32,

37,

38]

.

Obl

igat

oriu

: •

Reg

im (c

aset

a 3)

.•

Die

ta –

mas

a 5

(ane

xa 2

).3.

2. T

rata

men

t med

icam

ento

s –

num

ai în

caz

de

evol

uţie

tre

nant

ă

Obl

igat

oriu

: •

Hep

atop

rote

ctoa

re.

•M

ultiv

itam

ine.

•C

oler

etic

e.•

Fito

tera

pie.

(ane

xa 2

, tab

elul

14,

cas

eta

3).

4. S

upra

vegh

erea

4.1.

Sup

rave

gher

ea b

olna

vilo

r cu

HVA

C.2

.3.8

Pent

ru d

epis

tare

a re

cidi

velo

r, ac

utiz

ărilo

r clin

ico-

bioc

him

ice,

a c

ompl

icaţ

iilor

şi a

sech

elel

or [1

2, 2

3, 3

1].

Obl

igat

oriu

:

•D

ispe

nsar

izar

ea se

va

face

, con

sultî

nd m

edic

ul d

e fa

mili

e, in

fecţ

ioni

stul

(cas

eta

6).

B.2.N

iveldeasistenţămedicalăspecializatădeambulatoriu(in

fecţionist,pediatruinfecţionist)

Paci

enţii

vor

fi c

onsu

ltaţi

la so

licita

rea

med

icul

ui d

e fa

mili

e în

caz

uri d

ubio

ase

de d

iagn

ostic

şi d

e co

ndui

tă te

rape

utic

ă.D

escr

iere

(măsuri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi


III

III

1. P

rofil

axia

1.

1. P

rofil

axia

spec

ifică

C.2

.2

HVA

, pe

fund

alul

mal

adiil

or h

epat

ice

cron

ice,

al

hepa

titel

or a

cute

, cro

nice

(B, C

, D sa

u m

ixte

), po

ate

evol

ua în

form

ă gr

avă

şi m

alig

nă, c

u co

mpl

icaţ

ii şi

cu

cons

ecin

ţe g

rave

[1, 5

, 12,

13,

16

].

•Im

uniz

area

pe

scar

ă la

rgă

la m

omen

t nu

se a

plic

ă în

R

epub

lica

Mol

dova

.•

Se a

plic

ă în

inst

ituţii

înch

ise

pent

ru c

opii

conf

orm

in

dica

ţiilo

r epi

dem

iolo

gice

(tab

elul

2).

•Es

te p

osib

ilă v

acci

nare

a in

divi

dual

ă co

ntra

pla

tă.


13

III

III

1.2.

Măs

urile

ant

iepi

dem

ice

în fo

car

Alg

oritm

ul C

.1.1

C.2

.2

Scop

ul –

loca

lizar

ea şi

lich

idar

ea fo

caru

lui [

12, 3

5, 3

7].

Obl

igat

oriu

:•

Dep

ista

rea

prec

oce

a bo

lnav

ilor ş

i spi

taliz

area

lor.

•D

ezin

fecţ

ia c

uren

tă şi

cea

term

inal

ă.•

Dec

lara

rea

cazu

lui l

a C

MP

terit

oria

lă.

•Ev

iden

ţa p

erso

anel

or d

e co

ntac

t (an

exa

3).

•Ex

amen

ele

clin

ic, b

ioch

imic

(ser

olog

ic –

la

nece

sita

te) l

a pe

rsoa

nele

de

cont

act (

algo

ritm

ul

C.1

.1).

•Su

prav

eghe

rea

med

ical

ă a

pers

oane

lor d

e co

ntac

t o

dată

în 1

0 zi

le la

dom

icili

u zi

lnic

; în

inst

ituţii

le

preş

cola

re şi

în c

ele

şcol

are

– tim

p de

35

de z

ile d

e la

ulti

mul

con

tact

cu

boln

avul

(alg

oritm

ul C

.1.1

).

Notă:T

oate

act

ivită

ţile

se e

fect

ueaz

ă în

col

abor

are

cu

med

icul

de

fam

ilie.

B.3.N

iveldeasistenţămedicalăspitalicească

Des

crie

re(măsuri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi


III

III

1. P

rofil

axia

1.

1. M

ăsur

ile a

ntie

pide

mic

eIz

olar

ea b

olna

vulu

i cu

HVA

în p

erio

ada

de

cont

agio

zita

te.

Obl

igat

oriu

:•

Res

pect

area

con

diţii

lor d

e iz

olar

e.•

Dez

infe

cţia

cur

entă

şi c

ea te

rmin

ală.

•D

ecla

rare

a ca

zulu

i la

CM

P te

ritor

ial.

2. S

pita

lizar

eaA

lgor

itmul

C.1

.1Vo

r fi sp

italiz

aţi b

olna

vii c

u H

VA, c

ei c

u su

spec

ţie d

e H

VA şi

con

vale

scen

ţii în

caz

de

acut

izar

e sa

u de

recă

dere

a

bolii

.

•Pa

cien

ţii c

u H

VA se

vor

spita

liza

în se

cţiil

e de

bol

i in

fecţ

ioas

e al

e sp

itale

lor r

aion

ale

(mun

icip

ale)

şi

în sp

itale

le c

linic

e de

bol

i inf

ecţio

ase.


14

III

III

3. D

iagn

ostic

ul3.

1. C

onfir

mar

ea

diag

nost

icul

ui d

e H

VAA

lgor

itmul

C.1

.3C

.2.3

.1C

.2.3

.2C

.2.3

.3

3.2.

Eva

luar

ea g

radu

lui d

e se

verit

ate

a bo

liiC

.2.3

.2

3.3.

Efe

ctua

rea

diag

nost

icul

ui

dife

renţ

ial

C.2

.3.4

Con

duită

pac

ient

ului

cu

HVA

şi in

iţier

ea tr

atam

entu

lui

med

icam

ento

s dep

ind

de g

radu

l de

seve

ritat

e şi

de

com

plic

aţiil

e bo

lii, p

recu

m şi

de

fact

orii

de ri

sc şi

de

mal

adiil

e co

ncom

itent

e (p

rem

orbi

dul n

efav

orab

il)

[22,

26,

34]

.

Obl

igat

oriu

:

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că (c

aset

a 1,

2).

•D

ate

obie

ctiv

e (c

aset

ele

1, 2

tabe

lul 3

).•

Exam

enul

de

labo

rato

r (ta

belu

l 8).

•D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l (ta

bele

le 1

1, 1

2, 1

3).

•Lu

area

de

deci

zie

în n

eces

itate

a co

nsul

taţie

i sp

ecia

liştil

or: c

hiru

rg, d

iagn

ostic

ian

func

ţiona

list

(la n

eces

itate

).

4. T

rata

men

tul

4.1.

Tra

tam

entu

l HVA

co

nfor

m fo

rmel

or c

linic

e

C.2

.3.5

Prev

enire

a ev

oluţ

iei t

rena

nte,

a c

ompl

icaţ

iilor

şi a

se

chel

elor

, a a

cutiz

ărilo

r m

alad

iilor

cro

nice

şi d

e fo

nd

[18,

25,

34,

36]

.

Obl

igat

oriu

:

Trat

amen

tul H

VA se

va

efec

tua

în fu

ncţie

de

form

ele

clin

ice

şi d

e gr

adul

de

seve

ritat

e a

bolii

(ta

belu

l 14,

cas

eta

3).

5. E

xter

nare

a

C.2

.3.7

Bol

navu

l se

va e

xter

na d

upă

vind

ecar

ea c

linic

ă,

norm

aliz

area

/ sau

dup

ă am

elio

rare

a in

dici

lor b

ioch

imic

i.O

blig

ator

iu:

•C

onfo

rm c

riter

iilor

de

exte

rnar

e (c

aset

a 5)

.5.

1. E

xter

nare

a, n

ivel

ul

prim

ar, t

rata

men

t (în

pe

rioad

a de

con

vale

scen

ţă) ş

i su

prav

eghe

re

C.2

.3.8

Extra

sul d

in fo

aia

de o

bser

vaţie

obl

igat

oriu

va

conţ

ine:

•D

iagn

ostic

ul c

onfir

mat

des

făşu

rat.

•R

ezul

tate

le in

vest

igaţ

iilor

efe

ctua

te.

•R

ecom

andă

rile

expl

icite

pen

tru p

acie

nt.

•R

ecom

andă

rile

pent

ru m

edic

ul d

e fa

mili

e.


15

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ

C.1.1.MăsurileantiepidemiceînfocarcuHVA

Protocol clinic naţional „Hepatita virală A la copil” Chişinău 2008

13

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ C.1.1. Măsurile antiepidemice în focar cu HVA

PROFILAXIA NESPECIFICĂ A HEPATITEI VIRALE A

MĂSURILE ANTIEPIDEMICE ÎN FOCAR

Depistarea precoce a bolnavului, izolarea şi tratamentul lui

Evidenţa persoanelor de contact

Supravegherea medicală a persoanelor de contact o dată în 10 zile la domiciliu, zilnic în instituţiile preşcolare şi şcolare timp de 35 zile de la ultimul contact cu bolnavul

Examenul clinic al contacţilor de către medicul de familie

Respectarea regimului sanitaro-igienic şi celui antiepidemic în focar. Dezinfecţia curentă şi cea terminală

Examinarea de laborator a persoanelor care au fost în contact cu bolnavul de HVA prevede determinarea fermenţilor (ALT) şi, la indicaţii epidemiologice, determinarea markerilor specifici ai HVA (anti-HAV IgM)

REZULTAT POZITIV REZULTAT NEGATIV

Bolnav de HVA

Izolarea bolnavului şi tratamentul lui

Supravegherea în dinamică, timp de 35 de zile, de la ultimul contact cu bolnavul


16

C.1.2.Algoritm

uldediagnosticdiferenţialalbolilorînsoţitecusindromde„icter”

Pr

otoc

ol c

linic

naţ

iona

l „H

epat

ita v

irală

A la

cop

il” C

hişi

nău

2008

14

C.1.

2. A

lgor

itmul

de

diag

nosti

c di

fere

nţia

l al b

olilo

r îns

oţite

cu

sindr

om d

e „i

cter

”

Bol

ile n

einf

ecţio

ase:

ciro

za h

epat

ică,

hep

atoz

a G

ilber

t, D

abin

-Joh

nson

, Rot

or,

hepa

tita

toxi

că, a

nem

ia h

emol

itică

, col

ecis

tita,

tum

ori a

le căi

lor h

epat

obili

are,

he

patit

a m

edic

amen

toasă,

ech

inoc

ocoz

a fic

atul

ui

SEM

NE

DE

HE

MO

LIZĂ

Hep

atite

le v

irale

A, E

, B, C

, D, l

epto

spiro

za, m

alar

ia, t

oxop

lasm

oza,

mon

onuc

leoz

a in

fecţ

ioasă,

in

fecţ

ia c

u ci

tom

egal

oviru

s, in

fecţ

ia c

u H

IV, f

ebra

tifo

idă,

infe

cţia

ent

erov

irală

, hep

atita

cro

nică

, he

patit

a to

xică

, hep

atoz

a pi

gmen

tară

, col

ecis

tita,

tum

ori,

echi

noco

coza

fica

tulu

i, he

patită

med

icam

ento

asă

Ane

mia

hem

oliti

că, i

ntox

icaţ

ia c

u su

bsta

nţe

hem

oliz

ante

FEBR

Ă P

ER

SIST

EN

TĂ

Le

ptos

piro

za, i

nfecţia

cu

HIV

, fe

bra

tifoi

dă, m

onon

ucle

oza

infe

cţio

asă,

in

fecţ

ia c

u ci

tom

egal

oviru

s, m

alar

ia,

toxo

plas

moz

a, in

fecţ

ia e

nter

ovira

lă

Mal

aria

FEBR

Ă O

ND

UL

AN

TĂ

Ane

mia

hem

oliti

că, i

ntox

icaţ

ia

cu su

bsta

nţe

hem

oliz

ante

, si

ndro

m h

emol

itico

urem

ic

Mic

rosc

opia

„pi

cătu

rii g

roas

e” a

sî

ngel

ui

LIM

FAD

ENO

PAT

IE G

ENE

RA

LIZ

ATĂ

Mon

onuc

leoz

a in

fecţ

ioasă,

mal

aria

, inf

ecţia

cu

HIV

, tox

opla

smoz

a,

infe

cţia

cito

meg

alov

irală

Le

ptos

piro

za, f

ebra

tifo

idă,

inf

ecţia

en

tero

vira

lă

Nu

D

a

Nu

Nu

D

a

Hep

atite

le v

irale

A, E

, B, C

, D,

cron

ice,

hep

atoz

ele

pigm

enta

re,

ciro

za h

epat

ică,

hep

atita

toxi

că,

tum

orile

, hep

atite

le m

edic

amen

toas

e,

echi

noco

coza

ficat

ului

Nu

Da

Bol

ile in

fecţ

ioas

e: h

epat

ite v

irale

A, E

, B, C

, D, l

epto

spiro

za,

mon

onuc

leoz

a in

fecţ

ioasă,

infe

cţia

cu

cito

meg

alov

irus,

mal

aria

, tox

opla

smoz

a, in

fecţ

ia c

u H

IV, f

ebra

tifo

idă,

infe

cţia

en

tero

vira

lă, h

epat

ita c

roni

că s.

a.


17

Pr

otoc

ol c

linic

naţ

iona

l „H

epat

ita v

irală

A la

cop

il” C

hişi

nău

2008

15

Vez

i alg

oritm

ul S

indr

omul

mon

onuc

lear

Fo

losi

rea

înde

lung

ată

a m

edic

amen

telo

r tox

ice

Hep

atite

le v

irale

A, E

, B, C

, D, h

epat

ozel

e pi

gmen

tare

, tum

orile

, ech

inoc

ocoz

a fic

atul

ui, h

epat

itele

cro

nice

Vez

i alg

oritm

ul F

ebra

Hep

atita

med

icam

ento

asă,

he

patit

ele

toxi

ce

Ane

mia

hem

oliti

că

ACŢI

UN

EA

SU

BST

ANŢE

LOR

TO

XIC

E

Ane

mia

hem

oliti

că, i

ntox

icaţ

ia c

u su

bsta

nţe

hem

oliti

ce

Into

xicaţia

cu

subs

tanţ

e he

mol

itice

USG

, hep

atos

cint

igra

fia,

biop

sia

ficat

ului

Sind

rom

ul v

ezic

obili

ar, l

a U

SG –

co

licis

tită

calc

uloa

să, î

ngroşa

rea

pereţil

or v

ezic

ii bi

liare

Hep

atite

le v

irale

A, E

, B, C

, D,

hepa

toze

le p

igm

enta

re, t

umor

ile,

echi

noco

coza

fica

tulu

i, he

patit

ele

cron

ice

cron

ice

Nu

Da

N

u

Nu

Da

Hep

atita

cro

nica

, tum

orile

, ec

hino

coco

za fi

catu

lui

Nu

Insu

ficie

nţa

rena

lă

acută

Sind

rom

ul h

emol

itico

urem

ic

Col

eliti

aza

Con

sultaţia

chi

rurg

ului

Sem

nele

de

hem

oliză

epis

odică,

ane

mia

m

icro

sfer

ocita

ră

Hep

atite

le v

irale

A, E

, B, C

, D

, hep

atoz

ele

pigm

enta

re

Creşt

erea

ALT

H

epat

ozel

e pi

gmen

tare

H

epat

itele

vira

le A

, E,

B, C

, D

Ana

mne

za, m

arke

rii

hepa

titel

or v

irale

Creşt

erea

bili

rubi

nei

conj

ugat

e: h

epat

oza

Dab

in-

John

son,

hep

atoz

a R

otor

Creşt

erea

bili

rubi

nei i

ndire

cte

–he

pato

za G

ilber

t, he

pato

za

Crig

ler-

Naj

jar

Da

Da

N

u

Da

Da

Nu

Si

ndro

mul

ast

enov

eget

ativ

înde

lung

at (m

ai

mul

t de

o lu

nă) p

rece

dent


18

C.1.3. Algoritmul de diagnostic în HVA

Protocol clinic naţional „Hepatita virală A la copil” Chişinău 2008

16

C.1.3. Algoritmul de diagnostic în HVA

Indicii serologici (markerii):

Anti-HAV IgM (obligatoriu) – pozitiv.

Datele clinice

Debut acut. Febră (2-3 zile). Sindrom dispeptic (mai frecvent): dureri abdominale, inapetenţă, greţuri, vome, diaree sau constipaţie. Sindrom astenovegetativ: astenie, apatie, slăbiciune generală, adinamie. Sindrom cataral (gripal): manifestări respiratorii uşoare, coriză, hiperemie faringiană uşoară. Sindrom mixt. Hepatomegalie, posibil însoţită şi de splenomegalie. Perioada preicterică scurtă (4-6 zile), preponderent cu semne dispeptice. Apariţia icterului tegumentelor şi sclerelor şi creşterea lui rapidă. Ameliorarea stării bolnavului odată cu apariţia icterului. Intoxicaţia slab pronunţată şi de scurtă durată în perioada icterică.

Testele biochimice Hiperbilirubinemie. Hipertransaminazemie. Testul cu timol crescut.

Datele epidemiologice

Contact cu bolnavul cu HVA.

Situaţie epidemică la HVA în zona geografică.

Cazuri de HVA în instituţia şcolară, peşcolară etc.

Pacient din focarul de HVA.

HEPATITA VIRALĂ A


19

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR

C.2.1. Clasificarea Tabelul 1. ClasificareaformelorclinicealeHVA

Formele clinice Gravitatea EvoluţiaDurata bolii Caracterul

• Tipică: icterică

• Uşoară• Medie• Gravă (rar)• Malignă (excepţie)

• Acută (3 luni)• Trenantă (3-6 luni)

• Ciclică• Cu complicaţii

şi cu maladii intercurente

• Cu acutizări şi cu recidive

• Atipice:anictericăfrustăsubclinicăinaparentă

C.2.2. Profilaxia specifică• Imunizarea pe scară largă la moment nu se aplică în Republica Moldova. • Se aplică în instituţii închise pentru copii conform indicaţiilor epidemiologice.• Este posibilă vaccinarea individuală contra plată.

Tabelul 2. ProfilaxiaspecificăînHVA3[12,22,37]

Vîrsta VaccinulDoza de antigen

în vaccinDoza de

administrareNumărul

de doze

Schema

de administrare

2-18 ani Havrix 720 ELU 0,5 2 Iniţial şi peste 6-12 luni

2-18 ani Vaqta 25 U 0,5 2 Iniţial şi peste 6-12 luni

≥ 19 ani Havrix 1440 ELU 1,0 2 Iniţial şi peste 6-12 luni

≥ 19 ani Vaqta 50 U 1,0 2 Iniţial şi peste 6-12 luni

≥ 18 ani Tvinrix 720 ELU 1,0 3 Iniţial, peste 1 şi peste 6 luni

3 Red Book Report of the Committee on Infections Diseases, American Academy of Pediatrics, 2003.


20

C.2.3. Conduita pacientului cu HVAC.2.3.1.AnamnezaCaseta 1. Recomandăripentruculegereaanamnesticului

Datele epidemiologe:

• Contact cu bolnavul cu HVA.• Situaţie epidemică la HVA în zona geografică.• Cazuri de HVA în instituţia şcolară, preşcolară etc.• Pacient din focar de HVA.

Datele clinice:

• Debut acut.• Febră (2-3 zile).• Sindrom dispeptic (mai frecvent):dureri abdominale, care pot uneori simula prezenţa apendicitei acute.inapetenţă.greţuri.vome. diaree, constipaţie (uneori).

• Sindrom astenovegetativ:astenie;apatie;slăbiciune generală;adinamie.

• Sindrom cataral: semne respiratorii uşori, coriză.• Sindrom mixt.• Apariţia icterului tegumentelor şi sclerelor.• Urina hipercromă (la sfîrşitul perioadei preicterice).• Scaune acolice (la sfîrşitul perioadei preicterice).

în formele grave:

• vome repetate;• anorexie;• dureri abdominale pronunţate;• adinamie pronunţată;• somnolenţă;• cefalee;• vertij;• bradicardie;• hipotonie;• hemoragii nazale, gingivale, erupţii hemoragice;• icter pronunţat al tegumentelor şi al mucoaselor.

Nota: În formele subclinice şi inaparente pacientul nu prezintă acuze.


21

C.2.3.2.M

anifestărileclinice

Cas

eta

2. Dateobiectiveînperioadapreicterică

•Ic

ter a

bsen

t.•

Hep

atom

egal

ie.

Tabe

lul 3

. DateleobiectiveînHVA

,perioadaicterică

Dat

ele

obie

ctiv

eFO

RM

A T

IPIC

ĂFO

RM

E A

TIP

ICE

Form

a ic

teri

căFo

rma

anic

teri

căFo

rma

frus

tăFo

rma

subc

linic

ăFo

rma

inap

aren

tăI

IIII

IIV

VV

IIc

ter

Prez

ent,

core

leaz

ă cu

gr

avita

tea

bolii

Abs

ent

Slab

pro

nunţ

atA

bsen

tA

bsen

t

Hep

atom

egal

ie(e

xcep

ţie –

form

a m

alig

nă)

Prez

entă

, cor

elea

ză c

u gr

avita

tea

bolii

.Pr

ezen

tă,

mod

erat

ăPr

ezen

tă, m

oder

ată

Abs

entă

Abs

entă

Sple

nom

egal

ie

Rar

eori

Rar

eori

Abs

entă

Abs

entă

Abs

entă

Sind

rom

cat

aral

Prez

ent

(rar

eori)

, sla

b pr

onun

ţat

Prez

ent (

rare

ori),

slab

pro

nunţ

atA

bsen

tA

bsen

tA

bsen

t

Urin

ă hi

perc

rom

ăPr

ezen

tăA

bsen

tăD

e sc

urtă

dur

ată

Abs

entă

Abs

entă

Scau

ne a

colic

ePr

ezen

teA

bsen

teA

bsen

teA

bsen

teA

bsen

te


22

Tabe

lul 4

. Cri

teri

ile d

e gr

avita

te în

HVA

Cri

teri

ile c

linic

eC

rite

riile

par

aclin

ice

•In

tens

itate

a in

toxi

caţie

i gen

eral

e –

tulb

urăr

ile n

euro

psih

ice

şi

neur

oveg

etat

ive.

•M

anife

stăr

ile d

iges

tive

(gre

aţă,

inap

eten

ţă, v

ome

repe

tate

).•

Man

ifest

ările

hem

orag

ice.

•In

tens

itate

a ic

teru

lui ş

i pro

gres

ia ra

pidă

a lu

i.•

Niv

elul

hep

atom

egal

iei,

dure

rea

la p

alpa

re, c

onsi

sten

ţa şi

din

amic

a ac

esto

r sim

ptom

e.

•N

ivel

ul b

iliru

bine

mie

i (cr

eşte

rea

ei ra

pidă

), ra

portu

l fra

cţiil

or

bilir

ubin

ei în

din

amic

ă.•

Niv

elul

de

scăd

ere

a fib

rinog

enul

ui.

•N

ivel

ul d

e sc

ăder

e a

indi

celu

i pro

trom

bini

c.•

Niv

elul

de

scăd

ere

a te

stul

ui c

u su

blim

at.

•N

ivel

ul ß

-lipo

prot

eide

lor

Not

a: N

ivel

ul ß

-lipo

prot

eide

lor î

n fo

rma

mal

ignă

(ful

min

antă

) sca

de c

onsi

dera

bil.

Tabe

lul 5

. ManifestărilecliniceînhepatitaviralăAlacopilînfuncţiedegravitateabolii

Cri

teri

ileFo

rma

uşoa

răFo

rma

med

ieFo

rma

grav

ă

Sind

rom

ul to

xic

Slab

pro

nunţ

atM

oder

atFo

arte

pro

nunţ

at, c

u ap

ariţi

a ic

teru

lui p

oate

să p

rogr

esez

e

Sind

rom

ul d

iges

tivSl

ab p

ronu

nţat

Mod

erat

Foar

te p

ronu

nţat

, cu

apa

riţia

ic

teru

lui p

oate

spor

i Ic

teru

lM

oder

atD

e la

mod

erat

pîn

ă la

pro

nunţ

atFo

arte

pro

nunţ

at

Hep

atom

egal

iaM

oder

ată,

la p

alpa

re e

last

ic, s

ensi

bil

Pînă

la 5

cm

sub

rebo

rdul

cos

tal,

dur-e

last

ic, d

urer

os m

oder

at

Foar

te p

ronu

nţat

ă (s

e as

ocia

ză

cu sp

leno

meg

alie

), du

ră, f

oarte

du

rero

asă

Sind

rom

ul h

emor

agic

Abs

ent

Abs

ent

Erup

ţii h

emor

agic

e,he

mor

agii

naza

le,

echi

moz

e pe

pie

le e

tc.


23

Tabe

lul 6

. Manifestărilecliniceşiparaclinicealeform

eicolestaticeînhepatitaviralăAlacopil

Cri

teri

ile c

linic

ePa

racl

inic

eFo

rma

cole

stat

ică

poat

e fi at

esta

tă în

hep

atite

le v

irale

de e

tiolo

gie d

iferit

ă.

Mai

frec

vent

– la

ado

lesc

enţi.

Se

cara

cter

izea

ză p

rin:

•Ic

ter i

nten

s şi p

ersi

sten

t (30

-40

de z

ile şi

mai

mul

t).•

Prur

it.•

Sem

ne d

e in

toxi

caţie

slab

pro

nunţ

ate

sau

mod

erat

e.•

Subf

ebril

itate

.•

Hep

atom

egal

ie m

oder

ată.

•U

rină

hipe

rcro

mă.

•Sc

aune

aco

lice.

•B

iliru

bina

gen

eral

ă –

cres

cută

con

side

rabi

l, pr

epon

dere

nt p

e co

ntul

frac

ţiei c

onju

gate

.•

ALT

, AST

mod

erat

cre

scut

e.•

Col

este

rolu

l, fo

sfat

aza

alca

lină,

B-li

popr

otei

dele

şi G

GTP

– v

alor

i cr

escu

te.

Tabe

lul 7

. ManifestărilecliniceşiparaclinicealeHVA

lacopil,înperioadadeconvalescenţă

Des

crie

reC

rite

rii

Man

ifest

ările

clin

ice

•A

mel

iora

rea

stăr

ii ge

nera

le•

Res

tabi

lirea

ape

titul

ui•

Dis

pariţ

ia c

ompl

etă

a ic

teru

luiu

•R

even

irea

ficat

ului

la

dim

ensi

uni n

orm

ale

•N

orm

aliz

area

cul

orii

scau

nulu

i şi a

urin

ei•

Rec

îştig

area

trep

tată

a p

uter

ii fiz

ice

Mai

per

sist

ă:

dure

ri or

i sen

zaţie

de

greu

tate

sub

rebo

rdul

cos

tal d

rept

slăb

iciu

ne g

ener

ală

mod

erat

ă

hepa

tom

egal

ie m

oder

ată

Dat

ele

para

clin

ice

Test

ele

hepa

tice

se n

orm

aliz

ează

sau

se a

prop

ie d

e va

loril

e no

rmal

e

Indi

cii s

erol

ogic

i (m

arke

rii)

Ant

i-HAV

IgG

Not

a: L

a o

parte

din

tre p

acie

nţii

cu H

VA, p

erio

ada

de c

onva

lesc

enţă

va

cont

inua

2-3

luni

.


24

C.2.3.3.Investigaţiileparaclinice

Tabe

lul 8

. InvestigaţiileparacliniceînHVA

Inve

stig

aţiil

eFO

RM

A T

IPIC

ĂFO

RM

E A

TIP

ICE

Form

a ic

teri

căFo

rma

anic

teri

căFo

rma

frus

tăFo

rma

subc

linic

ăFo

rma

inap

aren

tăI

IIII

IIV

VV

IA

naliz

a ge

nera

lă a

sî

ngel

ui

leuc

open

ie

limfo

cito

ză

VSH

– în

nor

mă

leuc

open

ie

limfo

cito

ză

VSH

– în

nor

mă

Mai

frec

vent

– în

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

Test

ele

bioc

him

ice

Bili

rubi

na g

ener

ală

seri

căC

resc

ută

În n

orm

ăC

resc

ută

(uşo

r)În

nor

mă

În n

orm

ăB

iliru

bina

con

juga

tă

seri

căC

resc

ută

(pre

dom

ină)

Cre

scut

ă (u

şor)

Cre

scut

ă (u

şor)

Lips

eşte

Lips

eşte

Bili

rubi

na n

econ

juga

tă

seri

căC

resc

ută

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

ALT

seri

că

Cre

scut

ăC

resc

ută

Cre

scut

ăC

resc

ută

În n

orm

ăA

ST se

rică

Cre

scut

ăC

resc

ută

Cre

scut

ăC

resc

ută

În n

orm

ăC

oefic

ient

De

Riti

s (A

LT:

>1

>1

>1

>1

În n

orm

ăIn

dice

le p

rotr

ombi

nic

Scăz

ut u

şor

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

Test

ul c

u tim

ol

Cre

scut

Cre

scut

Cre

scut

(uşo

r)În

nor

mă

În n

orm

ăTe

stul

cu

subl

imat

Scăz

ut u

şor

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

Ana

liza

gene

rală

a u

rine

iÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă


25

III

III

IVV

VI

Uri

na la

pig

men

ţii b

iliar

i Po

zitiv

Pozi

tiv d

e sc

urtă

dur

ată

(1-2

zile

)Sl

ab p

oziti

vÎn

nor

mă

În n

orm

ă

Indi

cii s

erol

ogic

i (m

arke

rii H

VA) î

n sî

nge:

Avti-

HAV

IgM

(o

blig

ator

iu)

Pozi

tivPo

zitiv

Pozi

tivPo

zitiv

Pozi

tiv

Ant

i-HAV

IgG

Pozi

tiv (î

n pe

rioad

a de

con

vale

scen

ţă)

Pozi

tiv (î

n pe

rioad

a de

co

nval

esce

nţă)

Pozi

tiv (î

n pe

rioad

a de

co

nval

esce

nţă)

Pozi

tiv (î

n pe

rioad

a de

con

vale

scen

ţă)

Pozi

tiv (î

n pe

rioad

a de

con

vale

scen

ţă)

Tabe

lul 9.InvestigaţiileparacliniceînHVA

lacopilînfuncţiedegraduldeseveritateabolii

Cri

teri

ileFo

rma

uşoa

răFo

rma

med

ieFo

rma

grav

ă

Bili

rubi

na c

omun

ă se

rică

Nu

mai

mul

t de

85 m

kmol

/lVa

riază

intre

86-

200

mkm

ol/l

Mai

mar

e de

170

-200

mkm

ol/l

Bili

rubi

na n

econ

juga

tă se

rică

Nu

mai

mul

t de

25 m

kmol

/lPî

nă la

50

mkm

ol/l

Mai

mul

t de

50 m

kmol

/l

ALT

, AST

Cre

scut

ă, d

e 5-

10 o

ri fa

ţă d

e no

rmă

Cre

scut

ă, d

e 10

-15

ori f

aţă

de n

orm

ă C

resc

ută,

de

10-1

5 or

i faţ

ă de

nor

mă

Indi

cele

pro

trom

bini

cLa

lim

ita n

orm

ei

Scăz

ut p

înă

la 6

0-70

%Sc

ăzut

pîn

ă la

50-

60%

şi m

ai jo

s

Bet

a-lip

opro

teid

ele

La li

mita

nor

mei

La li

mita

nor

mei

Scăz

ute

Test

ul c

u su

blim

atLa

lim

ita n

orm

eiLa

lim

ita n

orm

eiSc

ăzut

pîn

ă la

1,6

-1,4

ml


26

Tabelul 10. MonitorizareapacienţilorcuHVAformegrave,peparcursultratamentuluidespital

Monitorizarea clinică Monitorizarea paraclinică• Monitoringul cardiopulmonar continuu;

dacă nu este posibil – frecvenţa respiraţiei şi frecvenţa contracţiilor cardiace fiecare 1-2 ore.

• TA.• Saturarea cu oxigen.• Diureza – fiecare oră.• Reexaminarea clinică – fiecare 2-3 ore.

•Bilirubina comună serică şi fracţiile (conjugată, neconjugată).•ALT, AST serice.•Fibrinogenul.•Indexul protrombinic.•Ionograma (K,Na,Cl,Ca) sîngelui.•Echilibrul acido-bazic.•Ureea.•Creatinina.•Glucoza.•Timpul de coagulare.•Grupa sangvină.•Rh-factorul.•Electrocardiograma.

Notă: La necesitate se realizează mai frecvent.


27

C.2.3.4.D

iagnosticuldiferenţial

Tabe

lul 1

1. DiagnosticuldiferenţialalH

VAlacopil,înperioadapreicterică

Sem

nele

şi

sind

roam

ele

HVA

Gri

paC

olec

istit

aA

pend

icita

Panc

reat

itaTo

xiin

fecţ

ia

alim

enta

răI

IIII

IIV

VV

IV

II

Ana

mne

zaC

onta

ct c

u bo

lnav

i de

HVA

Con

tact

cu

boln

avi d

e gr

ipă

În a

nam

neză

–

cole

cist

opat

ie, e

rori

alim

enta

reFă

ră p

artic

ular

ităţi

În a

nam

neză

–

mal

adii

ale

tract

ului

dig

estiv

(g

astri

tă,

duod

enită

, co

leci

stită

, di

schi

nezi

a că

ilor

bilia

re e

tc.),

ero

ri al

imen

tare

Con

tact

cu

boln

avii

de b

oală

dia

reic

ă ac

ută,

folo

sire

a pr

odus

elor

al

imen

tare

cu

term

en

expi

rat

Vîr

sta

Mai

frec

vent

–

copi

ii de

la 3

pîn

ă la

18

ani

Toat

e vî

rste

leA

dole

scen

ţi, a

dulţi

tin

eri

Dup

ă 3-

4 an

i, m

ai

frec

vent

cop

ii de

la 8

pî

nă la

14

ani

Toat

e vî

rste

leTo

ate

vîrs

tele

, mai

fr

ecve

nt c

opiii

dup

ă 1

anD

ebut

ul b

olii

Acu

tA

cut,

brut

alA

cut

Acu

tA

cut

Acu

tSe

zona

litat

eTo

amna

-iarn

aIa

rnă-

prim

ăvar

ăA

bsen

tăA

bsen

tăA

bsen

tăVa

ra-p

rimăv

ara

Febr

a38

-39°

38-4

0˚C

din

ziu

a 1-

2-a

a bo

lii (c

u fr

isoa

ne)

38-3

9°С

, une

ori c

u fr

isoa

ne

Mai

frec

vent

su

bfeb

rilita

te, u

neor

i 38

-39°

37-3

9°С

, une

ori

tem

pera

tură

no

rmal

ă

38-4

0˚C

în z

iua

1-2-

a a

bolii


28

III

III

IVV

VI

VII

Sind

rom

ul

cata

ral

Slab

pro

nunţ

at(u

neor

i)

Prez

ent,

înso

ţit

de c

efal

ee,

mia

lgie

, dur

eri î

n gl

obii

ocul

ari

Abs

ent

Abs

ent

Abs

ent

Abs

ent

Dur

erile

abdo

min

ale

(car

acte

rul ş

i lo

caliz

area

)

Mod

erat

e în

hi

poco

ndru

l dre

pt

şi/s

au în

epi

gast

ruM

oder

ate,

difu

ze

În a

cces

e, p

ronu

nţat

e în

hip

ocon

drul

dre

pt

cu ir

adie

re în

um

ărul

dr

ept ş

i în

omop

lat

Mod

erat

e, în

di

nam

ică

acc

entu

ate,

co

nsta

nte

din

deb

ut,

frec

vent

în e

piga

stru

, pe

riom

bilic

al sa

u di

fuze

şi p

este

cîte

va

ore

se lo

caliz

ează

în

regi

unea

ilia

că d

reap

tă.

Pozi

ţia p

acie

ntul

ui p

e pa

rtea

drea

ptă

Mod

erat

e sa

u ac

cent

uate

, pe

riom

bilic

al,

uneo

ri în

form

ă de

ce

ntur

ă

Mod

erat

e, d

ifuze

Hep

atom

egal

ia

Prez

entă

. C

orel

ează

cu

gra

vita

tea

bolii

, sen

sibi

lă

la p

alpa

re, d

e co

nsis

tenţ

ă el

astic

ă

Abs

entă

Posi

bilă

, uşo

ară

Abs

entă

Posi

bilă

, uşo

ară

Abs

entă

, rar

eori

uşoa

ră

Sple

nom

egal

ia

Prez

entă

(30-

50%

din

caz

uri).

U

şoar

ă sa

u m

oder

ată,

la

palp

are

sens

ibilă

, de

con

sist

enţă

el

astic

ă

Abs

entă

Abs

entă

Abs

entă

Abs

entă

Abs

entă


29

III

III

IVV

VI

VII

Scau

nul

Con

stip

aţie

sau

diar

ee la

sfîrş

itul

perio

adei

, aco

licÎn

nor

mă

Con

stip

aţie

sau

scau

n lic

hid

2-3

ori

/zi

În n

orm

ă, u

neor

i se

mili

chid

Con

stip

aţie

sa

u sc

aun

lichi

d 2-

3 or

i, pr

ost d

iger

at

Lich

id, f

recv

ent,

posi

bil c

u in

cluz

iuni

pa

tolo

gice

Uri

naH

iper

crom

ă la

sf

îrşitu

l per

ioad

ei

prei

cter

ice

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ă

Bili

rubi

na

seri

că g

ener

ală

Cre

scut

ă.

Cor

elea

ză c

u gr

avita

tea

bolii

În n

orm

ăÎn

nor

mă

posi

bil

uşor

cre

scut

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

Bili

rubi

na

seri

că

conj

ugat

ă

Cre

scut

ă (p

redo

min

ă)În

nor

mă

În n

orm

ă, p

osib

il uş

or c

resc

ută

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ă

Bili

rubi

na

seri

că

neco

njug

ată

Cre

scut

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

ALT

seri

că

Cre

scut

ă.

Cor

elea

ză c

u gr

avita

tea

bolii

(e

xcep

ţia fo

rma

mal

ignă

)

În n

orm

ăÎn

nor

mă

sau

uşor

cr

escu

tă, c

u o

norm

aliz

are

rapi

dăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

AST

seri

căC

resc

ută.

C

orel

ează

cu

grav

itate

a bo

lii

(exc

epţia

form

a m

alig

nă)

În n

orm

ăÎn

nor

mă

sau

uşor

cr

escu

tă, c

u o

norm

aliz

are

rapi

dăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

Indi

cele

pr

otro

mbi

nic

Scăz

ut. C

orel

ează

cu

gra

vita

tea

bolii

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ă


30

III

III

IVV

VI

VII

Col

este

rolu

lÎn

nor

mă

În n

orm

ăC

resc

utÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

Fosf

ataz

a al

calin

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăC

resc

ută

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ă

Am

ilaza

seri

căÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăC

resc

ută

În n

orm

ăTe

stul

cu

timol

C

resc

ut m

oder

at

sau

pron

unţa

tÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

Test

ul c

u su

blim

atSc

ăzut

uşo

rÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

Con

firm

area

et

iolo

gică

Ant

i-HAV

IgM

–

pozi

tiv

Cre

şter

ea ti

trulu

i de

ant

icor

pi la

vi

rusu

l grip

al în

di

nam

ică,

de

4 or

i şi m

ai m

ult

--

-C

reşt

erea

titru

lui d

e an

ticor

pi la

age

ntul

ca

uzal

în d

inam

ică,

de

4 o

ri şi

mai

mul

t

Ana

liza

gene

rală

a

urin

ei

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

În n

orm

ăÎn

nor

mă

Ana

liza

gene

rală

a

sîng

elui

Leuc

open

ie,

limfo

cito

ză, V

SH

– în

nor

mă

Leuc

open

ie,

limfo

cito

ză,

VSH

– în

no

rmă.

Une

ori

trom

boci

tope

nie

neîn

sem

nată

.

Leuc

ocito

ză,

neut

rofil

ie c

u de

vier

e sp

re st

înga

, VSH

–

acce

lera

tă

Leuc

ocito

ză,

neut

rofil

ie c

u de

vier

e sp

re st

înga

, VSH

– a

ccel

erat

ă

Leuc

ocito

ză,

neut

rofil

ie c

u de

vier

e sp

re

stîn

ga, V

SH –

acc

eler

ată

sau

leuc

open

ie,

limfo

cito

ză, V

SH

– în

nor

mă

Leuc

ocito

ză,

neut

rofil

ie c

u de

vier

e sp

re st

înga

, VSH

–

acce

lera

tă


31

Tabe

lul 1

2. DiagnosticuldiferenţialalH

VAlacopildemononucleozainfecţioasăşideleptospiroză

Sem

nele

şi

sind

roam

ele

Hep

atita

vir

ală

AM

onon

ucle

oza

infe

cţio

asă

Lep

tosp

iroz

a

III

III

IV

Etio

logi

aV

irusu

l HVA

Viru

sul E

pste

in-B

arr

Gen

ul L

epto

spira

, fam

ilia

Spiro

chet

acea

e: L

epto

spir

a in

terr

ogan

s (pa

razi

tară

)

Surs

a de

infe

cţie

Om

ul b

olna

v cu

form

a tip

ică

icte

rică

sau

form

e at

ipic

eB

olna

vul c

u fo

rmă

tipic

ă sa

u fo

rme

atip

ice

Paci

entu

l cu

lept

ospi

roză

nu

este

m

olip

sito

r

Surs

a de

infe

cţie

– d

iferit

e ro

zato

are

(şoa

reci

i de

cîm

p,

sobo

lani

i etc

.), b

ovin

ele

şi

porc

inel

eM

ecan

ism

ul d

e tr

ansm

itere

Feca

l-ora

lA

erog

enFe

cal-o

ral

Căi

le d

e in

fect

are

Alim

enta

ră

Hab

itual

ă (c

onta

ct d

irect

şi in

dire

ct)

Hid

rică

Prin

sîng

e, e

xcep

ţiona

l, do

ar în

pe

rioad

a de

vire

mie

A

eria

nă, p

rin p

icăt

uri

D

irect

, prin

săru

tP

rin o

biec

te re

cent

con

tam

inat

e cu

se

creţ

iiT

rans

fuzi

onal

ă (r

ar)

Con

tact

cu

anim

alel

e bo

lnav

e sa

u pu

rtato

are

de le

ptos

pire

(în

griji

rea,

sacr

ifica

rea

anim

alel

or)

Hid

rică,

cu

apa

cont

amin

ata

cu

elim

inar

ile a

nim

alel

or b

olna

ve

(urin

a), î

n tim

pul s

căld

atul

ui,

pesc

uitu

lui,

folo

sirii

ape

i din

ba

zine

le d

e su

praf

aţă

Pe c

ale

alim

enta

ră –

cu

prod

usel

e co

ntam

inat

e R

ecep

tivita

tea

Gen

eral

ăG

ener

ală

Gen

eral

ă

Vîr

sta

Mai

frec

vent

– c

opiii

de

la 3

pîn

ă la

14

ani ş

i ado

lesc

enţii

Mai

frec

vent

– c

opiii

de

la 3

pîn

ă la

14

ani,

adol

esce

nţii

şi a

dulţi

i tin

eri

Toat

e gr

upur

ile d

e vî

rsta

, mai

fr

ecve

nt –

pro

fesi

oniş

tii


32

III

III

IV

Imun

itate

aD

urab

ilă, p

este

80%

V

irusu

l poa

te p

ersi

sta

în o

rgan

ism

ul

uman

, în

star

e de

late

nţă

prod

ucîn

d si

ndro

ame

limfo

prol

ifera

tive

Spec

ifică

de

sero

tip

Peri

oada

de

incu

baţie

7-50

zile

, mai

frec

vent

15-

30 z

ile4-

6 să

ptăm

îni (

30-5

0 de

zile

)2-

20 d

e zi

le (i

n m

edie

7-1

0 zi

le)

Sezo

nalit

atea

To

amnă

-iarn

ă-

Vara

-toam

na

Deb

utul

bol

ii

Acu

t cu

fris

oane

, feb

răA

cut

Acu

t, un

eori

viol

ent,

boln

avii

indi

-cî

nd z

iua

îmbo

lnav

irii,

dar ş

i ora

, cu

fris

oane

, cef

alee

, obo

seal

ă, s

labi

ciu-

ne g

ener

ală,

inso

mni

e, g

reat

ă, v

omă,

du

reri

în r

egiu

nea

lom

bară

, m

ialg

ii ga

stro

cnem

ice,

occ

ipita

le, c

ervi

cale

, sp

inal

e şi

abd

omin

ale.

Uni

i bo

lnav

i nu

pre

zint

ă m

ialg

ii, î

nsă

palp

area

m

usch

ilor g

astro

cnem

ieni

est

e du

re-

roas

ăFe

bra

38-3

9°38

-39°

38-4

0°

Dur

ata

febr

ei2-

3 zi

leO

ndul

antă

, 1-3

săpt

ămîn

i

5-9

zile

(cu

even

tual

e os

cila

ţii d

e la

2

la 1

2 zi

le),

apoi

sca

de în

mod

crit

ic.

Ulte

rior e

pos

ibilă

o a

dou

a un

dă fe

-br

ilă, c

are

indi

că re

căde

rea

Asp

ectu

l feţ

eiFa

ţa c

u ob

rajii

con

gest

iona

ţi, sc

lere

le

inje

ctat

e („

ochi

de

iepu

re”)

Faţa

tum

efiat

ă, n

asul

înfu

ndat

, res

pira

ţia

dific

ilă

Faţa

tu

mefi

ată,

con

gest

iona

tă, s

cle-

rele

inje

ctat

e, c

onju

ctiv

ele

hipe

rem

i-at

e


33

III

III

IV

Exa

ntem

ulA

bsen

tEr

upţie

ruje

olifo

rmă,

rube

olifo

rmă

sau

scar

latin

iform

ă, u

neor

i pet

eşia

lă (î

n 15

%

din

cazu

ri)

La a

3-6

-a z

i de

boal

ă, p

e te

gum

en-

tele

mem

brel

or s

uper

ioar

e şi

inf

e-rio

are,

pie

pt,

spat

e, p

e su

praf

eţel

e la

tera

le a

le a

bdom

enul

ui a

par

erup

-tii

pol

imor

fe (

roze

olop

apul

oasă

sau

m

acul

opap

uloa

să, m

ai ra

r – p

eteş

ia-

lă),

disp

use

sim

etric

, de

obic

ei, e

fe-

mer

e. E

xant

emul

se

men

ţine

cîte

va

ore

sau

zile

, ur

mea

ză d

escu

amaţ

ia

furf

urac

ee a

pie

lii. Î

n fo

rmel

e ic

te-

rice,

eru

ptiil

e au

un

cara

cter

hem

o-ra

gic

Afe

ctar

ea si

stem

ului

ne

rvos

cen

tral

Lips

eşte

Rar

eori

men

ingo

ence

falit

ăSe

man

ifest

ă ch

iar

în p

rimel

e or

e de

boa

lă p

rin c

efal

ee p

uter

nică

și

pers

iste

ntă,

inso

mni

e, v

ertij

, adi

na-

mie

, sta

re c

onfu

zion

ală,

del

ir, o

b-nu

bila

re ş

i t

ulbu

rări

de c

onşt

ien-

ţă.

Spre

sfîr

şitu

l pr

imei

sap

tam

îni

de b

oală

apa

r se

mne

men

ingi

ene.

Pu

ncţia

lom

bară

con

firm

ă di

agno

s-tic

ul d

e m

enin

gită

ser

oasă

Afe

ctar

ea si

stem

ului

ca

rdio

vasc

ular

Bra

dica

rdie

, zgo

mot

ele

card

iace

sunt

as

urzi

te, T

A sc

ăzut

ă Ta

hica

rdie

, ate

nuar

ea z

gom

otel

or

card

iace

, une

ori s

uflu

sist

olic

În

deb

utul

bol

ii –

brad

icar

die

rela

ti-vă

, apo

i tah

icar

die,

zgo

mot

ele

card

i-ac

e a

surz

ite, T

A sc

azut

ă. În

form

ele

seve

re –

mio

card

ită a

cută

şi u

neor

i in

sufic

ienţ

ă ca

rdia

că a

cută


34

III

III

IV

Afe

ctar

ea a

para

tulu

i re

spir

ator

Sind

rom

cat

aral

slab

pro

nunţ

atH

iper

emia

difu

ză a

oro

farin

gelu

iTu

se,

expe

ctor

aţie

, po

sibi

l ra

luri

bron

şice

, ede

m p

ulm

onar

hem

orag

ic,

insu

ficie

nţa

resp

irato

rie a

cută

Am

igda

lita

Abs

entă

Prez

entă

: cat

aral

ă, f

olic

ular

ă, la

cuna

ră,

poat

e fi

necr

otic

ăA

bsen

tă

Dur

erile

în g

îtA

bsen

tePr

onun

ţate

Une

ori,

mod

erat

e

Polil

imfo

aden

opat

iaA

bsen

tă

Prez

entă

în 9

7,8%

din

caz

uri.

Cel

mai

fr

ecve

nt g

angl

ioni

i cer

vica

li po

ster

iori

şi

occi

pita

li. L

imfa

deno

patia

poa

te p

ersi

sta

cîte

va să

ptăm

îni

Une

ori,

mod

erat

e

Icte

rul

Prez

ent î

n fo

rma

icte

rică.

A

pare

, de

obic

ei în

ziu

a a

3-5-

a a

bolii

, pro

gres

ează

(2-3

zile

), m

enţin

îndu

-se

la a

cela

şi n

ivel

(3-5

zi

le),

după

car

e tre

ptat

scad

e. Ic

teru

l co

rele

ază

cu g

ravi

tate

a bo

lii.

Abs

ent î

n fo

rmel

e at

ipic

e

Prez

ent (

8-18

% d

in c

azur

i) uş

or sa

u m

oder

atÎn

a 2

-4-a

zi d

e bo

ală,

la o

ser

ie d

e bo

lnav

i (12

-20%

) ap

are

icte

r, in

ten-

sita

tea

şi d

urat

a ca

ruia

poa

te v

aria

, de

la c

olor

aţia

subi

cter

ică

a sc

lere

lor

pîna

la u

n ic

ter f

ranc

, int

ens

rubi

niu

sau

porto

caliu

, ca

re p

ersi

stă

cîte

va

săpt

amîn

iPr

uritu

l cut

anat

În

form

ele

cole

stat

ice

Abs

ent

Mod

erat

Hep

atom

egal

ia

Cor

elea

ză c

u gr

avita

tea

bolii

, sen

sibi

lă,

elas

tică

Mod

erat

ă, se

nsib

ilă, e

last

ică

Din

a 3

-4-a

zi a

bol

ii, m

oder

ată

Sple

nom

egal

ia

Prez

entă

în 3

0-50

% d

in c

azur

i. U

şoar

ă sa

u m

oder

ată,

sens

ibilă

, el

astic

ăPr

ezen

tă în

70-

80 %

din

caz

uri.

Pron

unţa

tă sa

u m

oder

ată,

sens

ibilă

, el

astic

ă, a

tinge

dim

ensi

unile

max

ime

la

înce

putu

l săp

tăm

înii

a do

ua, r

egre

sînd

în

urm

ătoa

rele

7-1

0 zi

le

Inco

nsta

ntă


35

III

III

IV

Afe

ctar

ea r

enal

ăA

bsen

tăA

bsen

tăD

urer

i în

regi

unea

lom

bară

, ol

igur

ie, p

osib

il in

sufic

ienţ

ă re

nală

ac

ută

Sind

rom

ul

hem

orag

ic

Abs

ent

Abs

ent

Înce

pînd

cu

ziua

a 7

-10-

a, ia

r în

unel

e ca

zuri

si m

ai d

evre

me

apar

er

uptii

cut

anat

e pe

teşi

ale,

hem

orag

ii su

bcon

juct

ival

e, e

chim

oze

extin

se

la n

ivel

ul in

ject

arii,

epi

stax

is,

hem

orag

ii gi

ngiv

ale;

sînt

pos

ibile

he

mor

agii

gast

rice,

inte

stin

ale,

m

etro

ragi

i, he

mop

tizii,

hem

orag

ii ce

rebr

ale,

mio

card

ice

şi în

alte

or

gane

Uri

naH

iper

crom

ăÎn

nor

mă

Hip

ercr

omă

Scau

nul

Aco

licÎn

nor

mă

În n

orm

ă, u

neor

i aco

licTe

ste

bioc

him

ice

Bili

rubi

na s

eric

ă ge

nera

lă

Cre

scut

ă. C

orel

ează

cu

grav

itate

a bo

liiC

resc

ută

uşor

sau

mod

erat

Cre

scut

ă

Bili

rubi

na s

eric

ă co

njug

ată

Cre

scut

ă (p

redo

min

ă)C

resc

ută

(pre

dom

ină)

Cre

scut

ă

Bili

rubi

na se

rică

ne

conj

ugat

ă C

resc

ută

Cre

scut

ăC

resc

ută

ALT

seri

că

Cre

scut

ă. C

orel

ează

cu

grav

itate

a bo

liiC

resc

ută

uşor

sau

mod

erat

În n

orm

ă sa

u m

oder

at c

resc

ută

AST

seri

căC

resc

ută.

Cor

elea

ză c

u gr

avita

tea

bolii

Cre

scut

ă uş

or sa

u m

oder

atÎn

nor

mă

sau

mod

erat

cre

scut

ăIn

dice

le

prot

rom

bini

cSc

ăzut

. Cor

elea

ză c

u gr

avita

tea

bolii

Scăz

ut u

şor

Scaz

ut m

oder

at

Col

este

rolu

lC

resc

ut în

form

e co

lest

atic

eÎn

nor

mă

Scaz

ut m

oder

at


36

III

III

IVFo

sfat

aza

alca

lină

Cre

scut

ă în

form

e co

lest

atic

eÎn

nor

mă

Cre

scut

ăTe

stul

cu

timol

C

resc

ut m

oder

at sa

u pr

onun

ţat

Cre

scut

uşo

rÎn

nor

mă

Test

ul c

u su

blim

atSc

ăzut

uşo

rÎn

nor

mă

În n

orm

ă

Ana

liza

gene

rală

a

sîng

elui

Leuc

open

ie

Lim

foci

toză

VSH

în n

orm

ă sa

u re

dusă

Leuc

ocito

ză

Lim

foci

toză

Mon

ocito

ză

Mon

onuc

lear

e at

ipic

e pe

ste1

5%

VSH

– a

ccel

erat

ă

A

nem

ie p

rogr

esiv

ă L

euco

cito

ză

N

eutro

peni

e cu

dev

iere

m

oder

ată

spre

stîn

ga a

form

ulei

le

ucoc

itare

E

ozin

open

ieT

rom

boci

tope

nie

(în si

ndro

mul

he

mor

agic

)V

SH a

ccel

erat

ă –

40-6

0 m

m/h

Ana

liza

gene

rală

a

urin

ei

În n

orm

ăÎn

nor

mă

Prot

einu

rie m

oder

ată,

apa

r hem

atii

proa

spet

e şi

um

bre

eritr

ocita

re,

leuc

ocite

, cili

ndri

hial

inic

i şi c

elul

e de

epi

teliu

rena

l

Cul

turi

le-

-

Hem

ocul

tura

, lic

voro

cultu

ra,

uroc

ultu

ra la

lept

ospi

re


37

III

III

IV

Indi

cii s

erol

ogic

i (m

arke

rii)

în sî

nge:

Ant

i-HAV

IgM

– p

oziti

v

Ant

i-HAV

IgG

– p

oziti

v (în

per

ioad

a de

co

nval

esce

nţă)

Ant

i-EB

V V

CA

IgM

Ant

i-EB

V V

CA

IgG

Ant

i-EB

V E

AA

nti-E

BV

EB

NA

IgG

Det

erm

inar

ea a

ntic

orpi

lor I

gM

spec

ifici

Te

hnic

a de

mic

roag

lutin

are

şi d

e liz

ă a

lept

ospi

relo

r la

a 7-

a zi

de

boal

ă,

cu c

reşt

ere

la a

2-4

-a să

ptăm

înă

de

la d

ebut

RH

AI –

titru

l 1/8

0 la

a 9

-13-

a zi

de

boal

ăR

FC –

titru

l 1/1

0 la

a 2

-3 z

i de

boal

ă cu

cre

şter

e la

a 2

-4-a

săpt

ămîn

ă de

la

deb

utA

DN

viru

s Eps

tein

-Bar

rA

DN

lept

ospi

relo

r

Tabe

lul 1

3. Diagnosticuldiferenţialalhepatitelorviralelacopil

Sem

nele

şi

sind

roam

ele

Hep

atita

vir

ală

AH

epat

ita v

iral

ă E

Hep

atita

vir

ală

BH

epat

ita v

iral

ă D

Hep

atita

vir

ală

C

III

III

IVV

VI

Dat

ele

epid

emio

logi

ceC

onta

ctul

cu

boln

avul

de

HVA

S-a

aflat

în z

one

favo

rabi

le p

entru

HV

EÎn

ana

mne

ză –

in

terv

enţii

par

ente

rale

, tra

nsfu

zii d

e sî

nge

sau

a co

mpo

nent

elor

de

sîng

e, c

onta

cte

sexu

ale

nepr

otej

ate

În a

nam

neză

–

inte

rven

ţii p

aren

tera

le,

trans

fuzi

i de

sîng

e sa

u a

com

pone

ntel

or d

e sî

nge,

con

tact

e se

xual

e ne

prot

ejat

e

În a

nam

neză

–

inte

rven

ţii p

aren

tera

le,

trans

fuzi

i de

sîng

e sa

u a

com

pone

ntel

or d

e sî

nge,

con

tact

e se

xual

e ne

prot

ejat

eSe

zona

litat

ea

mal

adie

iVa

ra-to

amna

Abs

entă

Abs

entă

Abs

entă

Abs

entă

Vîr

sta

Dup

ă 1

an, m

ai

frec

vent

la c

opiii

în

vîrs

tă d

e 3-

10 a

ni

Dup

ă 1

an, m

ai fr

ecve

nt

la c

opiii

în v

îrstă

de

5-10

ani

Toat

e gr

upur

ile d

e vî

rstă

Toat

e gr

upur

ile d

e vî

rstă

Toat

e gr

upur

ile d

e vî

rstă

Peri

oada

de

incu

baţie

(zile

)7-

35-5

0 15

-35-

50

50-1

20 -1

80

Coi

nfec

ţie: 5

0-12

0-18

0

Supr

ainf

ecţie

: 30-

60

45-8

0 -1

40


38

III

III

IVV

VI

Deb

utul

bol

iiA

cut

Acu

tTr

epta

tA

cut

Trep

tat

Sind

roam

ele

peri

oade

i pr

eict

eric

e

Dis

pept

ic (m

ai

frec

vent

), as

teno

vege

tativ

,

cata

ral (

mai

rar)

Dis

pept

ic (m

ai

frec

vent

). Po

t fi a

test

ate

polia

rtral

gii

Ast

enov

eget

ativ

(mai

fr

ecve

nt),

disp

eptic

, po

ate

fi ar

tralg

ic,

erup

tiv

Ast

enov

eget

ativ

, ar

tralg

ic (m

ai fr

ecve

nt

decî

t în

HB

V),

disp

eptic

Ast

enov

eget

ativ

(mai

fr

ecve

nt),

disp

eptic

Part

icul

arită

ţile

peri

oade

i ict

eric

eSt

area

gen

eral

ă se

am

elio

reaz

ă od

ată

cu

apar

iţia

icte

rulu

i

Star

ea g

ener

ală

a pa

cien

tulu

i nu

se

amel

iore

ază

odat

ă cu

ap

ariţi

a ic

teru

lui.

Icte

rul

este

slab

pro

nunţ

at, d

e sc

urtă

dur

ată

Lips

a de

am

elio

rare

a

stăr

ii ge

nera

le o

dată

cu

apa

riţia

icte

rulu

i. C

reşt

erea

şi c

edar

ea

trept

ată

a in

tens

ităţii

ic

teru

lui.

Nu

se d

eose

beşt

e de

pe

rioad

a ic

teric

ă în

he

patit

a vi

rală

B

Icte

rul e

ste

prez

ent l

a 20

-40%

din

tre p

acie

nţi

şi e

ste

slab

pro

nunţ

at

Dur

ata

peri

oade

i ic

teri

ce

(săp

tăm

îni)

22-

33-

52-

82

Gra

vita

tea

bolii

Uşo

ară

şi m

edie

Uşo

ară

şi m

edie

Mai

frec

vent

med

ie şi

gr

avă

Gra

vă şi

mal

ignă

Uşo

ară,

ani

cter

ică

Cro

nici

zare

aA

bsen

tăA

bsen

tăC

roni

ciza

rea

în 6

-10%

di

n ca

zuri,

e p

osib

ilă

hepa

tita

cron

ică

prim

ară

Cro

nici

zare

a în

6-1

0%

din

cazu

ri, e

pos

ibilă

he

patit

a cr

onic

ă pr

imar

ă

Frec

vent

ă 50

-80%

din

ca

zuri

Mar

keri

i ser

ici

Ant

i-HAV

IgM

Ant

i-VH

E Ig

MH

BsA

g, H

BeA

g, a

nti-

HB

cor I

gM, a

nti-H

Be,

AD

N-H

BV

HB

sAg,

HB

eAg,

ant

i- H

Bc

IgM

, ant

i HB

e,

anti-

HD

V Ig

M, a

nti-

HD

V su

m

AR

N-H

DV

AR

N-H

CV,

ant

i-HC

V

IgM

, ant

i-HC

V su

m,

anti-

spec

tru H

CV


39

C.2.3.5.TratamentulpacienţilorcuHVA

laetapaspitalicească

Tabe

lul 1

4. T

rata

men

tul d

e sp

ital a

l cop

iilor

cu

HVA

Trat

amen

tul n

emed

icam

ento

sFormauşoară

For

ma

med

ieFormagravă

Reg

imul

zile

i

Reg

im p

arţia

l lib

er în

per

ioad

a ac

ută

a bo

lii (s

e pe

rmite

a şe

dea

în p

at, a

m

înca

la m

asă,

a fo

losi

WC

-ul ş

i a

face

bai

e)

Rep

aus l

a pa

t 5-7

zile

, apo

i par

ţial

liber

Rep

aus l

a pa

t 1,5

-2 să

ptăm

îni,

apoi

pa

rţial

libe

r

Supr

aveg

here

a sc

aune

lor

În c

az d

e co

nstip

aţie

– c

liste

re e

vacu

atoa

reD

ieta

Mas

a 5a

, 5 (A

nexa

1, 2

)

Tera

pia

de d

etox

ifier

ePe

rora

lă: a

pă m

iner

ală

plat

ă, c

eaiu

ri, c

ompo

turi,

sucu

ri de

fruc

te şi

legu

me

cons

umat

e la

tem

pera

tura

cam

erei

–

de la

1 p

înă

la 2

litri

, în

func

ţie d

e vî

rstă

.

Trat

amen

tul m

edic

amen

tos

Formauşoară

For

ma

med

ieFormagravă

Mul

tivita

min

e şi

vita

min

e

14 z

ile20

-25

de z

ile30

de

zile

şi m

ai m

ult

Rev

it

copi

i sub

3 a

ni –

1 d

raje

u pe

zi

3-7

ani –

1-2

dra

jeur

i pe

zi

7 an

i-15

ani –

2-3

dra

jeur

i pe

zi

adul

ţi –

1 dr

ajeu

de

3 or

i pe

zi, c

u 10

-15

min

înai

nte

de m

ese

Aci

d as

corb

ic 5

0-10

0 m

g de

2-3

ori

pe z

i per

os

Sol.

Aci

d as

corb

ic 5

% −

100-

200

mg

o da

tă p

e zi

i.v.

Tera

pia

de d

etox

ifier

eN

u su

nt in

dica

te

La n

eces

itate

per

fuzi

i int

rave

noas

e gl

ucos

alin

e (r

apor

tul 3

:1) c

u G

luco

ză 5

-10%

, Sol

. Clo

rură

de

sodi

u 0,

9%, S

ol. R

inge

r lac

tat s

au

Lact

asol

, Tris

ol. V

olum

ul d

e lic

hide

pe

ntru

24

de o

re v

a fi

egal

cu

30-5

0 m

l/kg

(3-5

zile

)

Perf

uzii

intra

veno

ase

cu S

ol.

Glu

coză

5-1

0%, S

ol. C

loru

ră

de so

diu

0,9%

sau

Sol.

Rin

ger,

Lact

osol

, Tris

ol şi

Dex

tran

40 1

0ml/

kg, H

epas

teril

. Vol

umul

de

lichi

de

pent

ru 2

4 de

ore

va

fi eg

al 7

0-10

0 m

l/kg.

Rap

ortu

l cris

talo

izi:

colo

izi

= 3:

1


40

Trat

amen

tul n

emed

icam

ento

sFormauşoară

For

ma

med

ieFormagravă

Ant

ipro

teaz

ice

Nu

sunt

indi

cate

Nu

sunt

indi

cate

Apr

otin

ină

1000

0-20

000A

trU1-

2 or

i/zi i

.v.,

în p

erfu

zie

Hem

osta

tice

(în p

reze

nţa

sind

rom

ului

he

mor

agic

)N

u su

nt in

dica

teN

u su

nt in

dica

te

Eta

msi

lat 1

0-15

mg/

kg/z

i div

izat

ă în

3 p

rize,

i.m

.M

enad

ion

timp

de 3

-4 z

ile, i

.m.:

c

opii

sub

1 an

2-5

mg

1

-2 a

ni –

6 m

g3

-4 a

ni –

8 m

g5

-9 a

ni –

10m

g1

0-14

ani

– 1

5 m

g

Ant

ispa

stic

ele

mus

cula

turii

ne

tede

Nu

sunt

indi

cate

Nu

sunt

indi

cate

Dro

tave

rină

per

os,

i.m.,

i.v.:

copi

i su

b 6

ani 1

0-20

mg,

6-1

2 an

i 20

mg

1-2

ori p

e zi

Sol.

Papa

veri

nă 2

% –

6 m

g/kg

/zi

sau

200

mg/

m2 /z

i s/c

, i.m

., di

viza

tă

în 3

-4 p

rize

Ente

roso

rben

ţiN

u su

nt in

dica

ţi

La n

eces

itate

:

Ent

erod

ez 5

g d

e 3

ori p

e zi

(dilu

at

în 1

00 m

l de

apă

fiartă

), tim

p de

2-7

zi

le

Polif

epan

½ li

ngur

ă 3

ori p

e zi

, tim

p de

5-7

zile

sau

Smec

ta (c

opii

pest

e 2

ani)

2-3

plic

uri p

e zi

, tim

p de

2-7

zile

. C

onţin

utul

plic

ului

se a

mes

tecă

cu

pire

u sa

u al

t pro

duct

nut

ritiv

Ent

erod

ez 5

g d

e 3

ori p

e zi

(dilu

at

în 1

00 m

l de

apă

fiartă

), tim

p de

2-7

zi

le

Polif

epan

½ li

ngur

ă 3

ori p

e zi

, tim

p de

5-7

zile

sau

Smec

ta (c

opii

pest

e 2

ani)

2-3

plic

uri p

e zi

, tim

p de

2-7

zile

. C

onţin

utul

plic

ului

se a

mes

tecă

cu

pire

u sa

u al

t pro

duct

nut

ritiv


41

Trat

amen

tul n

emed

icam

ento

sFormauşoară

For

ma

med

ieFormagravă

Hepatoprotectoare:înlipsaameliorăriişiînevoluţiatrenantă–numaidevremede3săptăm

înideladebutulbolii.

•Pr

epar

ate

care

rest

abile

sc

inte

grita

tea

mem

bane

lor

hepa

toci

telo

r

Ess

entia

le: î

n pe

rfuz

ie i.

v. -

3-10

ml î

n so

l. G

luco

ză 5

-10%

− 7

-10

zile

, sau

per

os:

copi

ii su

b 5

ani –

1 c

apsu

lă d

e 2

ori/z

i

5-10

ani

– 1

cap

sulă

de

3 or

i/zi

pest

e 10

ani

– 2

cap

sule

de

2 or

i/zi d

upă

mes

e, 2

-4 să

ptăm

îni

Fosf

ogliv

4 :1

copi

ii su

b 3

ani –

½ d

in c

apsu

lă d

e 3

ori/z

i

3-7

ani –

1 c

apsu

lă d

e 3

ori/z

i

pest

e 7

ani –

2 c

apsu

le d

e 2-

3 or

i/zi,

2-4

săpt

ămîn

i

i.v. 2

,5 g

de

pulb

ere

în 1

0 m

l de

apă

, 1-2

ori

pe z

i•

Ant

ioxi

dant

eSi

limar

ină

– 14

0 m

g (în

plic

uleţ

)

copi

ii –

½ d

in p

lic d

iluat

în 1

/2 d

in p

ahar

ul c

u ap

ă de

2 o

ri pe

zi d

upă

mes

e

Hep

atof

alk

plan

ta

copi

ii su

b 5

ani –

1/2

din

cap

sulă

de

2 or

i pe

zi

5-10

ani

– 1

cap

sulă

de

2 or

i pe

zi

pest

e 10

ani

– 2

cap

sule

de

3 or

i pe

zi d

upă

mes

e, 4

săpt

ămîn

iTo

cofe

rol –

50-

100

mg/

24 o

re, p

er o

s – 3

-4 să

ptăm

îni

•St

imul

atoa

re a

le p

roce

selo

r m

etab

olic

eSo

l. In

osin

ă 2%

– i.

v. în

per

fuzi

e 3-

10 m

l tim

p de

5-1

0 zi

le, a

poi I

nosi

nă p

er o

s:

copi

ii su

b 3

ani –

100

mg

(½ c

ompr

imat

) de

3 or

i pe

zi

3-10

ani

– 2

00 m

g (1

com

prim

at) d

e 2

ori p

e zi

pest

e 10

ani

– 2

00 m

g (1

com

prim

at) d

e 3

ori p

e zi

, dup

ă m

ese,

2-3

săpt

ămîn

iPa

covi

rină

(50

mg)

:

copi

ii 1-

12 a

ni –

25

mg

(½ d

in c

ompr

imat

) de

2 or

i pe

zi la

inte

rval

de

12 o

re c

u 30

min

înai

nte

de m

asă

15-3

0 zi

le

pest

e 13

ani

– a

dulţi

i – 5

0 m

g (1

com

prim

at) d

e 2

ori p

e zi

la in

terv

al 1

2 or

e cu

30

min

înai

nte

de m

asă

15-3

0 zi

le

4 O

rdin

ul M

S R

M N

r. 11

din

06.

01.0

6 „P

rivin

d au

toriz

area

impo

rtulu

i pro

duse

lor f

arm

aceu

tice

neîn

regi

stra

te în

Rep

ublic

a M

oldo

va”


42

Trat

amen

tul n

emed

icam

ento

sFormauşoară

For

ma

med

ieFormagravă

Form

a co

lest

atic

ăC

oler

etic

eC

olos

as ¼

-½ d

in li

ngur

iţă d

e 2-

3 or

i pe

Allo

chol

în p

erio

ada

de c

onva

lesc

enţă

:

copi

ii su

b 7

ani –

1 c

ompr

imat

de

3 or

i/zi d

upă

mes

e 3-

4 să

ptăm

îni

pest

e 7

ani –

2 c

ompr

imat

e de

3 o

ri/zi

dup

ă m

ese

3-4

săpt

ămîn

iC

olel

itolit

ice

Aci

d ur

sode

oxic

olic

250

mg

– în

form

a co

lest

atic

ă

Cop

iilor

pes

te 1

0 an

i 10

mg/

kg, 1

dat

ă pe

zi î

nain

te d

e cu

lcar

e, ti

mp

de 1

0 zi

lePr

epar

ate

care

rest

abile

sc

inte

grita

tea

mem

bane

lor

hepa

toci

telo

r

Ade

met

ioni

nă 4

00 m

g/5

ml,

Ade

met

ioni

nă 4

00 m

g.

Cop

iilor

pes

te 7

ani

– 4

00 m

g tim

p de

7-1

0 zi

le i.

m. s

au i.

v., a

poi 4

00 m

g (1

com

prim

at) p

er o

s, 1-

2 or

i pe

zi,

timp

de 1

lună

Not

a: H

epat

opro

tect

oare

le su

nt in

dica

te în

form

a gr

avă,

în c

az d

e o

evol

uţie

tren

antă

, în

conv

ales

cenţ

ă pr

elun

gită

.


43

Caseta 3. TratamentulHVAînperioadadeconvalescenţă:

1. Se exclude efortul fizic, lecţii de educaţie fizică timp de 3 luni după externare.2. Dieta nr. 5 pe parcurs a 3 luni după externare.3. Vaccinările se permit după normalizarea indicilor biochimici.

ÎIncazdeevoluţietrenantăsauconvalescenţăprelungită:

1. Hepatoprotectoare.2. Coleretice.3. Multivitamine.4. Fitoterapie.5. Tratamentul balneosanatorial, ape minerale.Nota:vezitabelul14.

C.2.3.6.EvoluţiaşiprognosticulHVAlacopilCaseta 4. Aspecte evolutive ale HVA la copii:

• În majoritatea cazurilor HVA la copil se caracterizează printr-o evoluţie acută ciclică.• Formele uşoare şi medii constituie 97-98%, grave – 2-3%.• Forma malignă este excepţională.• Recăderi în HVA sunt rare (2-4%).• Rareori se întîlnesc cazuri cu evoluţie trenantă (3-6 luni).• Vindecare completă în 98,4% din cazuri.

C.2.3.7.CriteriiledeexternareapacienţilorcuHVACaseta 5. CriteriideexternareapacienţilorcuHVA• Vindecare clinică:

- normalizarea stării generale;- normalizarea dimensiunilor ficatului, ale splinei.

• Normalizarea valorilor bilirubinei, transaminazelor (ALT, AST), ale testului cu timol.Notă:Se permite externarea pacienţilor cu ficatul de1-2 cm sub rebordul costal şi ALT de 2 ori peste valorile normale


44

C.2.3.8. Supravegherea pacienţilor cu HVACaseta 6. SupraveghereapostexternareapacienţilorcuHVA

• Dispensarizarea vor efectua medicul de familie şi l infecţionistul.• Se va evita efortul fizic şi sportiv 3 luni.• Se continuă dieta nr. 5 -3 luni.• Spre sfîrşitul lunii a 2-3-a, în prezenţa indicilor biochimici în limitele normei, alimentaţia

poate fi diversificată, treptat trecînd la alimentaţia obişnuită.• Copiii nu vor merge la şcoală 10 zile după externarea din spital.• Durata de dispensarizare – 1 lună de la externarea din spital.• În caz de vindecare clinică şi biochimică, pacienţii pot fi scoşi de la evidenţă.• Convalescenţii cu forme trenante şi cei nevindecaţi definitiv vor fi examinaţi din nou la 3, în

unele cazuri, şi la 6 luni.• Caracterul supravegherii: examenul clinic:

acuze;culoarea tegumentelor şi a sclerelor;dimensiunile ficatului, consistenţa;culoarea scaunului şi a urinei;

examenul paraclinic: bilirubina serică;ALT;testul cu timol.

• În caz de unele abateri de la normă, se mai poate investiga testul cu sublimat, fracţiile proteice, iar uneori se efectuează şi examenul ultrasonor al ficatului.

• În cazul în care ALT-ul se menţine ridicat, este necesar de a exclude alte hepatite virale (B, C, D).

• În cazul în care ALT-ul se menţine ridicat sau creşte considerabil, pacientul va fi spitalizat.

C.2.4. Complicaţiile şi consecinţele HVA la copilCaseta 7. ComplicaţiileşiconsecinţeleHVAlacopil

Consecinţe:• Vindecare completă.• Vindecare incompletă:Hepatomegalie posthepatitică.Hiperbilirubinemie posthepatitică.

• HVA forma trenantă.• Convalescentă prelungită.

Сomplicaţii:• Hepatobiliare (colecistită, colangită, dischinezia căilor biliare).• Dispancreatism.• Foarte rar: agranulocitoză, trombocitopenie, miocardită.


45

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI

D.1.Instituţiiledeasistenţămedicalăprimară

Personal:

• medic de familie;• asistenta medicului de familie;• laborant cu studii medii sau/şi medic de laborator.Aparataj, utilaj:

• tonometru;• fonendoscop;• microscop optic;• laborator clinic standard pentru realizare de: analiză generală a

sîngelui, sumar al urinei, teste biochimice (bilirubina, ALT, AST), urina la pigmenţi biliari.

Medicamente (pentru pacienţii cu o evoluţie trenantă, cu oconvalescenţaprelungită):

• hepatoprotectoare;• coleretice;• multivitamine.

D.2.Instituţiile/secţiiledeasistenţămedicalăspecializatădeambulator

Personal:

• infecţionist;• pediatru;• medic de laborator;• laborant cu studii medii;• asistente medicale.Aparataj, utilaj:

• tonometru;• fonendoscop;• ultrasonograf;• laborator clinic standard pentru realizare de: analiză generală a

sîngelui, sumar al urinei, teste biochimice (bilirubina, ALT, AST);• laborator imunologic: anti-HAV IgM.Medicamente (pentru pacienţii cu o evoluţie trenantă, cu oconvalescenţaprelungită)

• hepatoprotectoare;• coleretice;• multivitamine.


46

D.3.Instituţiiledeasistenţămedicalăspitalicească:secţiideboliinfecţioaseale spitalelor raionale; spitale deboliinfecţioaseale spitalelor municipaleşirepublicane

Personal:

• infecţionişti;• infecţionişti-pediatri;• reanimatologi;• medici de laborator;• laboranţi cu studii medii;• asistente medicale;• acces la consultaţii medicale (chirurg, la necesitate – endoscopist,

imunolog).Aparataj, utilaj:

• aparat pentru respiraţie asistată; • mască; • cateter nazal; • aspirator electric; • cardiomonitor; • lineomat; • catetere i.v. periferice; • sisteme Baterfleai; • perfuzoare;• seringi; • catetere urinare; • sondă gastrică;• Oxigen.Medicamente:

• Sol. Glucoză 5%,10%, Dextran 40.• Sol. Ringer lactat, Lactosol, Trisol, Aminosol, Hepasteril.• Hemostatice: Etamsilat, Menadion.• Antiproteazice (Aprotinină).• Sol. Clorură de potasiu 4%.• Sol. Clorură de sodiu 0,9%.• Sol. Gluconat de calciu 10%.• Sol. Acid ascorbic 5%.• Diuretice (Furosemid).• Enterosorbenţi (Enterodez, Polifepan, Smecta).• Spasmolitice (Drotaverină, Papaverină).• Hepatoprotectoare (Essentiale, Silimarină, Fosfogliv, Hepatofalk-

Planta, Ademetionină, Inosină).• Coleretice (Colosas, Allochol).• Colelitolitice (Acid ursodeoxicolic).• Antipiretice (Paracetamol).• Pacovirină.

Nota:vezitabelul14.


47

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A PROTOCOLULUI

Nr. Scopul Indicatorul Metoda de calculare a indicatoruluiNumărător Numitor

1. A facilita depistarea precoce (în primele 3–5 zile ale bolii) a bolna-vilor cu HVA, forme ti-pice şi atipice, la etapa prespitalicească

1.1. Proporţia pacien-ţilor depistaţi precoce (în primele 3–5 zile ale bolii) cu HVA, forme tipice şi atipice, la eta-pa prespitalicească

Numărul de pacienţi cu vîrsta de pînă la18 ani, cu HVA, forme tipice şi atipice, de-pistaţi precoce (în primele 3–5 zile ale bolii) la etapa prespi-talicească, pe parcur-sul ultimuluian x 100

Numărul total de pacienţi cu vîrsta de pînă la18 ani, cu HVA, forme tipice şi atipice, suprave-gheaţi de către me-dicul de familie, pe parcursul ultimuluian

2. A spori calitatea în exa-minările clinice, para-clinice şi a tratamentu-lui pacienţilor cu HVA, forme tipice şi atipice

2.1. Proporţia pacien-ţilor cu diagnosticul de HVA, forme tipice şi atipice, cărora li s-a efectuat examenele clinic, paraclinic şi tra-tamentul obligatoriu conform recomandări-lor din protocolul cli-nic naţional Hepatita virală A la copil, în condiţii de staţionar

Numărul de pacienţi cu vîrsta de pînă la18 ani, cu diagnosticul HVA, forme tipice şi atipice, cărora li s-a efectuat examenele clinice, paraclinice şi tratamentul obligato-riu conform recoman-dărilor din protocolul clinic naţional Hepa-tita virală A la copil, în condiţii de staţio-nar pe parcursul ulti-mului an x 100

Numărul total de pacienţi cu vîrsta de pînă la18 ani, cu HVA forme tipice şi atipice, trataţi pe parcursul ultimului an.

3. A asigura supraveghe-rea convalescenţilor după HVA, forme tipice şi atipice, în perioada postexternare

3.1. Proporţia pacien-ţilor cu HVA, forme tipice şi atipice, supra-vegheaţi în perioada de convalescenţă de către medicul de familie şi de către infecţionist conform recomandări-lor din protocolul cli-nic naţional Hepatita virală A la copil, pe parcursul ultimului an

Numărul de pacienţi cu HVA, forme tipice şi atipice, suprave-gheaţi în perioada de convalescenţă de că-tre medicul de familie conform recomandă-rilor din protocolul clinic naţional Hepa-tita virală A la copil, pe parcursul ultimului an x 100

Numărul total de pacienţi cu HVA, forme tipice şi ati-pice, supravegheaţi în perioada de con-valescenţă de către medicul de familie, pe parcursul ulti-mului an


48

ANEXE

Anexa 1. Dieta 5a5

Indicaţii pentru administrare: hepatita şi colecistita acută, hepatita şi colecistita cronică în acutizare, stare după operaţii la căile biliare, bolile de ficat şi de căi biliare asociate cu gastrită, colită cronică sau au boala ulceroasă în acutizare.

Scopul prescrierii: a contribui la restabilirea funcţiei dereglate a ficatului şi a căilor biliare, a stimula secreţia bilei cu acţiune cruţătoare asupra stomacului şi asupra intestinului.

Caracteristica generală: dieta satisface necesităţile organismului în proteine, cu limitarea moderată a lipidelor şi a glucidelor, a sării de bucătărie, cu proprietăţi energetice satisfăcătoare; se exclud alimentele bogate în substanţe purinice, extractive, colesterol, va lenţe acide, celuloză aspră; se măreşte conţinutul de substanţe lipotrope (colină, metionină, lecitină), vitamine şi lichid.

Componenţa chimică şi valoarea energetică: proteine 90 g (60% − de origine animală), lipide 80 g (20-25% − de origine vegetală), glucide 350 g, sare de bucătărie 8 g, lichid liber 2-2,5 1, valoarea calorică 2480 kcal.

Prelucrarea culinară: hrana este fiartă, lichidă, pastă.

Regimul alimentar: hrana caldă se serveşte de 5 ori în zi.

Se recomandă şi se exclud alimentele şi bucatele:

Se recomandă Se exclud− pîine de grîu din făină de calitate superioară,

uscată sau coaptă în ziua precedentă, făină de grîu, biscuiţi uscaţi

− pîinea proaspătă, de secară, aluatul în foi, cozonacul

− supe de legume, paste, supă-pireu, supă cu lapte în două cu apă, supe cu crupe bine fierte (griş, orez, ovăz), cartofi, dovlecei, morcovi tăiaţi mărunt; se dreg cu smîntînă, unt

− zeama de carne, peşte, ciuperci, leguminoase

− carne şi carne de pasăre negrasă: vită, găină, curcan în sufleu, pireu, perişoare fierte, pregătite la aburi, se permite carnea de găină fiartă cu bucata; se limitează carnea de viţel şi de pui

− carnea de raţă, gîscă, carnea prăjită, ficatul fiert înăbuşit, creierul, rinichii, salamurile, conservele, produsele afumate

− peşte sorturi negrase, fiert, fiert în aburi, netocat, în pîrjoale

− peştele sărat, afumat, prăjit, fiert înăbuşit, conservele, icrele

− lapte, chefir, iaurt, brînză de vaci proaspătă şi bucate din ea (sufleu, budincă) fierte în aburi, smîntînă proaspătă în bucate, caşcaval nepicant ras

− frişca, brînza grasă, acră, caşcavalul sărat, picant

− ouă: omletă din albuş pregătită în aburi, la cuptor, ou ca ingredient în bucate – 0,5-1 gălbenuş pe zi

−alte bucate din ouă

− crupe, paste făinoase – terciuri, paste fierte cu apă în două cu lapte din crupe de griş, orez, hrişcă, ovăz, din făină de ovăz şi orez, sufleu din gris, orez, fidea fiartă

−macaroanele, crupele de grîu, terciurile grăunţoase

5 Alimentaţia raţională şi dietetică a copiilor, sub redacţia dr. Ana Vasilachi. Chişinău, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2004.


49

− legume fierte (cartofi, morcovi, sfeclă, conopidă, dovlecei, conopidă), salată verde, sote-uri de legume, banane

−ciupercile, leguminoasele boabe, legumele murate, marinate, varza, ridichea de lună şi de iarnă, măcrişul, usturoiul, ceapa

− fructe proaspete, sorturi dulci crude: coapte, fierte (jeleu, cremă gelatinoasă), fructe uscate fierte şi paste, cremă gelatinoasă din lapte, zahăr, miere de albine, dulceaţă, zefir, marmeladă

−fructele acre, bogate în celuloză, cio colata, îngheţata

− sosuri cu decoct de legume, de lapte, cu adaos de smîntînă (făina se usucă, nu se prăjeşte)

−condimentele

− băuturi: ceai cu lămîie, lapte, sucuri de fructe dulci , decoct de măcieş

−cafeaua naturală, cacao, băuturile reci şi gazoase, ciocolata

− grăsimi: unt, ulei vegetal în bucate −celelalte feluri de grăsimi

Meniul pentru o zi:

• Primul dejun: sufleu din brînză de vaci pregătit la aburi, terci pasat de orez cu lapte, ceai. • Al doilea dejun: mere coapte cu zahăr. • Prînzul: supă vegetariană cu arpacaş, cu legume, pasată, pîrjoale din carne preparate la aburi cu

pireu de morcovi, cremă gelatinoasă. • Gustare: decoct de măceşe. • Cina: perişoare din peşte la aburi cu pireu de cartofi, budincă din griş cu dulceaţă, ceai. • Înainte de culcare: chefir.


50

Anexa 2. Dieta 56

Indicaţii pentru administrare: hepatia şi colecistita acută în faza de econvalescenţă, hepatita şi colecistita cronică, ciroza hepa tică în faza de acutizare.

Scopul prescrierii: contribuirea la normalizarea funcţiei dereg late a ficatului şi a căilor biliare, normalizarea metabolismului lipidic, stimularea eliminării bilei.

Caracteristica generală: dieta este chimic şi energetic valo roasă, cu excluderea alimentelor bogate în substanţe purinice şi extractive, a colesterolului, acidului oxalic, uleiului eteric, pro duselor de oxidare a grăsimilor, formate în procesul prăjirii (acroleina, aldehida); este bogată în substanţe lipotrope (colină, metionină, lecitină) şi lichid.

Componenţa chimică şi valoarea energetică: proteine 100 g (60% – de origine animală), lipide 90 g (30% – de origine vegetală), glucide 400 g, sare de bucătărie 8 g, lichid liber 1,5-2,1.

Prelucrarea culinară: hrana este fiartă, fiartă înăbuşit, coaptă; carnea şi peştele fierte se pot coace. Hrana este preponderent neto cată.

Regimul alimentar: hrana caldă se serveşte de 5 ori în zi.

Se recomandă şi se exclud alimentele şi bucatele:

Recomandabil Se exclud−pîine de grîu din făină de calităţile I şi II,

coaptă în ajun, pîine de secară, făină de grîu - fabricate din aluat nedospit cu brînză, magiun, biscuiţi uscaţi

−pîinea proaspătă, fabricatele din cozonac, în foi

−supe vegetariene cu legume, crupe, supe de lapte cu fidea, borş cu sfeclă, varză

−supa de carne, peşte, ciuperci

−carne şi carne de pasăre, sorturi negrase de carne de vită, viţel, iepure, găină, curcan, fără tendoane, fiartă, coaptă după fierberea preventivă, cu bucata sau tocată (sarmale, pilaf din carne fiartă), crenvurşti

−carnea grasă de oaie, porc, carnea de raţă, de gîscă, ficatul, rinichii, creierul, salamurile, conservele, produsele afumate

−peşte sorturi negrase, fiert, copt fiind preventiv fiert, cu bucata sau tocat (perişoare, sufleu)

−sorturile grase, peştele afumat, sărat, conservele

−lapte, chefir, smîntînă în bucate, brînză de vaci degresată şi bucate din ea (sufleu, budincă), caşcaval nepicant

−Se limitează brînza sărată, caşcavalul picant

−ouă:omletă din albuş, cel mult un gălbenuş în bucate; ou fiert moale sau omletă naturală - la o suportare bună

−ouăle fierte tare sau prăjite. În colelitiază – cel mult 0,5 gălbenuş în bucate

−crupe diferite, paste făinoase în diferite bucate, preponderent crupe de hrişcă, ovăz, pilaf cu fructe uscate, budincă cu brînză de vaci, macaroane, fidea fiartă

−leguminoasele

6 „Alimentaţia raţională şi dietetică a copiilor”sub redacţie dr.şt.med. Ana Vasilachi. Chişinău Centrul Editorial-Poligrafic Medicina 2004.


51

− legume fierte (cartofi, morcovi, sfeclă, conopidă, dovlecei, conopidă), salată verde, sote-uri de legume, banane

−ciupercile, leguminoasele boabe, legumele murate, marinate, varza, ridichea de lună şi de iarnă, măcrişul, usturoi, ceapă

−gustări:salată din legume proaspete cu ulei vegetal, vinegretă, tocană din dovlecei, scrumbie nu prea grasă preventiv ţinută în apă, salată din peşte, carne fiartă, salamuri fierte, caşcaval nepicant

−gustările sărate, afumate, picante, grase, conservele, icrele de peşte

−fructe proaspete, fructe uscate: diferite fructe dulci, crude, fierte, coapte, compot, cremă gelatinoasă, gem, marmeladă, bomboane fără ciocolată, zefir, miere, dulceaţă, zahăr

−ciocolata, îngheţata

−sosuri de lapte, smîntînă, decoct de legume (făina nu se prăjeşte); mărar, pătrunjel, vanilie

−muştarul, hreanul, piperul negru

−băuturi, sucuri de fructe, ceai cu lapte, decoct de măceşe şi de tărîţe

−cafeaua naturală, cacao, băuturile reci şi cele alcoolice

−grăsimi: unt natural şi în bucate, ulei vegetal −grăsimea de vită, porc, oaie, raţă, gîscăMeniul pentru o zi.

• Primul dejun: brînză de vaci cu zahăr şi smîntînă, terci de ovăz cu lapte, ceai.• Al doilea dejun: mere coapte.• Prînzul: supă vegetariană cu legume, carne de găină fiartă în sos de lapte, orez fiert, compot din

fructe uscate. • Gustare: decoct de măceşe. • Cina: peşte fiert cu sos cu decoct de legume, pireu de car tofi, brînzoaică, ceai.• Înainte de culcare: chefir.


52

Anexa3.Formulardeconduităapacientuluiînvîrstădepînăla18ani,cuHVA,înperioadapreicterică,lamediculdefamilie

(Exameneleclinicşiparaclinic)

FACTORII EVALUAŢI DATĂ

I. ManifestărilecliniceFebră

Sindromul astenovegetativSlăbiciune generală Adinamie AstenieApatieSomnolenţă Cefalee

Sindromul dispepticInapetenţă

GreţuriVome repetateDiaree ConstipaţieDurere abdominală (da/nu), localizarea

Ficatul• durere• consistenţă• margine• dimensiuni

Splina• durere• consistenţă• margine• dimensiuni

Alte simptome şi semne de impregnare infecţioasă (da/nu, specificaţi)Icterul tegumentelor şi a mucoaselor Culoarea materiilor fecaleCuloarea urineiAlte simptome

Nota: În formele subclinice şi inaparente pacientul nu prezintă acuzeII. Datele paraclinice

Bilirubina serică generală Bilirubina serică conjugată Bilirubina serică neconjugată ALT sericAST sericTestul cu timol Urina la pigmenţii biliari Anti-HAV IgM


53

Anexa4.Formulardeconduităapacientuluiînvîrstădepînăla18ani,cuHVA,înperioadaicterică,încondiţiidespital

(Examenelecliniceşiparaclinice,tratamentuldebază,consecinţele)

FACTORII EVALUAŢI DATA

I.ManifestărilecliniceFebră

Sindromul astenovegetativSlăbiciune generală Adinamie AstenieApatieSomnolenţă Cefalee

Sindromul dispepticInapetenţăGreţuriVome repetateDiaree ConstipaţieDurere abdominală (da/nu), localizarea



Icter al tegumentelor şi al mucoaselor (intensitatea)Hemoragii nazale, gingivale, erupţii hemoragiceCuloarea urineiCuloarea materiilor fecale

Alte simptome şi semne de impregnare infecţioasă (da/nu, specificaţi)

Nota: În formele subclinice şi inaparente pacientul nu prezintă acuze.II. Datele paraclinice

Bilirubina serică comună Bilirubina serică conjugată Bilirubina serică neconjugată Indexul protrombinic


54

ALT sericAST sericTestul cu timol Testul cu sublimatUrina la pigmenţii biliari Ionograma sîngelui (K, Na, Ca, Cl)Echilibrul acidobazicUreeaCreatininaColesterolulGlucozaFosfataza alcalinăBeta-lipoproteideleGGTPProteinele sericeGrupa sangvinăRh-factor-ulECGAnti-HAV IgMExaminarea ultrasonoră, la necesitate

III. Tratamentul1. Regimul de cruţare2. Dieta nr. 5a, 53. Multivitaminele şi

vitaminele

- Revit

- Acid ascorbic

- Sol. Acid ascorbic 5%4. Terapia de detoxifiere

perorală5. Terapia de detoxifiere

perfuzională:− Sol. Glucoză 5-10%− Sol. Clorură de sodiu

0,9% sau − Sol. Ringer lactat− Dextran 40− Hepasteril− Alte


55

6. Hemostaticele: − Etamsilat− Menadion

7. Antiproteazele:− Aprotinină

8. Diureticele:− Furosemid

9. Enterosorbenţii:− Enterodez− Polifepan sau− Smecta

10. Antispasticele musculaturii netede:− Drotaverină− Papaverină

11. Hepatoprotectoarele:

Preparate care restabilesc integritatea membanelor hepatocitelor:

− Essentiale− Fosfogliv− Pacovirin

Antioxidante:−Silimarină−Hepatofalk-Planta

Stimulatori ai proceselor metabolice:

−Ademetionină−Inosină

12. Coleretice:− Colosas− Allochol

13. Colelitolitice:− Acid ursodeoxicolic


56

Anexa5.Formulardeconduităapacientuluiînvîrstădepînăla18ani,cuHVA,înperioadadeconvalescenţă,lamediculdefamilie

(Examenelecliniceşiparaclinice)

FACTORII EVALUAŢI DATA

I.ManifestărilecliniceFebră

Sindromul astenovegetativSlăbiciune generală Adinamie AstenieApatieSomnolenţăCefalee

Sindromul dispepticInapetenţă

GreţuriVome repetateDiaree ConstipaţieDurere abdominală (da/nu), localizarea



Alte simptome şi semne de impregnare infecţioasă (da/nu, specificaţi)Icterul tegumentelor şi al mucoaselor Culoarea materiilor fecaleCuloarea urineiAlte simptomeNota: În formele subclinice şi inaparente pacientul nu prezintă acuze.

II. Datele paracliniceBilirubina serică generală Bilirubina serică conjugată Bilirubina serică neconjugată ALT sericTestul cu timol


57

Anexa6.Definiţiidecazdeboală infecţioasăpentru sistemulde supraveghereepidemiologicăşiraportareahepatiteiviraleA

Date epidemiologice:

înregistrarea cazurilor de HVA în localitatea dată sau în localităţile vecine;deplasarea/vizita în ultimele 50 de zile în/din localităţi cu situaţie epidemiologică la

hepatita virală A nefavorabilă;contactul cu bolnavii de HVA confirmată în limitele perioadelor de incubaţie, preicterică

şi în debutul icterului;îmbolnăviri în grup sub forma de focare epidemice în colectivităţi de copii şi de tineret;caracterul sezonier al maladiei cu morbiditatea maximă în lunile septembrie-noiembrie;receptivitate: mai frecvent copii de la 3 pînă la 14 ani, adolescenţii şi adulţii tineri.

Date clinice:

forma tipică (icterică): îmbolnăvire cu debut acut, febră 2-3 zile, slăbiciune generală, inapetenţă, greţuri, vome, dureri abdominale, hepatomegalie, icterului tegumentelor şi sclerelor, urina hipercromă, scaune acolice;

formele atipice: anicterică – icter absent, hepatomegalie moderată;

frustă – icter slab pronunţat, hepatomegalie moderată;

subclinică – date obiective şi subiective absente;

inaparentă – date obiective şi subiective absente.

Clasificarea cazurilor de HVA, la copil7

Cazposibil–nuseaplică.

Cazprobabil: caz suspect şi modificările testelor biochimice (bilirubina crescută, ALT, AST crescute cu sau fără modificări hematologice (leucopenie cu limfo-şi monocitoză VSH – în normă sau încetinită) sau prezenţa icterului tegumentelor şi al sclerelor şi/sau contactul cu un caz confirmat.

Cazconfirmat: caz probabil confirmat prin una sau prin mai multe metode de laborator:

• Depistarea în ser a anticorpilor IgM împotriva virusul hepatitei A (anti-HAV IgM) – obligatoriu.

• Depistarea antigenului HAV în fecale.• Depistarea acidului ribonucleic (ARN).

Cazconfirmatclinico-epidemiologic: caz probabil în lipsa de date ale examenului serologic, cu contact stabilit în perioada a 7-35-50 de zile cu un bolnav cu diagnostic confirmat; sau situaţie epidemiologică nefavorabilă la hepatită virală A în teritoriu; sau deplasarea/vizita în ultimele 7–35-50 de zile în/din localităţi cu o situaţie epidemiologică la hepatită virală A nefavorabilă.

7 Ordin № 385 din 12 octombrie 2007 ”Cu privire la aprobarea definiţiilor de caz pentru supravegherea şi raportarea bolilor transmisibile în Republica Moldova”


58

Anexa 7. Ghidul pacientului cu HVAHepatita virală A la copil

(Ghid pentru pacienţi, părinţii lor, persoanele de îngrijire)

Introducere

Acest ghid include informaţii despre asistenţa medicală şi tratamentul copiilor cu HVA în cadrul serviciului de sănătate din Republica Moldova. Este destinat pacienţilor cu HVA, dar poate fi util şi familiilor acestora, şi tuturor părinţilor şi persoanelor de îngrijire care doresc să cunoască cît mai multe informaţii despre această infecţie.

Ghidul vă va ajuta să înţelegeţi mai bine opţiunile de îngrijire şi de tratament ale HVA, disponibile în Serviciul de Sănătate. Ghidul nu oferă prezentarea maladiei în detaliu sau analizele şi tratamentul necesar. Aceste aspecte le puteţi discuta cu medicul de familie sau cu asistenta medicală. Sunt prezentate şi surse suplimentare de informaţii.

Indicaţiile din ghidul pentru pacienţi includ:

Modul în care medicii trebuie să stabilească dacă o persoană suferă de HVA.Tratamentul diverselor forme de HVA la copil.Modul în care trebuie să fie supravegheat un copil cu HVA.

Asistenţa medicală la care trebuie să beneficiaţiTratamentul şi asistenţa medicală de care beneficiaţi trebuie să ţină cont de necesităţile şi

de preferinţele dvs. personale, aveţi dreptul să fiţi informat pe deplin şi să luaţi decizii împreună cu cadrele medicale care vă tratează. În acest scop, cadrele medicale trebuie să vă ofere informaţii accesibile şi relevante, să vă trateze cu respect, sensibilitate şi cu loialitate şi să vă explice pe înţeles ce este HVA, şi care este tratamentul care vi se recomandă.

Informaţia oferită de cadrele medicale trebuie să includă detalii despre avantajele şi eventualele riscuri în administrarea tratamentelor. În tratamentul şi în asistenţa medicală de care beneficiaţi, e necesar să se ţină cont şi de alte aspecte: religie, etnie, etc., precum şi de alţi factori suplimentari: dizabilităţi fizice, probleme de vedere sau de auz, dificultăţi de vorbire etc.

Hepatita virală A

• HepatitaviralăA: este o boală contagioasă umană, produsă de virusul hepatic A, cu un mecanism de transmitere fecalo-oral, caracterizată preponderent prin afectarea ficatului cu evoluţie ciclică (benignă), şi se manifestă clinic prin intoxicaţie de scurtă durată, dereglări ale tractului digestiv, îndeosebi ale funcţiei ficatului, cu sau fără icter, cu restituirea rapidă a funcţiei hepatice şi cu un prognostic favorabil.

• Diagnosticul HVA se stabileşte în baza manifestărilor bolii (febră 2-3 zile, slăbiciune generală, inapetenţă, greţuri, vome, dureri abdominale, icterul tegumentelor şi al sclerelor, urină hipercromă, scaune acolice).

• Se ia în considerare şi contactul cu un bolnav de HVA, situaţia epidemică la HVA în zona geografică, cazuri de HVA în instituţia şcolară, preşcolară etc., focarul de HVA.


59

Instruirea şi echipamentul

Medicii de familie şi asistentele medicale trebuie să fie instruiţi referitor la modul în care să examineze un pacient cu HVA, îndeosebi cu: slăbiciune generală, inapetenţă, greţuri, vome, dureri abdominale, icter al tegumentelor şi al sclerelor, urină hipercromă, scaune acolice, hepatomegalie, uneori splenomegalie.

Diagnosticarea HVA

Analizele bolnavilor cu HVA trebuie să includă (obligatoriu pentru confirmarea diagnosticului) teste biochimice (1 dată în 10 zile, posibil şi mai frecvent): bilirubina serică comună, conjugată, neconjugată, ALT, AST serică, indicele protrombinic, testul cu timol, analiza generală a sîngelui (1-2), analiza generală a urinei (1-2), urina la pigmenţii biliari, markerii în sînge ANTI-HAV IgM, în forma gravă – teste de coagulare (factorii II, V, VII, IX, X), fibrinogenul, indicele protrombinic repetat, testul cu sublimat, beta-lipoproteidele.După obţinerea rezultatelor testelor şi ale analizelor de laborator, medicul trebuie să discute rezultatul cu dvs. şi să vă comunice modalităţile de tratament.

Tratamentul medicamentos

De la prima consultaţie, medicul apreciază forma clinică şi gradul de severitate a bolii. Diagnosticul de HVA odată stabilit indică spitalizarea imediată şi iniţierea tratamentului.

Tratamentul nemedicamentos

Medicul de familie şi asistenta medicală trebuie să vă recomande un regim adecvat al zilei, dieta nr. 5a, 5 şi un program de exerciţii fizice necesare. După externare din spital medicul de familie trebuie să vă supravegheze starea de sănătate, să consulte infecţionistul.

Întrebări-model despre medicamentele utilizate în HVA

Explicaţi-mi de ce aţi ales să-mi prescrieţi aceste medicamente?Cum îmi va ajuta medicamentul ?Care sunt efectele adverse ale acestui medicament? La ce trebuie să fiu atent (ă) îndeosebi?Cît timp va dura tratamentul?Ce se va întîmpla dacă refuz acest medicament?Unde mai pot găsi informaţii despre acest medicament?

Întrebări-model despre evidenţa tratamentului

Există alte medicamente pentru această boală, pe care le-aş putea administra?Pot să schimb doza medicamentului pe parcurs?Dacă mă voi simţi bine, pot să întrerup tratamentul mai devreme, decît a fost indicat?Cînd trebuie să mă programez pentru o altă vizită la medic?

Continuarea sau întreruperea tratamentului

De regulă, tratamentul HVA durează 14-21 de zile. Administrarea medicamentului poate fi întreruptă doar de medicul dvs. Obligatoriu se exclude efortul fizic pentru 3 luni; în evoluţia trenantă – pentru 6 luni. Recomandabil respectarea dietei nr. 5 (3-6 luni).


60

BIBLIOGRAFIE

1. Bell B.P. Hepatites A vaccine. Pediatr Infect Dic; 19 (12): 1187-8.2. Byun K.S., Kim J.H,. Song K.J., Baek L.J., Song J.W., Park S.H., Kwon O.S., Yeon J.E., Kim

J.S., Bak Y.T., Lee C.H. Molecular epidemiology of hepatitis A virus in Korea. Gastroenterol. Hepatol. 2001, N. 16 (5): 519-524.

3. Chiotan M. Boli infecţioase. Bucureşti, 2002. 4. Costa-Mattioli M., Ferre V., Monpoeho S., Garcia L., Colina R., Billaudel S. et al. Genetic

variability of hepatitis A virus in South America reveals heterogeneity and co-circulation during epidemic outbreaks. J Gen Virol. 2001. N. 82 ( 11): 2647-2652.

5. Dagan R., Amir J., Mijalovsky A. et al. Immunization against hepatitis A in the first year of life: primind despite the presence of maternal antibody. Pediatr Infect Dis J, 2000 Nov; 19 (11): 1045-52.

6. Davidkin I., Jokinen S., Valle M., Zheleznova N. et al. Genetik characterization of HAV isolates in North-West Russia and Finland. Abstracts of the 5th Nordic-Baltik congress on infectious diseases «Towards optimal diagnostics and management». Saint Petersburg, Russia., 2002, p.63.

7. Flehming B., Normann A., Bohnen D. Transmission of hepatitis A virus infection despit vaccination. N Engl J Med. 2000, N.343, p.301-302.

8. Fujiwara K., Yokosuka O., Fukai K., Imazeki F., Saisho H., Omata M. Analysis of full-length hepatitis A virus genome in sera from patients with fulminant and self-limited acute type A hepatitis (Анализ полноразмерного генома вируса гепатита А из сывороток пациентов с фульминантным и самокупирующимся гепатитом А). J Hepatologe. 2001, Vol.35, N. 1. p. 112-119.

9. Gharbi Khelifi H., Ferre V., Sdiri K., Berthome M., Fki L., Harrath R., Billaudel S., Aouni M. Hepatitis A in Tunisia Phylogenetic analysis of hepatitis A virus from 2001 to 2004. J Virol Methods. 2006, N.25.

10. Kyrlagkitsis I., Cramp M.E., Smith H., Portmann B., O΄Grady J. Acute hepatitis A virus infection: a review of prognostic factors from 25 years experience in a tertiary referral center. J Hepatogastroenterology. 2002, Vol.49, N. 44, р.524-528.

11. Miu N., Farcaş G. Patologie hepatică a copilului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 173.12. Ordin Nr 211 din 14.07.2004 ,,Privind măsurile de profilaxie şi combatere a hepatitei virale A

în Republica Moldova” Chişinău-2004.13. Perez O.M., Herzog C., Zellmeyer M., Loaisiga A., Frösner G. et al. Egger M. Efficacy

of Virosome Hepatitis A Vaccine in Young Children in Nicaragua: Randomized Placebo_Controlled Trial. J Infectious Diseases. 2003, N.188, p.671-677.

14. Pilly E. Maladies Infectieuses et Tropicales (20-e edition), 2006.15. Rebedea I. Boli infecţioase Bucureşti, 2000.16. Red Book Report of the Committee on Infections Diseases, American Academy of Pediatrics

2003.17. Rezende G., Roque-Afonso A.M., Samuel D., Gigou M., Nicand E., Ferre V., Dussaix E.,

Bismuth H., Feray C. Viral and clinical factors associated with the fulminant course of hepatitis A infection. J Hepatology. 2003, N. 38(3):613-618.

18. Rusu G. Boli infecţioase la copii Chişinău, 2000.19. Steffen R. Risk of hepatitis A in travelers. JVaccine. 1992, N.10, p.69-72.20. Voiculescu M. Boli infecţioase vol. I şi II Bucureşti, 1990. 21. Вирусные гепатиты в Российской Федерации. Аналитический обзор. 5 выпуск. СПб. –

2005, с.158.


61

22. Вирусные гепатиты: диагностика, профилактика, лечение: Метод. Рекомендации. ГВМУ МО РФ; Под общ.ред. Ракова А.Л. - М.: Б.и., 1997. - 32 с.

23. Иванова В.В. Инфекционные болезни у детей, Москва, 2002.24. Каретный Ю.В., Каганов Б.С., Добротворский И.Л. Вирусный гепатита А: состояние

проблемы. Вопросы современной педиатрии. – 2004. – Т. 3, приложение №4.– c.70-78. 25. Кожемякин Л.А, Кетлинская О.С, Романова С.Ю. Новые возможности в терапии

вирусных гепатитов. Лечащий врач. - 2001. - №1, с.34-35.26. Молочный В.П., Протасеня И.И. Гепатиты у детей, Хабаровск, 2004, 147 с.27. Подымова С.Д. Болезни печени. - 3-е изд., перераб. и доп. -М.:Медицина, 1998- 704 с.28. Постовит В.А., Сухарева Т.А. Затяжные формы вирусного гепатита А. Клин. мед. –

1996. – №74 (5):15-16.29. Рахманова А.Г. и др. Инфекционные болезни Руководство 2-ое издание Сант-Петербург

2001.30. Руководство по инфекционным болезням. Под ред. проф. Ю.В. Лобзина. - СПб.:

Фолиант, 2000, - 936 с.31. Симованьян Э.М. и др. Инфекционные болезни у детей. Ростов - на –Дону, «Феникс»,

2002, 800 с.32. Соринсон С.Н. Вирусные гепатиты (2-е издание). – Санкт-Петербург.: Теза, 1998 – 331 с.33. Соринсон С.Н. Вирусные гепатиты. - СПб.: ТЕЗА, 1998, - 306 с.34. Тимченко В.Н. и др. Диагностика, диференциальная диагностика и лечение детских

инфекций, Сант-Петербург, 2005.35. Тимченко В.Н. и др. Инфекционные болезни у детей. (2-е издание). – Санкт-Петербург,

2006, 576 с.36. Учайкин В.Ф. Вирусные гепатиты у детей: этиологическая структура, особенности

течения и лечение. Эпидемиология и инфекционные болезни. – 1998. – № 2. – с.4-8. 37. Учайкин В.Ф., Нисевич Н.И., Чередниченко Т.В. Вирусные гепатиты от А до TTV у

детей, Москва, «Новая волна», 2003, 432 с.38. Учайкин В.Ф. Руководство по инфекционным болезням у детей. Москва, 1998.39. Шерлок Ш., Дули Дж. Заболевания печени и желчных путей: Практ.руководство: Пер.

с англ. - М.: Гэотар Медицина. - 1999. - 864 с.40. Шляхтенко Л.И. Эпидемиологические особенности и важнейшие меры профилактики

гепатита А в современный период. В мат. Научно-практической конференции « Гепатит А: эпидемиология, диагностика, клиника и вакцинопрофилактика». – М., 2002. – с.12-18.

41. Эсауленко Е.В., Железнова Н.В., Мукомолов С.Л., Горчакова О.В. Вирусологические аспекты гепатита А. Вятский медицинский вестник. – Киров. – 2002. - № 1 (10). – c 45.

Date post:	04-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	liuda-sider
View:	352 times
Download:	6 times

3969-PCN-17 Hepatita Virala a La Copil

Documents