Aparatul cardiovascular

Include:Inima - organul central al aparatului, cu funcţie de pompă aspiro-respingătoareUn sistem închis de vase prin care circulă sângele – sistemul circulator sanguinUn sistem închis de vase prin care circulă limfa – sistemul circulator limfatic

Inima

Este un organ musculo-cavitar tetracameral capabil de contracţii ritmice spontaneAmplasare: în mediastin (între cei doi plămâni şi diafragm)

2/3 în stânga planului mediosagital şi 1/3 la dreapta

InimaCuloare – brun-roşiaticăGreutate – 250-300 gCapacitate – echivalentă volumului pumnului dreptZilnic se contractă de peste 100 000 ori şi pompează peste 7200 litri sânge

Inima

La exterior inima este învelită de doi saci pericardici:pericardul fibros – rol protector şi de fixare de organele învecinatepericardul seros cu: - o foiţă parietală – ce căptuşeşte pericardul fibros

- o foiţă viscerală (epicardul) – ce acoperă miocardul

- un spaţiu pericardic cu lichid – reduce frecare

Inima

Inima

Localizarea:un vârf – proemină în spaţiul intercostal stâng Vo bază – orientată către dreapta – cu vasele mari ale inimii

fixată de structurile învecinate

La limita dintre atrii şi ventricule este şanţul coronar (transversal)

Alcătuirea inimii

Inima este un organ tetracameral cu:-două atrii fiecare (cu câte un auricul - urechiuşă) – separate prin septul interatrial-două ventricule separate prin septul interventricular

Fiecare atriu comunică cu ventriculul de aceeaşi parte prin orificiul atrio-ventricular

Alcătuirea inimii

-orificiul atrio-ventricular drept are valvula tricuspidă-orificiul atrio-ventricular stâng are valvula bicuspidă (mitrală)

jumătatea dreaptă a inimii e numită - inima venoasăjumătatea stângă a inimii este numită - inima arterială

Atriile-au formă aproximativ cubică-pereţii sunt mai subţiri ca ai ventriculelor-fibrele musculare din miocard sunt dispuse circular-prezintă muşchi pectinaţi-capacitatea lor este mai mică decât a ventriculelor-septul interatrial prezintă în timpul dezvoltării intrauterine orificiul Botalo-orificiul Botalo se închide la naştere → fosa ovală; dacă nu → maladia albastră-atriul drept are 5 orificii pt: vena cavă superioară, inferioară, auriculul drept, sinusul

coronar, orificiul atrio-ventricular drept-atriul stâng are 6 orificii pt: cele 4 vene pulmonare, orificiul atrio-ventricular stâng şi orificiul auriculului stâng

Ventriculele-au formă de piramidă triunghiulară cu baza înspre orificiile atrio-ventriculare-pereţii mai groşi ca ai atriilor mai ales în ventriculul stâng-prezintă o cavitate ventriculară (cu pereţi cu neregularităţi) şi un con arterial (cu pereţi

netezi) ce se continuă cu artera aortă sau pulmonară-musculatura e formată din fibre dispuse oblic spiralat-prezintă muşchi papilari, trabecule cărnoase şi cordaje tendinoase-au capacitate mai mare decât a atriilor-ventriculul drept are 2 orificii: atrio-ventricular şi al arterei pulmonare (cu valvula sigmoidă

sau semilunară)-ventriculul stâng are 2 orificii: atrio-ventricular şi al arterei aorte (cu valvula sigmoidă sau

semilunară)

Structura histologică a inimii

Endocardul cu: endoteliu pe o membrană bazală strat subendotelial

Miocardul cu cele două varietăţi ale sale:miocardul contractil -format din fibre miocardice comune

inserate pe scheletul fibros al inimii (4 inele fibroase, două trigoane fibroase şi porţiunea superioară a septului interventricular)

ţesutul nodal (excitoconductor) -format din fibre miocardice embrionare

Epicardul – reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros

Arborele circulator

Reprezintă un sistem închis de tuburi prin care circulă sângele sau limfa

Arborele circulator sanguin

Sistemul circulator sanguin este format din: artere, vene şi capilareArterele – vase care duc sângele de la inimă la diferite ţesuturi şi organeVenele – vase care aduc sângele de la ţesuturi şi organe la inimăCapilarele – vase de un calibru foarte mic, care fac legătura între circulaţia arterială şi cea venoasă

Arterele

Au peretele mai gros ca al venelor (datorită presiunii sanguine mari din artere)Au două membrane elastice bogate în MPZ: - internă – între intima şi media

- externă – între media şi adventice

Arterele

Calibrul arterelor scade de la inimă la periferie

Venele

Au pereţii mai subţiri ca ai arterelor şi lumenul mai mareNu prezintă o delimitare netă a celor trei tuniciMedia este mai subţire iar adventicea e mult mai groasă

Venele

După calibrul, structura mediei şi topografia venelor se disting:

Vene mari cu -media subţire sau chiar absentă -adventicea are fibre musculare dispuse în fascicule longitudinale, amestecate cu fibre elastice ex.: venele cave, pulmonare, renale, splenice

Vene mijlocii şi mici: - fibroase - fibro-elastice - fibro-musculare - musculo-fibroase

Venele

După calibrul, structura mediei şi topografia venelor se disting:

Vene mari cu -media subţire sau chiar absentă -adventicea are fibre musculare dispuse în fascicule

longitudinale, amestecate cu fibre elastice ex.: venele cave, pulmonare, renale, splenice

Vene mijlocii şi mici: - fibroase - fibro-elastice - fibro-musculare - musculo-fibroase

Capilarele

Sunt vasele sanguine care apar primele în ontogeneză şi filogenezăSunt vase foarte fine, cu un calibru de 5-9 µm şi lungime de 20-100 mmÎn capilare - sângele circulă lent (0,7 mm/s) şi continuu

- circulaţia este influenţată de factori tisulari, fizici, chimici

Rolul capilarelor

- mediază schimburile de substanţe şi gaze prin pinocitoză, difuziune şi filtrare- regleaztă debitul şi presiunea sanguină în ţesuturi şi organe- au funcţii antixenice prin celulele periteliului

Mica circulaţie (circulaţia pulmonară)

Asigură oxigenarea sângelui cu CO2 rezultat în urma activităţilor metabolice tisulare

Mica circulaţie (circulaţia pulmonară)

Începe din ventriculul drept→trunchiul arterei pulmonare→artera pulmonară dr. şi stg. →plămâni→vene pulmonare (câte două/plămân) → atriu stâng

Marea circulaţie (circulaţia sistemică)

Asigură: transportul sângelui oxigenat de la inimă la ţesuturi–circulaţia arterială

transportul sângelui cu CO2 de la ţesuturi la inimă– circulaţia venoasă

Circulaţia arterială sistemică

Asigură transportul sângelui oxigenat de la inimă la toate ţesuturile şi organeleÎncepe din ventriculul stâng prin artera aortă cu cele 3 porţiuni: - aorta ascendentă

- crosa aortei

- aorta descendentă

Circulaţia arterială sistemică

Arterele carotide comune → a. carotide interne (pt. creier) a. carotide externe (pt. organele

capului şi gâtului)

Circulaţia venoasă sistemică

Este reprezentat de vena cavă superioară şi inferioară ce se deschid în atriul dreptVenele au traiect similar arterelorDe regulă - o arteră mare e însoţită de o singură venă

- o arteră medie şi mică de două vene

Circulaţia venoasă sistemică

Vena cavă superioară←prin unirea trunchiurilor venoase brahiocefalice dr. şi stg. Trunchiul brahiocefalic ← v. subclaviculară ← sânge de la membrul superior v. jugulară internă ← sângele de la cap şi gât

Vena portă

Transportă sângele încărcat cu substanţe nutritive absorbite de la nivelul tubului digestiv

subdiafragmatic la ficatAsigură vascularizaţia funcţională a ficatului