Asistena judiciar n materie penal n cadrul Uniunii Europene

A. Introducere

Asistena judiciar n materie penal poate fi neleas att n sens larg, ct i ntr-un sens restrns: asistena judiciar n sens larg cuprinde extrdarea, iar asistena judiciar n sens restrns se refer la transferul procedurilor, transferul persoanelor condamnate, precum i la recunoaterea i executarea hotrrilor.

Asistena judiciar n sens restrns se refer la sprijinul furnizat de autoritile judiciare ale unui stat celor ale unui alt stat pentru realizarea anchetelor, comunicarea de citaii sau de alte acte de procedur, sau pentru furnizarea de informaii.

Asistena judiciar n materie penal este un principiu al cooperrii judiciare internaionale. Asistena judiciar se utilizeaz atunci cnd un stat este incapabil s demareze o anchet sau o procedur singur i are nevoie de ajutorul unui alt stat n acest sens, de exemplu, pentru audierea martorilor sau pentru supravegherea persoanelor aflate n deplasare n afara teritoriului statului solicitant.

B. Prezentarea succint a Conveniei din 29 mai 2000 privind asistena reciproc n materie penal dintre statele membre ale UE i a Protocolului din 16 octombrie 2001 la aceast Convenie.Convenia din 29 mai 2000 privind asistena reciproc n materie penal dintre statele membre ale U.E. (J.O. C 197 din 12.7.2005, n cele ce urmeaz Convenia din 2000), care a intrat n vigoare n data de 23 august 2005, precum i Protocolul din 16 octombrie 2001 la aceast Convenie (J.O. C 326 din 21.11.2001, n cele ce urmeaz: Protocolul din 2001), care a intrat n vigoare n data de 5 octombrie 2005, marcheaz etape importante n dezvoltarea asistenei judciare n cadrul U.E.

Aceste instrumente au scopul de a completa instrumentele existente ale Consiliului Europei i pe cele multilaterale, i n special:

Convenia European din 20 aprilie 1959 privind asistena reciproc n materie penal (n cele ce urmeaz: Convenia din 1959 privind Asistena Reciproc),

Protocolul su adiional din 17 martie 1978 (n cele ce urmeaz: Protocolul din 1978),

Tratatul din 27 iunie 1962 privind extrdarea i asistena reciproc n materie penal dintre Regatul Belgiei, Marele Ducat al Luxemburgului i Regatul Olandei, modificat prin Protocolul din 11 mai 1974 (n cele ce urmeaz Tratatul Benelux).Tratatul Benelux se aplic n contextul relaiilor dintre statele mebre ale Uniunii Economice Benelux; nu a fost niciodat aplicabil Romniei.

Ulterior a fost adoptat cel de-al Doilea Protocol Adiional din 8 noiembrie 2001 la Convenia din 1959 privind Asistena Reciproc.

Titlul I al Conveniei din 2000 (Prevederi generale) analizeaz maniera n care noile elemente introduse prin aceasta relaioneaz cu o serie de aspecte de asisten judiciar tradiional, apoi se refer la prevederile generale ale Conveniei din 2000 care descriu legtura cu celelalte instrumente ale asistenei judiciare, domeniul su de aplicare, executarea i transmiterea solicitrilor de asisten judiciar i autoritile competente. Sunt discutate formele concrete de asisten reciproc prevzute n Convenia din 2000, cum ar fi livrrile supravegheate, echipele comune de anchet, anchetele sub acoperire i alte forme de asisten.

Din cauza diferenelor existente ntre procedurile naionale, informaiile culese ntr-o ar nu pot uneori s fie exploatate ntr-o alt ar. Acest lucru se ntmpl atunci cnd metoda utilizat pentru culegerea informaiilor nu este prevzut de procedurile naionale. Este motivul pentru care Convenia 2000 prevede c statul solicitant poate s solicite statului destinatar s se conformeze la anumite formaliti sau exigene n materie de procedur, care sunt eseniale n cadrul legislaiei naionale.

Absena abordrii birocratice va facilita cooperarea. Cererile de ntrajutorare i comunicrile trebuie deci s fie adresate direct autoritilor judiciare care au competen teritorial. Totui, n anumite cazuri, documentele vor putea fi transmise sau returnate prin intermediul unei autoriti centrale. Cererile urgente se pot face prin Interpol sau prin orice alt organism competent.

Schimbul liber (adic fr cerere prealabil) de informaii i mecanisme care utilizeaz mijloacele de comunicare moderne, cum ar fi videoconferina i teleconferina, vor facilita cooperarea ntre autoritile judiciare cu privire la infraciunile penale i administrative.

Asistena judiciar poate fi solicitat n urmtoarele cazuri:

n vederea predrii autoritilor competente dintr-un stat care le solicit a obiectelor care au fost furate sau obinute prin mijloace criminale i care au fost gsite ntr-un alt stat membru; pentru transferarea temporar pe teritoriul unui stat membru n care este condus ancheta a unei persoane deinute pe teritoriul unui alt stat membru;

pentru audierile prin videoconferin;

pentru audierile prin teleconferin;

pentru a permite predri supravegheate pe teritoriul unui stat membru n cadrul unor anchete penale cu privire la infraciuni susceptibile s genereze o extrdare. Aceste predri trebuie s fie conduse i urmrite de autoritile competente ale statului membru solicitat;

dou state membre sau mai multe ale Uniunii Europene pot forma o echip comun de anchet cu un scop specific i pentru o perioad limitat de timp;

anchete discrete pot, de asemenea, fi conduse de ageni ai unui stat membru (sau de ageni naionali) care acioneaz n secret sau sub acoperire, cu condiia ca legile i procedurile naionale din statele membre n care are loc ancheta s fie respectate;

pentru a permite autoritilor competente ale unui stat membru s solicite unui alt stat membru interceptarea telecomunicaiilor. Comunicaiile pot fi fie interceptate i transmise direct autoritilor competente ale statului solicitant, fie nregistrate n vederea transmiterii lor ulterioare. Aceste cereri trebuie s fie n conformitate cu legile i procedurile naionale ale statelor membre implicate.

Convenia din 2000 are drept scop facilitarea asistenei reciproce dintre autoritile statelor membre, prin intermediul creterii vitezei de reacie i a eficacitii, de exemplu datorit prevederii audierilor prin videoconferin i prin dezvoltarea instrumentelor existente, cum ar fi extinderea asistenei judiciare ctre anumite tipuri de proceduri administrative.

La data de 16 octombrie 2001, a fost adoptat un Protocol privind cooperarea reciproc n materie de informaii referitoare la tranzaciile bancare, n vederea luptei mpotriva splrii capitalurilor i a criminalitii financiare. Acest Protocol este parte integrant a Conveniei 2000.

Complexitatea juridic a asistenei judiciare este o consecin a acumulrii de reglementri internaionale i naionale care trebuie aplicate n acelai timp: autoritile solicitante trebuie s stabileasc n fiecare situaie care este instrumentul aplicabil, s verifice dac exist prevederi mai favorabile i, n ceea ce privete conveniile multilaterale, s identifice prile, precum i posibilele declaraii sau comunicri cu privire la modalitile de transmitere i limbile acceptate.

La nivelul dreptului internaional, exist mai mult de 20 de instrumente multilaterale care se refer la asistena judiciar din cadrul Consiliului Europei i al Naiunilor Unite. Cele mai importante sunt enumerate mai jos:

Instrumente multilaterale

Convenia din 1959 privind asistena reciproc ratificat de peste 30 de state. Acoper toate formele de asisten judiciar i furnizeaz posibilitatea refuzului asistenei n situaia infraciunilor politice sau fiscale (ultimul motiv de refuz a fost ndeprtat prin Protocolul din 1978), a nclcrii suveranitii sau din raiuni de ordine public. Comisiile rogatorii sunt transmise prin intermediul Ministerului Justiiei, n timp ce alte cereri pot fi comunicate direct.

Convenia din 1959 are ntietate fa de tratatele bilaterale privind asistena reciproc n materia penal dintre pri, cu excepia situaiei n care alte convenii bilaterale sau multilaterale reglementeaz aspecte specifice ale asistenei reciproce ntr-un anumit domeniu. Noile acorduri bilaterale sau multilaterale privind asistena reciproc n materie penal pot fi ncheiate de pri doar n scopul completrii Conveniei din 1959 sau al facilitrii aplicrii acesteia (Articolul 26).

Protocolul din 1978 la Convenia din 1959 cu privire la asistena reciproc, care nc nu a fost ratificat de toate ststele membre ale Consiliului Europei.

Lrgete sfera cooperrii internaionale la trimiterea documentelor referitoare la executarea unei pedepse i la msuri similare (suspendarea executrii unei pedepse, liberarea condiionat, amnarea executrii unei pedepse sau ntreruperea executrii acesteia).

Cel de-al doilea Protocol adiional din 8 noiembrie 2001 la Convenia din 1959 privind asistena reciproc a nceput s fie ratificat n februarie 2007:Albania, Bulgaria, Republica Ceh, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia,Portugalia, Romnia, Elveia, Slovacia, Israel.

Protocolul prevede comunicarea direct dintre autoriti i este baza mai multor forme de cooperare, cum ar fi audierile video sau conferinele prin telefon, observaiile transfrontaliere, echipele comune de anchet, livrrile supravegheate i anchetele sub acoperire.

Convenia Consiliului Europei din 8 noiembrie 1990 privind splarea, percheziia,indisponibilizarea i confiscarea produselor infraciunii.

Convenia European din 27 ianuarie 1997 privind suprimarea terorismului.

Convenia Consiliului Europei din 16 mai 2005 privind prevenirea terorismului.

Convenia de Drept penal din 27 ianuarie 1999 privind corupia.

Textele Conveniilor precum i lista actual a ratificrilor i declaraiile pot fi vizualizate la urmtoarea adres de internet: http://conventions.coe.int/.

Convenia ONU din 19 decembrie 1988 mpotriva traficului ilegal de substane narcotice i psihotrope.

Convenia ONU din 15 noiembrie 2000 mpotriva crimei organizate transfrontaliere i Protocoalele acesteia.

Convenia ONU din 31 octombrie 2003 mpotriva corupiei.

Textele multor Convenii ONU n ceea ce privete materia penal, precum i o list a ratificrilor actuale pot fi citite la urmtoarea adres de internet: www.unodc.org/unodc/en/drug_and_crime_conventions.html.

n afara instrumentelor multilaterale, Romnia a ncheiat circa 20 de tratate bilaterale privind furnizarea de asisten judiciar reciproc n materie penal.

Tratate bilaterale

Albania, Algeria, Belgia, Bosnia i Heregovina, Bulgaria, Canada, Republica Ceh, China, Coreea de Nord, Croaia, Cuba, Egipt, Frana, Grecia, Italia, Maroc, Republica Moldova, Polonia, Rusia, Republica Socialist Federal Iugoslavia (aplicabil statelor succesoare), Siria, Slovacia, SUA, Tunisia, Ungaria.

O list actualizat a tratatelor bilaterale este disponibil la urmtoarea adres sde internet:www.just.ro/rtrv_mc.php?param=cji_penal_asistentapenala_bilaterale.

Cadrul juridic naional n ceea ce privete asistena judiciar este reprezentat de Legea nr. 302/2004 modificat prin Legea nr. 224/2006, Ordonana de urgen a Guvernului nr. 103/2006 i Legea nr. 222/2008, precum i de Codul de Procedur Penal (n conformitate cu articolul 7 al Legii nr. 302/2004 modificate, solicitrile trimise autoritilor romne sunt ndeplinite conform regulilor de drept penal procedural, n condiiile n care Legea nr. 302/2004 modificat nu prevede altfel). Prevederile naionale sunt subsidiare acordurilor internaionale (articolele 4 aliniat 1 i 5 din Legea nr. 302/2004 modificat).C. Comunicarea i transmiterea cererilor de asisten judiciar.

1. Obiectul asistenei judiciare Potrivit disp. art. 158 din Legea nr. 302/2004 asistena judiciar internaional cuprinde ndeosebi urmtoarele activiti:

a) comisiile rogatorii internaionale;

b) audierile prin videoconferin;

c) nfiarea n statul solicitant a martorilor, experilor i a persoanelor urmrite;

d) notificarea actelor de procedur care se ntocmesc ori se depun ntr-un proces penal;

e) cazierul judiciar;

f) alte forme de asisten judiciar.2. Coninutul general al cererii de asisten judiciar i actele anexate acesteia.

Cererea de asisten judiciar trebuie s indice:

a) denumirea autoritii judiciare solicitante i denumirea autoritii judiciare solicitate;

b) obiectul i motivele cererii;

c) calificarea juridic a faptelor;

d) datele de identificare a nvinuitului, inculpatului sau condamnatului ori a martorului sau expertului, dup caz;

e) ncadrarea juridic i prezentarea sumar a faptelor.

La cerere se anexeaz acte n sprijinul acesteia, dup caz, n funcie de natura i obiectul cererii.

Actele anexate cererii de asisten judiciar trebuie certificate de autoritatea judiciar solicitant, fiind scutite de orice alte formaliti de supralegalizare.

3. Definiia comisiei rogatorii internaionale (art.160 din Legea nr. 302/2004) .

Comisia rogatorie internaional n materie penal este acea form de asisten judiciar care const n mputernicirea pe care o autoritate judiciar dintr-un stat o acord unei autoriti din alt stat, mandatat s ndeplineasc, n locul i n numele su, unele activiti judiciare privitoare la un anumit proces penal.

4.Obiectul comisiei rogatorii (art.161 din Legea nr. 302/2004).

Obiectul cererii de comisie rogatorie l constituie cu precdere:

a) localizarea i identificarea persoanelor i obiectelor; audierea inculpatului, audierea prii vtmate, a celorlalte pri, a martorilor i experilor, precum i confruntarea; percheziia, ridicarea de obiecte i nscrisuri, sechestrul i confiscarea special; cercetarea la faa locului i reconstituirea; expertizele, constatarea tehnico-tiinific i constatarea medico-legal; transmiterea de informaii necesare ntr-un anumit proces, interceptrile i nregistrrile audio i video, examinarea documentelor de arhiv i a fiierelor specializate i alte asemenea acte de procedur;

b) transmiterea mijloacelor materiale de prob;

c) comunicarea de documente sau dosare.

Dac statul solicitant dorete ca martorii sau experii s depun jurmnt, va cere aceasta n mod expres, iar statul romn va da curs acestei cereri n situaiile n care legea intern romn nu se opune.

Statul romn va transmite numai copii sau fotocopii certificate de pe documentele sau dosarele cerute. Dac statul solicitant cere n mod expres transmiterea documentelor originale, se va da curs, n msura posibilului, acestei cereri.Ghidul de legislaie i proceduri privind cooperarea judiciar internaional n materie penal aflat pe site-ul Ministerului Justiiei (www.just.ro) detaliaz i alte cerine suplimentare:

Descrierea asistenei solicitate (lista explicit a aciunilor procedurale solicitate);

Numele i adresa persoanei creia urmeaz s i se trimit documente adresa trebuie s includ, n cazul oraelor: localitatea, judeul (sectorul), strada, numrul i blocul unde domiciliaz persoana creia urmeaz s i se trimit documente, iar n cazul comunelor: judeul, comuna i satul; dac este necesar, se vor indica i orice alte informaii necesare n scopul stabilirii adresei persoanei creia urmeaz s i se trimit documente; o solicitare pentru trimiterea de citaii trebuie fcut de autoritatea romn cu cel puin 40 de zile nainte de data la care este necesar nfiarea persoanei;

Motivele i detalierea oricrei proceduri speciale sau formaliti pe care o dorete respectat statul solicitant;

Indicarea oricrui termen limit n cadrul cruia trebuie ndeplinit solicitarea i raiunile de existen ale acestui termen limit; precum i alte informaii necesare pentru executarea adecvat a solicitrii.

Cererea, documentele nsoitoare i comunicrile ulterioare trebuie s fie nsoite de o traducere fie n romn, fie n englez, fie n francez (articolul 17 din Legea nr. 302/2004 modificat; rezervare conform articolului 16 din Convenia din 1959 privind asistena reciproc).

5. Data i locul comisiei rogatorii.

Articolul 162 alin. 1 din Legea nr. 302/2004 modificat prevede c, la cererea expres a statului solicitant, Romnia trebuie s specifice data i locul executrii comisiei rogatorii. Autoritile i persoanele interesate menionate de statul solicitant pot asista i colabora la efectuarea comisiilor rogatorii, n cadrul limitelor permise prin legislaia Romniei. La fel se aplic i viceversa, atunci cnd autoritile romne solicit asisten (articolul 162 alin. 2 din Legea nr. 302/2004 modificat).

Prevederea corespondent din Convenia din 1959 privind asistena reciproc este reprezentat de articolul 4, care se refer doar la prezena funcionarilor strini i a persoanelor interesate.

Exerciiu practic.

Discutai i completai o cerere de asisten reciproc (Anex Formularul 1) privind audierea unui martor n Romnia ntr-un dosar imaginar pe trafic de droguri ntre Romnia i Germania.

6. CompetenaCompetena privind cererile de asisten judiciar pentru comunicarea actelor de procedur adresate autoritile judiciare romne aparine , dup caz:

- judectoriei n circumscripia creia domiciliaz sau se afl locul de detenie al persoanei creia urmeaz s i se comunice actele n faza de judecat;

- parchetul de pe lng aceasta--n faza de urmrire penal.7.Dovada comunicrii

Dovada comunicarii se face:

- printr-un document datat si semnat de destinatar sau

- printr-o declaratie a autoritatii judiciare romane solicitate, constatand faptul comunicarii, forma si data efectuarii comunicarii.

Actul sau declaratia se transmite de indata statului solicitant. La cererea acestuia din urma, statul romn va preciza dac notificarea a fost facut in conformitate cu legea romn. In cazul in care comunicarea nu s-a putut face, statul roman instiinteaza de indata statul solicitant despre motivul necomunicarii.8.REGULI PENTRU TRANSMITEREA I COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDUR

Regula de comunicare n relaia cu statele membre ale UE care sunt parte la Convenia din 2000:

comunicarea actelor de procedur se face prin pot, direct ctre destinatar atunci cnd destinatarul se afl pe teritoriul unui alt stat membru.

n aceste situaii NU SE VA FORMULA cerere de asisten reciproc n materie penal.

Procedura de comunicare prin pot const n emiterea citaiei sau a oricrui act procedural potrivit Codului de procedur penal. Este foarte important ca adresa celui cruia i se comunic actul procedural s fie exact.

La actele procedurale care se comunic destinatarului se va anexa un raport n care se vor face meniuni n sensul c destinatarul poate obine de la instan informatii despre drepturile si obligaiile care decurg ori sunt legate de documentele care i se comunic.Spre exemplu, n funcie de actul procedural care se comunic destinatarului, raportul poate sa confime: care sunt consecinele legale n caz de neprezentare n fata instanei; ca partea citata are dreptul la un aparator cu care s se prezinte la termenul fixat; ca apararea este obligatorie, iar n cazul n care nu se va prezenta cu un apartor cu care sa se prezinte la termenul fixat, i se va desemna un aparator din oficiu; c partea citat poate sa consulte dosarul aflat la arhiva instanei; ca poate sa exercite calea de atac n termenul legal de X zile de la data comunicarii; aspecte legate de declararea apelului sau recursului, instana unde se va depune apelul sau recursul (coordonatele instantei, adresa, telefon, fax sau e-mail), etc. n raport nu se vor reda elemente care se regsesc n continutul citaiei (art. 176 din Codul de procedura penala).

Exceptii de la regula (art. 5 alin. (2) din Conventia din 2000):

Comunicarea se face prin autoritatea competent a statului membru n urmtoarele situaii :

a. adresa persoanei careia se intentioneaza sa i se transmit actele procedurale nu este cunoscuta ori nu este sigura;

b.legea roman prevede o dovada de remitere a actelor procedurale catre destinatar, alta dect cea care se poate obine prin pota;

c. nu este posibil comunicarea actelor de procedur prin pot (ceea ce nseamna c spre exemplu, n prealabil actul procedural s-a transmis prin pota direct catre destinatar, nsa a fost returnat cu meniunea ,,destinatarul nu locuieste la adresa indicata" sau ,,adresa inexacta" sau nu s-a mai primit nici o dovada de remitere sau vreun alt document postal ori recipisa este nesemnat); d.instana are motive serioase sa creada ca transmiterea prin pota va fi ineficienta ori este neadecvat.

n aceast situaie se va formula o cerere de asisten reciproc n materie penal.

Formularul de cerere de asisten se regsete pe site-ul Ministerului Justiiei si Libertatilor Cetaenesti la pagina Cooperare internaional link-ul Ghid de cooperare judiciara internaional n materie penala sau pe portalul intranet accesibil la http.7/10.1.0.74 sau http://mj-s-apps8.Cererea se tehnoredacteaza (formularul nu se completeaza manual), se semneaza de catre judecatorul cauzei si se tampileaz cu tampila instanei.Este esenial ca instana s depun diligenele necesare pentru a stabili adresa destinatarului inainte de a formula cererea. n orice caz , cererea va cuprinde informatiile relevante de natur sa ajute autoritatea solicitat la identificarea persoanei respective si, pe cale de consecinta, la stabilirea adresei de domiciliu sau de resedin.Este recomandabil sa se verifice i tratatul bilateral ntre Romania i statul membru pe teritoriul caruia se afla destinatarul i n msura n care acesta conine dispozitii mai favorabile dect Convenia din 1959 si Conventia din 2000, n cerere s fie indicat i tratatul bilateral (se va indica si articolul din tratat).n cazul n care instana apreciaz c nfiarea personal a unui martor sau expert este n mod deosebit necesar, se va face meniune n cerere. n cerere va trebui s se menioneze cuantumul aproximativ al indemnizatiilor platibile, precum si al cheltuielilor de cltorie si sedere rambursabile.

Este recomandabil ca n cerere s se menioneze o persoan de contact din partea instanei. Aceasta persoan nu trebuie sa fie n mod obligatoriu judectorul cauzei sau presedintele instanei, ci o alta persoan (grefier sau judector), chiar una desemnat, formal sau informal, n acest scop de ctre conducerea instantei (responsabil de asistena judiciar in materie penala n general). Este de preferat, ca acea persoan sa cunoasca o limba de circulaie international.

Cererea i actele anexate se transmit de instan direct autoritii competente din Statul Membru solicitat. Transmiterea se realizeaz prin pot, fax sau e-mail.

Este recomandabil ca, pentru celeritate, cererea si actele anexate s fie transmise simultan prin pot i fax si/sau e-mail. n cazul n care se transmite prin fax si/sau e-mail, instanta va trebui s se asigure ca autoritaile strine au primit cererea si actele anexate. Contactul direct cu autoritatea straina solicitat este important.Cererea si actele anexate pot fi transmise, n copie, prin fax, si magistratului de legatur n statul solicitat, punctelor naionale de contact la Reteaua Judiciar European n materie penal si/sau membrului national la Eurojust. Lista persoanelor care ndeplinesc functiile enumerate mai sus este accesibil pe portalul intranet (http://10.1.0.74 sau http://mi-s-apps8). - Asistenta punctelor nationale de contact la Reteaua Judiciar European n materie penal va putea fi solicitat indiferent de infraciunea care face obiectul cauzei si indiferent de Statul Membru cruia i se solicit asistena. -Asistena membrului national la Eurojust va putea fi solicitat doar n cauzele care sunt de competena material a Eurojust (infractiuni de crirninalitate organizata si terorism) si indiferent de Statul Membru caruia i se solicit asistena.

- Asistena magistratului de legatur va putea fi solicitat numai n relaia cu statul n care Romania are un magistrat de legatura. n prezent un asemenea magistrat de legatur si desfoar activitatea doar n relaia cu Italia.

Pentru identificarea autoritii competente se va utiliza Atlasul judiciar disponibil pe site-ul Reelei Judiciare Europene (n materie penal) care poate fi accesat la http://www.ejn-crimjust.europa.eu/atlas advanced.aspx,n cauzele penale se vor folosi informaiile furnizate de Atlasul judiciar sus menionat si nu cel care se afla pe site-ul Retelei Judiciare Europene n materie civil si comercial.n relaia cu anumite state autoritatea competenta poate fi o autoritate local (judiciar sau administrativ) ori pot exista dou autoriti, una local si una central (cum este cazul Republicii Ungaria).In cazul n care sunt ntmpinate dificulti n identificarea autoritaii competente, se poate recurge la asistena punctelor naionale de contact la Reeaua Judiciar European ori la asistena personalului Serviciului Cooperare judiciara international n materie penal din cadrul Direciei Drept International i Tratate a Ministerului Justiiei si Libertailor Ceteneti.

9.TRADUCEREA

n ce privete traducerea, se disting dou situaii :

- atunci cnd exist motive s se cread c destinatarul nu nelege limba romn, toate documentele sau pasajele cele mai importante vor fi traduse n una din limbile oficiale ale Statului Membru pe teritoriului caruia se afla destinatarul.- dac instanta are cunostin c destinatarul cunoaste o alta limb dect una din limbile oficiale ale Statului Membru pe teritoriului caruia se afl, traducerea documentelor sau a celor mai importante pasaje se va realiza n acea limb.Potrivit Conveniei din 2000 traducerea cererii i a documentelor anexate este obligatorie. Traducerea se realizeaz de ctre instan potrivit art. 17 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciar international in materie penal.Cererea de asisten se va traduce ntotdeauna n una din limbile oficiale ale Statului Membru caruia i se adreseaz.10.TERMENUL NECESAR COMUNICRIILa stabilirea termenului de nfiare instana va trebui sa aiba n vedere: perioada de timp alocat pentru traducerea documentelor; perioada de timp necesar pentru transmiterea citaiei si pentru remiterea dovezii de remitere (tur-retur); termenul indicat prin declaraiile la Conventia din 1959 ori, dac nu este cazul, de termenul de 40 de zile prevzut de art. 1771 din Codul de procedura penal ,respectiv art.186 din Legea nr.302/2004 modificat( cel mai trziu cu 40 de zile nainte de data fixat pentru nfiare).Termenele indicate n declaraiile formulate la Convenia din 1959 sunt prevzute n Anexa 2 din Convenie.

C. EXTRDAREA1.SCURT ISTORIC

Extrdarea este una din cele mai vechi forme de cooperare .Instituia extrdrii n dreptul romn apare de la sfritul secolului XIX cnd au fost ncheiate din ce n ce mai multe acorduri. Unul dintre acestea este i Convenia de extrdate dintre Romnia i Marea Britanie,ncheiat n anul 1893.

Cele dou rzboaie mondiale au artat c este absolut necesar ca Statele suverane s coopereze ntre ele, astfel nct au fost create organizaiile internaionale Organizaia Naiunilor Unite, Consiliul Europei, Comunitatea Economic European,etc.

Astfel scopul extrdrii este de a aduce persoana suspectat de a fi comis o infraciune ct mai curnd n ar unde a comis infraciunea i, acolo,de a o aduce n faa instanei n a crei circumscripie s-a comis infraciunea

Aceast cooperare transnaional necesit un fundament legal i trebuie s decurg conform regulilor interstatale prevzute i garantate pentru o astfel de situaie. Din acest punct de vedere, extrdarea este, un angajament convenit ntre guvernele statelor suverane de a ncredina o persoan n puterea statului solicitant n scopul urmririi penale pentru anumite infraciuni sau pentru executarea pedepsei privative de libertate sau pentru aplicarea de msuri preventive.

Instituia juridic a extrdrii aparine mai multor domenii de drept, aflndu-se la intersecia dintre dreptul internaional, dreptul naional i dreptul internaional penal.-

n dreptul penal, extrdarea se nscrie n domeniul dreptului internaional penal n sens larg. Caracteristic pentru dreptul internaional penal este c o infraciunepoate cdea sub incidena justiiei a dou sau mai multe state i de aceea sentina nu cade n sarcina unui judector legal,iar n aceast situaie se poate ajunge la conflicte de competen pozitive sau negative care sunt de evitat pe ct posibil.

2. REGULUI TRADIIONALE DE EXTRDARE

Lunga istorie a dreptului referitor la extrdare n Europa este cuprins n Convenia european cu privire la extrdare din 13.12.1957 elaborat de Consiliu, ratificat de toate Statele Membre UE i n cele dou Protocoale Adiionale din 1975 i 1978, care au fost de asemenea ratificate de multe dintre Statele Membre UE. Numeroase state au folosit ocazia pentru a formula rezerve la diversele prevederi individuale. De asemenea, au fost ncheiate multe tratate bilaterale venind n completarea conveniilor multilaterale i care cuprind reguli diferite.n ultimii 15 ani Consiliul Europei a predat UE rolul principal n dezvoltarea dreptului privind extrdarea.Succesiv, s-au ncheiat Acordul privind simplificarea i modernizarea procedurilor de transmitere a cererilor de extrdare (aa numita Acordul de la San Sebastian) din 26.5.1989, Convenia privind procedurile de extrdare simplificate din 10.3.1995 i Convenia privind extrdarea din 27.9.1996. i n Convenia de aplicare a Acordului Schengen (CAS) sunt abordate chestiuni specifice dreptului de extrdare, n Art. 5966. O mare importan practic are i semnalarea n Sistemul de Informaii Schengen (SIS) Art. 95 CAS. i Conveniile privind infraciuni specifice cuprind propriile prevederi legale de extrdare.3.FUNDAMENTELE EXTRDRII

Principiul director al dreptului tradiional privitor la extrdare este: Nu exist obligaie de extrdare fr existena unui tratat. Acesta este un principiu de baz n dreptul internaional i rezult din suveranitatea unui stat, n sensul c acesta deine dreptul de suveranitate asupra tuturor persoanelor care se afl pe teritoriul su. Nici dreptul internaional comun nu prevede o obligaie de extrdare. Acestea prevede numai modul n care statul cruia i se solicit extrdarea trebuie s reacioneze la aceast solicitare. Dup exerciiul interstatal, statul cruia i se adreseaz solicitarea ncearc s explice refuzul sau respingerea solicitrii chiar i n lipsa unui tratat, din motive diplomatice. Acest lucru se ntmpl mai ales cnd se stabilete un raport de reciprocitate pe care statele implicate neleg s-l respecte.

4. TIPURI DE TRATATE DE EXTRDARE

n principiu, exist dou tipuri diferite de tratate de extrdare:

a.) Tratate n care identificarea faptelor ce atrag extrdarea se face prin metoda enumerrii, adic prin stabilirea unei liste de infraciuni;

b.) Tratate n care identificarea faptelor ce atrag extrdarea se face prin metoda eliminrii;

c.) Metoda mixt reprezint o faz intermediar unde pe lng o list a faptelor ce intr sub incidena extrdrii se mai stabilete i condiia unui grad minim de sanciune penal.

Cnd se utilizeaz metoda eliminrii nu se poate exclude posibilitatea de a schimba unilateral coninutul tratatului printr-o schimbare de lege naional precum modificarea sistemului penal, scderea sau ridicarea nivelului pedepselor privative de libertate, dezincriminarea, etc. Nu este necesar acordul celeilalte pri deoarece aceasta a acceptat deja posibilitatea unor viitoare schimbri odat cu acceptarea fr rezerve a metodei eliminrii.

5. PRINCIPII CLASICE ALE EXTRDRII

- principiul reciprocitii;

- principiul specialitii;

- principiul dublei incriminri;

- principiul ne-extrdrii pentru o infraciune politic;

- principiul ne-extrdrii pentru o infraciune de ordin fiscal i militar;

- pedepse nepermise: pedeapsa cu moartea;

- pericolul de persecuie politic (Art 3 paragraful 2 Conv. Ex);

6. PROCEDURA TRADIIONAL DE EXTRDARE

n majoritatea statelor, procedura tradiional de extrdare este caracterizat prin dou componente:

- hotrrea judectoreasc ;

- decizia administrativ (politic).Nu este i cazul Romniei,unde potrivit art. 19 alin. 5 din constituie extrdarea se hotrte de justiie,astfel nct decizia final aparine ntotdeauna judectorului.

Procedura judiciar ncepe de regul cu arestarea persoanei a crei extrdare a fost solicitat i continu cu audierea acesteia de ctre judector. La prima audiere se poate lua imediat decizia punerii n libertate dac se constat c exist aceast posibilitate, dup care se decide n ceea ce privete legitimitatea extrdrii pe baza cererii de extrdare; hotrrea instanei poate fi atacat. Dac extrdarea este considerat legitim i din partea unei instane de nivel superior, documentele sunt puse la dispoziia Ministerului Justiiei care urmeaz s decid definitiv asupra aprobrii sau respingerii extrdrii. Decizia administrativ a Ministerului Justiiei poate fi luat inndu-se cont de considerente de politic de stat (ordinea public).

7.FUNDAMENTELE JURIDICE ALE EXTRDRII N EUROPA

Extrdarea se bazeaz n Europa pe tratatele Consiliului Europei. n ultimii 15 ani, n cadrul Uniunii Europene au fost adoptate o serie de convenii, ntre care Convenia din 1995 privind procedurile simplificate de extrdare ntre statele membre ale UE i Convenia din 1996 privind extrdarea ntre statele membre. ns,din cauza numeroaselor posibiliti de rezerv i diferitelor declaraii, aplicarea acestora a devenit din ce n ce mai dificil pe fondul cererilor din ce n ce mai numeroase. Iniiativele UE aveau ca obiectiv principal simplificarea i accelerarea procedurilor i au contribuit ntructva la o aplicare unitar. Din cauza numeroaselor reglementri speciale de pn atunci ntre dou sau mai multe state, era greu chiar i pentru specialitii n domeniu s ncadreze exact un caz de extrdare i s cerceteze fundamentele legale.

n acest context sunt de neles eforturile Comisiei Europene de a elabora un instrument de extrdare unitar i mai puin complicat, pentru un spaiu comun al libertii, siguranei i dreptului.

Extrdarea este una din formele cooperrii judiciare internaionale n materie penal,putnd fi definit ca fiind procedura prin care un stat suveran( statul solicitat) accept s predea unui alt stat ( statul solicitant )o persoan care se afl pe teritoriul su i care este urmrit penal sau trimis n judecat pentru o infraciune ori este cutat n vederea executrii unei pedepse n statul solicitant.

Pornind de la definiia extrdrii ca act de suveranitate al statului solicitat, autoritile centrale, de regul ministerele de justiie , au un rol foarte important n aceast materie.

n marea majoritate a statelor, extrdarea se hotrte de o autoritate executiv ( exemplu : Departamentul de Stat al SUA, Consiliul de Minitri n Frana i Spania, Guvernul n Suedia, ministrul justiiei n Canada,Italia .a.) pe baza unei hotrri judectoreti cu rol de aviz.

n Romnia extrdarea este reglementat n Constituie, Codul penal, Legea 302/2004 privind cooperarea judiciar internaional , astfel cum a fost modificat prin Legea 224/2006 i Legea 222/2008.

Potrivit dispoziiilor imperative din constituie, n sistemul romnesc extrdarea se hotrte de justiie.Rolul Ministerului Justiiei este circumstaniat cadrului constituional i const, n esen, n :

a.) examenul de regularitate internaional ( verificarea conformitii cererii cu tratatul aplicabil) efectuat anterior sesizrii autoritilor judiciare n cazul extrdrii pasive, i, respectiv ulterior ncheierii instanei prin care se stabilete c sunt ntrunite condiiile legale pentru a se solicita extrdarea,n cazul extrdrii active ;

b.) ntocmirea i transmiterea cererii de extrdare;

c.) punerea n executare,mpreun cu Ministerul Adrimistraiei i Internelor, a hotrrii definitive de extrdare, aprobarea tranzitului.

n toate cazurile ns, mecanismul prevzut de Legea nr. 302/2004,pentru a respecta dispoziiile Constituiei, este de aa natur construit nct hotrrea final o are instana judectoreasc, nu numai n cazul extrdrii pasive (din Romnia), dar i n cazul cererilor de extrdare formulate de Romnia.

8. Extradarea pasiva

Conditii pentru extradare: Persoane supuse extradariiPot fi extradate din Romania, in conditiile prezentei legi, la cererea unui stat strain, persoanele aflate pe teritoriul sau care sunt urmarite penal sau sunt trimise in judecata pentru savarsirea unei infractiuni ori sunt cautate in vederea executarii unei pedepse sau a unei masuri de siguranta in statul solicitant.

Persoane exceptate de la extradareNu pot fi extradati din Romania:a) cetatenii romani, daca nu sunt intrunite conditiile prevazute la art. 24;

b) persoanele carora li s-a acordat dreptul de azil in Romania;

c) persoanele straine care se bucura in Romania de imunitate de jurisdictie, in conditiile si in limitele stabilite prin conventii sau prin alte intelegeri internationale;

d) persoanele straine citate din strainatate in vederea audierii ca parti, martori sau experti in fata unei autoritati judiciare romane solicitante, in limitele imunitatilor conferite prin conventie internationala.

Calitatea de cetatean roman sau de refugiat politic in Romania se apreciaza la data ramanerii definitive a hotararii asupra extradarii. Daca aceasta calitate este recunoscuta intre data ramanerii definitive a hotararii de extradare si data convenita pentru predare, se va pronunta o noua hotarare in cauza.

Extradarea cetatenilor romani

Cetatenii romani pot fi extradati din Romania in baza conventiilor internationale multilaterale la care aceasta este parte si pe baza de reciprocitate, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:

a) persoana extradabila domiciliaza pe teritoriul statului solicitant la data formularii cererii de extradare;

b) persoana extradabila are si cetatenia statului solicitant;

c) persoana extradabila a comis fapta pe teritoriul sau impotriva unui cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene, daca statul solicitant este membru al Uniunii Europene.

In cazul prevazut la alin. (1) lit. a) si c), atunci cand extradarea se solicita in vederea efectuarii urmaririi penale sau a judecatii, o conditie suplimentara este ca statul solicitant sa dea asigurari considerate ca suficiente ca, in cazul condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, persoana extradata va fi transferata in vederea executarii pedepsei in Romania.

Cetatenii romani pot fi extradati in baza dispozitiilor tratatelor bilaterale si pe baza de reciprocitate.

In scopul constatarii indeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1)-(3), Ministerul Justitiei poate solicita prezentarea unui act emis de autoritatea competenta a statului solicitant.

Motive obligatorii de refuz al extradarii

Extradarea va fi refuzata daca:

a) nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil in sensul Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, incheiata la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricarui alt instrument international pertinent in domeniu, ratificat de Romania;

b) exista motive serioase sa se creada ca extradarea este solicitata in scopul urmaririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasa, religie, sex, nationalitate, limba, opinii politice sau ideologice ori de apartenenta la un anumit grup social;

c) situatia persoanei risca sa se agraveze din unul dintre motivele enuntate la lit. b);

d) cererea este formulata intr-o cauza aflata pe rolul unor tribunale extraordinare, altele decat cele constituite prin instrumentele internationale pertinente, sau in vederea executarii unei pedepse aplicate de un asemenea tribunal;

e) se refera la o infractiune de natura politica sau la o infractiune conexa unei infractiuni politice;

f) se refera la o infractiune militara care nu constituie infractiune de drept comun.

tratatele, conventiile sau acordurile internationale la care Romania este parte.

Motive optionale de refuz al extradarii

Extradarea poate fi refuzata atunci cand fapta care motiveaza cererea face obiectul unui proces penal in curs sau atunci cand aceasta fapta poate face obiectul unui proces penal in Romania.

Extradarea unei persoane poate fi refuzata sau amanata, daca predarea acesteia este susceptibila sa aiba consecinte de o gravitate deosebita pentru ea, in special din cauza varstei sau a starii sale de sanatate. In caz de refuz al extradarii, prevederile art. 25 alin. (1) se aplica in mod corespunzator.

Transferul procedurii penale in cazurile de refuz al extradariiRefuzul extradarii propriului cetatean ori a refugiatului politic obliga statul roman ca la cererea statului solicitant sa supuna cauza autoritatilor sale judiciare competente, astfel incat sa se poata exercita urmarirea penala si judecata, daca este cazul. In acest scop statul solicitant ar urma sa transmita gratuit Ministerului Justitiei din Romania dosarele, informatiile si obiectele privind infractiunea. Statul solicitant va fi informat despre rezultatul cererii sale.

n cazul in care Romania opteaza pentru solutia refuzului extradarii unui cetatean strain, invinuit sau condamnat in alt stat pentru una din infractiunile prevazute la art. 85 alin. (1) sau pentru orice alta infractiune pentru care legea statului solicitant prevede pedeapsa inchisorii al carei minim special este de cel putin 5 ani, examinarea propriei competente si exercitarea, daca este cazul, a actiunii penale se fac din oficiu, fara exceptie si fara intarziere. Autoritatile romane solicitate hotarasc in aceleasi conditii ca si pentru orice infractiune cu caracter grav prevazuta si pedepsita de legea romana.

Dubla incriminareExtradarea poate fi admisa numai daca fapta pentru care este invinuita sau a fost condamnata persoana a carei extradare se solicita este prevazuta ca infractiune atat de legea statului solicitant, cat si de legea romana.

Prin derogare de la dispozitiile alin. (1), extradarea poate fi acordata si daca fapta respectiva nu este prevazuta de legea romana, daca pentru aceasta fapta este exclusa cerinta dublei incriminari printr-o conventie internationala la care Romania este parte.

Diferentele existente intre calificarea juridica si denumirea data aceleiasi infractiuni de legile celor doua state nu prezinta relevanta, daca prin conventie internationala sau, in lipsa acesteia, prin declaratie de reciprocitate nu se prevede altfel.

Infractiuni fiscale

In materie de taxe si impozite, de vama si de schimb valutar, extradarea va fi acordata potrivit dispozitiilor intelegerii internationale aplicabile, pentru fapte carora le corespund, conform legii statului roman, infractiuni de aceeasi natura.

Extradarea nu poate fi refuzata pentru motivul ca legea romana nu impune acelasi tip de taxe sau de impozite ori nu cuprinde acelasi tip de reglementare in materie de taxe si impozite, de vama sau de schimb valutar ca legislatia statului solicitant.

Gravitatea pedepsei

Extradarea este acordata de Romania, in vederea urmaririi penale sau a judecatii, pentru fapte a caror savarsire atrage potrivit legislatiei statului solicitant si legii romane o pedeapsa privativa de libertate de cel putin un an, iar in vederea executarii unei pedepse, numai daca aceasta este de cel putin 4 luni.Pedeapsa capitalaDaca fapta pentru care se cere extradarea este pedepsita cu moartea de catre legea statului solicitant, extradarea nu va putea fi acordata decat cu conditia ca statul respectiv sa dea asigurari considerate ca indestulatoare de catre statul roman ca pedeapsa capitala nu se va executa, urmand sa fie comutata.

Pedeapsa cu suspendarea executarii

Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate cu suspendarea conditionata a executarii poate fi extradata in caz de suspendare partiala, daca fractiunea de pedeapsa ramasa de executat raspunde exigentelor de gravitate prevazute la art. 28 si nu exista alte impedimente legale la extradare.

Infractiunile comise intr-un stat tert

In cazul infractiunilor comise pe teritoriul unui alt stat decat statul solicitant, extradarea poate fi acordata atunci cand legea romana confera competenta de urmarire si judecata autoritatilor judiciare romane pentru infractiuni de acelasi fel, savarsite in afara teritoriului statului roman, sau atunci cand statul solicitant face dovada ca statul tert pe teritoriul caruia s-a savarsit infractiunea nu va cere extradarea pentru fapta respectiva.

Lipsa plangerii prealabile

Extradarea nu se acorda in cazul in care, potrivit atat legislatiei romane, cat si legislatiei statului solicitant, actiunea penala poate fi angajata numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar aceasta persoana se opune extradarii.

Dreptul la aparare

Romania nu va acorda extradarea in cazurile in care persoana extradabila ar fi judecata in statul solicitant de un tribunal care nu asigura garantiile fundamentale de procedura si de protectie a drepturilor la aparare sau de un tribunal national instituit anume pentru cazul respectiv, ori daca extradarea este ceruta in vederea executarii unei pedepse pronuntate de acel tribunal.Judecarea in lipsa

In cazul in care se solicita extradarea unei persoane in vederea executarii unei pedepse pronuntate printr-o hotarare data in lipsa impotriva sa, statul roman poate refuza extradarea in acest scop, daca apreciaza ca procedura de judecata a nesocotit dreptul la aparare recunoscut oricarei persoane invinuite de savarsirea unei infractiuni. Totusi, extradarea se va acorda daca statul solicitant da asigurari apreciate ca suficiente pentru a garanta persoanei a carei extradare este ceruta dreptul la o noua procedura de judecata care sa ii salvgardeze drepturile la aparare. Hotararea de extradare indreptateste statul solicitant fie sa treaca la o noua judecata in cauza, in prezenta condamnatului, daca acesta nu se impotriveste, fie sa il urmareasca pe extradat, in caz contrar.

Cand statul roman comunica persoanei a carei extradare este ceruta hotararea data in lipsa impotriva sa, statul solicitant nu va considera aceasta comunicare ca o notificare care atrage efecte fata de procedura penala in acest stat.

PrescriptiaExtradarea nu se acorda in cazul in care prescriptia raspunderii penale sau prescriptia executarii pedepsei este implinita fie potrivit legislatiei romane, fie potrivit legislatiei statului solicitant.

Depunerea cererii de extradare intrerupe prescriptia neimplinita anterior.

Amnistia

Extradarea nu se admite pentru o infractiune pentru care a intervenit amnistia in Romania, daca statul roman avea competenta sa urmareasca aceasta infractiune, potrivit propriei sale legi penale.

GratiereaActul de gratiere adoptat de statul solicitant face inoperanta cererea de extradare, chiar daca celelalte conditii ale extradarii sunt indeplinite.

9. PROCEDURA EXTRDRII DIN ROMNIACererea de extradare si actele anexe

Cererea de extradare, formulata in scris de autoritatea competenta a statului solicitant, se adreseaza Ministerului Justitiei. Daca cererea se adreseaza pe cale diplomatica, ea se transmite neintarziat Ministerului Justitiei. O alta cale va putea fi convenita prin intelegere directa intre statul solicitant si statul roman solicitat.

n sprijinul cererii se vor prezenta:

a) in functie de faza procesului penal, originalele sau copiile autentice ale hotararii de condamnare definitive, cu mentiunea ramanerii definitive, deciziilor pronuntate ca urmare a exercitarii cailor legale de atac, mandatului de executare a pedepsei inchisorii, respectiv originalele sau copiile autentice ale mandatului de arestare preventiva, rechizitorului sau ale altor acte avand putere egala. Autentificarea copiilor acestor acte se face gratuit de instanta sau parchetul competent, dupa caz;

b) o expunere a faptelor pentru care se cere extradarea. Data si locul savarsirii lor, calificarea lor juridica si referirile la dispozitiile legale care le sunt aplicabile se vor indica in modul cel mai exact posibil;

c) o copie a dispozitiilor legale aplicabile sau, daca aceasta nu este cu putinta, o declaratie asupra dreptului aplicabil, precum si semnalmentele cele mai precise ale persoanei extradabile si orice alte informatii de natura sa determine identitatea si nationalitatea acesteia;

d) date privind durata pedepsei neexecutate, in cazul cererii de extradare a unei persoane condamnate care a executat numai o parte din pedeapsa.

Procedura extradarii passiveExtradarea din Romania se hotaraste de justitie.

Procedura de extradare pasiva are un caracter urgent si se desfasoara si in timpul vacantei judecatoresti.

Rolul Ministerului Justitiei consta in indeplinirea atributiilor care ii sunt conferite, in calitate de autoritate centrala, prin lege si tratatele internationale la care Romania este parte.

In exercitarea atributiilor de autoritate centrala, Ministerul Justitiei, prin directia de specialitate, indeplineste, cu precadere, urmatoarele activitati:

a) primirea cererii de extradare;

b) examinarea cererii de extradare si a actelor anexate acesteia din punctul de vedere al regularitatii internationale, in conditiile prevazute la art. 40;

c) transmiterea cererii de extradare si a actelor anexate acesteia procurorului general competent, in conditiile prevazute la art. 42;

d) restituirea motivata a cererii de extradare si a actelor anexate acesteia, in cazurile prevazute la art. 40 alin. (4);

e) punerea in executare, in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor, a hotararii definitive prin care s-a dispus extradarea;

f) comunicarea catre autoritatea centrala a statului solicitant a solutiei date cererii de extradare sau a cererii de arestare provizorie in vederea extradarii, pronuntata de autoritatea judiciara competenta.

Examenul de regularitate internationala

Conform art. 40 din Legea nr. 302/2004, examenul de regularitate internationala are ca scop verificarea conformitatii cererii de extradare si a actelor anexate acesteia cu dispozitiile tratatelor internationale aplicabile, inclusiv cu declaratiile formulate de Romania in baza dispozitiilor unor conventii multilaterale.

Ministerul Justitiei, prin directia de specialitate, efectueaza, in termen de 3 zile lucratoare de la data primirii cererii, examenul de regularitate internationala, spre a constata daca:

a) ntre Romania si statul solicitant exista norme conventionale ori reciprocitate pentru extradare;

b) la cererea de extradare sunt anexate actele prevazute de tratatul international aplicabil;

c) cererea si actele anexate acesteia sunt insotite de traduceri, conform prevederilor art. 17 din Legea nr. 302/2004;

d) exista una dintre limitele acordarii cooperarii judiciare prevazute la art. 3 din Legea nr. 302/2004.

De asemenea, in cadrul examenului de regularitate internationala, Ministerul Justitiei verifica existenta reciprocitatii in privinta extradarii propriilor cetateni, in cazul in care se solicita extradarea unui cetatean roman.

In cazul in care constata neindeplinirea conditiilor de regularitate internationala mentionate la lit. a), b) si d) precum i dac nu exist reciprocitate in privinta extradarii propriilor cetateni, Ministerul Justitiei restituie cererea si actele anexe, explicand motivele. In situatia in care cererea de extradare si documentele anexe nu sunt insotite de traduceri in limba romana, urmeaza ca parchetul competent sa ia masuri pentru efectuarea unei traduceri cat mai urgente.

n cazul cererilor de arestare provizorie in vederea extradarii, examenul de regularitate internationala se efectueaza in termen de 24 de ore de la primirea cererii.

Concursul de cereri:

Daca extradarea este ceruta de mai multe state fie pentru aceeasi fapta, fie pentru fapte diferite, statul roman hotaraste, tinand seama de toate imprejurarile si, in mod deosebit, de gravitatea si de locul savarsirii infractiunilor, de data depunerii cererilor respective, de cetatenia persoanei extradabile, de existenta reciprocitatii de extradare in raport cu statul roman si de posibilitatea unei extradari ulterioare catre alt stat solicitant.

n situaia prevzut la alin. (1), Ministerul Justiiei stabilete, dac este cazul, crui stat solicitant i va fi predat persoana extrdat, potrivit obligaiilor internaionale asumate de Romnia prin tratatele internaionale n materie la care este parte sau care decurg din statutul de membru al Uniunii Europene, innd seama de hotrrile judectoreti definitive cu privire la fiecare dintre cererile de extrdare, precum i de criteriile prevzute la alin. (1).Despre existenta concursului de cereri Ministerul Justitiei va instiinta de urgenta autoritatile competente ale statelor solicitante.

Sesizarea procurorului competentCu excepia cazurilor de restituire prevzute la art. 40 alin. (4), cererea de extrdare i actele anexe se transmit de Ministerul Justiiei, n cel mult 48 de ore, procurorului general al parchetului de pe lng curtea de apel n a crui circumscripie a fost localizat persoana extrdabil sau, n cazul n care nu se cunoate locul unde se afl persoana, procurorului general al Parchetului de pe lng Curtea de Apel Bucureti.

Reprezentarea statului solicitant

In procedura de extradare pasiva, statul solicitant este reprezentat de autoritatea centrala si de Ministerul Public din Romania. La cererea expresa a statului solicitant, reprezentanti ai acestuia pot participa, cu aprobarea instantei competente, la solutionarea cererii de extradare.

Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in cazul procedurii de extradare activa.

Procedura judiciar de extrdare este de competena curii de apel n a crei circumscripie a fost localizat persoana extrdabil i a parchetului de pe lng aceasta.

Cererea de arestare provizorie n vederea extrdrii i cererea de extrdare se soluioneaz de un complet format dintr-un judector al seciei penale a curii de apel competente.Hotararea pronuntata asupra cererii de extradare este supusa recursului, in conditiile prevazute la art. 54 alin. (8) si art. 55.

Normele de procedura penala privind urmarirea, judecata si punerea in executare sunt aplicabile si in procedura de extradare, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Arestarea provizorie si sesizarea instantei

Procurorul general competent sau procurorul desemnat de acesta procedeaz, n 48 de ore de la primirea cererii de extrdare i a actelor anexate, la identificarea persoanei extrdabile, creia i aduce la cunotin coninutul actelor transmise de autoritile statului solicitant.

Dupa identificare, procurorul general competent sesizeaza de indata curtea de apel competenta, pentru a aprecia asupra luarii masurii arestarii provizorii in vederea extradarii a persoanei extradabile si continuarea procedurii judiciare de solutionare a cererii de extradare.

Arestarea provizorie n vederea extrdrii se dispune i este prelungit de acelai complet nvestit cu soluionarea cererii de extrdare, prin ncheiere, fr ca durata total a arestrii provizorii s poat depi 180 de zile. Dup ntocmirea hotrrii prin care s-a dispus arestarea, judectorul emite de ndat mandat de arestare provizorie n vederea extrdrii. Prevederile Codului de procedur penal cu privire la coninutul i executarea mandatului de arestare se aplic n mod corespunztor.Persoana extradabila cu privire la care s-a luat masura arestarii provizorii va fi depusa in arestul politiei.

n cursul soluionrii cererii de extrdare, instana verific periodic, dar nu mai trziu de 30 de zile, necesitatea meninerii arestrii provizorii, putnd dispune, dup caz, meninerea arestrii provizorii sau nlocuirea acesteia cu msura obligrii de a nu prsi ara sau localitatea. Msura arestrii provizorii se nlocuiete cu msura obligrii de a nu prsi ara sau localitatea numai n cazuri bine justificate i numai dac instana apreciaz c persoana extrdabil nu va ncerca s se sustrag de la judecarea cererii de extrdare.Odat cu admiterea cererii de extrdare, prin sentin, instana dispune i arestarea persoanei extrdate n vederea predrii.Msura arestrii n vederea predrii nceteaz de drept dac persoana extrdat nu este preluat de autoritile competente ale statului solicitat, n termen de 30 de zile de la data convenit pentru predare, cu excepia cazului prevzut la art. 59 alin. (6). n acest caz, instana dispune punerea de ndat n libertate a persoanei extrdate i informeaz despre aceasta Ministerul Justiiei i Centrul de Cooperare Poliieneasc Internaional din cadrul Ministerului Internelor i Reformei Administrative.

n cazul in care impotriva persoanei extradabile autoritatile judiciare romane competente au emis un mandat de arestare preventiva sau un mandat de executare a pedepsei inchisorii, pentru fapte savarsite pe teritoriul Romaniei, mandatul de arestare provizorie in vederea extradarii devine efectiv de la data la care persoana in cauza nu se mai afla sub puterea mandatului de arestare preventiva sau de executare a pedepsei inchisorii.ncheierea prin care s-a dispus luarea, meninerea, nlocuirea sau ncetarea msurii arestrii provizorii n vederea extrdrii poate fi atacat separat cu recurs, n termen de 24 de ore de la pronunare. Dosarul va fi naintat instanei de recurs n termen de 24 de ore, iar recursul se judec n termen de 3 zile de la nregistrarea cauzei. Recursul declarat mpotriva ncheierii prin care s-a dispus luarea sau meninerea msurii arestrii provizorii nu este suspensiv de executare.

Arestarea provizorie in caz de urgenta

n caz de urgenta, autoritatile competente ale statului solicitant pot cere arestarea provizorie a persoanei urmarite, chiar inainte de formularea si transmiterea cererii formale de extradare.

Cererea de arestare provizorie in vederea extradarii trebuie sa indice existenta unui mandat de arestare preventiva sau a unui mandat de executare a unei pedepse aplicate printr-o hotarare judecatoreasca definitiva impotriva persoanei urmarite, o expunere sumara a faptelor, care trebuie sa precizeze data si locul unde au fost comise si sa mentioneze dispozitiile legale aplicabile, precum si datele disponibile asupra identitatii, cetateniei si localizarii acestei persoane.

Cererea de arestare provizorie n vederea extrdrii se transmite, prin intermediul Centrului de Cooperare Poliieneasc Internaional din cadrul Ministerului Internelor i Reformei Administrative, parchetului competent, cu informarea Ministerului Justiiei. n cazul n care arestarea provizorie n vederea extrdrii se solicit pe baz de reciprocitate, precum i atunci cnd cererea de arestare privete una dintre persoanele prevzute la art. 23, aceasta se transmite obligatoriu Ministerului Justiiei, n vederea efecturii examenului de regularitate internaional prevzut la art. 40, care se aplic n mod corespunztor.

Nu se poate da curs unei cereri de arestare provizorie in vederea extradarii decat atunci cand nu exista nici o indoiala asupra competentei autoritatii solicitante si cererea contine elementele prevazute la alin. (2).Dispozitiile art. 45 se aplica in mod corespunzator.

Instanta, din oficiu ori la sesizarea procurorului competent sau la cererea persoanei extradabile, poate dispune incetarea masurii arestarii provizorii in vederea extradarii daca, in termen de 18 zile de la luarea masurii, statul roman nu a fost sesizat prin cererea de extradare, insotita de documentele prevazute la art. 38. Arestarea provizorie inceteaza de drept dupa trecerea unui termen de 40 de zile, daca in acest interval de timp nu se primesc cererea de extradare si inscrisurile necesare, cu exceptia cazului in care printr-un tratat bilateral este prevazut un alt termen privind durata maxima a perioadei de arestare provizorie

Punerea in libertate provizorie nu exclude o noua arestare provizorie in vederea extradarii si nici extradarea, daca cererea de extradare este primita ulterior.

Reinerea n vederea extrdrii

Organul judiciar n a crui circumscripie a fost localizat persoana a crei arestare provizorie n vederea extrdrii este cerut de autoritile competente ale unui stat solicitant poate dispune reinerea pentru cel mult 24 de ore. n situaia n care msura reinerii a fost luat de organul de cercetare penal al poliiei judiciare, acesta este obligat, n primele 10 ore de la reinere, s prezinte procurorului competent persoana urmrit internaional.

Procedura la curtea de apel

La primul termen, instanta procedeaza la luarea unei declaratii persoanei extradabile, care va fi asistata gratuit de un interpret si de un aparator din oficiu, daca nu exista un avocat ales. Prezenta procurorului este obligatorie. Procedura este publica, daca persoana extradabila sau procurorul nu se opune, orala si contradictorie.

Persoana extradabila sau procurorul de sedinta poate cere instantei un termen suplimentar de inca 8 zile, pentru motive suficient justificate. Parchetul este obligat sa contribuie la procurarea datelor si actelor necesare pentru a se stabili daca sunt indeplinite conditiile extradarii si sa dispuna ridicarea si depunerea la instanta a obiectelor la care se refera art. 21.

Dupa interogatoriu, persoana extradabila poate sa opteze fie pentru extradarea voluntara, fie pentru continuarea procedurii, in caz de opunere la extradare.

Extradarea voluntara

Persoana extradabila are dreptul sa declare in fata instantei ca renunta la beneficiile pe care i le poate conferi legea de a se apara impotriva cererii de extradare si ca isi da consimtamantul sa fie extradata si predata autoritatilor competente ale statului solicitant. Declaratia sa este consemnata intr-un proces-verbal, semnat de presedintele completului de judecata, grefier, persoana extradabila, avocatul ei si de interpret. Dupa ce instanta constata ca persoana extradabila este pe deplin constienta de consecintele optiunii sale, instanta, luand si concluziile procurorului, examineaza daca nu exista vreun impediment care exclude extradarea. Daca se constata ca extradarea voluntara este admisibila, instanta ia act despre aceasta prin sentinta si dispune totodata asupra masurii preventive necesare sa fie luata pana la predarea persoanei extradabile. Sentinta este definitiva, se redacteaza in 24 de ore si se transmite de indata, in copie legalizata, Ministerului Justitiei, pentru a proceda conform legii.

n condiiile prevzute la alin. (1), persoana extrdabil poate declara c renun la aplicarea regulii specialitii prevzute la art. 73^1.

Extradarea simplificata

n cazul prevazut la art. 49, prezentarea unei cereri formale de extradare si a actelor prevazute la art. 38 alin. (2) nu mai este necesara daca se prevede astfel prin conventia internationala aplicabila in relatia cu statul solicitant sau in cazul in care legislatia acelui stat permite o asemenea procedura simplificata de extradare si aceasta a fost aplicata unor cereri de extradare.

Opozitia la extradare a persoanei extradabile

Daca persoana extradabila se opune la cererea de extradare, ea isi va putea formula apararile oral si in scris; totodata va putea propune probe.

n urma audierii persoanei extradabile, dosarul cauzei este pus la dispozitia aparatorului acesteia pentru a putea prezenta, in scris si in termen de 8 zile, opozitia motivata la cererea de extradare si a indica mijloacele de proba admise de legea romana, numarul de martori fiind limitat la doi.

Opozitia nu poate fi intemeiata decat pe faptul ca persoana arestata nu este persoana urmarita sau ca nu sunt indeplinite conditiile pentru extradare.

O data prezentata opozitia sau expirat termenul de prezentare a acesteia, procurorul poate solicita un termen de 8 zile pentru a raspunde opozitiei sau a administra probe, in conditiile prevazute la alin. (2).

Administrarea probelor

Mijloacele de proba incuviintate de instanta vor fi administrate in termen de maximum 15 zile, in prezenta persoanei extradabile, asistata de aparator si, daca este nevoie, de interpret, precum si a procurorului.

Informatii suplimentare

Daca informatiile comunicate de statul solicitant se dovedesc insuficiente pentru a permite statului roman sa pronunte o hotarare in aplicarea prezentei legi, instanta competenta va solicita complinirea informatiilor necesare. In acest scop, va fixa un termen de 2 luni.

Transmiterea solicitarii privind informatiile suplimentare, precum si a raspunsului se realizeaza pe una din caile prevazute la art. 38.

Solutionarea cauzei

Dupa examinarea cererii de extradare, a materialului probator si a concluziilor prezentate de partea extradabila si de procuror, curtea de apel poate:

a) s dispun, n cazul concursului de cereri prevzut la art. 41, conexarea dosarelor, chiar dac se refer la fapte diferite sau sunt nregistrate la curi de apel diferite, competena teritorial aparinnd curii de apel celei dinti sesizate;

b) s dispuna, in cazul necesitatii de a primi informatii suplimentare de la statul solicitant potrivit art. 53, amanarea solutionarii cererii de extradare pentru un termen de 2 luni, cu posibilitatea reiterarii cererii, si acordarea unui ultim termen de inca 2 luni;

c) sa constate, prin sentinta, daca sunt sau nu sunt intrunite conditiile extradarii.

Curtea de apel nu este competenta sa se pronunte asupra temeiniciei urmaririi sau condamnarii pentru care autoritatea straina cere extradarea, nici asupra oportunitatii extradarii.

n cazul in care curtea de apel constata ca sunt indeplinite conditiile de extradare, hotaraste admiterea cererii de extradare, dispunand totodata mentinerea starii de arest provizoriu in vederea extradarii, pana la predarea persoanei extradate, conform art. 59.

Hotararea prin care s-a dispus extradarea se motiveaza in termen de 5 zile de la data pronuntarii.

n cazul extradarilor temporare sau sub conditie, instanta va mentiona in dispozitivul sentintei conditiile prevazute in acele articole.

n cazul admiterii cererii de extradare, daca se remit si obiecte conform art. 21, se va face mentiune despre acestea in cuprinsul sentintei, anexandu-se eventual un inventar.

Daca instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru extradare, respinge cererea si dispune punerea in libertate a persoanei extradabile. Hotararea se motiveaza in 24 de ore si este transmisa procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel, care o remite, de indata, compartimentului de specialitate al Ministerului Justitiei.

Hotararea asupra extradarii poate fi atacata cu recurs de procurorul general competent si de persoana extradabila, in termen de 5 zile de la pronuntare, la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Procurorul general competent poate declara recurs din oficiu sau la cererea ministrului justitiei.

Recursul declarat impotriva hotararii prin care s-a respins cererea de extradare este suspensiv de executare. Recursul declarat impotriva hotararii prin care s-a dispus extradarea este suspensiv de executare, cu exceptia dispozitiilor referitoare la starea de arest provizoriu in vederea extradarii.

Judecarea recursului si comunicarea hotararii

Dupa motivarea sentintei curtii de apel, dosarul cauzei se inainteaza, de indata, Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Presedintele Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, primind dosarul, fixeaza termen de judecata independent de inscrierea pe rol a altor cauze, cu prioritate.

Judecarea recursului se face intr-un termen de cel mult 10 zile, de un complet format din 3 judecatori.

In scopul solutionarii recursului, presedintele completului poate desemna pe unul din judecatori sau pe un magistrat asistent sa faca un raport scris.

Dosarul cauzei se restituie curtii de apel in cel mult trei zile de la solutionarea recursului.

Hotararea definitiva asupra extradarii se comunica procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel care a judecat cauza in prima instanta si directiei de specialitate din Ministerul Justitiei.

Efectele extradarii din Romania

Predarea extradatului

Este considerat baza legala necesara si suficienta pentru predarea extradatului un extras al hotararii judecatoresti ramase definitive, prin care se dispune extradarea.

n vederea stabilirii datei i a locului de predare, Ministerul Justiiei comunic de ndat Centrului de Cooperare Poliieneasc Internaional din cadrul Ministerului Internelor i Reformei Administrative un extras al hotrrii judectoreti rmase definitive.

Data predrii va fi comunicat Ministerului Justiiei i curii de apel competente n termen de 15 zile de la data transmiterii hotrrii judectoreti prevzute la alin. (1). n cazul n care data predrii nu a fost fixat n intervalul de 15 zile, Centrul de Cooperare Poliieneasc Internaional din cadrul Ministerului Internelor i Reformei Administrative informeaz asupra demersurilor luate i motivelor pentru care data predrii nu a putut fi stabilit n acest interval.

Termene pentru predarea extradatului

Ministerul Justitiei va face cunoscuta de urgenta autoritatii competente a statului solicitant solutia adoptata asupra extradarii, comunicandu-i totodata un extras de pe hotararea definitiva.

Orice solutie de respingere totala sau partiala va fi motivata.

n caz de acordare a extradarii, statul solicitant va fi informat despre locul si data predarii, precum si asupra duratei arestului in vederea extradarii, executat de persoana extradabila.

Locul predrii va fi un punct de frontier al Romniei. Centrul de Cooperare Poliieneasc Internaional din cadrul Ministerului Internelor i Reformei Administrative asigur, prin Biroul Naional Interpol, predarea i informeaz despre aceasta Ministerul Justiiei i curtea de apel competent. Persoana extrdat este predat i preluat sub escort.

Sub rezerva cazului prevzut la alin. (6), dac persoana extrdat nu va fi preluat la data stabilit, ea va putea fi pus n libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la aceast dat; acest termen nu va putea fi prelungit dect cel mult cu nc 15 zile.

n caz de for major, care mpiedic predarea sau primirea persoanei extrdate, autoritile romne i cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, dispoziiile art. 58 alin. (3) fiind aplicabile.

Predarea amnatExistenta unui proces penal in fata autoritatilor judiciare romane impotriva persoanei extradabile sau faptul ca persoana extradabila se afla in executarea unei pedepse privative de libertate nu impiedica extradarea.

In cazurile prevazute la alin. (1), predarea extradatului poate fi amanata. In caz de amanare, extradarea poate deveni efectiva numai dupa ce procesul penal a luat sfarsit, iar in caz de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate, numai dupa ce aceasta a fost executata sau considerata ca executata.

Predarea extradatului poate fi amanata si atunci cand se constata, pe baza unei expertize medicale, ca acesta sufera de o boala care i-ar putea pune viata in pericol.

n cazul amanarii predarii persoanei a carei extradare a fost aprobata, instanta emite un mandat de arestare provizorie in vederea extradarii. In cazul in care persoana extradata se afla, la momentul admiterii cererii de extradare, sub puterea unui mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei inchisorii emis de autoritatile judiciare romane, mandatul de arestare provizorie in vederea extradarii intra in vigoare de la data incetarii motivelor care au justificat amanarea.

TranzitulTranzitul pe teritoriul Romaniei al unui extradat care nu este cetatean roman poate fi acordat cu conditia ca motive de ordine publica sa nu se opuna si sa fie vorba despre o infractiune care permite extradarea, conform legii romane.

Daca persoana extradata are cetatenia romana, tranzitul nu este acordat decat in situatiile in care se poate aproba extradarea cetatenilor romani.

Tranzitul este acordat la cererea statului interesat, formulata si transmisa pe calea prevazuta la art. 38 alin. (1), la care se anexeaza cel putin mandatul de arestare preventiva sau mandatul de executare a pedepsei inchisorii care a justificat acordarea extradarii.

Hotararea asupra tranzitului este luata de Ministerul Justitiei.

Ministerul Justitiei comunica de indata hotararea luata autoritatii competente a statului solicitant si Ministerului Administratiei si Internelor.

In cazul tranzitului aerian, atunci cand nu este prevazuta o aterizare pe teritoriul statului roman, este suficienta o notificare transmisa de autoritatea competenta a statului solicitant Ministerului Justitiei al Romaniei. In caz de aterizare fortata, aceasta notificare va produce efectele cererii de arestare provizorie in vederea extradarii, iar statul solicitant va adresa de indata o cerere formala de tranzit. Dispozitiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

Extradatul in tranzit ramane in stare de arestare provizorie pe perioada sederii sale pe teritoriul roman.

Reextradarea catre un stat tert

n afara cazului prevzut la art. 73^1 alin. (1) lit. b), consimmntul statului romn este necesar pentru a ngdui statului solicitant s predea unui alt stat persoana care i-a fost predat i care ar fi cutat de ctre statul ter pentru infraciuni anterioare predrii. Statul romn va putea cere prezentarea actelor prevzute la art. 38 alin. (2).10.Extradarea activ

Conditii pentru solicitarea extradarii:

Obligatia de a solicita extradarea:

Extradarea unei persoane impotriva careia autoritatile judiciare romane competente au emis un mandat de arestare preventiva sau un mandat de executare a pedepsei inchisorii ori careia i s-a aplicat o masura de siguranta va fi solicitata statului strain pe teritoriul careia aceasta a fost localizata in toate cazurile in care sunt intrunite conditiile prevazute de prezenta lege.

Cadrul juridic

Dispozitiile sectiunii 1 a cap. I din Legea nr. 302/2004 se aplica in mod corespunzator in cazul in care Romania are calitatea de stat solicitant.

In afara conditiei privind gravitatea pedepsei prevazute la art. 28, o conditie suplimentara pentru ca Romania sa poata solicita extradarea unei persoane, in vederea efectuarii urmaririi penale, este ca impotriva acelei persoane sa fie pusa in miscare actiunea penala, in conditiile prevazute in Codul de procedura penala.

Procedura de solicitare a extradarii

Competenta

Competenta de a intocmi si transmite cererile de extradare in numele statului roman revine Ministerului Justitiei.

Urmarirea internationala in vederea extradarii

In cazul in care un mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei nu poate fi dus la indeplinire, intrucat inculpatul ori condamnatul nu se mai afla pe teritoriul Romaniei, instanta care a emis mandatul de arestare preventiva sau instanta de executare, dupa caz, la propunerea procurorului sesizat in acest scop de catre organele de politie, emite un mandat de urmarire internationala in vederea extradarii, care se transmite Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, in vederea difuzarii prin canalele specifice.

Mandatul de urmrire internaional n vederea extrdrii conine toate elementele necesare identificrii persoanei urmrite, o expunere sumar a situaiei de fapt i date privind ncadrarea juridic a faptelor, precum i solicitarea de arestare provizorie n vederea extrdrii.

Semnalarea introdusa in Sistemul Informatic Schengen echivaleaza cu un mandat de urmarire internationala in vederea extradarii.

Dispoziiile legale indicate nu aduc atingere prevederilor art. 81, care se aplic n relaia cu statele membre ale Uniunii Europene. n situaia n care nu se cunoate statul pe teritoriul cruia se afl persoana n cauz, dispoziiile prezentului articol i prevederile art. 81 se aplic deopotriv.

Procedura extradarii active

De indata ce este informata, prin orice mijloc care lasa o urma scrisa si a carui autenticitate poate fi verificata, de catre Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, prin structura specializata, sau de Ministerul Justitiei, despre localizarea pe teritoriul unui stat strain a unei persoane date in urmarire internationala sau cautate de autoritatile judiciare romane pentru ducerea la indeplinire a unui mandat de executare a pedepsei inchisorii sau a unui mandat de arestare preventiva, instanta de executare sau instanta care a emis mandatul de arestare preventiva stabileste, printr-o incheiere motivata, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in prezenta lege pentru a se solicita extradarea.

Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala, prin structura specializata, are obligatia de a informa instanta de executare sau instanta emitenta a mandatului de arestare preventiva de indata ce Biroul Central National Interpol corespondent ii notifica faptul ca persoana care face obiectul mandatului a fost localizata. Informarea va fi transmisa direct, cu o copie la Ministerul Justitiei.

Judecata se face de urgen i cu precdere, n camera de consiliu, de un complet format dintr-un singur judector, cu participarea procurorului i fr citarea prilor. Judectorul se pronun prin ncheiere motivat, dat n camera de consiliu.

Incheierea prevazuta la alin. (3) poate fi atacata cu recurs de procuror, in termen de 24 de ore de la pronuntare. Dosarul cauzei este inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore. Recursul se judeca in termen de cel mult 3 zile, de catre instanta superioara in grad. Instanta de recurs va restitui dosarul primei instante in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.

Incheierea definitiva prin care s-a constatat ca sunt intrunite conditiile pentru solicitarea extradarii, insotita de actele prevazute la art. 38 alin. (2), se comunica de indata Ministerului Justitiei. Incheierea definitiva prin care s-a constatat ca nu sunt intrunite conditiile pentru a se solicita extradarea se comunica Ministerului Justitiei in cel mult 3 zile de la pronuntare.

n termen de cel mult 3 zile de la data primirii ncheierii definitive prin care s-a constatat c sunt ndeplinite condiiile pentru solicitarea extrdrii, Ministerul Justiiei, prin direcia de specialitate, efectueaz un examen de regularitate internaional. Dispoziiile art. 40 se aplic n mod corespunztor.

In functie de concluziile examenului de regularitate internationala, directia de specialitate a Ministerului Justitiei fie intocmeste cererea de extradare si o transmite, insotita de actele anexe, autoritatii competente a statului solicitat, fie intocmeste un act prin care propune ministrului justitiei, motivat, sa sesiseze procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea initierii procedurii de revizuire a incheierii definitive prin care s-a dispus solicitarea extradarii, informand in ambele situatii Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. In cazul in care constata ca actele sunt incomplete, inainte de a intocmi si de a transmite cererea de extradare, directia de specialitate a Ministerului Justitiei poate solicita instantei competente sa i transmita, in cel mult 72 de ore, actele suplimentare necesare potrivit tratatului international aplicabil.

n cazul n care nu sunt ntrunite condiiile de regularitate internaional pentru solicitarea extrdrii, ministrul justiiei, prin procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, cere revizuirea hotrrii judectoreti definitive prin care s-a constatat c sunt ndeplinite condiiile pentru solicitarea extrdrii. Revizuirea nu poate fi cerut pentru alt motiv dect cel legat de concluziile examenului de regularitate internaional.

Cererea de revizuire se face n termen de cel mult 3 zile, dac persoana prevzut la alin. (1) este arestat n vederea extrdrii ctre Romnia. n toate celelalte cazuri cererea se face n termen de cel mult 15 zile. Termenul curge de la data la care procurorul general primete cererea prin care ministrul justiiei i solicit s promoveze revizuirea hotrrii judectoreti definitive prin care s-a constatat c sunt ndeplinite condiiile pentru solicitarea extrdrii. Competent s judece cererea de revizuire este instana prevzut la alin. (1). n cazul n care persoana prevzut la alin. (1) este arestat n vederea extrdrii ctre Romnia, cererea de revizuire se soluioneaz de urgen i cu precdere. n toate celelalte cazuri, cererea de revizuire se soluioneaz n termen de cel mult o lun de la data nregistrrii cauzei.

Instanta, daca constata ca cererea de revizuire este intemeiata, anuleaza incheierea atacata. Daca instanta constata ca cererea de revizuire este neintemeiata, o respinge, mentinand incheierea atacata. Hotararea instantei de revizuire este definitiva si se comunica in termen de 24 de ore de la pronuntare ministrului justitiei si procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Cererea de extradare si actele anexate acesteia insotita de actele prevazute la art. 38 alin. (2) si de traduceri certificate in limba statului solicitat sau in limba engleza ori franceza, se transmit autoritatii competente a statului solicitat, pe una dintre caile prevazute la art. 38 alin. (1).

n cazul n care se solicit extrdarea unei persoane condamnate n lips, n situaia n care statul solicitat aduce la cunotina persoanei urmrite hotrrea pronunat n lips, o astfel de notificare nu va produce efecte fa de procedura penal din Romnia.

In cazul in care persoana urmarita nu este arestata provizoriu in vederea extradarii, procedura prevazuta in acest articol are caracter confidential, pana in momentul in care statul solicitat este investit cu cererea de extradare.Retragerea cererii de extradare

In cazul in care persoana extradabila nu se mai afla sub puterea mandatului de arestare preventiva sau a mandatului de executare, instanta competenta, din oficiu sau la cererea procurorului, stabileste, prin incheiere motivata, ca nu mai subzista conditiile prevazute de lege pentru a se solicita extradarea si dispune de indata retragerea cererii de extradare. Hotararea se transmite Ministerului Justitiei in termen de 24 de ore de la pronuntare. Ministerul Justitiei retrage neintarziat cererea de extradare, informand despre aceasta Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

Transmiterea informatiilor suplimentare la cererea statului solicitat

In cazul in care, in vederea solutionarii cererii de extradare, autoritatile statului strain solicita transmiterea unor informatii suplimentare, acestea vor fi comunicate, in termenul stabilit de autoritatile statului solicitat, prin Ministerul Justitiei sau direct, de catre instanta competenta.

Traducerea documentelor se efectueaza de catre Ministerul Justitiei sau instanta competenta, dupa caz."

Rejudecarea persoanei extrdate

Asigurarea rejudecrii n cazul extrdrii persoanei condamnate n lips este dat de Ministerul Justiiei, la cererea statului solicitat.

Solicitarea reextradarii catre Romania

Dispozitiile art. 63 sunt aplicabile in mod corespunzator in cazul in care Romania solicita unui stat strain reextradarea unei persoane a carei extradare fusese anterior acordata acestuia de catre un stat tert.

Efectele extradarii in Romania

Preluarea extradatului

Dispozitiile referitoare la predarea-preluarea persoanei extradate prevazute la art. 58 si 59 se aplica in mod corespunzator in cazul persoanelor extradate din strainatate in Romania.

Primirea extradatului

Persoana extradata, adusa in Romania, va fi, de urgenta, predata administratiei penitenciare sau autoritatii judiciare competente, dupa caz.

Daca extradatul a fost condamnat in lipsa, el va fi rejudecat, la cerere, cu respectarea drepturilor prevazute la art. 34 alin. (1).

Comunicarea solutiei

Ministerul Justitiei informeaza autoritatea judiciara romana competenta despre modul de solutionare a cererii de extradare de catre statul solicitat si, dupa caz, despre durata arestarii provizorii in vederea extradarii, pentru a fi computata potrivit dispozitiilor art. 18.

Regula specialitatii

Persoana predat ca efect al extrdrii nu va fi nici urmrit, nici judecat, nici deinut n vederea executrii unei pedepse, nici supus oricrei alte restricii a libertii sale individuale, pentru orice fapt anterior predrii, altul dect cel care a motivat extrdarea, n afar de cazurile cnd:

a) statul care a predat-o consimte; n acest scop, autoritile romne competente vor transmite statului solicitat o cerere nsoit de actele prevzute la art. 38 alin. (2) i de un proces-verbal n care se consemneaz declaraiile persoanei extrdate;

b) avnd posibilitatea s o fac, persoana extrdat nu a prsit, n termen de 45 de zile de la liberarea sa definitiv, teritoriul Romniei, ori dac a revenit n Romnia dup ce a prsit teritoriul statului romn.

Autoritile romne vor lua msurile necesare n vederea, pe de o parte, unei eventuale trimiteri a persoanei de pe teritoriul Romniei, iar pe de alt parte, ntreruperii prescripiei potrivit legislaiei romne, inclusiv recurgerea la o procedur n lips.

Cand calificarea data faptei incriminate va fi modificata in cursul procedurii, persoana extradata nu va fi urmarita sau judecata decat in masura in care elementele constitutive ale infractiunii recalificate ar ingadui extradarea.

In cazul prevazut la alin. (1) lit. a) cererea adresata statului strain se formuleaza de catre Ministerul Justitiei, in baza incheierii instantei competente sa solutioneze cauza in prima instanta, la propunerea motivata a Ministerului Public sau in baza incheierii instantei pe rolul careia se afla cauza, daca extradarea a fost acordata dupa trimiterea in judecata a persoanei extradate, dupa caz.

Efectele extradarii sub conditie

In cazul in care extradarea a fost acordata sub conditie, instanta care a solicitat extradarea ia masurile necesare pentru respectarea conditiei impuse de statul solicitat si da garantii in acest sens.

In cazul in care conditia impusa este retrimiterea persoanei extradate pe teritoriul statului solicitant, instanta dispune insotirea acesteia la frontiera, in vederea preluarii de catre autoritatile competente ale statului solicitant.

Cheltuieli

Cheltuielile privind procedura de extradare efectuate pe teritoriul Romaniei se suporta de statul roman, prin bugetele autoritatilor si institutiilor implicate, in functie de atributiile conferite fiecareia dintre acestea prin prezenta lege. Dispozitiile art. 20 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.

Cheltuielile de tranzit se suporta de statul solicitant.D. MANDATUL EUROPEAN DE ARESTARE

Cele mai utilizate instrumente juridice ale UE in domeniul cooperarii judiciare penale bazate pe principiul recunoasterii reciproce sunt Deciziile- Cadru.

La data de 13 iunie 2002 au fost adoptate 3 Decizii-Cadru capitale:

Decizia-Cadru 2002/584/JAI privind Mandatul Eurpean de Arestare si procedurile de predare intre statele membre:

Decizia-Cadru 2002/465/JAI privind echipele comune de ancheta

Decizia-Cadru 2002/475/JAI privind combaterea terorismului

In ultimii ani au fost adoptate noi decizii cadru:

Decizia-Cadru 2003/577/JAI din 22 iulie 2003 privind executarea in UE a ordinelor de indisponibilizare a bunurilor si probelor;

Decizia-Cadru 2005/214/JAI din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoasterii reciproce a sanctiunilor pecuniare;

Decizia-Cadru 2006/783/JAI din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoasterii reciproce a ordinelor de confiscare.

In scopul cresterii increderii reciproce s-au formulat mai multe propuneri de decizii-cadru aflate in diverse stadii de adoptare:

Decizia-Cadru privind mandatul european de obtinere a probelor;

Decizia-Cadru pentru aplicarea principiului recunoasterii reciproce a hotararilor penale care impugn pedepse sau masuri privative de libertate;

Decizia-Cadru privind aplicarea principiului recunoasterii reciproce a decaderilor si interdictiilor care decurg din condamnari pentru infractiuni de natura sexuala savarsite impotriva minorilor.

Tot sub forma de propuneri in curs de negociere sunt urmatoarele decizii-cadru:

Decizia-Cadru privind Ordinul european de supraveghere

Decizia-Cadru privind aplicarea principiului recunoasterii reciproce a pedepselor cu suspendare.

Cat priveste contactul direct cadrul institutional este asigurat prin :

Eurojust

- www.eurojust.europa.eu- nfiinat in vederea intaririi luptei impotriva formelor grave ale criminalitatii

- are ca scop imbunatatirea cooperarii si sprijinul intre autoritatile competente ale statelor membre, in cauzele transnationale, mai ales prin facilitarea executarii cererilor de asistenta judiciara, a Mandatului European de Arestare si a cererilor de extradare

Reteaua Judiciara Europeana - www.ejn-crimjust.europa.eu- a fost infiintata tot pentru facilitarea cooperarii judiciare, fiind o structura mai flexibila decat Eurojust, formata din puncte de contact desemnate de fiecare stat membru

- aceasta retea a creat instrumentele informatice in vedrea facilitarii cooperarii judiciare, ex: Atlasul judiciar, fiind astfel posibile de accesat toate informatiile necesare pentru asigurarea contactului direct intre autoritatile judiciare din statele membre, atat in cazul Mandatului European de Arestare, cat si in cazul asistentei judiciare in materie penala.

Magistratii de legatu